duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5111 articole
Internațional

Rușii au atacat din nou Odesa

Rușii au atacat din nou Odesa. Armata rusă a lansat luni un nou atac cu rachete asupra regiunii Odesa din sudul Ucrainei, una dintre acestea lovind podul care trece peste estuarul Nistrului în regiunea Zatoka, a anunţat primăria oraşului-port Odesa, pe baza informaţiilor de la Comandamentul Operaţional Sud al forţelor de apărare ucrainene, potrivit agenţiilor de presă ucrainene Unian şi Liga. Rușii au atacat din nou Odesa Trei avioane de luptă multirol ruseşti Su-35 au lansat patru rachete asupra regiunii Odesa din spaţiul aerian al Mării Negre, indică Comandamentul Operaţional Sud, adăugând că atacul a avut loc în jurul orei locale 11:00. Una dintre cele patru rachete a fost doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană deasupra mării, iar alte două au lovit obiective de infrastructură militară, declanşând un incendiu, la stingerea căruia au fost mobilizate mai multe echipaje de pompieri. O altă rachetă a lovit podul care trece peste estuarul Nistrului în regiunea Zatoka, pe care ruşii îl bombardează încă din aprilie. Tot de atunci acest pod nu mai este funcţional. Nu s-au înregistrat morţi sau răniţi în urma acestui nou atac asupra regiunii Odesa, indică autorităţile locale ucrainene, citate de Liga. Atacuri în seria asupra unor obiective La 17 iulie, Rusia a distrus cu o rachetă un depozit de cherestea, susţinând că ar fi un distrus de fapt un depozit de armament. În noaptea de duminică spre luni, armata rusă a lansat peste 60 de rachete cu MLRS (sisteme de rachete de lansare multiplă) asupra Nikopol, provocând distrugeri de amploare. Citește și: Rusia fură masiv grâu din Ucraina și îl exportă din peninsula Crimeea. Livrările, de 50 de ori mai mari decât normalul perioadei Şeful administraţiei militare ucrainene din regiunea Dnipropetrovsk, Valentin Reznicenko, a declarat că au fost lovite obiective de infrastructură urbană, inclusiv un spital şi conducte de apă şi de gaze, şi zone rezidenţiale din acest oraş din zona central-estică a Ucrainei. Conform primelor informaţii, o femeie de 75 de ani a fost rănită. În 16 iulie, invadatorii ruşi lansaseră 53 de rachete asupra Nikopol (regiunea Dnipropetrovsk), omorând două persoane şi provocând distrugeri de proporţii.

Rușii au atacat din nou Odesa (sursa: Agerpres)
Disidenta Ovsiannikova, arestată pentru scurt timp (sursa: Facebook/Marina Ovsyannikova)
Internațional

"Disidenta" Ovsiannikova, "arestată" pentru scurt timp

"Disidenta" Ovsiannikova, "arestată" pentru scurt timp. Jurnalista rusă Marina Ovsiannikova, devenită celebră după ce a intrat în direct în emisie la televiziune cu o pancartă prin care critica ofensiva Moscovei în Ucraina, a anunţat luni că a fost eliberată la câteva ore după arestarea sa, informează AFP şi Reuters. "Disidenta" Ovsiannikova, "arestată" pentru scurt timp "Sunt acasă. Totul este bine", a scris ea pe Facebook în timpul nopţii. "De acum ştiu că e mai bine să ies din casă cu paşaportul şi un rucsac" după mine, a adăugat ea. Înainte de aceasta, ea postare pe Facebook o fotografie cu ea şi doi câini, scriind că imediat ce a ieşit din casă, pentru o plimbare cu câinii săi, a fost "abordată de oameni în uniformă". "Acum sunt la Ministerul de Interne din Krasnoselski", a adăugat ea, cu referire la o secţie de poliţie dintr-un district din Moscova. Potrivit avocatului său Dmitri Zahvatov, Ovsiannikova a fost arestată sub suspiciunea că a "discreditat" armata Federaţiai Ruse în timp ce a luat cuvântul la un tribunal din Moscova, unde s-a dus săptămâna trecută pentru a susţine un opozant, pe Ilia Iaşin, care în final a fost plasat în detenţie pentru că a criticat ofensiva rusă în Ucraina. Protest de una singură lângă Kremlin Acest cap de acuzare, introdus după lansarea intervenţiei militare ruse în Ucraina, este pasibil de o pedeapsă grea cu închisoarea. Deocamdată, autorităţile ruse nu au anunţat declanşarea unei anchete penale împotriva jurnalistei Marina Ovsiannikova. Scurta arestare intervine de asemenea la câteva zile după ce Marina Ovsiannikova a protestat singură, lângă Kremlin, cu o pancartă ce critica intervenţia militară în Ucraina şi pe preşedintele rus Vladimir Putin. Citește și: Rusia fură masiv grâu din Ucraina și îl exportă din peninsula Crimeea. Livrările, de 50 de ori mai mari decât normalul perioadei Ovsiannikova a devenit faimoasă în întreaga lume la mijlocul lunii martie, după ce a apărut la ştirile de seară pe platourile de filmare ale unui canal de televiziune pro-Kremlin, pentru care lucra atunci, purtând o pancartă care critica ofensiva în Ucraina şi "propaganda" mass-media controlate de putere.

Dolarul va continua să crească masiv (sursa: Agerpres)
Internațional

Dolarul va continua să crească masiv

Dolarul va continua să crească masiv. Îngrijorările cu privire la o recesiune globală şi agravarea crizei din Europa împing în sus dolarul american şi puţini analişti de pe Wall Street se aşteaptă la o schimbare de traiectorie în perioada imediat următoare, informează un articol publicat în The Wall Street Journal. Cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani După cel mai puternic prim semestru înregistrat de moneda americană în ultimul deceniu, investitorii care au vrut să se protejeze de scăderile de pe pieţele bursiere au mizat pe rezistenţa economiei americane şi astfel au alimentat o ascensiune rapidă a dolarului. Indicele WSJ Dollar Index, care măsoară dolarul în raport cu un coş format din 16 monede, a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Moneda euro a coborât sub paritate în raport cu dolarul pentru prima dată după 2002 iar yenul japonez a coborât la minime fără precedent de la finalul secolului 20. O sabie cu două tăişuri Un dolar puternic este o sabie cu două tăişuri pentru consumatorii şi companiile americane deoarece creşte puterea de cumpărare internă, dar afectează veniturile companiilor multinaţionale. Grupul Microsoft Corp. şi-a redus estimările de venituri în luna iunie, după ce în aprilie anunţa că dolarul puternic i-a amputat veniturile cu aproximativ 300 de milioane de dolari în primele trei luni ale anului. Aprecierea dolarului a afectat şi materiile prime, de la petrol şi până la cupru, care sunt cotate în dolari, lovind economiile emergente, ale căror datorii denominate în dolari au devenit de asemenea mai greu de rambursat pe fondul întăririi monedei americane. Cu ochii și pe euro Săptămâna aceasta investitorii vor urmări cu atenţie rezultatele pentru trimestrul al doilea publicate de o serie de companii precum Goldman Sachs,Tesla şi Alcoa. "Cu siguranţă, dolarul va fi un obstacol important în calea câştigurilor", spune Adam Crisafulli, fondatorul firmei de analiză a pieţei Vital Knowledge. Tot în zilele următoare, managerii de fonduri vor urmări cu atenţie reuniunea de politică monetar de la Banca Centrală Europeană pentru indicii cu privire la direcţia în care se va îndrepta moneda euro. Analiştii mizează deja pe faptul că BCE va majora dobânda de referinţă pentru prima dată după 2011. Dolarul va continua să crească masiv Fondurile speculative mizează împotriva euro, care s-a depreciat cu aproape 15% în raport cu dolarul pe parcursul ultimelor 12 luni, din motive precum războiul din Ucraina şi problemele asociate cu energia şi inflaţia. În paralel, yenul japonez şi-a continuat declinul, scăzând cu aproape 20% în raport cu dolarul în ultimul an. Banca Japoniei a promis că va continua politica sa de dobânzi reduse, în pofida semnelor de inflaţie. În aceste condiţii, analiştii de pe Wall Street se aşteaptă ca tendinţa de apreciere a dolarului să continue atât timp ce temerile privind o recesiune globală se înmulţesc. Săptămâna trecută, analiştii de la Morgan Stanley şi-au modificat prognozele cu privire la cursul euro-dolar şi acum se aşteaptă ca un euro să se tranzacţioneze pentru 97 de cenţi la finele lunii septembrie. Fed: Dolarul mai are loc de creștere Michael Feroli, economist şef la JPMorgan spune că minutele de la reuniunea de politică monetară din luna iunie a Rezervei Federale americane susţin ideea că dolarul mai are loc de creştere. La începutul anului investitorii nu erau siguri că Fed va majora agresiv costul creditului, dacă asta va însemna că va fi afectată economia americană. Citește și: Dominația Occidentului în lume se apropie de final, în favoarea Chinei, crede fostul premier britanic Tony Blair Minutele de la ultime reuniune de politică monetară sugerează că Banca centrală a SUA va face tot ce este nevoie pentru a combate inflaţia. "Cea mai importantă schimbare de ton a fost acceptarea faptului că ar putea fi nevoie să fie sacrificată creşterea economică pentru a reface stabilitatea preţurilor însă acesta este un cost pe care oficialii Fed sunt dispuşi să îl plătească", a subliniat Michael Feroli.

Rusia exportă grâu furat din Ucraina (sursa: world-grain.com)
Internațional

Rusia exportă grâu furat din Ucraina

Rusia exportă grâu furat din Ucraina. Cotaţiile futures la grâu au continuat să scadă vineri la bursa de la Chicago, revenind la nivelul la care erau înainte de invazia rusească din Ucraina, în condiţiile în care creşterea explozivă a livrărilor de produse agricole din peninsula Crimeea arată cum cerealele continuă să ajungă pe piaţa mondială în pofida războiului, informează Bloomberg. Rusia exportă grâu furat din Ucraina Livrările de produse agricole din peninsula Crimeea sunt cu 50 de ori mai mari decât ar fi fost un nivel normal pentru această perioadă a a anului, ceea ce semnalează că grâul furat din Ucraina este transportat de Rusia spre ţările importatoare de grâu. Aceste informaţii vin într-un moment în care negociatorii încearcă să găsească o soluţie care să permită Ucrainei să reia livrările de cereale prin porturile de la Marea Neagră. Vineri, cotaţiile futures la grâu au scăzut cu până la 3,7%, ştergând pentru scurt timp toate creşterile din 2022, pentru a încheia şedinţa de tranzacţionare în scădere cu 1,8% până la 7,81 dolari per bushel. Este departe de recordul de aproape 13 dolari per bushel înregistrat în săptămânile care au urmat invadării Ucrainei şi de asemenea cea mai mare scădere înregistrată în ultimul deceniu de cotaţia grâului într-o singură săptămână. Cea mai gravă inflație alimentară în 40 de ani Scăderea preţului grâului generează noi speranţe pentru revenirea din cea mai gravă inflaţie alimentară din ultimele patru decenii, în condiţiile în care şi estimările privind recolta de cereale a Rusiei au fost revizuite în sus iar fermierii americani au început şi ei recoltatul grâului. "Am scos prima de război de pe piaţă şi acum urmează să vedem unde se îndreaptă cotaţia grâului. Piaţa este în căutare de cerere", a declarat Adam Knosalla, broker de cereale la firma Frontier Futures din Minneapolis. Pe alte pieţe, cotaţiile futures la porumb şi soia boabe au înregistrat creşteri modeste, pe măsură ce traderii evaluează modul în care seceta ar putea afecta culturile. Seceta afectează și culturile de porumb Valul de caniculă din Franţa urmează să se intensifice începând de duminică iar săptămâna următoare, în unele zone, temperaturile ar putea depăşi 40 de grade Celsius, potrivit Meteo France. În SUA, aproximativ o treime din zonele în care se cultivă porumb sunt afectate de secetă, şi o nouă creştere a temperaturilor este aşteptată în partea de vest a mijlocului SUA, a prognozat Departamentul american al Agriculturii. Citește și: Dominația Occidentului în lume se apropie de final, în favoarea Chinei, crede fostul premier britanic Tony Blair Aceasta reprezintă un risc deosebit pentru culturile de porumb, care intră într-o perioadă critică a dezvoltării. Livrările globale de porumb au fost deja afectate de războiul din Ucraina, care a limitat exporturile unuia din cei mai importanţi furnizori mondiali de porumb.

Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară (sursa: Al Jazeera)
Internațional

Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară

Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară. Iranul are capacitatea tehnică de a produce o bombă atomică, însă nu a decis deocamdată să facă acest pas, a declarat duminică un consilier de rang înalt al ayatollahului Ali Khamenei, liderul religios de la Teheran. Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară Kamal Kharrazi a susţinut, într-un dialog cu serviciul în limba arabă al televiziunii Al Jazeera, preluată de Reuters, că "în câteva zile am reuşit să îmbogăţim uraniul până la 60% şi putem cu uşurinţă produce uraniu îmbogăţit la 90%" şi a precizat că "Iranul are mijloacele tehnice de a produce o bombă nucleară, însă Iranul nu a luat deocamdată vreo decizie de a construi aşa ceva". Fostul preşedinte american Donald Trump a retras în 2018 Statele Unite din acordul nuclear încheiat în 2015 de puterile internaţionale cu regimul de la Teheran. Înţelegerea prevedea limitarea programului iranian de îmbogăţire a uraniului, în schimbul suspendării sancţiunilor economice împotriva Iranului. După circa un an de la implementarea politicii americane de "presiune maximă" asupra Iranului, republica islamică a început să încalce restricţiile asumate prin acord. Dialogul cu SUA, blocat Teheranul a dezminţit în repetate rânduri orice intenţie de a produce arme nucleare, susţinând că îmbogăţeşte uraniul exclusiv în scopuri civile, pentru sectorul energetic, şi a afirmat că încălcările acordului sunt reversibile, dacă SUA renunţă la sancţiuni şi se alătură din nou celorlalte puteri semnatare. Citește și: Ca să elimine petrolul rusesc de pe piață, Biden acceptă „albirea” prințului saudit Mohamad bin Salman. Externele de la Riad au criticat arogant SUA chiar după vizita președintelui american Dialogul indirect cu Washingtonul pe această temă este în impas din martie. Kharrazi a afirmat că Iranul nu va negocia niciodată programul de înarmare cu rachete şi politica regională, aşa cum solicită americanii şi aliaţii lor occidentali şi din Orientul Mijlociu.

Blair: Dominația Occidentului asupra lumii, gata (sursa: Digi24)
Internațional

Blair: Dominația Occidentului asupra lumii, gata

Blair: Dominația Occidentului asupra lumii, gata. Războiul din Ucraina arată că dominaţia Occidentului se apropie de final, pe fondul ascensiunii Chinei către statutul de superputere, în unul dintre cele mai semnificative puncte de inflexiune din ultimele secole, a apreciat fostul premier britanic Tony Blair, informează duminică Reuters. Blair: Dominația Occidentului asupra lumii, gata "Lumea se află într-un punct de cotitură din istorie comparabil cu încheierea celui de-al Doilea Război Mondial sau cu colapsul Uniunii Sovietice, dar de această dată în mod clar Occidentul nu este în ascensiune. Ajungem la finalul dominaţiei economice şi politice occidentale. Cea mai mare schimbare a acestui secol va veni din China, nu din Rusia", a declarat Blair într-o prelegere privind alianţa dintre SUA şi Europa, rostită la Londra. Potrivit fostului şef al executivului britanic, războiul din Ucraina a clarificat că Occidentul nu poate miza pe faptul că Beijingul "se comportă într-o manieră pe care noi am considera-o raţională". "Locul Chinei ca superputere este natural şi justificat" Preşedintele chinez Xi Jinping a continuat să îl sprijine pe omologul său rus Vladimir Putin şi a denunţat ca "abuzive" sancţiunile decise de Occident contra Moscovei. "Locul Chinei ca superputere este natural şi justificat. Aceasta nu este Uniunea Sovietică", a mai spus Tony Blair, care a fost prim-ministru al Regatului Unit în perioada 1997 - 2007. Citește și: Ca să elimine petrolul rusesc de pe piață, Biden acceptă „albirea” prințului saudit Mohamad bin Salman. Externele de la Riad au criticat arogant SUA chiar după vizita președintelui american Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Papa recunoaște uciderea, abuzarea copiilor indigeni (sursa: Vatican News)
Internațional

Papa recunoaște uciderea, abuzarea copiilor indigeni

Papa recunoaște uciderea, abuzarea copiilor indigeni. Călătoria pe care papa Francisc o va efectua în Canada săptămâna viitoare va fi un "pelerinaj de pocăinţă", a declarat duminică suveranul pontif, care şi-a exprimat speranţa că vizita sa va ajuta la vindecarea "răului îndurat", comis împotriva indigenilor de către preoţii şi călugăriţele Bisericii Romano-Catolice aflaţi la conducerea şcolilor rezidenţiale unde aveau loc abuzuri, informează Reuters. Papa recunoaște uciderea, abuzarea copiilor indigeni Călătoria apostolică va avea loc în perioada 24-30 iulie şi va include cel puţin cinci întâlniri cu nativi canadieni. Papa Francisc şi-a luat angajamentul că îşi va cere scuze pe teritoriul lor de origine pentru rolul Bisericii în şcolile sancţionate de stat, care au căutat să elimine culturile indigene. "Din păcate, în Canada, mulţi creştini, inclusiv unii membri ai ordinelor religioase, au contribuit la politicile de asimilare culturală care, în trecut, au dăunat grav, în diferite feluri, populaţiilor native", a spus papa Francisc în discursul său săptămânal adresat duminică celor prezenţi în Piaţa Sf. Petru. Aproximativ 150.000 de copii au fost luaţi cu forţa din casele lor. Mulţi au fost supuşi la abuzuri, violuri şi malnutriţie în ceea ce Comisia pentru Adevăr şi Reconciliere a numit în 2015 "genocid cultural". 165 de ani de teroare Scopul declarat al acestor şcoli, care au funcţionat în Canada în perioada 1831-1996, a fost de asimilare a copiilor indigeni. Acestea au fost conduse de culte creştine în numele guvernului, majoritatea de către Biserica Catolică. Aceste şcoli s-au aflat în centrul discuţiilor dintre papa Francisc şi indigeni, care au avut loc la Vatican în martie şi aprilie. Reamintind aceste întâlniri, papa a subliniat duminică faptul că şi-a exprimat "durerea şi solidaritatea pentru răul pe care l-au îndurat". "Mă pregătesc să efectuez un pelerinaj de pocăinţă care, cu harul lui Dumnezeu, sper să poată contribui la parcursul vindecării şi reconcilierii care a fost deja început", a spus suveranul pontif. Gropi comune cu oseminte de copii Papa, în vârstă de 85 de ani, va vizita Edmonton, Maskwacis, Lac Ste. Anne, Quebec şi Iqaluit din teritoriul arctic al Canadei. El va rosti nouă omilii şi va oficia două slujbe. Scandalul recurent al acestor şcoli a izbucnit din nou anul trecut după descoperirea rămăşiţelor a 215 copii pe locul unei foste şcoli rezidenţiale pentru minori indigeni, Kamloops, din provincia vestică Columbia Britanică, închisă în 1978. Descoperirea a condus la noi solicitări pentru asumarea responsabilităţii. De atunci, au fost găsite alte sute de locuri de înmormântare nemarcate. Papa Francisc a fost ales în această funcţie la aproape două decenii de la închiderea ultimei astfel de şcoli. Papa, probleme de sănătate Suveranul pontif a fost nevoit să anuleze o călătorie în Republica Democrată Congo şi Sudanul de Sud, la începutul lunii iulie, din cauza unei probleme la genunchi care l-a obligat să folosească mai întâi un fotoliu rulant şi mai târziu un baston. Citește și: Șeful forțelor armate britanice nu crede că Putin e în pericol să fie asasinat: E mai degrabă „wishful thinking” din partea celor ce spun asta Într-un interviu acordat Reuters pe 2 iulie, papa a făcut pentru prima dată publice detalii referitoare la starea sa, spunând că a suferit "o mică fractură" la genunchi când a făcut un pas greşit în timp ce avea un ligament inflamat.

Amiralul Radakin: Putin asasinat, wishful thinking (sursa: BBC One)
Internațional

Amiralul Radakin: Putin asasinat, "wishful thinking"

Amiralul Radakin: Putin asasinat, "wishful thinking". Şeful forţelor armate britanice, amiralul Tony Radakin, a respins duminică speculaţiile potrivit cărora preşedintele rus Vladimir Putin "nu este bine" sau ar putea fi asasinat, informează DPA. Amiralul Radakin: Putin asasinat, "wishful thinking" În timpul emisiunii Sunday Morning, de la postul de televiziune BBC One, amiralul Radakin a fost întrebat dacă Putin ar putea fi "înlăturat" sau dacă în Rusia ar putea avea loc o schimbare de regim. "Cred că unele dintre aceste comentarii conform cărora el nu este bine sau că cineva va încerca să îl asasineze ori să îl înlăture de la putere sunt mai degrabă wishful thinking", a răspuns înaltul oficial militar britanic. El a spus că viitorul prim-ministru britanic ar trebui să ştie că Rusia este "cea mai mare ameninţare" pentru Regatul Unit. 50.000 de soldați ruși, morți și răniți Potrivit lui Tony Radakin, în actualul război din Ucraina 50.000 de soldaţi ruşi au murit sau au fost răniţi şi aproape 1.700 de tancuri şi alte 4.000 de vehicule blindate militare ruse au fost distruse. Citește și: Forțele ruse își consolidează pozițiile în sudul Ucrainei. Va urma un nou atac masiv Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Forțele ruse pregătesc un atac masiv (sursa: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Forțele ruse pregătesc un atac masiv

Forțele ruse pregătesc un atac masiv. Rusia îşi consolidează poziţiile defensive din zonele pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei, a anunţat duminică Ministerul Apărării britanic, potrivit Reuters. Activitate între Mariupol și Zaporojie Această consolidare include deplasări de efective şi echipamente militare între oraşele Mariupol şi Zaporojie. De asemenea, sunt întărite măsurile de securitate în zona oraşului Melitopol, a scris pe Twitter ministerul citat. Purtătorul de cuvânt al serviciilor de informaţii militare ucrainene, Vadim Skibiţki, a declarat că forţele ruse se pregătesc pentru următoarea fază a ofensivei lor din Ucraina. "Nu este vorba doar de lovituri de rachete din aer şi de pe mare. Putem vedea bombardamente pe întreaga linie de contact, de-a lungul întregii linii a frontului. Există o folosire activă a aviaţiei tactice şi a elicopterelor de atac", a spus Skibiţki. Forțele ruse pregătesc un atac masiv "Există într-adevăr o anumită activare a inamicului pe toată linia frontului. În mod clar sunt în desfăşurare acum pregătiri pentru următoarea etapă a ofensivei", a adăugat reprezentantul armatei ucrainene. Un obiectiv vizat de Rusia este cucerirea oraşului Sloviansk, situat în regiunea Doneţk. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Kievul a afirmat că în ultimele trei zile cel puţin 40 de oameni au fost ucişi în bombardamentele ruse în zone urbane. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Biden acceptă moartea victimelor prințului saudit (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden acceptă moartea victimelor prințului saudit

Biden acceptă moartea victimelor prințului saudit. Preşedintele american Joe Biden, care a avut o întrevedere cu Mohammad bin Salman în Arabia Saudită, "are pe mâini sângele" următoarei victime a prinţului moştenitor, a denunţat pe Twitter, vineri, logodnica lui Jamal Khashogii, jurnalist asasinat în 2018, informează AFP. Biden acceptă moartea victimelor prințului saudit Redactându-şi mesajul ca şi cum l-ar fi scris logodnicul său, Hatice Cengiz s-a adresat lui Biden: "Acesta este modul în care îi trageţi la răspundere pe cei responsabili de moartea mea? Sângele următoarei victime a lui MBS (supranumele lui Mohammad bin Salman) este pe mâinile voastre". Citește și: Biden, în genunchi în fața prințului saudit Mohamad bin Salman, care a criticat arogant SUA chiar după vizita președintelui american Jamal Khashoggi, editorialist la Washington Post critic la adresa puterii saudite, a fost ucis şi dezmembrat pe 2 octombrie 2018 în clădirea consulatului saudit de la Istanbul, în timp ce venise să ceară documentele necesare pentru căsătoria cu logodnica sa turcoaică. După asasinarea lui, Joe Biden a promis că va reduce monarhia din Golf la statutul de "paria" şi a declasificat un raport ce conchidea că prinţul moştenitor "validase" acest asasinat. Washington Post denunță "ceva rușinos" Cu toate acestea, preşedintele american a sosit vineri la palatul regal din Jeddah, unde l-a salutat cordial pe Mohammad bin Salman cu pumnul strâns ("check"), formă de salut răspândită după apariţia COVID-19. "Primul între preşedintele Biden şi Mohammad bin Salman a fost mai rău decât o strângere de mână - a fost ceva ruşinos", a declarat Fred Ryan, directorul publicaţiei Washington Post. Acest gest cordial "reflectă nivelul de intimitate şi de confort pe care i-o oferă lui MBS nejustificată pe care el o dorea", a adăugat Ryan într-un comunicat.

Biden, umil în fața prințului saudit (sursa: news.postuszero.com)
Internațional

Biden, umil în fața prințului saudit

Biden, umil în fața prințului saudit. Preşedintele american Joe Biden şi-a încheiat sâmbătă după-amiază vizita în Arabia Saudită, după cea desfăşurată în Israel şi teritoriile palestiniene, turneu în cursul căruia a încercat să reafirme influenţa SUA în Orientul Mijlociu, promiţând totodată o nouă "viziune" pentru această regiune, consemnează AFP şi Reuters. Biden, umil în fața prințului saudit Liderul de la Casa Albă a petrecut mai puţin de 24 de ore în Arabia Saudită, unde s-a întâlnit cu mai mulţi şefi de stat şi responsabili din regiune, în primul rând cu prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, zis şi MBS, despre care CIA consideră că este principalul responsabil pentru asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi. Această întâlnire i-a adus, prin urmare, critici preşedintelui SUA. Care, de altfel, în campania electorală calificase Arabia Saudită drept un stat "paria". Dar interesele geostrategice şi economice ale Washingtonului în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei au determinat SUA să intensifice dialogul cu Arabia Saudită, ţară care este cel mai mare exportator de petrol şi care până în prezent a respins cererile SUA, ale Marii Britanii şi Uniunii Europene de a-şi creşte producţia în vederea temperării creşterii preţului petrolului. Promisiune: un milion de barili pe zi în plus Arabia Saudită şi-a manifestat acum disponibilitatea de a-şi creşte capacitatea de extracţie a petrolului cu un milion de barili pe zi, atrăgând însă atenţia că aceasta nu va însemna în mod necesar o creştere similară a producţiei. Promisiunea de creştere a acestei capacităţi, de la 12 la 13 milioane de barili pe zi, a fost făcută de Mohammed bin Salman. Dar el a avertizat totodată că Arabia Saudită nu-şi va putea spori capacitatea de extracţie a petrolului dincolo de acest prag, relatează agenţia DPA. La rândul său, ministrul de externe saudit, Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat la o conferinţă de presă ulterioară întâlnirii lui Biden cu liderii statelor arabe din regiune că la această reuniune nu s-a discutat despre petrol, adăugând că statele OPEC+ (grup din care face parte şi Rusia) vor continua să evalueze condiţiile pieţei şi să ia deciziile necesare. Propunere care să includă Israel, refuzată Potrivit Reuters, Biden a pledat şi pentru o alianţă regională de securitate care să includă de asemenea Israelul, cu scopul contracarării ameninţării iraniene, dar iniţiativa sa nu a fost agreată de Arabia Saudită. Întrebat despre acest subiect la conferinţa de presă, ministrul saudit de externe a răspuns că nu are cunoştinţă despre astfel de discuţii. Cât despre cazul asasinării jurnalistului Khashoggi, abordat de preşedintele american în discuţia cu prinţul moştenitor saudit, acesta din urmă i-a spus lui Biden, potrivit ministrului de stat saudit pentru afaceri externe, Adel al-Jubeir, că acest caz este închis din punctul de vedere al Riadului, susţinând că cei vinovaţi au fost traşi la răspundere - au fost pronunţate mai multe condamnări. Critici dure la adresa SUA Mai mult, adaugă acelaşi ministru, MBS a subliniat în faţa lui Joe Biden că încercările de a impune altora propriile valori pot avea efect de bumerang. "Nu a mers atunci când Statele Unite au încercat să-şi impună valorile în Afganistan şi Irak. De fapt, aceasta s-a întors împotriva lor. Fiecare ţară are valori diferite şi acestea trebuie respectate", a închis subiectul ministrul saudit. După ce un ziarist i-a atras totuşi atenţia că serviciile secrete americane îl consideră pe MBS principalul responsabil pentru acest asasinat, acelaşi ministru a răspuns: "Ştim bine ce au concluzionat serviciile de informaţii (ale SUA) despre armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein". Întâlniri cu liderii statelor din Golf Biden şi-a axat vizita în Arabia Saudită mai mult pe întâlnirile cu liderii statelor din Golf şi cu cei ai Egiptului, Iordaniei şi Irakului, încercând să minimalizeze întâlnirea cu MBS ce i-a atras destule critici, remarcă Reuters. Într-un discurs susţinut la Jeddah, la un summit la care au participat cele şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (Arabia Saudită, EAU, Qatar, Oman, Kuwait şi Bahrein) şi de asemenea Egipt, Iordania şi Irak, preşedintele SUA a promis că ţara sa "nu va pleca din Orientul Mijlociu" şi nu va lăsa în această regiune "un vid care să fie umplut de China, Rusia sau Iran", anunţând totodată un ajutor de un miliard de dolari pentru susţinerea securităţii alimentare în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. "Statele Unite sunt angajate în construirea unui viitor de cooperare în regiune, în parteneriat cu voi toţi, şi Statele Unite nu pleacă nicăieri", a promis liderul de la Casa Albă. Putin va vizita Iranul În ce priveşte noua "viziune" a SUA pentru Orientul Mijlociu enunţată de preşedintele american, aceasta se va baza pe dialog, cooperare economică şi militară şi va avea ca obiectiv normalizarea relaţiilor între Israel şi ţările arabe. "Nu vom tolera ca o ţară să încerce să o domine pe alta în regiune prin consolidări militare, incursiuni şi/sau ameninţări", a subliniat Biden, făcând aluzie la Iran, ţară unde preşedintele rus Vladimir Putin va efectua marţi o vizită. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Joe Biden a plecat aşadar din Arabia Saudită fără angajamente ferme, dar speră că grupul OPEC+ va decide la reuniunea sa din 3 august o sporire a producţiei de petrol care să ajute SUA să-şi tempereze creşterea inflaţiei, concluzionează Reuters. Preşedintele SUA declarase vineri că rezultatele vizitei sale în Arabia Saudită se vor vedea "în câteva săptămâni".

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina (sursa: Emergency Services of Ukraine)
Internațional

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina. Forţele armate ruse şi-au reluat atacurile în estul Ucrainei, după ce şi-au regrupat trupele. Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a ordonat extinderea atacurilor, în timpul unei inspecţii la unităţile implicate în invazia din Ucraina, informează sâmbătă dpa. Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina "După ce a audiat raportul (asupra situaţiei), ministrul rus al apărării a dat instrucţiunile necesare pentru a extinde activităţile grupărilor armate în toate direcţiile de atac, pentru a priva regimul de la Kiev de posibilitatea de a continua să întreprindă atacuri masive de artilerie şi cu rachete asupra infrastructurii şi civililor în Donbas şi în alte regiuni", a anunţat Ministerul Apărării rus, potrivit dpa. La rândul său, Statul Major de la Kiev a anunţat în raportul său că Ucraina a respins în ultimele 24 de ore tentative de atacuri ale Rusiei în direcţia Bahmut şi lângă Doneţk. "După ce s-a regrupat, duşmanul şi-a reluat atacul asupra centralei termice de la Vuhlehirsk şi luptele continuă", se mai spune în comunicatul Statului Major ucrainean. Lupte la scară mică Experţi militari din cadrul Institutului pentru Studiul pentru Studiul Războiului (ISW) au constatat de asemenea că trupele ruse şi-au încheiat pauza pe care au luat-o după ce au capturat oraşele Severodoneţk şi Lisiciansk. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Deocamdată, luptele sunt la scară mică. "Dacă pauza operaţională într-adevăr s-a încheiat, ruşii probabil îşi vor continua şi extinde aceste atacuri în următoarele 72 de ore", potrivit analizelor ISW. Războiul pare de durată Au trecut deja aproape cinci luni de când Rusia a declanşat un război împotriva Ucrainei. După ce iniţial a eşuat în operaţiunile din nordul Ucrainei ce au vizat capitala Kiev, trupele ruse au înregistrat cuceriri teritoriale în regiunea estică Donbas, printr-o masivă desfăşurare de artilerie. Utilizarea lansatoarelor de rachete trimise de aliaţii occidentali i-au permis Ucrainei să provoace pierderi substanţiale ruşilor. Pentru a contracara aceasta, SUA cred că Rusia intenţionează să achiziţioneze drone de lupte iraniene.

Biden, umilit de prințul moștenitor saudit (sursa: cnn.com)
Internațional

Biden, umilit de prințul moștenitor saudit

Biden, umilit de prințul moștenitor saudit. Prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman a avertizat sâmbătă că politicile energetice "nerealiste" prin care UE şi SUA urmăresc să reducă emisiile poluante pentru a combate schimbările climatice riscă să conducă la o creştere "fără precedent" a inflaţiei, deja ridicată, consemnează agenţiile Reuters şi EFE. Biden, umilit de prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman (MBS) a făcut această afirmaţie în timp ce alături de el era aşezat preşedintele SUA, Joe Biden, care doreşte să accelereze tranziţia ecologică, dar în acelaşi timp se confruntă cu o creştere a preţului petrolului după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, astfel că acum cere Arabiei Saudite să-şi sporească producţia de petrol. "Adoptarea unor politici nerealiste pentru reducerea emisiilor (...) va conduce în anii următori la o inflaţie fără precedent şi la creşterea preţurilor energiei, la creşterea şomajului şi a altor grave probleme sociale şi de securitate, plus creşterea sărăciei, a foametei, extremismului şi terorismului", a remarcat liderul de facto al Arabiei Saudite. MBS: Tranziția ecologică, graduală Acesta a apreciat că procesul tranziţiei ecologice trebuie să fie unul gradual, cu investiţii substanţiale în energii curate în următoarele două decenii, şi că acesta nu poate fi sustenabil dacă elimină sursele fundamentale de energie, adică petrolul şi gazul natural, sursele de energie regenerabilă neavând capacitatea de a acoperi cererea de energie. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Prinţul moştenitor saudit a mai subliniat că se impune transmiterea unui mesaj de încredere investitorilor în sectorul petrolier, pentru a-i asigura că tranziţia spre energia curată nu le ameninţă afacerile. De ce au crescut prețurile hidrocarburilor Politicile de mediu promovate de UE şi SUA au determinat companiile petroliere să anticipeze o scădere a cererii de hidrocarburi pe termen lung, astfel că acestea şi-au redus investiţiile şi capacităţile de extracţie, ceea ce a contribuit la creşterea preţurilor hidrocarburilor încă dinaintea războiului din Ucraina. Energia este o temă principală a vizitei pe care Biden o încheie sâmbătă în Arabia Saudită. Preşedintele american va aborda acest subiect de asemenea cu alţi lideri din Golf, reuniţi acolo la un summit. Liderul de la Casa Albă caută să convingă statele exportatoare de petrol să-şi crească producţia pentru a reduce preţul petrolului şi a mai tempera astfel din inflaţia care a crescut în SUA şi îngrijorează formaţiunea sa politică, Partidul Democrat, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.

Putin vrea drone de luptă iraniene (sursa: cnn.com)
Internațional

Putin vrea drone de luptă iraniene

Putin vrea drone de luptă iraniene. Responsabili ruşi au vizitat Iranul de cel puţin două ori pentru a inspecta drone militare ce ar putea fi achiziţionate de Rusia în vederea folosirii acestor aparate în războiul din Ucraina, a declarat sâmbătă consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit CNN. Putin vrea drone de luptă iraniene Armata iraniană a prezentat aceste drone unei delegaţii ruse pe 8 iunie şi 5 iulie la baza aeriană Kachan, la 200 de kilometri sud de Teheran, potrivit imaginilor din satelit prezentate de guvernul american. "Publicăm aceste imagini făcute în iunie care arată drone iraniene pe care delegaţia rusă le-a inspectat în acea zi. Aceasta sugerează un interes susţinut al ruşilor de a achiziţiona drone de luptă iraniene", a indicat Sullivan. "Din ceea ce ştim, a fost prima dată când o delegaţie rusă vizitează o bază aeriană pentru o asemenea prezentare", a adăugat el. Ministrul iranian de Externe, prins cu minciuna Sullivan declarase luni că Statele Unit au informaţii conform cărora Iranul pregăteşte livrarea către Rusia a sute de drone, inclusiv drone de luptă, iar instruirea militarilor ruşi pentru a le folosi ar urma să înceapă chiar de luna aceasta. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Ministrul iranian de Externe Hossein Amir-Abdollahian l-a asigurat vineri pe omologul său ucrainean Dmitro Kuleba că Iranul nu intenţionează să vândă drone Rusiei şi a calificat acuzaţiile americane în această privinţă ca fiind "nefondate şi mai mult un act de propagandă" făcut înaintea vizitei preşedintelui Joe Biden în Israel. Dronele Bayraktar au îngrozit Kremlinul Dronele au jucat un rol major în războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie. Armata ucraineană a provocat pierderi grele trupelor ruse mai ales cu ajutorul dronelor turceşti Bayraktar, pe care le-a achiziţionat atât înainte, cât şi după începerea conflictului. Statele Unite au anunţat săptămâna trecută un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de circa 400 de milioane de dolari, care cuprinde, printre alte echipamente, lansatoare multiple de rachete HIMARS şi obuze de înaltă precizie. De la începutul războiului Washingtonul a oferit Ucrainei o asistentă militară estimată la circa 6,9 miliarde de dolari.

Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc (sursa: Geopolitical Futures)
Internațional

Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc

Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc. De la debutul invaziei ruse în Ucraina, țările europene au căutat surse alternative de energie pentru a-și reduce dependența de livrările rusești. Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc Până acum, aceste eforturi nu au avut succes, deoarece, pe termen scurt, este imposibil să se ridice producția la nivelul necesar pentru a înlocui exporturile rusești de energie și pentru a crea infrastructura necesară aprovizionării pe piețele europene. Pe termen lung, însă, diversificarea energetică este o posibilitate reală, iar țările europene își concentrează strategiile pe regiunea caspică – în special Kazahstanul, Turkmenistanul și Azerbaidjanul bogat în resurse. „Aceste țări au fost considerate în mod tradițional o zonă de influență rusă, dar Moscova le poate vedea în curând ca o provocare semnificativă la adresa dominației sale asupra pieței energetice europene”, subliniază Geopolitical Futures. Republicile petroliere De ce este regiunea Caspică atât de promițătoare ca înlocuitor al energiei rusești? Marea Caspică este una dintre cele mai mari și mai vechi regiuni producătoare de petrol și gaze din lume. „Asemeni Rusiei, țările post-sovietice situate acolo și-au folosit resursele energetice pentru a-și construi economiile, devenind tot mai dependente de exporturile de petrol și gaze în acest proces. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Cu economiile slăbite post-pandemie și pe fondul perturbărilor tot mai mari cauzate în mare parte de invazia rusă, menținerea aprovizionării este esențială în această regiune”, notează Geopolitica Futures. Kazahstanul este cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală și un furnizor major de gaze naturale. Se mândrește cu aproximativ 30 de miliarde de barili de rezerve de petrol și ocupă locul trei în ceea ce privește rezervele de gaze în Comunitatea Statelor Independente (CSI), după Rusia și Turkmenistan. Turkmenistanul trăiește din gaz În Kazahstan există peste 250 de zăcăminte de petrol și gaze, operate de 104 întreprinderi, inclusiv mari companii internaționale precum Chevron, Eni, Total, ExxonMobil, Royal Dutch Shell și British Gas. În 2021, industria de petrol și gaze a reprezentat aproximativ 17% din produsul intern brut al Kazahstanului, în timp ce petrolul a reprezentat aproximativ o treime din bugetul său. Sectorul energetic din amonte a atras 28% din intrările brute de investiții străine directe. Exporturile de țiței, gaze naturale și produse petroliere au reprezentat 57% din totalul exporturilor Kazahstanului. În Turkmenistan, „gazele naturale reprezintă 85% din veniturile bugetare”. Țara deține a patra cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, inclusiv Galkynysh, al doilea zăcământ de gaze din lume. Între timp, Azerbaidjan produce 590.000 de barili de petrol (cu gaz condensat) pe zi, cu rezerve totalizând 7 miliarde de barili de petrol și 1,9 trilioane de metri cubi de gaz, notează Geopolitical Futures, potrivit Știrilor TVR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră