Internațional
Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty
Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty. ONG-urile sârbe depun plângere împotriva poliției și agenției de informații pentru utilizarea ilegală a programelor spion
Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty
Mai multe organizații neguvernamentale din Serbia au depus marți o plângere penală împotriva poliției și Agenției de Securitate și Informații (BIA), în urma unui raport Amnesty International care a dezvăluit utilizarea ilegală a programelor spion pentru supravegherea jurnaliștilor și activiștilor.
Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj
Raportul, publicat pe 16 decembrie, detaliază presupusele abuzuri comise de autoritățile sârbe, stârnind reacții din partea societății civile.
Acuzații grave
Conform Amnesty International, autoritățile sârbe ar fi utilizat programe precum Cellebrite și un software local denumit NoviSpy pentru a monitoriza telefoanele mobile ale unor jurnaliști și activiști.
Raportul menționează că:
Programul spion NoviSpy a realizat capturi de ecran, a copiat contacte și a trimis datele către un server controlat de guvern.
Utilizarea Cellebrite, un instrument folosit pe scară largă de forțele de ordine din întreaga lume, a facilitat deblocarea smartphone-urilor și colectarea probelor digitale.
Amnesty a inclus mărturii ale victimelor, care susțin că dispozitivele lor au fost infectate fie în timpul arestului, fie în cursul unor întâlniri cu oficiali guvernamentali.
Plângerea penală și răspunsul autorităților
Organizația SHARE, care apără libertățile digitale, alături de alte ONG-uri, a depus o plângere penală împotriva BIA și a poliției, acuzându-le de: colectare neautorizată de date personale, introducerea unor programe informatice nocive și prelucrarea electronică a datelor fără bază legală.
În replică, Agenția de Informații Sârbă a calificat acuzațiile drept „absurde”, iar poliția a afirmat că toate instrumentele utilizate respectă legile naționale.
Totuși, activiștii susțin că actualul cadru juridic nu oferă o bază legală pentru măsurile intruzive descrise în raport.
Dovezi care implică guvernul sârb
Militanții afirmă că datele colectate de pe dispozitivele infectate au fost trimise către un server cu o adresă IP legată recent de BIA.
Dovezile prezentate de ONG-uri au fost trimise și către agenții internaționale, inclusiv către o agenție specializată a ONU și Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei.
Potrivit Amnesty, Serbia a primit tehnologia Cellebrite printr-un pachet de asistență finanțat de guvernul norvegian și administrat de Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS).
Acest pachet a fost furnizat Ministerului de Interne din Serbia între 2017 și 2021, ca parte a eforturilor de combatere a crimei organizate și pentru a ajuta Serbia să îndeplinească cerințele de integrare în Uniunea Europeană.
O problemă sistemică
Jurnaliștii independenți și organizațiile societății civile din Serbia acuză de mult timp guvernul de intimidare și hărțuire, inclusiv prin declarații de defăimare, urmăriri judiciare, amenințări publice.
Aceste acuzații vin pe fondul tensiunilor persistente dintre autorități și societatea civilă, amplificate de noile dezvăluiri privind utilizarea programelor spion.
Dusan Pokusevski, reprezentant al organizației SHARE, a declarat că acum este responsabilitatea procurorului să ia măsuri în acest caz.
Totodată, plângerea depusă de ONG-uri vizează și îmbunătățirea cadrului legislativ din Serbia pentru a preveni astfel de abuzuri în viitor.
