luni 29 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5171 articole
Internațional

Deficitul energetic din Iran închide instituții

Deficitul energetic din Iran închide instituții. Iranul, un gigant energetic cu rezerve imense de gaze naturale și petrol, se confruntă cu un deficit sever de energie, amplificat de un val de frig extrem. Această situație a determinat autoritățile să închidă școli și clădiri publice în jumătate din provinciile țării, duminică, zi lucrătoare în Iran, potrivit presei de stat. Infrastructura, la pământ Deși Iranul deține a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale și este unul dintre principalii producători de petrol la nivel mondial, infrastructura sa energetică este afectată de lipsa investițiilor și de sancțiunile internaționale. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Rețeaua electrică suferă de subdezvoltare, ceea ce limitează capacitatea țării de a satisface cererea internă, mai ales în condiții meteorologice extreme. Deficitul energetic din Iran închide instituții În ultimele săptămâni, Iranul a fost forțat să raționalizeze energia electrică din cauza lipsei de gaze și combustibili necesari pentru funcționarea centralelor electrice. Această penurie a dus la închiderea școlilor și clădirilor publice în provinciile afectate și întreruperi neașteptate de curent în mai multe regiuni, inclusiv în capitala Teheran. Provinciile afectate și măsurile luate Valul de frig a lovit în special vestul și nordul Iranului, unde cererea de energie pentru încălzire este ridicată. Printre provinciile cele mai afectate se numără: Golestan, Gilan, Ardabil (nord); Teheran, Hamadan, Kermanshah (vest); Mazandaran (nord); Ghazvin (centru); Khorasanul de Sud (est). Decizia de a închide școlile și instituțiile publice a fost justificată ca o măsură pentru a gestiona consumul de combustibil. Președintele iranian, apel la reducerea consumului Președintele iranian Masoud Pezeshkian a cerut populației să reducă temperatura din locuințe cu cel puțin două grade pentru a economisi energie și a ajuta la atenuarea crizei. Deși Iranul deține a treia cea mai mare rezervă de petrol dovedită la nivel global, după Venezuela și Arabia Saudită, sancțiunile occidentale au limitat sever posibilitățile țării de a investi în modernizarea infrastructurii energetice. Situația nu este nouă – în iulie 2023, autoritățile iraniene au redus deja orele de lucru în instituțiile guvernamentale din cauza unui val de căldură, evidențiind fragilitatea rețelei energetice atât în timpul verii, cât și al iernii. Populația, din ce în ce mai frustrată Întreruperile repetate de curent electric din ultimii ani au provocat nemulțumirea populației, care se confruntă din ce în ce mai des cu disfuncționalități cauzate de gestionarea deficitară a resurselor și de condițiile meteorologice extreme. Criza energetică din Iran scoate în evidență necesitatea unor investiții urgente în infrastructura electrică și diversificarea resurselor de energie. În ciuda rezervelor energetice uriașe, dependența de rețele vechi și sancțiunile externe continuă să submineze capacitatea țării de a-și satisface cererea internă.

Deficitul energetic din Iran închide instituții (sursa: IRNA)
Germania, AfD respinge apartenența la NATO (sursa: Facebook/Tino Chrupalla)
Internațional

Germania, AfD respinge apartenența la NATO

Germania, AfD respinge apartenența la NATO. Tino Chrupalla, co-liderul partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), a declarat că Germania ar trebui să-și reevalueze poziția în cadrul NATO, dacă alianța continuă să ignore interesele țărilor europene, inclusiv ale Rusiei. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația germană Welt. Germania, AfD respinge apartenența la NATO Chrupalla a criticat modul în care NATO funcționează, declarând că alianța "nu este în prezent o alianță de apărare". Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia El a subliniat că: "Europa a fost forțată să implementeze interesele Statelor Unite. Respingem acest lucru." În opinia liderului AfD, o alianță de apărare ar trebui să țină cont de interesele tuturor țărilor europene, inclusiv ale Rusiei, și a sugerat că Germania ar trebui să evalueze utilitatea NATO în actuala sa formă. Alegeri anticipate și prăbușirea coaliției Scholz Declarațiile lui Chrupalla vin într-un moment de incertitudine politică pentru Germania, cu alegeri generale anticipate programate pentru 23 februarie. Acestea urmează unui vot de neîncredere inițiat de cancelarul Olaf Scholz, care a dus la dizolvarea Bundestagului după prăbușirea coaliției sale de guvernare. În sondajele pre-electorale: AfD este creditată cu 18-19% din intențiile de vot, situându-se înaintea social-democraților (SPD) ai lui Scholz, care au între 16-17%. Blocul conservator CDU-CSU rămâne lider, cu 31-32%. Chiar dacă scorul electoral al AfD este în creștere, șansele sale de a forma un guvern sunt reduse, deoarece toate celelalte partide au exclus orice formă de cooperare cu partidul de extremă dreaptă. Critici dure la adresa sprijinului Germaniei pentru Ucraina AfD și-a construit o parte semnificativă a discursului politic pe opunerea față de sprijinul militar oferit de Germania Ucrainei. Tino Chrupalla a afirmat: "Guvernul german trebuie să ajungă în sfârșit la punctul în care vrea să pună capăt războiului." El a susținut că Rusia a câștigat deja conflictul și că încercările de a face Ucraina capabilă să câștige războiul sunt lipsite de fundament. Acest mesaj reflectă poziția mai largă a AfD, care cere o soluționare rapidă a conflictului. Tema campaniei electorale: războiul din Ucraina Conflictul din Ucraina este de așteptat să domine campania electorală. Cancelarul Scholz, care sprijină durabil Ucraina, a îndemnat totuși la prudență, în special în estul Germaniei, unde vocile pacifiste sunt mai numeroase. Scholz a rezistat presiunilor pentru a trimite rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina, temându-se că Germania ar putea fi atrasă mai profund în conflict. Recent, cancelarul a avut un contact direct cu președintele rus Vladimir Putin, o mișcare văzută ca o încercare de a echilibra susținerea pentru Ucraina cu nevoia de dialog diplomatic. Succesele regionale ale AfD și influența în creștere Deși AfD are puține șanse de a forma un guvern, partidul a înregistrat victorii semnificative la nivel regional, inclusiv un rezultat spectaculos în Turingia, o regiune din fosta Germanie de Est comunistă. Creșterea AfD reflectă nemulțumirile unor segmente ale populației față de politicile actuale și o dorință tot mai mare pentru schimbare. Declarațiile lui Tino Chrupalla pun în discuție viitorul relațiilor Germaniei cu NATO și poziționarea țării în contextul geopolitic actual. Cu o campanie electorală axată pe războiul din Ucraina și politica externă, viitoarele alegeri anticipate vor oferi un indicator clar al direcției politice dorite de electoratul german.

Blinken confirmă contactul direct cu HTS (sursa: X/Antony Blinken)
Internațional

Blinken confirmă contactul direct cu HTS

Blinken confirmă contactul direct cu HTS. Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat sâmbătă că Statele Unite au stabilit un „contact direct” cu Hayat Tahrir al-Sham (HTS), gruparea islamistă care conduce coaliția ce a contribuit la prăbușirea regimului lui Bashar al-Assad în Siria. Blinken confirmă contactul direct cu HTS În cadrul unei conferințe de presă la Aqaba, în Iordania, Blinken a confirmat că Statele Unite au fost în contact cu HTS și alte părți implicate în conflictul din Siria. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Întrebat despre natura relației, el a afirmat: „Contact direct, da”, fără a oferi mai multe detalii privind circumstanțele acestei comunicări. Scopul contactului Blinken a subliniat că unul dintre obiectivele acestui contact direct era localizarea jurnalistului american Austin Tice, care a fost răpit în 2012 în timpul primelor etape ale războiului civil din Siria. În cadrul turneului său regional, Antony Blinken a vizitat Turcia, Irak și Iordania, țări vecine Siriei. La Aqaba, Blinken a participat la discuții cu diplomați din lumea arabă, Europa și Turcia, alături de trimisul special al ONU pentru Siria, Geir Pedersen. Ei au convenit că procesul de tranziție politică din Siria trebuie să fie „condus de sirieni” și să ducă la formarea unui guvern „inclusiv, non-sectar și reprezentativ”, potrivit unui comunicat oficial. HTS și schimbările de putere în Siria Hayat Tahrir al-Sham (HTS), un grup radical islamist, a preluat controlul unei mari părți din Siria, inclusiv capitala Damasc, în urma unei ofensive de 11 zile lansate din Idlib, în nord-vestul țării. Aceasta a dus la încheierea regimului Bashar al-Assad pe 8 decembrie, după o domnie de aproape 50 de ani. HTS este condusă de Abu Mohammad al-Julani și, deși afirmă că s-a distanțat de jihadism, rămâne etichetată ca organizație teroristă de mai multe guverne occidentale, inclusiv cel al Statelor Unite. O grupare controversată Deși HTS s-a declarat distantă de jihadism, gruparea continuă să fie considerată o organizație teroristă de către mai multe capitale internaționale, inclusiv Washingtonul. Această poziție complică interacțiunile internaționale cu gruparea, în ciuda contactelor stabilite de SUA pentru a facilita unele scopuri, cum ar fi localizarea jurnalistului american răpit.

CEO-ul Truth Social, la Casa Albă (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

CEO-ul Truth Social, la Casa Albă

CEO-ul Truth Social, la Casa Albă. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a anunțat sâmbătă numirea lui Devin Nunes, directorul rețelei sociale Truth Social, la conducerea unui consiliu consultativ al Casei Albe dedicat comunității americane de informații. CEO-ul Truth Social, la Casa Albă Într-un comunicat oficial, Donald Trump a explicat decizia, menționând experiența vastă a lui Devin Nunes ca fost președinte al comisiei de informații din Camera Reprezentanților. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Trump a subliniat rolul lui Nunes în investigarea a ceea ce acesta numește „farsa legată de Rusia”, afirmând că acesta va oferi evaluări independente asupra activităților serviciilor americane de informații. Cine este Devin Nunes? Devin Nunes, fost membru al Congresului SUA, a condus comisia de informații la începutul primului mandat al lui Donald Trump. În trecut, FBI l-a acuzat că ar fi abuzat de funcția sa pentru a spiona un membru al campaniei electorale a lui Trump, într-un context marcat de investigațiile privind ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016. Nunes rămâne șef și la Truth Social Trump a confirmat că Devin Nunes va continua să conducă Truth Social, platforma sa de socializare, în paralel cu noua sa funcție la consiliul consultativ prezidențial asupra informațiilor (President's Intelligence Advisory Board, PIAB). Acest consiliu va avea un rol independent, oferind analize asupra eficacității activităților serviciilor de informații. Ric Grenell, la misiuni speciale În aceeași zi, Donald Trump a anunțat numirea lui Ric Grenell într-un post nou creat – trimis prezidențial pentru misiuni speciale. Trump a declarat că Grenell va activa în zone de interes strategic, precum Venezuela și Coreea de Nord. Ric Grenell, în vârstă de 58 de ani, a ocupat mai multe funcții importante în timpul primului mandat al lui Donald Trump, inclusiv cea de ambasador în Germania, trimis special pentru negocierile de pace între Serbia și Kosovo și director interimar al serviciilor americane de informații. Numiri strategice Aceste decizii vin la două săptămâni după ce Donald Trump l-a desemnat pe Kash Patel ca director al FBI, înlocuindu-l pe Christopher Wray. Trump urmează să depună jurământul în calitate de președinte al SUA pe 20 ianuarie. Această serie de numiri strategice reflectă intenția președintelui ales de a-și consolida echipa cu persoane de încredere în roluri cheie, pe măsură ce se pregătește pentru un nou mandat.

Trump vrea să privatizeze poșta SUA (sursa: Facebook/US Postal Service)
Internațional

Trump vrea să privatizeze poșta SUA

Trump vrea să privatizeze poșta SUA. Președintele ales Donald Trump și-a exprimat interesul pentru privatizarea Serviciului Poștal al Statelor Unite (USPS), potrivit unui raport publicat de Washington Post. Trump vrea să privatizeze poșta SUA Citând surse apropiate, publicația susține că Trump ar fi discutat posibilitatea restructurării USPS cu miliardarul Howard Lutnick, propus anterior pentru postul de secretar al Comerțului, și cu alți oficiali din echipa sa de tranziție. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță USPS a înregistrat pierderi de 9,5 miliarde de dolari în anul financiar încheiat la 30 septembrie 2024. Reducerea volumului de scrisori și colete livrate este unul dintre factorii principali ai acestei situații. În contextul acestor dificultăți, Trump ar fi afirmat că guvernul federal nu ar trebui să mai subvenționeze această agenție. Restructurarea USPS, planuri neclare Deși discuțiile despre privatizare au fost confirmate de surse, nu este clar cum intenționează Donald Trump să restructureze USPS. Un astfel de pas ar putea implica externalizarea serviciilor, reducerea subvențiilor guvernamentale sau alte măsuri care să permită operatorului să funcționeze pe baze comerciale. Controversele din primul mandat al lui Trump În primul său mandat, Donald Trump l-a numit pe Louis DeJoy în funcția de Postmaster, directorul general al USPS. Eforturile acestuia de a reduce costurile au fost însă criticate intens, după ce au apărut întârzieri majore în livrări, ceea ce a afectat funcționarea serviciilor poștale timp de câteva luni. Impactul privatizării Privatizarea USPS ar reprezenta o schimbare majoră pentru un serviciu public esențial, care deserveste milioane de americani. Decizia ar putea genera controverse, având în vedere dependența comunităților rurale și a persoanelor cu venituri mici de serviciile poștale. În același timp, ar putea oferi oportunități pentru modernizarea și eficientizarea operațiunilor. Implicații majore Dacă planurile de privatizare vor avansa, ele vor marca o schimbare semnificativă în modul de funcționare al USPS, cu potențiale implicații economice și sociale importante. Discuțiile despre restructurare subliniază provocările cu care se confruntă această instituție într-un mediu economic și tehnologic în continuă schimbare.

SUA transferă primele trupe din Okinawa (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

SUA transferă primele trupe din Okinawa

SUA transferă primele trupe din Okinawa. Statele Unite au început primul transfer de trupe staționate pe insula japoneză Okinawa, marcând un pas important după decenii de proteste ale localnicilor împotriva prezenței militare americane. SUA transferă primele trupe din Okinawa "Începerea relocării către (insula) Guam marchează prima fază a transferului de pușcași marini către locații din afara Japoniei", se arată într-un comunicat comun emis de Tokyo și Washington. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Operațiunea a debutat cu transferul unui detașament de 100 de pușcași marini de sprijin logistic către teritoriul american Guam, situat strategic în Oceanul Pacific, potrivit Ministerului japonez al Apărării și Corpului Pușcașilor Marini al SUA. Promisiunea din 2012 În 2012, Statele Unite au anunțat intenția de a reloca 9.000 de pușcași marini din Okinawa, ca răspuns la nemulțumirile localnicilor. Plângerile includeau poluarea fonică excesivă, incidentele aviatice și presiunea asupra resurselor locale. Trupele urmează să fie transferate către alte regiuni din Pacific, inclusiv Guam, Hawaii și Australia. În prezent, aproximativ 19.000 de militari americani sunt staționați pe insula Okinawa. Okinawa și tensiunile SUA-China Insula Okinawa, aflată la est de Taiwan, are o importanță strategică majoră pentru Statele Unite în contextul tensiunilor cu China. Beijingul consideră Taiwanul o parte a teritoriului său și nu exclude utilizarea forței pentru a readuce insula sub controlul său. De partea cealaltă, Washingtonul rămâne principalul susținător al Taiwanului și cel mai mare furnizor de arme al său, menținând o „ambiguitate strategică” cu privire la un posibil sprijin militar direct. Povara militară a insulei Deși reprezintă doar 0,6% din teritoriul Japoniei, Okinawa găzduiește peste jumătate din cei 50.000 de militari americani dislocați în Japonia. Această densitate militară a fost o sursă constantă de nemulțumire pentru localnici, alimentând proteste pe termen lung împotriva prezenței americane. Implicațiile relocării Transferul trupelor din Okinawa reprezintă o mișcare semnificativă în strategia SUA pentru Pacific, având scopul de a consolida prezența militară în regiuni cheie, fără a neglija nemulțumirile populației locale. Rămâne de văzut cum vor influența aceste relocări relațiile bilaterale dintre Japonia și SUA și dinamica de securitate din Indo-Pacific.

Strănepoata lui Hrușciov, anchetată pentru spionaj (sursa: eastwest.ngo)
Internațional

Strănepoata lui Hrușciov, anchetată pentru spionaj

Strănepoata lui Hrușciov, anchetată pentru spionaj. Parchetul rus a deschis o anchetă pentru spionaj împotriva Ninei Hrușciova, strănepoata fostului lider sovietic Nikita Hrușciov și actual profesor de relații internaționale la Universitatea Columbia din SUA. Strănepoata lui Hrușciov, anchetată pentru spionaj Cazul a fost inițiat pe baza unei plângeri depuse de organizația „Chemarea Poporului”, care, anterior, a reușit să obțină anularea unei conferințe pe care Nina Hrușciova urma să o susțină la Centrul Elțîn din Ekaterinburg. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Născută la Moscova în 1964, la scurt timp după ce străbunicul ei a părăsit puterea, Nina Hrușciova a devenit o vocală critică a campaniei militare ruse din Ucraina și a președintelui Vladimir Putin. Stabilită în Statele Unite din 1991, ea a denunțat frecvent politica Kremlinului, fiind o susținătoare a valorilor democratice. Nina Hrușciova este cunoscută pentru lucrările sale despre istoria și politica sovietică. Recent, ea a publicat cartea: „Nikita Hrușciov. Un lider în afara sistemului”, inspirată de politica de destindere promovată de străbunicul său în timpul Războiului Rece. Cartea explorează rolul lui Nikita Hrușciov în demontarea cultului personalității lui Iosif Stalin și în transferul peninsulei Crimeea către Ucraina în 1954, o decizie contestată intens în Rusia de la anexarea Crimeei în 2014. Repercusiuni politice Această anchetă reflectă intensificarea represiunii Kremlinului împotriva vocilor critice din străinătate. Hrușciova se alătură unei liste tot mai mari de personalități acuzate de trădare sau spionaj, o tactică folosită pentru a intimida opozanții. Rămâne de văzut cum se va desfășura investigația și ce implicații va avea aceasta asupra relațiilor dintre SUA și Rusia, într-un context deja tensionat. Cazul Nina Hrușciova Cazul Ninei Hrușciova subliniază legătura complexă dintre istorie și politica actuală din Rusia. Criticile sale la adresa Kremlinului și moștenirea familiei Hrușciov continuă să provoace controverse, într-o perioadă în care libertatea de exprimare este din ce în ce mai restrânsă în Rusia.

Criză politică se adâncește în Georgia
Internațional

Criză politică se adâncește în Georgia

Criză politică se adâncește în Georgia. Premierul georgian Irakli Kobahidze a cerut sâmbătă președintei pro-europene Salomé Zurabișvili să părăsească funcția, după ce Parlamentul a ales un nou președinte. Aceasta refuză să demisioneze. Criză politică se adâncește în Georgia Într-o declarație publică, premierul a spus: Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță "În două săptămâni va avea loc învestirea noului președinte. Zurabișvili va trebui să părăsească postul. De doi ani, Georgia nu mai are un președinte patriot și stabil psihologic." Președinta Zurabișvili a respins cererea premierului, reafirmând că rămâne în funcție, considerând Parlamentul ilegitim: "Eu nu plec nicăieri. Legitimitatea mea este confirmată deja în alegeri, nu?", a spus ea. De asemenea, a criticat alegerea noului președinte, Mihail Kavelașvili, numindu-l rezultat al unui proces nelegitim: "Un parlament ilegitim nu poate alege un nou președinte." Proteste de stradă Zurabișvili a încurajat continuarea protestelor antiguvernamentale, afirmând că autoritățile nu pot suprima vocea cetățenilor: "Autoritățile nu pot intimida sau aresta pe toată lumea." Manifestațiile antiguvernamentale continuă de trei săptămâni la Tbilisi, cu sute de oameni adunați în fiecare seară în fața Parlamentului. Președinta Zurabișvili s-a alăturat protestatarilor sâmbătă seară, consolidând sprijinul pentru opoziție. Premierul Kobahidze, considerat prorus de opoziție, a exclus posibilitatea unei revolte de tipul Maidanului ucrainean: "Patru partide de opoziție și ONG-urile bine finanțate nu reușesc să adune nici măcar 2.000 de persoane. Maidanul a eșuat în Georgia și nu va reuși niciodată." Alegeri contestate, legi controversate Alegerile legislative din octombrie 2024, câștigate de partidul de guvernământ Visul Georgian cu 54% din voturi, au fost contestate de opoziție. Aceasta, sprijinită de Salomé Zurabișvili, a acuzat fraude electorale și ingerințe rusești, cerând repetarea scrutinului. Parlamentul georgian a adoptat recent o lege a "agenților străini", care obligă ONG-urile și mass-media finanțate din străinătate să-și declare sursele externe. Această lege a fost criticată dur de opoziție și Uniunea Europeană, care a înghețat procesul de aderare al Georgiei. Suspendarea procesului de aderare la UE Guvernul georgian a anunțat suspendarea procesului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, acuzând Bruxelles-ul de „șantaj”. Decizia a alimentat tensiunile politice, oferind opoziției un nou motiv de mobilizare. Situația politică din Georgia rămâne tensionată, cu o opoziție tot mai vocală și un guvern hotărât să își păstreze controlul. Viitorul țării, între orientarea pro-europeană dorită de protestatari și apropierea de Rusia susținută de guvern, este incert.

Olaf Scholz va pierde încrederea Bundestagului (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Olaf Scholz va pierde încrederea Bundestagului

Olaf Scholz va pierde încrederea Bundestagului. Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat miercuri că va solicita un vot de încredere în guvernul său, deschizând calea pentru alegeri legislative anticipate pe 23 februarie anul viitor. Solicitarea a fost transmisă președintei Bundestag, Bärbel Bas, conform surselor guvernamentale. Olaf Scholz va pierde încrederea Bundestagului Votul de încredere este programat pentru luni, 16 decembrie, la ora 13:00. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Se estimează că Scholz va pierde acest vot, ceea ce îl va determina să solicite președintelui Frank-Walter Steinmeier dizolvarea Bundestagului și convocarea alegerilor anticipate, cu șapte luni înainte de termenul normal. Criza coaliției tripartite Fragila coaliție tripartită a cancelarului Scholz s-a destrămat luna trecută, după ce acesta l-a demis pe ministrul de finanțe, Christian Lindner, membru al Partidului Liberal Democrat (FDP). Decizia a fost motivată de conflictele privind bugetul, iar FDP a ales să se retragă din coaliție, lăsându-i pe social-democrați și pe Verzi fără o majoritate parlamentară. Ce urmează pentru Olaf Scholz și Germania? Înfrângerea previzibilă a lui Scholz în votul de luni și dizolvarea Bundestagului vor marca începutul unei noi etape politice pentru Germania. Alegerile anticipate din februarie 2025 vor oferi o oportunitate partidelor politice să reconfigureze peisajul politic și să propună noi soluții pentru provocările economice și sociale ale țării. Cu o coaliție destrămată și o societate polarizată, scrutinul va reprezenta un test crucial pentru viitorul politic al Germaniei și pentru liderii săi.

Numirea noului premier al Franței, amânată (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Numirea noului premier al Franței, amânată

Numirea noului premier al Franței, amânată. Anunțul privind noul prim-ministru al Franței nu va avea loc miercuri, așa cum era așteptat inițial, ci va fi făcut joi, potrivit unei surse guvernamentale citate de AFP. Președintele Emmanuel Macron va face numirea la întoarcerea sa din Polonia, la sfârșitul zilei. Numirea noului premier al Franței, amânată În cadrul unei reuniuni de marți cu liderii partidelor politice, președintele Emmanuel Macron s-a angajat să numească un nou șef al guvernului „în termen de 48 de ore”. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Această decizie vine după ce Michel Barnier, fost comisar european, a fost forțat să demisioneze în urma unui vot de cenzură istoric în Adunarea Națională. Demisia lui Michel Barnier Michel Barnier, provenit din rândurile dreptei, ocupase funcția de premier doar trei luni înainte de a fi constrâns să demisioneze. Votul de cenzură a fost o consecință directă a nemulțumirilor din Adunarea Națională, care este în prezent fragmentată în trei blocuri politice majore: alianța de stânga, macroniștii și dreapta, și extrema dreaptă. Peisaj politic fragmentat Decizia lui Macron de a dizolva Adunarea Generală în iunie, după eșecul în alegerile europene, a dus la alegeri legislative anticipate. Rezultatul a fost o Adunare Națională profund divizată, fără o majoritate absolută, ceea ce complică procesul decizional. Reuniunea liderilor politici la Elysée În ultimele zile, Emmanuel Macron a convocat reuniuni separate cu diferite tabere politice, sperând să ajungă la un consens privind numirea noului premier. O întâlnire comună cu liderii partidelor și grupurilor parlamentare, organizată la Palatul Elysée, urmărește să stabilească „o metodă” pentru desemnarea șefului de guvern. Ce urmează pentru guvernul Macron? Amânarea numirii noului premier reflectă dificultățile întâmpinate de președintele Macron în navigarea unui peisaj politic complicat. Cu o Adunare Națională fragmentată și fără majoritate absolută, viitorul premier va avea sarcina dificilă de a gestiona tensiunile politice și de a crea un guvern funcțional.

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS (sursa: Google Maps)
Internațional

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS. Armata rusă a acuzat Ucraina că a lansat un atac asupra unui aerodrom militar din regiunea Taganrog, utilizând șase rachete balistice americane ATACMS. Atacul a generat tensiuni suplimentare, iar Moscova a promis represalii. Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS Ministerul rus al Apărării a transmis că atacul s-a desfășurat cu utilizarea a șase rachete ATACMS, dintre care două au fost doborâte, iar celelalte au fost deviate de la traiectorie cu ajutorul mijloacelor de război electronic. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Cu toate acestea, resturile rachetelor au provocat pagube materiale și rănirea mai multor membri ai personalului militar. Ministerul a avertizat că acest atac „nu va rămâne fără răspuns” și că vor fi luate „măsuri corespunzătoare”. Replica rusească: racheta hipersonică Oreșnik Un oficial american, citat de agențiile de presă, a declarat că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei utilizând racheta balistică hipersonică Oreșnik. Acest tip de rachetă a fost folosit anterior pe 21 noiembrie pentru a lovi o fabrică de armament din Dnipro, într-un atac descris de președintele rus Vladimir Putin drept un răspuns la utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina. Eficiența rachetelor Oreșnik Potrivit oficialului american, rachetele Oreșnik nu sunt de natură să schimbe situația de pe frontul ucrainean. „Aceste atacuri sunt mai degrabă încercări ale Rusiei de a teroriza Ucraina, dar nu vor reuși”, a subliniat acesta. Decizia Occidentului Pe final de mandat, președintele american Joe Biden a autorizat utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina pentru a lovi ținte în profunzimea teritoriului rus. Decizii similare au fost luate și de Marea Britanie și Franța, care au permis folosirea rachetelor Storm Shadow/SCALP. De atunci, Ucraina a desfășurat mai multe raiduri asupra unor obiective din Rusia, utilizând arme cu o rază de acțiune de până la 300 km. Putin amenință cu măsuri decisive Ca răspuns la aceste atacuri, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va răspunde într-un mod „decisiv și simetric” la orice nouă escaladare a conflictului. Putin a acuzat, de asemenea, implicarea directă a NATO, susținând că Ucraina nu poate localiza țintele fără asistența statelor care furnizează aceste arme. Posibile urmări Atacurile reciproce și amenințările indică o escaladare a conflictului dintre Rusia și Ucraina. În timp ce Moscova își intensifică represaliile, sprijinul occidental pentru Ucraina rămâne puternic, crescând tensiunile geopolitice. Următoarele săptămâni vor fi critice pentru stabilirea unui echilibru sau pentru posibila agravare a conflictului.

Zelenski critică discuția telefonică Orban, Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski critică discuția telefonică Orban, Putin

Zelenski critică discuția telefonică Orban, Puțin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat miercuri un atac dur asupra premierului ungar Viktor Orban, acuzându-l de slăbirea unității europene în fața agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Motivul? Apelul telefonic recent dintre Orban și președintele rus Vladimir Putin. Zelenski critică discuția telefonică Orban, Putin Într-un mesaj postat pe Telegram, Zelenski a subliniat importanța solidarității europene pentru contracararea invaziei ruse. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 „Nimeni nu își poate promova propria imagine în detrimentul unității. Unitatea în Europa a fost întotdeauna cheia pentru a pune capăt invaziei ruse”, a declarat liderul ucrainean. El a adăugat: „Nu pot exista discuții fără Ucraina despre războiul pe care Rusia îl desfășoară împotriva Ucrainei”. Apelul telefonic Miercuri, premierul ungar Viktor Orban și președintele rus Vladimir Putin au purtat o discuție telefonică despre situația din Ucraina și despre cooperarea bilaterală în domeniul energiei. Potrivit Kremlinului, „a avut loc un schimb substanțial de opinii cu privire la conflictul din Ucraina”. Orban ar fi exprimat „interesul de a sprijini căutarea comună a unor soluții politico-diplomatice la criză, ținând cont de contactele sale cu o serie de lideri occidentali”, a relatat Kremlinul. În același timp, Putin a acuzat regimul de la Kiev de o „politică distructivă” care „exclude posibilitatea unei soluții pașnice a conflictului”. Viktor Orban, aliat controversat al Kremlinului în UE Premierul ungar Viktor Orban este cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Rusia, o poziție care adesea contravine liniei oficiale a Uniunii Europene. În ciuda criticilor din partea statelor membre, Orban a continuat să mențină legături cu Vladimir Putin și chiar a efectuat vizite în Rusia în încercarea de a promova o soluție diplomatică pentru războiul din Ucraina. Această poziție a premierului ungar a generat controverse în cadrul Uniunii Europene, fiind percepută ca o posibilă subminare a eforturilor comune pentru sprijinirea Ucrainei și sancționarea Rusiei. Relațiile UE-Ungaria Relațiile tensionate dintre Viktor Orban și restul liderilor europeni sunt tot mai evidente. Deși premierul ungar pledează pentru dialog și soluții diplomatice, gesturile sale sunt interpretate ca o abatere de la linia de unitate promovată de majoritatea statelor UE în sprijinul Ucrainei.

Televiziuni poloneze, pe lista companiilor strategice (sursa: Pexels/Caleb Oquendo)
Internațional

Televiziuni poloneze, pe lista companiilor strategice

Televiziuni poloneze, pe lista companiilor strategice. Guvernul polonez, prin declarația premierului Donald Tusk, a anunțat miercuri că posturile de televiziune TVN și Polsat CPS.WA vor fi adăugate pe lista companiilor de importanță strategică. Această măsură împiedică preluarea lor fără acordul Guvernului. Televiziuni poloneze, pe lista companiilor strategice Decizia reflectă îngrijorarea Poloniei față de interferențele străine, mai ales în contextul alegerilor naționale. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 „Am decis să includ posturile TVN și Polsat pe lista entităților strategice care beneficiază de protecție. Acestea nu pot fi vândute sau cumpărate fără consimțământul Guvernului”, a declarat Donald Tusk într-o conferință de presă. Transparență și siguranță națională Premierul Tusk a subliniat că deciziile privind aceste companii vor fi luate în mod transparent, pentru a preveni interferențele statelor ostile. „Vom lua deciziile astfel încât statele ostile să nu interfereze fățiș, cum s-a întâmplat în România sau Republica Moldova, în viețile noastre și în procesele economice,” a explicat acesta. TVN și Polsat, entități cheie TVN, deținut de grupul media american Warner Discovery, și Polsat sunt cele mai mari posturi de televiziune din Polonia. Adăugarea lor pe lista strategică le aliniază cu companii din domenii precum energie, petrochimie și telecomunicații, care beneficiază de protecție guvernamentală. Decizia Poloniei de a proteja TVN și Polsat subliniază importanța asigurării suveranității în sectorul media și limitarea influențelor externe asupra proceselor democratice și economice. Această măsură ar putea deveni un model pentru alte țări din regiune.

Rusia avertizează cetățenii să evite Occidentul (sursa: tass.ru)
Internațional

Rusia avertizează cetățenii să evite Occidentul

Rusia avertizează cetățenii să evite Occidentul. Rusia a emis un avertisment miercuri, îndemnând cetățenii să evite călătoriile în Statele Unite, Canada și anumite țări din Uniunea Europeană. Potrivit declarațiilor oficiale, există riscul ca rușii să fie „vânați” de autoritățile americane. Rusia avertizează cetățenii să evite Occidentul Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că relațiile dintre Rusia și SUA sunt mai conflictuale ca niciodată. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 „Aceste relații se află pe punctul de a se rupe, din vina Washingtonului”, a precizat Zaharova în cadrul unui briefing de presă. Zaharova a subliniat că atât călătoriile private, cât și cele oficiale către SUA implică riscuri majore în acest context tensionat. „Recomandăm cetățenilor ruși să evite deplasările în SUA și în țările aliate acesteia, în special Canada și majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, mai ales pe durata sărbătorilor”, a afirmat aceasta. Relație tensionată cu SUA Diplomați ruși și americani confirmă că relațiile bilaterale nu au mai fost atât de deteriorate din timpul crizei rachetelor din Cuba, în 1962. Tensiunile sunt alimentate de dezacordurile privind războiul din Ucraina, care au culminat luna trecută. Escaladarea conflictului Situația a atins un punct critic recent, după ce Ucraina a utilizat rachete americane și britanice pentru a lovi teritoriul rus. Drept răspuns, Rusia a coborât pragul nuclear, iar acuzațiile reciproce de reținere a cetățenilor pe baza unor motive nefondate au intensificat conflictul. Avertismentul emis de Rusia reflectă gravitatea relațiilor dintre cele două puteri mondiale.

Fost ministru sud-corean, tentativă de sinucidere (sursa: Facebook/대한민국 대통령실)
Internațional

Fost ministru sud-corean, tentativă de sinucidere

Fost ministru sud-corean, tentativă de sinucidere. Poliția sud-coreeană a anunțat miercuri că a percheziționat biroul președintelui Yoon Suk Yeol, în contextul unui scandal legat de încercarea eșuată de a impune legea marțială în Coreea de Sud. Fostul ministru al apărării, Kim Yong-hyun a încercat să se sinucidă. Ancheta a vizat și alte instituții majore, precum Agenția Națională de Poliție și Agenția de Poliție Metropolitană din Seul. Percheziții și restricțiile impuse "Echipa specială de anchetă a efectuat percheziții la mai multe instituții cheie, inclusiv la biroul prezidențial", a declarat poliția într-un comunicat oficial. Citește și: PSD începe să înțeleagă că Ciolacu este deja mort politic, partidul ia în calcul ca acesta să nu fie nici propunere de premier, nici candidat la prezidențiale Totuși, accesul la clădirea principală a complexului prezidențial a fost blocat de agenții de securitate. Un purtător de cuvânt a precizat că, deși s-a obținut acces la anumite birouri, restricțiile de securitate au împiedicat continuarea percheziției în zonele centrale ale clădirii. Controversele legii marțiale de scurtă durată În noaptea de 3 spre 4 decembrie, președintele Yoon Suk Yeol a declarat în mod neașteptat legea marțială, doar pentru a o abroga șase ore mai târziu, sub presiunea parlamentului și a protestelor stradale. Această decizie a generat o criză politică profundă și a dus la inițierea unei moțiuni de destituire împotriva sa. Moțiunea de destituire Deși prima încercare de destituire a eșuat, opoziția pregătește o a doua moțiune, programată pentru sâmbătă. Dacă mai mulți membri ai Partidului Puterii Poporului (PPP), partidul președintelui, își schimbă votul, moțiunea ar putea trece. Până acum, cinci deputați ai PPP și-au declarat sprijinul pentru destituirea lui Yoon. Fost ministru sud-corean, tentativă de sinucidere Fostul ministru al apărării, Kim Yong-hyun, implicat în scandalul legii marțiale, a încercat să se sinucidă în detenție marți noapte, cu puțin înainte de emiterea oficială a mandatului de arestare. Autoritățile penitenciare au raportat că starea sa de sănătate este stabilă, dar Kim a recunoscut întreaga responsabilitate pentru situație. Kim este acuzat de rebeliune și abuz de putere, fiind suspectat că a jucat un rol central în implementarea legii marțiale. Reacția presei nord-coreene Presa de stat nord-coreeană a calificat decizia lui Yoon drept un "act șocant", acuzându-l de dictatură fascistă și destabilizarea Coreei de Sud. Aceste declarații subliniază tensiunile deja existente între cele două state coreene. Planuri de înlăturare a președintelui Un grup din cadrul PPP a propus un plan pentru demisia lui Yoon Suk Yeol până în primăvara anului viitor, urmată de alegeri prezidențiale anticipate. În paralel, opoziția insistă pe continuarea procedurilor de destituire. Criză politică fără precedent Președintele Yoon Suk Yeol se confruntă cu o criză politică majoră, fiind criticat atât de opoziție, cât și de propriii membri de partid. Încercarea de a impune legea marțială a generat haos politic și proteste masive, iar viitorul său politic rămâne incert în contextul moțiunilor de destituire și al presiunilor interne.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră