sâmbătă 25 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5836 articole
Internațional

Zelenski acuză Moscova că a încălcat încetarea focului de Paște: Rusia a lansat sute de atacuri

Rusia încalcă armistițiul propus de Paște. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat duminică Rusia că a continuat atacurile armate în cursul nopții, în pofida declarației unilaterale de încetare a focului anunțate de Vladimir Putin cu ocazia Paștelui. Rusia încalcă armistițiul propus de Paște Declarația a fost făcută pe platforma X, pe baza informațiilor transmise de comandantul suprem al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrskîi. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Potrivit lui Zelenski, între sâmbătă ora 18:00 și miezul nopții, forțele ruse au desfășurat 387 de bombardamente și au lansat 19 atacuri distincte. De asemenea, dronele au fost utilizate de ruși în 290 de cazuri în acest interval. „În această dimineață de Paște, putem spune că armata rusă încearcă să creeze o impresie de încetare a focului, în timp ce în unele regiuni continuă tentativele de înaintare și provocare de pierderi Ucrainei”, a declarat Zelenski. Ucraina răspunde atacurilor Președintele ucrainean a precizat că armata răspunde proporțional și în funcție de situația specifică din teren. „Peste tot, luptătorii noștri răspund așa cum merită inamicul. Ucraina va continua să acționeze simetric”, a subliniat el. O încetare a focului simbolică de Paște Încetarea focului anunțată de Kremlin urma să acopere o perioadă de 30 de ore, în ziua în care atât ortodocșii, cât și catolicii sărbătoresc Paștele în aceeași dată. Vladimir Putin a transmis un mesaj de Paște luptătorilor ruși aflați pe front, urându-le „sărbători fericite”, însă gestul a fost întâmpinat cu scepticism de către liderii ucraineni. Zelenski propune armistrițiu pentru 30 de zile Duminică, Zelenski a reluat propunerea sa ca încetarea focului să fie extinsă la 30 de zile, oferind astfel „o șansă păcii”. Totodată, a subliniat că acțiunile Ucrainei vor continua „în conformitate cu realitatea de pe teren”. Ministerul rus al Apărării a declarat că încetarea focului va fi respectată de trupele ruse doar în măsura în care forțele ucrainene se conformează la rândul lor acestui angajament.

Rusia încalcă armistițiul propus de Paște (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Putin propune armistițiu, Zelenski este sceptic (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski nu crede în armistițiul de Paști propus de Putin: drone rusești, pe cerul Ucrainei

Putin propune armistițiu, Zelenski este sceptic. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, surprinde printr-un anunț neașteptat: o pauză de foc de 30 de ore în timpul sărbătorilor pascale. Însă Volodimir Zelenski a reacționat cu scepticism. Putin propune armistițiu, Zelenski este sceptic Anunțul liderului de la Kremlin vine în mod neașteptat, în Sâmbăta Mare. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Putin afirmă că Rusia va înceta ostilitățile împotriva Ucrainei pentru o perioadă de 30 de ore, începând de sâmbătă la ora 18:00 (ora Moscovei) până la miezul nopții de Paștele ortodox. Totuși, această decizie este condiționată: armistițiul va fi respectat doar dacă și partea ucraineană va face același lucru, precizează Ministerul rus al Apărării. Președintele Volodimir Zelenski s-a arătat sceptic în legătură cu această „pauză umanitară”. La scurt timp după anunțul rusesc, în mai multe regiuni ale Ucrainei a fost declanșată alerta aeriană. Zelenski a subliniat că, la doar 45 de minute înainte de presupusa încetare a focului, drone rusești survolau cerul ucrainean, fiind doborâte de apărarea antiaeriană. „Dronele de atac din cerul nostru arată adevărata atitudine a lui Putin față de Paște și față de viețile omenești”, a declarat liderul ucrainean. Între propagandă și realitate Șeful adjunct al Ministerului de Externe ucrainean, Andrij Sybiha, a reiterat lipsa de încredere în declarațiile liderului rus. „Știm că nu putem avea încredere în cuvintele lui Putin. Ne uităm la fapte, nu la vorbe.” Potrivit oficialului ucrainean, războiul a început din cauza Rusiei și continuă din același motiv. Aceasta nu este prima oară când Kremlinul propune o „pauză de sărbători”. În ianuarie 2023, Putin a ordonat o încetare unilaterală a focului de o zi și jumătate pentru Crăciunul ortodox. Kievul a interpretat atunci gestul ca o manevră de propagandă, menită să permită Rusiei redistribuirea trupelor. SUA și presiunea diplomatică asupra conflictului Pe fundalul acestei inițiative, diplomația americană devine tot mai activă. Recent, Statele Unite au mediat discuții separate cu Rusia și Ucraina, convenind ca infrastructura energetică să nu mai fie țintită în atacuri. Putin a emis un ordin în acest sens după un apel telefonic cu președintele Trump, pe 18 martie. Cu toate acestea, Moscova a acuzat ulterior Ucraina că a încălcat înțelegerea, reluând atacurile. SUA, între sprijinul condiționat și retragerea strategică Administrația Trump a schimbat radical direcția în politica față de Ucraina. Dacă în timpul mandatului Biden SUA au fost cel mai important sprijin al Kievului, Trump adoptă o abordare diferită, punând accent pe negociere și compromis. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că SUA vor decide în doar câteva zile dacă mai merită să continue eforturile diplomatice. „Dacă un sfârșit al războiului nu pare posibil, atunci trebuie pur și simplu să mergem mai departe”, a spus el, lăsând să se înțeleagă că Washingtonul ar putea renunța la rolul său de susținător ferm al Ucrainei.

Putin anunță armistițiu temporar de Paște (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin anunță un armistițiu temporar de Paști în războiul din Ucraina

Putin anunță armistițiu temporar de Paște. Președintele rus Vladimir Putin a declarat o încetare unilaterală a focului în conflictul cu Ucraina, cu prilejul sărbătorilor de Paște. Armistițiul va fi în vigoare de sâmbătă, ora 18:00, ora Moscovei (15:00 GMT), până luni, 21 aprilie, la ora 00:00 (duminică, ora 21:00 GMT). Putin anunță armistițiu temporar de Paște Putin a motivat această decizie prin „considerente umanitare” și a ordonat oficial încetarea ostilităților în intervalul anunțat. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" În cadrul unei apariții televizate alături de șeful Statului Major General, generalul Valerii Gherasimov, liderul de la Kremlin a declarat: „Ghidată de considerente umanitare, partea rusă declară un armistițiu de Paște astăzi, de la ora 18.00 (15.00 GMT), până la miezul nopții între duminică și luni (duminică, ora 21.00 GMT). Dau ordin ca toate acțiunile militare să înceteze în această perioadă.” Apel către Ucraina: „Să ne urmeze exemplul” Putin a exprimat speranța că și autoritățile ucrainene vor respecta acest armistițiu pascal. Cu toate acestea, el a ordonat forțelor ruse să rămână în alertă, pregătite să răspundă oricărei posibile încălcări din partea Kievului. „Sperăm că Ucraina va urma exemplul Rusiei, dar forțele noastre trebuie să fie pregătite să reacționeze în cazul în care armistițiul va fi încălcat”, a precizat liderul rus.

Emmanuel Macron atrage cercetătorii în Franța (sursa: Facebook/Élysée – Présidence de la République française)
Internațional

Macron îndeamnă, voalat, oamenii de știință din SUA nemulțumiți de Trump să aleagă Franța

Emmanuel Macron atrage cercetătorii în Franța. Președintele Emmanuel Macron a lansat vineri un apel ferm către cercetătorii din întreaga lume, invitându-i să aleagă Franța și Europa drept loc de desfășurare a activității lor. Mesajul său vine în contextul în care administrația americană Trump ia în calcul reduceri drastice ale bugetului alocat cercetării medicale. Emmanuel Macron atrage cercetătorii în Franța „Aici, în Franța, cercetarea este o prioritate, inovația – o cultură, iar știința – un orizont fără limite”, a transmis Macron pe platforma X, îndemnând comunitatea științifică globală să opteze pentru Franța. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Guvernul american intenționează să reducă cu 40 de miliarde de dolari bugetul Departamentului Sănătății, afectând grav finanțarea cercetării medicale. Deși aceste tăieri trebuie aprobate de Congres, efectele se resimt deja în ecosistemul științific american. „Am participat recent la conferințe în Boston și Las Vegas, iar toți vorbesc doar despre acest subiect”, a declarat, pentru Le Point, sub anonimat, directorul unui institut de cercetare din California. Cercetători concediați și proiecte oprite în SUA Unii cercetători americani și-au pierdut deja finanțările și au fost concediați, în timp ce alții iau în calcul să părăsească SUA. Franța ar putea deveni o destinație de refugiu științific și profesional pentru mulți dintre aceștia. „Ne vedem pe 5 mai” Macron a anunțat că Franța va primi „marea comunitate a cercetării” pe 5 mai, într-un eveniment care ar putea fi conectat la inițiativa Choose France for Science, o platformă destinată atragerii cercetătorilor internaționali în ecosistemul de cercetare francez. Guvernul francez subliniază că dorește să transforme actualul context internațional într-o oportunitate. Prin infrastructura sa de cercetare și politicile pro-inovare, Franța se poziționează ca destinație de top pentru cercetătorii care caută stabilitate, resurse și deschidere. „Într-un moment în care mobilitatea cercetătorilor cunoaște o intensitate fără precedent, Franța vrea să fie un spațiu de primire pentru cei care vor să-și continue proiectele în Europa”, au transmis autoritățile franceze.

Vaticanul critică politicile lui Donald Trump (sursa: vaticannews.va)
Internațional

JD Vance, în vizită la Vatican, încearcă să justifice politicile administrației Trump

Vaticanul critică politicile lui Donald Trump. Vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, s-a întâlnit sâmbătă cu oficiali de rang înalt ai Vaticanului, într-un moment în care relațiile dintre Biserica Catolică și administrația Trump sunt marcate de divergențe notabile, în special în privința politicilor de imigrație. Vaticanul critică politicile lui Donald Trump Întâlnirea a avut loc la Roma, în cadrul unei vizite de Paște a lui Vance, catolic practicant, care a participat cu familia sa la slujba din Vinerea Mare de la Bazilica Sfântul Petru. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Conform unui comunicat oficial emis de Vatican, în cadrul întâlnirii „a avut loc un schimb de opinii cu privire la situația internațională, în special în ceea ce privește țările afectate de războaie, tensiuni politice și dificultăți umanitare, cu accent pe migranți, refugiați și prizonieri”. Vicepreședintele american s-a întâlnit cu cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Sfântului Scaun, și cu arhiepiscopul Paul Gallagher, ministrul de externe al Vaticanului. O eventuală întâlnire cu Papa Francisc, aflat încă în convalescență după o dublă pneumonie, nu a fost confirmată. Vaticanul susține suveranitatea Ucrainei Aceasta este prima întrevedere față în față dintre un reprezentant al administrației Trump și oficialii Vaticanului de la începutul celui de-al doilea mandat. Discuțiile vin într-un moment în care Papa Francisc a criticat în mod deschis politicile anti-imigrație promovate de Casa Albă. Într-un interviu acordat publicației italiene La Repubblica înaintea întrevederii, cardinalul Parolin a remarcat că „actuala administrație americană este foarte diferită de ceea ce eram obișnuiți, mai ales în Occident, unde ne-am bazat mult timp pe o anumită continuitate”. În ceea ce privește inițiativele SUA pentru un armistițiu în Ucraina, Parolin a subliniat că Sfântul Scaun „susține clar suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, adăugând că „decizia cu privire la eventualele concesii aparține exclusiv poporului ucrainean”. Papa Francisc, critici dure față de JD Vance Înainte de a fi internat în februarie, Papa Francisc a criticat public utilizarea de către Vance a conceptului teologic ordo amoris („ordinea iubirii”) pentru a justifica politicile de imigrație ale administrației Trump. Suveranul Pontif a transmis episcopilor americani că adevărata ordo amoris este reflectată de parabola Bunului Samaritean, iubirea deschisă față de toți, fără excepție. Critici privind tăierile USAID și deportările în El Salvador Vaticanul și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la reducerile de fonduri USAID impuse începând din ianuarie. În același timp, un episcop american de origine salvadoriană a făcut apel la credincioși să se opună deportărilor operate de administrația Trump, inclusiv în cazurile trimiterii în închisori din El Salvador. JD Vance, la rândul său, a sugerat că criticile episcopilor americani față de politicile migraționiste ar fi motivate financiar, având în vedere că Biserica primește fonduri federale pentru sprijinirea refugiaților. Conferința episcopală a răspuns că acele fonduri nu acoperă în totalitate costurile acestui serviciu umanitar. Vaticanul speră o colaborare cu administrația americană În ciuda divergențelor, Vaticanul și-a exprimat speranța pentru o colaborare armonioasă cu statul american, subliniind importanța sprijinului Bisericii Catolice pentru persoanele vulnerabile din Statele Unite. Comunicatul precizează și că „relațiile bilaterale bune dintre Sfântul Scaun și Statele Unite ale Americii” rămân solide, iar angajamentul comun pentru protejarea libertății religioase și a conștiinței a fost reafirmat.

Turiștii străini evită călătoriile în SUA (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

SUA nu mai atrag turiști: străinii aleg alte destinații, îngrijorați de noua orientare a Casei Albe

Turiștii străini evită călătoriile în SUA. Conform unui articol publicat de Washington Post, Statele Unite au înregistrat în luna martie o scădere de aproape 12% a numărului de turiști din străinătate, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Turiștii străini evită călătoriile în SUA Informațiile sunt bazate pe datele Administrației pentru Comerț Internațional, parte a Departamentului de Comerț al SUA. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Scăderile cele mai accentuate s-au observat în cazul vizitatorilor din Germania, numărul acestora reducându-se cu 28% în luna martie. Este cea mai severă scădere înregistrată după pandemie, depășind chiar și reculul modest de 2% din luna februarie. Turismul american, amenințat cu pierderi de miliarde Experții avertizează că, dacă această tendință se menține, industria turismului american ar putea pierde miliarde de dolari. Mai ales că luna martie a adus scăderi notabile: 17% mai puțini turiști din Europa de Vest, 24% mai puțini din America Centrală, 11% mai puțini vizitatori din China După Mexic și Canada, principalele țări care trimit turiști în SUA sunt: Franța, Germania, Italia Spania, Regatul Unit, Japonia, Coreea de Sud, China și India. Refuzuri și rețineri la frontieră Printre motivele invocate pentru această scădere se numără cazuri de reținere și refuz de intrare în SUA, chiar și în cazul unor turiști care aveau documente complete. Printre cei afectați s-au numărat inclusiv cetățeni germani, unii dintre ei fiind reținuți zile sau chiar săptămâni în centre de deportare. Oficialii americani încearcă să calmeze temerile În fața criticilor, secretarul de stat Marco Rubio a transmis că turiștii care nu au legături cu proteste sau grupări radicale nu au motive de îngrijorare. Declarația a venit în contextul unor tensiuni legate de manifestații pro-palestiniene în universitățile americane. Politica influențează deciziile turiștilor Expertul în turism Adam Sacks a declarat pentru Washington Post că evitarea SUA de către turiștii străini era de așteptat. Sacks a susținut că această scădere a numărului de turiști este o consecință previzibilă a politicii și retoricii actualei administrații, făcând referire directă la pozițiile exprimate de președintele Donald Trump.

Curtea Supremă a SUA suspendă deportările (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Curtea Supremă a SUA blochează planurile lui Trump și suspendă deportarea migranților venezueleni

Curtea Supremă a SUA suspendă deportările. Curtea Supremă a Statelor Unite a suspendat sâmbătă, 18 aprilie, deportarea migranților venezueleni acuzați că ar aparține unei organizații infracționale. Curtea Supremă a SUA suspendă deportările Decizia Curții Supreme vine ca răspuns la un recurs de urgență formulat de avocați specializați în drepturile omului, care încearcă să împiedice expulzarea migranților aflați într-un centru de detenție din Texas. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Administrația condusă de Donald Trump a invocat luna trecută Alien Enemies Act, o lege veche de peste 200 de ani, pentru a justifica arestarea și deportarea migranților acuzați de apartenență la Tren de Aragua, o bandă latino-americană cunoscută pentru activități infracționale violente. Persoanele vizate urmau să fie transferate într-o închisoare de maximă securitate din El Salvador. Ordinul Curții: nicio deportare până la o nouă decizie Potrivit ordinului emis de Curtea Supremă, „Guvernul este obligat să nu expulzeze niciun membru din această categorie de deținuți în Statele Unite până la o nouă decizie din partea acestei Curți”. Măsura blochează temporar planurile administrației Trump de a relua deportările în baza acestei legi istorice. Tatuajele, motiv de deportare Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU) a susținut că migranții au fost notificați vineri seara că deportarea lor este iminentă. În plus, avocații mai multor venezueleni deja expulzați afirmă că aceștia nu au comis infracțiuni și nu sunt membri ai bandei Tren de Aragua, fiind reținuți și trimiși în exil doar pe baza tatuajelor lor. Promisiunile lui Trump privind imigrația Donald Trump, aflat în plină campanie electorală, a reiterat promisiunea de a deporta milioane de migranți fără documente legale. În acest context, el a acuzat Venezuela că „invadează” Statele Unite prin trimiterea unor presupuşi membri ai grupării criminale. O lege controversată Alien Enemies Act din 1798 a fost folosit de-a lungul istoriei americane doar în contexte de război, în special împotriva cetățenilor japonezi și germani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aplicarea sa în prezent pentru deportarea migranților sud-americani ridică serioase semne de întrebare privind respectarea drepturilor omului și proporționalitatea măsurilor adoptate.

Trump ezită în acordurile de pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, primul semn că pierde în fața lui Putin: ar putea renunța la încercările de a opri războiul

Trump ezită în acordurile de pace. Președintele american Donald Trump a evitat să ofere un termen concret pentru un potențial acord de pace în Ucraina, în ciuda unui ultimatum vag lansat de secretarul de stat Marco Rubio. Trump ezită în acordurile de pace Întrebat la Casa Albă, Trump a declarat că își dorește o rezolvare „foarte curând”, dar fără a preciza un interval de timp clar. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Trump a subliniat că Statele Unite nu vor continua eforturile de mediere decât dacă ambele părți implicate în conflict sunt dispuse să facă compromisuri. „Dacă una dintre părți face lucrurile foarte dificile, vom spune doar: ‘Sunteți niște proști’ și ne vom retrage”, a spus el, într-o declarație care a atras atenția prin tonul său direct. Poziția SUA privind sprijinul pentru Ucraina, incertă Întrebat dacă intenționează să retragă sprijinul SUA pentru Ucraina, președintele nu a oferit un răspuns clar. El a reafirmat totuși că susține o soluție negociată și că obiectivul său principal este oprirea războiului. „Nimeni nu se joacă cu mine”, spune Trump În contextul tensiunilor geopolitice, Trump a respins categoric ideea că ar putea fi manipulat de Rusia, afirmând: „Nu, nimeni nu se joacă cu mine.” Între timp, Marco Rubio a avertizat că SUA ar putea suspenda eforturile de mediere dacă nu vor exista progrese semnificative în zilele următoare.

Franța denunță fenomenul „Skinnytok” pe TikTok (sursa: tiktok.com)
Internațional

Skinnytok, noua provocare de pe TikTok: mii de tinere se înfometează ca să fie slabe

Franța denunță fenomenul „Skinnytok” pe TikTok. Ministrul francez pentru afaceri digitale, Clara Chappaz, a sesizat Comisia Europeană și autoritatea franceză de reglementare a audiovizualului (Arcom) în legătură cu fenomenul „Skinnytok”, o tendință periculoasă de pe TikTok care promovează slăbirea extremă. Franța denunță fenomenul „Skinnytok” pe TikTok „Inacceptabil”, a scris ministrul într-un mesaj publicat pe LinkedIn, subliniind că protecția minorilor online este una dintre prioritățile sale. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Clara Chappaz a declarat că nu va permite platformelor „să se eschiveze de la responsabilitățile lor”, referindu-se direct la TikTok, rețea unde cuvântul-cheie „skinny” era asociat cu peste 500.000 de postări până vineri la prânz. Multe dintre aceste videoclipuri, în care apar în principal femei tinere, oferă sfaturi despre cum să slăbești rapid – uneori prin metode nesănătoase sau periculoase. Riscurile pentru sănătate publică Autoritatea de reglementare Arcom a confirmat că analizează deja fenomenul, având în vedere riscul potențial pentru sănătatea publică. Instituția a anunțat că va colecta date relevante pentru a evalua impactul acestei tendințe în Franța și va examina ce măsuri a luat TikTok pentru a combate conținutul dăunător. Măsuri de prevenție și anchetă parlamentară TikTok a introdus un banner informativ deasupra postărilor marcate cu acest tip de conținut, care redirecționează utilizatorii către o pagină dedicată tulburărilor alimentare. În paralel, Parlamentul francez a aprobat în martie formarea unei comisii speciale care va investiga efectele psihologice ale rețelei sociale asupra copiilor și adolescenților. Președintele Arcom, Martin Ajdari, urmează să fie audiat pe 20 mai în cadrul acestei comisii.

Pagina Casei Albe, teorii despre COVID (sursa: The White House)
Internațional

Trump susține că pandemia de COVID a pornit dintr-un laborator chinezesc

Pagina Casei Albe, teorii despre COVID. Casa Albă a publicat pe site-ul său oficial o nouă pagină dedicată originilor coronavirusului, promovând teoria conform căreia virusul SARS-CoV-2 ar fi apărut într-un laborator. Pagina Casei Albe, teorii despre COVID Designul paginii amintește de un poster de film hollywoodian, având titlul „Lab Leak” scris cu litere mari și o imagine a președintelui Donald Trump în prim-plan. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Sub titlu apare fraza „Adevăratele origini ale Covid-19”, cu numele virusului scris de mână. Acuzații directe la adresa presei și a lui Fauci Pagina acuză mass-media, oficialii din sănătate, politicienii și în mod direct pe imunologul Anthony Fauci că ar fi promovat în mod eronat teoria unei origini naturale a virusului. Mesajul transmis este clar: Casa Albă susține că există dovezi multiple în sprijinul ipotezei că virusul provine dintr-un laborator din Wuhan, China. CIA și experți internaționali susțin ipoteza laboratorului În ianuarie, directorul CIA John Ratcliffe a modificat oficial evaluarea agenției privind originea virusului, declarând că un accident de laborator este cea mai probabilă cauză a izbucnirii pandemiei. De asemenea, un subcomitet al Camerei Reprezentanților din SUA a publicat un raport care susține aceeași teorie. Lothar Wieler, fostul președinte al Institutului Robert Koch din Germania, a afirmat recent că, în opinia sa, ipoteza laboratorului este mai plauzibilă decât cea naturală. Critici față de măsurile luate în pandemie Noua pagină de pe site-ul Casei Albe nu se limitează doar la originea virusului, ci critică și măsurile de sănătate publică luate în timpul pandemiei, cum ar fi distanțarea socială, purtarea măștilor și izolarea. Acestea sunt prezentate ca fiind decizii greșite, susținând o reevaluare a modului în care a fost gestionată criza sanitară la nivel global.

Marea Britanie interzice mașinile electrice în unele din bazele sale militare Foto: Isle of Man Harbours
Internațional

Marea Britanie interzice mașinile electrice în unele din bazele sale militare

Marea Britanie interzice mașinile electrice în unele din bazele sale militare cele mai sensibile. Britanicii se tem de spionajul electronic al mașinilor chinezești, scrie Financial Times.  Citește și: PSD, PNL, UDMR au băgat în campania lui Antonescu 39 milioane lei, triplu față de cât are Nicușor Dan Marea Britanie interzice mașinile electrice în bazele militare Personalul de la RAF Wyton - o bază aeriană din Cambridgeshire care găzduiește operațiuni de informații - a fost informat să evite parcarea vehiculelor electrice în apropierea bazei în cazul în care senzorii de pe vehicule pot fi controlați de la distanță, potrivit oficialilor Ministerului Apărării. Această bază se numără printre cele care au restricționat accesul vehiculelor, deși ministerul Apărării a refuzat să furnizeze o listă completă, din motive de securitate. Luna trecută, ministrul apărării, lordul Vernon Coaker, a declarat în parlamentul de la Londra că nu există o „politică mandatată la nivel central privind circulația vehiculelor fabricate în China”, dar că unele baze au reguli specifice. „Suntem conștienți de faptul că diferite structuri de apărare pot avea cerințe mai stricte referitoare la vehiculele electrice în unele baze, dar nu furnizăm detalii specifice din motive de securitate”, a declarat el într-un răspuns scris. „Politicile și procedurile noastre iau în considerare potențialele amenințări din partea tuturor tipurilor de vehicule, nu doar a celor fabricate în China, și am emis instrucțiuni interne adecvate pentru toți șoferii și pasagerii”, a adăugat el. Practic, aproape toate vehiculele electrice conțin componente chinezești, în parte din cauza avansului Chinei în tehnologia bateriilor și a senzorilor, explică Financial Times. Există îngrijorări cu privire la faptul că unitățile de gestionare a bateriei, sistemele de diagnosticare la bord sau senzorii utilizați pentru a ajuta la condus ar putea fi exploatate pentru a colecta date sensibile sau pentru a permite supravegherea de la distanță.  

Donald Trump declară război universității Harvard (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, limbaj grobian față de Universitatea Harvard: "Idioți, creiere de pasăre"

Donald Trump declară război universității Harvard. Donald Trump și-a reluat ofensiva împotriva Universității Harvard, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din lume. Miercuri, pe platforma sa, Truth Social, Trump a criticat dur universitatea, acuzând-o că promovează „ura și prostia”. Donald Trump declară război universității Harvard „Harvard este o glumă, învață ura și prostia și nu ar mai trebui să primească fonduri federale”, a scris președintele SUA. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Trump a susținut că Harvard ar trebui exclusă din toate topurile internaționale ale universităților, acuzând conducerea instituției că angajează „woke-iști din stânga radicală”, „idioți” și „creiere de pasăre”. Eliminarea programelor de diversitate și incluziune Aceasta nu este prima dată când Trump critică ideologia progresistă din campusurile universitare, dar tonul și măsurile propuse au devenit tot mai agresive în contextul revenirii sale politice. Unul dintre punctele de conflict îl reprezintă refuzul Harvard de a aplica modificările cerute de Trump în ceea ce privește politicile de angajare, criteriile de admitere și renunțarea la programele de diversitate, echitate și incluziune (DEI) Finanțarea Harvard, sub amenințare: 2 miliarde de dolari înghețați Ca măsură de presiune, Trump a blocat 2 miliarde de dolari din fondurile federale destinate universității. Mai mult, președintele SUA a amenințat că Harvard ar putea pierde și scutirile fiscale, de care beneficiază atât la nivel federal, cât și la nivelul statului Massachusetts. Cu un patrimoniu estimat la peste 50 de miliarde de dolari, Harvard este una dintre cele mai bogate instituții private de învățământ din lume. Proteste studențești În ultimele luni, campusul Harvard – asemenea altor universități americane – a fost scena unor proteste studențești împotriva războiului din Fâșia Gaza. Trump acuză conducerea universității că tolerează manifestările antisemite și cere sancționarea dură a instituțiilor care „tolerează ura”. În ciuda presiunii exercitate de Trump, Universitatea Harvard refuză să-și modifice politicile interne, afirmându-și autonomia și continuând să sprijine programele de incluziune și diversitate.

China acuză SUA de război comercial (sursa: X/CHINA MFA Spokesperson 中国外交部发言人)
Internațional

China către Trump: Tu ai început războiul tarifelor, tu să-i pui capăt, noi nu negociem

China acuză SUA de război comercial. China a reacționat dur miercuri la declarațiile recente ale Casei Albe, acuzând Statele Unite că au inițiat războiul comercial și că refuză dialogul sincer. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, Washingtonul trebuie să înceteze cu amenințările și presiunea dacă dorește o soluție negociată. China acuză SUA de război comercial „Statele Unite sunt cele care au început cu tarifele, iar China a reacționat doar pentru a-și apăra interesele”, a declarat Lin Jian într-o conferință de presă. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Oficialul a subliniat că Beijingul este dispus la dialog, dar doar „cu respect reciproc”, fără presiuni, șantaj sau tactici de intimidare. Casa Albă: mingea este „în terenul Beijingului” Poziția Washingtonului, exprimată marți de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a fost clară: depinde de China să facă primul pas către un acord tarifar. Leavitt a declarat că SUA așteaptă deschiderea Chinei pentru a relua negocierile. Poziția Chinei: clară și constantă de la început Lin Jian a reiterat că poziția Beijingului în privința războiului tarifar a fost „clară și fără echivoc”. „China nu vrea acest război, dar nu se teme să lupte. Nu există câștigători în războaiele comerciale”, a adăugat oficialul chinez. Escaladatea conflictului comercial dintre SUA și China Războiul comercial a fost declanșat de Donald Trump pe 2 aprilie, prin anunțarea unor „tarife reciproce” aplicate pe scară largă. Inițial, măsurile au afectat toate țările, dar ulterior Washingtonul le-a relaxat, impunând un tarif generalizat de 10%. În schimb, relația comercială cu China s-a deteriorat accentuat: SUA au aplicat tarife de până la 145% pentru produse chinezești, iar Beijingul a ripostat cu tarife de 125% pentru produse americane. Deși numeroase produse tehnologice din China au rămas neimpozitate, Trump a anunțat că vor fi introduse tarife suplimentare pentru semiconductori, „în viitorul apropiat”. Beijingul cere eliminarea completă a taxelor Ca răspuns, China a cerut Washingtonului să anuleze în totalitate toate taxele impuse în contextul războiului comercial. Autoritățile chineze au subliniat că „protecționismul nu are nicio cale de ieșire” și nu servește intereselor pe termen lung. China numește un nou negociator comercial Tot miercuri, Beijingul a anunțat numirea unui nou reprezentant în negocierile comerciale cu SUA. Li Chenggang, în vârstă de 58 de ani, îl înlocuiește pe Wang Shouwen. Cu o vastă experiență în negocieri internaționale, Li a fost anterior ambasador al Chinei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) din Geneva și va deține funcția de viceministru al comerțului.

SUA închid ambasade, inclusiv în Europa (sursa: Pexels/Chris F)
Internațional

SUA se retrag din lume: vor închide aproape 30 de ambasade și consulate, inclusiv din Europa

SUA închid ambasade, inclusiv în Europa. Administrația președintelui Donald Trump intenționează să închidă aproape 30 de ambasade și consulate ale Statelor Unite, conform unor documente interne ale Departamentului de Stat, consultate de CNN. Măsura vizează în special țări din Europa și Africa și face parte dintr-un plan amplu de reducere a cheltuielilor guvernamentale. SUA închid ambasade, inclusiv în Europa Printre misiunile diplomatice americane propuse pentru închidere se numără: Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Ambasadele din Malta și Luxemburg Cinci consulate din Franța Două consulate din Germania Două consulate din Bosnia și Herțegovina Un consulat din Regatul Unit Planul vizează și Africa, unde ar putea fi închise Ambasadele din Republica Congo, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud și un consulat din Africa de Sud. În Asia se propune reducerea activității diplomatice în Somalia și Irak Mai multe alte posturi diplomatice ar urma să fie „redimensionate” pentru a reduce costurile. Criterii de selecție: volum de muncă și costuri Potrivit documentului intern, selecția ambasadelor și consulatelor ce ar putea fi închise s-a bazat pe Volumul de muncă desfășurat Starea facilităților Costurile asociate cu personalul local Recomandările vin din partea asistentului secretarului pentru administrație din cadrul Departamentului de Stat, în contextul unei strategii mai largi de eficientizare. Legătura cu planurile lui Elon Musk și reforma federală Închiderea reprezentanțelor diplomatice se aliniază viziunii promovate de Elon Musk, apropiat al președintelui Trump, care susține reducerea drastică a cheltuielilor guvernamentale. Planurile includ închiderea birourilor și programelor considerate neesențiale,concedieri masive ale angajaților federali și simplificarea aparatului administrativ Aceste măsuri au provocat deja proteste în mai multe state americane. Ce rol au ambasadele și consulatele Ambasadele reprezintă interesele politice ale Statelor Unite și mențin relațiile diplomatice oficiale cu țările gazdă. Consulatele gestionează activități administrative, precum eliberarea vizelor și asistența pentru cetățenii americani din străinătate. Reducerea acestor structuri ar putea afecta accesul la servicii pentru diaspora și ar slăbi prezența diplomatică a SUA în regiunile vizate.

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi (sursa: YouTube/Sky News)
Internațional

VIDEO Patru jurnaliști ruși, condamnați la închisoare pentru că au colaborat cu Navalnîi

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi. Un tribunal din Moscova a condamnat marți, 16 aprilie 2025, patru jurnaliști la cinci ani și jumătate de închisoare pentru presupusa lor colaborare cu organizația desemnată „extremistă” a opozantului rus Aleksei Navalnîi. Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi Verdictul este considerat un nou exemplu de represiune dură împotriva vocilor critice la adresa Kremlinului. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Cei patru jurnaliști condamnați sunt Antonina Kravțova (cunoscută și ca Antonina Favorskaia), Serghei Karelin, Konstantin Gabov, Artiom Krieger Aceștia au fost găsiți vinovați de „participare la o organizație extremistă”, potrivit deciziei anunțate de judecătoarea Natalia Borissenkova. Procurorii ceruseră pedepse de până la 5 ani și 11 luni. Toți cei patru au respins acuzațiile în fața instanței. Navalnîi, un simbol al opoziției eliminate sistematic Organizația lui Aleksei Navalnîi, principalul adversar politic al lui Vladimir Puțin, a fost destructurată treptat de autoritățile ruse în ultimii ani. Mulți dintre aliații săi au fost încarcerați sau forțați să plece în exil, iar Navalnîi însuși a murit în închisoare în 2024, în condiții rămase neelucidate. Justiția rusă își îndreaptă acum atenția asupra colaboratorilor mai puțin direcți, inclusiv jurnaliști, care au relatat despre activitatea acestuia sau au produs conținut video pentru echipa sa. Ultimele imagini cu Navalnîi în viață Antonina Kravțova, jurnalistă la SOTAvision, a fost cea care, pe 15 februarie 2024, a realizat ultima filmare cunoscută cu Navalnîi în viață, în timpul unei audieri cu o zi înainte de moartea sa. Serghei Karelin, fost colaborator Reuters, și Konstantin Gabov, fost colaborator AP, au fost acuzați că au contribuit la producția de materiale video pentru echipa lui Navalnîi. Artiom Krieger, de asemenea jurnalist la SOTAvision, a fost inculpat pentru colaborare cu organizația anticorupție a opozantului. Proces cu ușile închise și reacții de solidaritate Cei patru jurnaliști au fost arestați în primăvara și vara anului 2024, iar procesul s-a desfășurat cu ușile închise, o practică devenită standard în Rusia pentru dosarele de „extremism”. După pronunțarea sentinței, Artiom Krieger a strigat din boxa acuzaților: „Totul va fi bine, totul se va schimba! Cei care m-au condamnat vor sta aici în locul meu.” Sălii de judecată i s-au alăturat susținători și diplomați europeni, iar reacțiile publicului au fost de solidaritate: „Voi faceți Rusia mândră!”, s-a auzit din sală. „Sunteți cei mai buni!” – au exclamat alți susținători în aplauze. Presiune tot mai mare asupra presei independente Condamnarea celor patru jurnaliști vine în contextul în care autoritățile ruse au intensificat represiunea asupra mass-mediei independente și a presei străine. După începutul invaziei Ucrainei din februarie 2022, spațiul pentru libertatea de exprimare s-a restrâns drastic, iar critica față de regimul Putin sau de războiul din Ucraina a devenit pasibilă de închisoare.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră