sâmbătă 25 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5836 articole
Internațional

Trump îl atacă pe Bezos: Amazon ar putea menționa cât din prețul produselor e determinat de tarife

Trump atacă Amazon pentru afișarea tarifelor. Administrația Trump a reacționat vehement față de Amazon, în contextul în care gigantul de e-commerce ar fi analizat posibilitatea de a afișa separat costurile suplimentare generate de tarifele impuse de SUA, indică surse citate de CNN.  Trump atacă Amazon pentru afișarea tarifelor Președintele Donald Trump l-a sunat personal marți dimineață pe fondatorul companiei, Jeff Bezos, pentru a-i exprima nemulțumirea. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Potrivit a doi oficiali de rang înalt de la Casa Albă, președintele a fost informat telefonic despre intenția Amazon de a evidenția costurile tarifare și a reacționat imediat, exprimându-și furia direct către Jeff Bezos. Informația inițială a fost publicată de Punchbowl News, care a relatat că Amazon intenționează să afișeze „cât din prețul unui produs este determinat de tarife”, chiar lângă prețul final afișat. „Act politic ostil” Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a catalogat marți această posibilă decizie a Amazon drept un „act ostil și politic”, precizând că discutase deja subiectul cu președintele. În același timp, oficiali ai Casei Albe au criticat inițiativa, considerând-o o încercare de a transfera costurile asupra consumatorilor americani. Amazon neagă implementarea pe site-ul principal Un purtător de cuvânt al Amazon a declarat pentru CNN că ideea de a afișa tarifele „nu a fost niciodată luată în calcul pentru site-ul principal Amazon și nu a fost implementată pe nicio platformă a companiei.” Cu toate acestea, Amazon a confirmat că a explorat opțiunea afișării costurilor de import pe Haul, o platformă secundară destinată produselor sub 20 de dolari. Totuși, schimbarea nu a fost aprobată și nu va fi pusă în aplicare. Alte platforme de e-commerce aplică taxe similare Companii precum Shein și Temu au introdus modificări de preț legate de costurile tarifare. Temu, de exemplu, a adăugat o taxă de import afișată la finalizarea comenzii. Ambele companii se aprovizionează în mare parte din China, afectată direct de noile tarife impuse de administrația Trump. Colaborare controversată a Amazon în China Karoline Leavitt a invocat și un articol Reuters din 2021 care susținea că Amazon ar fi colaborat cu autoritățile chineze pentru a cenzura recenziile privind discursurile și scrierile președintelui Xi Jinping. Purtătoarea de cuvânt a afirmat că acesta este un alt motiv pentru care „americanii ar trebui să cumpere produse americane” și a subliniat importanța repatrierii lanțurilor de aprovizionare. Bezos, în relații bune cu Trump în al doilea mandat În ciuda tensiunilor actuale, Jeff Bezos a încercat să cultive o relație pozitivă cu președintele Trump în al doilea mandat al acestuia. Fondatorul Amazon l-a felicitat public după alegerile din noiembrie și a participat la un dineu la Casa Albă. Mai mult, Amazon a donat 1 milion de dolari pentru fondul de inaugurare al lui Trump și produce un documentar despre Prima Doamnă Melania Trump. Averea lui Jeff Bezos, afectată de politicile tarifare Potrivit Bloomberg Billionaire Index, averea lui Jeff Bezos a scăzut cu 30 de miliarde de dolari de la începutul anului, parțial din cauza politicilor tarifare ale administrației Trump și a declinului piețelor bursiere. Cu toate acestea, într-un interviu recent acordat publicației The Atlantic, Trump l-a elogiat pe Bezos: „Este 100%. A fost grozav.”

Trump atacă Amazon pentru afișarea tarifelor (sursa: X/Jeff Bezos)
Extrema dreaptă germană conduce în sondaje (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

Extrema dreaptă germană, în continuare pe primul loc în sondaje, peste blocul conservator CDU-CSU

Extrema dreaptă germană conduce în sondaje. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se menține pe primul loc în preferințele alegătorilor germani, potrivit unui sondaj recent realizat de institutul Forsa la solicitarea postului RTL. Extrema dreaptă germană conduce în sondaje Sondajul apare în contextul în care o nouă coaliție de guvernare formată din conservatori (CDU-CSU) și social-democrați (SPD) se pregătește să preia puterea la Berlin. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Potrivit datelor sondajului, AfD ar obține 26% din voturi dacă alegerile ar avea loc acum, cu două puncte procentuale peste blocul conservator CDU-CSU, care ar obține 24%. Diferențe majore față de rezultatele din februarie Rezultatele sondajului contrastează cu cele ale alegerilor parlamentare din 23 februarie, când CDU-CSU a obținut 28,5% din voturi și s-a clasat pe primul loc, urmat de AfD cu 20,8%. Sprijinul pentru Partidul Social-Democrat (SPD) a scăzut la 14%, în scădere față de 16,4% înregistrat la scrutinul din februarie. Partidul Verzilor ar obține 12% din voturi, în timp ce formațiunea de extremă stângă Die Linke ar atinge 10% în preferințele electoratului, potrivit aceluiași sondaj Forsa. Friedrich Merz, posibil viitor cancelar Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este favorit pentru funcția de cancelar. Votul de învestire este programat pentru 6 mai, în Bundestag. Dacă parlamentul federal își va da acordul, Merz va prelua oficial conducerea executivului german în cadrul noii coaliții CDU-SPD.

Riposta Indiei după atacul din Kashmir (sursa: Facebook/Narendra Modi)
Internațional

India ar putea ataca militar Pakistanul după atentatul din Kashmir. Ambele țări sunt puteri nucleare

Riposta Indiei după atacul din Kashmir. Prim-ministrul indian Narendra Modi a autorizat marți lansarea unei operațiuni militare ca răspuns la atacul terorist din 22 aprilie din Kashmirul indian, în urma căruia au murit 26 de civili. Atacul, care a avut loc în orașul turistic Pahalgam, este cel mai sângeros comis împotriva civililor în regiune în ultimele două decenii. Riposta Indiei după atacul din Kashmir În cadrul unei reuniuni cu ușile închise alături de șefii Statului Major, premierul Modi a transmis că armata are libertatea de a decide „țintele, momentul și modul ripostei”. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Potrivit unei surse guvernamentale, liderul indian a reafirmat „hotărârea națională de a lovi decisiv terorismul” și și-a exprimat „încrederea deplină” în forțele armate. Atacul imputat Pakistanului tensionează relațiile bilaterale Deși atacul nu a fost revendicat oficial, guvernul indian a acuzat direct Pakistanul. Islamabadul a respins orice implicare și a cerut o anchetă independentă. Incidentul a reaprins tensiunile dintre cele două puteri nucleare vecine, care și-au aplicat sancțiuni diplomatice reciproce și le-au cerut cetățenilor lor să părăsească teritoriul celeilalte țări până cel târziu marți. Schimburi de focuri și o dronă doborâtă la graniță Potrivit armatei indiene, de mai multe nopți au loc schimburi de focuri de-a lungul Liniei de Control — frontiera de facto care împarte Kashmirul între India și Pakistan. Deși nu s-au raportat victime, Pakistanul a anunțat marți că a doborât o dronă de supraveghere indiană, informație care nu a fost confirmată de autoritățile de la New Delhi. Răspunsul militar pare iminent Experții avertizează că o ripostă militară a Indiei devine tot mai probabilă, pe fondul tensiunii crescânde din ambele tabere. China, actor regional major, a îndemnat cele două state la „reținere” și dialog, subliniind importanța stabilității în Asia de Sud. Anchete, arestări și case demolate După atentat, forțele de securitate indiene au lansat o vastă operațiune de căutare a autorilor și complicilor. Poliția a publicat portrete-robot ale celor implicați, dintre care doi sunt cetățeni pakistanezi suspectați că aparțin grupării jihadiste Lashkar-e-Taiba, cu baza în Pakistan. Până în prezent, aproape 2.000 de persoane au fost interogate sau arestate de Agenția Națională de Investigații (NIA), iar armata a demolat aproximativ zece locuințe ale presupuşilor suspecți, fapt ce a generat acuzații de „pedeapsă colectivă” din partea unor aleși locali și a comunității. Kashmirul, teritoriu disputat și teatru de conflicte Regiunea Kashmir, cu populație majoritar musulmană, a fost divizată între India și Pakistan în 1947, după retragerea britanică. Cele două țări au purtat mai multe războaie pentru controlul acestui teritoriu, pe care ambele îl revendică integral. Din 1989, conflictul dintre separatiști și armata indiană a provocat zeci de mii de victime.

Prințul William și Kate, aniversare emoționantă (sursa: royal.uk)
Internațional

Prințul William și prințesa Kate vor aniversa 14 ani de căsnicie în Scoția

Prințul William și Kate, aniversare emoționantă. Prințul de Wales și soția sa, Catherine, sărbătoresc marți cea de-a 14-a aniversare a căsătoriei lor într-un loc special: insula Mull din Hebridele interioare, în vestul Scoției, unde povestea lor de dragoste a început în perioada studenției. Prințul William și Kate, aniversare emoționantă Această călătorie este cea mai îndepărtată deplasare oficială de la anunțul, făcut în martie 2024, că prințesa de Wales se află în remisiune după un cancer despre care nu au fost oferite detalii publice. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Cuplul a planificat două zile de vizite scurte, pentru a proteja sănătatea prințesei. Întâlniri cu localnicii și activități ecologice Programul include vizite la o piață de artizanat în Tobermory, o fermă tradițională de oi și o întâlnire cu pădurari și elevi implicați în proiecte de educație ecologică — o temă dragă celor doi. Întâlnirile vor fi limitate ca durată, pentru a evita suprasolicitarea prințesei. Un refugiu discret pe insula Mull Potrivit presei britanice, William și Kate, ducele și ducesa de Rothesay în Scoția, au ales să locuiască într-o cabană izolată de pe insulă, unde locuiesc aproximativ 3.000 de persoane, majoritatea implicate în turism, pescuit și agricultură. Miercuri, ei își vor încheia vizita luând feribotul spre insula vecină Iona, o destinație turistică populară, cu doar 170 de locuitori permanenți, dar peste 130.000 de vizitatori anual. Povestea de iubire începută la St Andrews Scoția are o semnificație aparte pentru cuplul princiar: aici s-au cunoscut în urmă cu 20 de ani, în timp ce studiau la Universitatea St Andrews. După ce s-au mutat împreună, William a cerut-o în căsătorie pe Kate în 2010, în Kenya. Nunta lor a avut loc la 29 aprilie 2011, la Westminster Abbey, și a fost urmărită de zeci de milioane de oameni din întreaga lume. O familie unită și o revenire treptată în viața publică Împreună, William și Kate au trei copii: prințul George (11 ani), prințesa Charlotte (9 ani) și prințul Louis (7 ani). Prințesa de Wales, foarte populară, și-a reluat treptat activitățile oficiale după ce a anunțat în ianuarie 2025 că boala sa a intrat în remisiune. Totuși, aparițiile sale publice rămân limitate, având loc doar de două-trei ori pe lună. Următoarele apariții ale prințesei Kate După această călătorie în Scoția, Kate urmează să participe la evenimentele dedicate celei de-a 80-a aniversări a încheierii celui de-Al Doilea Război Mondial. Un moment foarte așteptat este apariția sa, pe 5 mai, la balconul oficial al Palatului Buckingham, alături de familia regală. Regele Charles al III-lea, diagnosticat și el cu un cancer nespecificat, își continuă activitățile publice, deși urmează un tratament de mai bine de un an.

Trump atacă Harvard: acuzații de discriminare (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Administrația Trump deschide investigații împotriva Harvard Law Review acuzând discriminare rasială

Trump atacă Harvard: acuzații de discriminare. Administrația Trump a anunțat lansarea unor investigații asupra prestigioasei Harvard Law Review, invocând acuzații de "discriminare rasială" în procesul de funcționare al revistei. Trump atacă Harvard: acuzații de discriminare Departamentul american al Educației a precizat că va investiga în special modul în care Harvard Law Review selectează articolele pentru publicare. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Autoritățile suspectează că procesul de selecție "ar favoriza sau defavoriza" autorii în funcție de originea lor etnică. Investigația va examina și relațiile dintre Universitatea Harvard și revistă, concentrându-se pe aspectele financiare, procedurile de supraveghere, politicile de selecție și alte documente legate de participarea și publicarea articolelor. Harvard Law Review, o instituție cu tradiție Fondată în 1887, Harvard Law Review este una dintre cele mai respectate publicații de analiză juridică din lume. De-a lungul timpului, printre membrii săi s-au numărat personalități de marcă, precum fostul președinte Barack Obama, dar și numeroși judecători ai Curții Supreme și miniștri. Tensiunile dintre Trump și Harvard se amplifică Președintele Donald Trump, aflat într-un conflict deschis cu universitatea, a acuzat recent Harvard că este "o instituție antisemită de extremă stânga" și "o amenințare pentru democrație". Tensiunile s-au amplificat după ce universitatea a atacat în instanță decizia administrației de a îngheța peste două miliarde de dolari în subvenții federale. Investigații paralele și asupra Universității Pennsylvania Într-un alt comunicat emis luni, Departamentul Educației acuză Universitatea Pennsylvania de încălcarea reglementărilor prin autorizarea atleților transgen să participe la competiții feminine. Administrația Trump a lansat investigații asupra ambelor universități încă din luna februarie. Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a influența procedurile de admitere a studenților, angajarea profesorilor și conținutul programelor universitare, considerând marile instituții academice "focare ale contestației progresiste".

Pana de curent, impact economic major (sursa: Pexels/Pok Rie)
Internațional

Pana de curent din Spania a provocat pierderi economice masive, de 1,6 miliarde euro

Pana de curent, impact economic major. Pana de curent majoră care a afectat luni teritoriul peninsular al Spaniei, a provocat pierderi economice estimate la 1,6 miliarde de euro, echivalentul a 0,1% din Produsul Intern Brut, potrivit calculelor confederaţiei oamenilor de afaceri CEOE. Pana de curent, impact economic major Președintele CEOE, Antonio Garamendi, a declarat marți că efectele sunt grave, exemplificând prin faptul că rafinăriile vor avea nevoie de câteva săptămâni pentru a fi repornite, iar furnalele din industrie au suferit daune semnificative. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Garamendi a subliniat că "este un impact uriaș". Asociația ATA, care reprezintă 850.000 de lucrători independenți, estimează la rândul său că pierderile inițiale ar putea ajunge la 1,6 miliarde de euro. Cele mai afectate domenii sunt ospitalitatea și comerțul, însă prejudiciile ar putea fi chiar mai mari pe termen lung. Critici la adresa Guvernului Liderul confederației patronale a criticat, de asemenea, lipsa de informații oficiale în timpul crizei. "Cred că Guvernul ar fi trebuit să fie mai rapid şi să informeze constant", a afirmat Garamendi, exprimând regretul față de modul în care autoritățile au gestionat situația. Garamendi a criticat și declarația Ministerului Muncii, care a cerut angajatorilor să suporte costurile absențelor cauzate de pana de curent. "Nu trebuie să ne atenționeze; știm deja ce să facem din responsabilitate socială", a răspuns acesta. Reluarea alimentării cu energie electrică Pana de curent a început luni, în jurul orei 12:30 (10:30 GMT), afectând grav transportul public, activitățile economice și viața cotidiană. T otuși, marți dimineață, la ora 7:00 (5:00 GMT), 99,95% din cererea de energie din zona peninsulară a fost din nou acoperită.

Valencia, paralizată de pana de curent (sursa: lasprovincias.es)
Internațional

Valencia, în haos total din cauza penei de curent. Transportul public, oprit, magazine închise

Valencia, paralizată de pana de curent. Pana de curent de mari dimensiuni a lovit luni orașul Valencia, afectând grav transportul public, activitatea comercială și infrastructura esențială. Rețeaua de metrou și transportul în comun au fost complet blocate, iar la Aeroportul din Valencia cozile la taxiuri au depășit în unele momente 500 de persoane, din cauza lipsei altor opțiuni de deplasare. Valencia, paralizată de pana de curent În lipsa alimentării cu energie electrică, majoritatea magazinelor, restaurantelor și barurilor din oraș și-au închis porțile încă de la orele prânzului. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania O parte dintre acestea au redeschis în cursul serii, dar au putut servi doar băuturi, așteptând reluarea furnizării curentului electric necesar pentru prepararea alimentelor. Trafic rutier haotic și imposibilitatea plăților cu cardul Întreruperea curentului a afectat și semafoarele din oraș, ceea ce a îngreunat semnificativ circulația rutieră. De asemenea, bancomatele și terminalele POS au devenit indisponibile, forțând populația să folosească doar bani cash pentru cumpărături. Supermarketurile au fost luate cu asalt de locuitori, care și-au făcut provizii, în lipsa informațiilor clare despre cauzele avariei. Alimentare de urgență limitată în spitale și instituții publice Generatoarele electrice au asigurat alimentarea de urgență în spitale, instituții publice și câteva clădiri rezidențiale mari, însă capacitatea acestora a fost limitată, lăsând o parte din oraș fără servicii de bază pentru mai multe ore. După orele 19:00, alimentarea cu energie electrică a început să fie restabilită treptat în Valencia, reducând tensiunile și redând orașului ritmul obișnuit de funcționare.

Putin anunță armistițiu temporar în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin anunță o încetare temporară a focului în Ucraina, din 8 mai. Ucraina, reacționează

Putin anunță armistițiu temporar în Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat o încetare temporară a focului în războiul din Ucraina. Putin anunță armistițiu temporar în Ucraina Kremlinul a precizat într-un mesaj că această încetare a ostilităților va începe în dimineața zilei de 8 mai și va dura până pe 11 mai. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania Ziua este sărbătorită ca marcând sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ucraina reacționează Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a reacționat cerând o încetare imediată a focului pentru cel puțin 30 de zile. El a subliniat că o încetare temporară, limitată la câteva zile, nu este suficientă pentru a crea condițiile reale ale păcii. Trump vrea armistițiu permanent Președintele american Donald Trump, care încearcă să medieze un acord între cele două părți, își exprimă dorința de a vedea instituită o încetare permanentă a focului, potrivit declarațiilor făcute de Casa Albă. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a subliniat că Trump devine „din ce în ce mai frustrat” de lipsa de progres în negocieri. Precedentele încercări de încetare a focului, sortite eșecului În trecut, au fost încercate peste 20 de acorduri de încetare a focului în Ucraina, toate eșuând într-un timp scurt. De exemplu, armistițiul de 30 de ore anunțat de Kremlin cu ocazia Paștelui a dus doar la o ușoară reducere a luptelor, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă de multiple încălcări. Kremlinul invocă motive umanitare În declarația emisă luni, Kremlinul a justificat încetarea focului „pe considerente umanitare” și a cerut Ucrainei să urmeze exemplul Rusiei. De asemenea, Rusia și-a reafirmat disponibilitatea pentru negocieri de pace fără condiții prealabile, menționând că va răspunde „adecvat și eficient” oricăror încălcări ale armistițiului. Un moment critic pentru negocierile de pace Anunțul Kremlinului vine într-o săptămână considerată „foarte critică” pentru negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, potrivit Washingtonului. Administrația Trump a avertizat că ar putea renunța la eforturile de mediere dacă nu va observa progrese concrete. Situația actuală a războiului Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 24 februarie 2022 și controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea anexată în 2014. De la începutul conflictului, se estimează că sute de mii de oameni – majoritatea soldați – au fost uciși sau răniți.

Rusia și extrema dreaptă amenință Europa (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Europa, amenințată de Rusia și de ascensiunea extremei drepte, avertizează Friedrich Merz

Rusia și extrema dreaptă amenință Europa. Viitorul cancelar german, Friedrich Merz, a avertizat că unitatea Europei este pusă în pericol atât de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, cât și de creșterea sprijinului electoral pentru extrema dreaptă. Rusia și extrema dreaptă amenință Europa În timpul congresului Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz a subliniat că Europa este amenințată din exterior de „un război imperialist și autoritar la Est” și din interior de „cetățeni înspăimântați, incerți, chiar radicalizați”. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania Merz a făcut apel la cetățenii germani să continue sprijinul acordat Ucrainei în fața agresiunii ruse, subliniind că „lupta Ucrainei este și o luptă pentru menținerea păcii și libertății în Germania”. El a subliniat că ofensiva Rusiei amenință întreaga ordine politică a continentului european. Declinația încrederii în democrație, un motiv de îngrijorare Viitorul șef al guvernului german a deplâns scăderea încrederii în democrație în Germania, semnalând că acest indicator a atins cel mai scăzut nivel de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. În cadrul congresului CDU, Friedrich Merz le-a cerut celor aproximativ 150 de delegați să aprobe acordul de coaliție semnat cu Partidul Social-Democrat (SPD), după ce conservatorii au câștigat alegerile parlamentare din 23 februarie. Următorii pași: unda verde din partea SPD Aprobarea din partea delegaților CDU este așteptată luni seară, după ce Uniunea Creștin-Socială (CSU), aliatul tradițional al CDU din Bavaria, și-a exprimat deja sprijinul. Ulterior, atenția se va concentra asupra SPD, care trebuie să valideze acordul de coaliție până marți seară.

Vladimir Putin promite ajutor militar Phenianului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin va ajuta militar Coreea de Nord la nevoie și mulțumește soldaților trimiși de Kim Jong Un

Vladimir Putin promite ajutor militar Phenianului. Kremlinul a confirmat luni că trupe nord-coreene au luptat alături de armata rusă împotriva forțelor ucrainene în regiunea Kursk, în sud-vestul Rusiei. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat că această colaborare s-a desfășurat în baza tratatului de asistență reciprocă dintre Rusia și Coreea de Nord. Vladimir Putin promite ajutor militar Phenianului Dmitri Peskov a subliniat că, potrivit tratatului semnat, Rusia și Coreea de Nord s-au angajat să ofere asistență imediată una alteia în caz de necesitate. Citește și: Otokar confirmă dezvăluirile DeFapt.ro: turcii au ciuntit spatele blindatului Cobra II pentru MApN și, astfel, au afectat siguranța vehiculului Participarea soldaților nord-coreeni la luptele din Kursk este, potrivit oficialului rus, o dovadă a eficienței acestui acord. Putin laudă eroismul soldaților nord-coreeni Președintele Vladimir Putin a mulțumit Coreei de Nord și liderului Kim Jong-un pentru sprijinul acordat în eliberarea regiunii Kursk, proclamând regiunea drept "eliberată" sâmbătă. Putin a adus un omagiu "eroismului, pregătirii și dedicației" soldaților nord-coreeni care au luptat alături de trupele ruse. Coreea de Nord recunoaște oficial desfășurarea trupelor în Rusia Pentru prima dată, Coreea de Nord a confirmat desfășurarea trupelor sale pe teritoriul rus, în temeiul tratatului de parteneriat strategic semnat cu Moscova în iunie 2024. Agenția KCNA a relatat că soldații nord-coreeni au participat la recucerirea regiunii Kursk, la ordinul direct al liderului Kim Jong-un.

Danemarca și Groenlanda își consolidează alianța (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Efectul Trump: Groenlanda își întărește legăturile cu Danemarca, de care voia să se distanțeze

Danemarca și Groenlanda își consolidează alianța. Danemarca și teritoriul său semiautonom Groenlanda au convenit duminică să își consolideze relațiile, ca răspuns la interesul exprimat de președintele american Donald Trump privind preluarea controlului asupra insulei arctice. Danemarca și Groenlanda își consolidează alianța Noul prim-ministru al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a sosit duminică la Copenhaga pentru o vizită de trei zile, menită să evidențieze unitatea dintre Groenlanda și Danemarca. Citește și: Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Țoiu (USR) susține că era neconstituțională „Ne aflăm într-o situație de politică externă care impune o apropiere”, a declarat Nielsen într-o conferință de presă comună cu premierul danez Mette Frederiksen. Doar groenlandezii vor decide viitorul insulei Liderii celor două teritorii au subliniat că doar groenlandezii pot decide asupra viitorului Groenlandei. Totodată, aceștia navighează cu prudență între respingerea intențiilor SUA de a anexa insula și menținerea unor relații cordiale cu aliatul lor tradițional. „Suntem pregătiți pentru un parteneriat puternic cu SUA și pentru mai multă dezvoltare, dar dorim respect. Nu vom fi niciodată o bucată de proprietate care poate fi cumpărată de oricine”, a declarat Jens-Frederik Nielsen. Relațiile se încălzesc, după tensiuni Apropierea dintre Nuuk și Copenhaga vine după o perioadă tensionată, în care fostul premier groenlandez a acuzat Danemarca de un „genocid” istoric și a intensificat eforturile pentru obținerea independenței. Premierul danez, Mette Frederiksen, a anunțat că Danemarca este dispusă să investească mai mult în Groenlanda și să sprijine financiar transferul de noi responsabilități către autoritățile locale, într-un proces de „modernizare” a relației lor. Cooperare mai strânsă în domeniul apărării în regiunea arctică Danemarca a propus consolidarea colaborării în domeniul apărării în regiunea arctică. Duminică, atât Nielsen, cât și Frederiksen și-au reafirmat angajamentul de a întări apărarea Groenlandei și a întregii regiuni. În semn suplimentar de unitate, regele Danemarcei, Frederik, va efectua luni o vizită oficială în Groenlanda.

Trump mizează pe „incertitudine strategică” comercială (sursa: ABC News)
Internațional

Desele răzgândiri ale lui Trump în privința tarifelor sunt o "incertitudine strategică"

Trump mizează pe „incertitudine strategică” comercială. Ministrul de finanțe american, Scott Bessent, a apărat duminică politica tarifară a președintelui Donald Trump, prezentând-o drept un instrument de creare a „incertitudinii strategice” menite să ofere un avantaj Statelor Unite, transmite ABC. Tarife masive impuse partenerilor comerciali și Chinei După revenirea la Casa Albă în ianuarie, Donald Trump a introdus tarife vamale de cel puțin 10% pentru majoritatea partenerilor comerciali ai SUA, precum și o suprataxă suplimentară de 145% pentru majoritatea produselor importate din China. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Beijingul a răspuns prin impunerea unor tarife proprii de 125% asupra produselor americane. Trump mizează pe „incertitudine strategică” comercială Într-un interviu acordat postului ABC, Scott Bessent a explicat că, în teoria jocurilor, „incertitudinea strategică” presupune să nu îți dezvălui limitele într-o negociere. „Nimeni nu este mai bine plasat decât președintele Trump pentru a crea acest efect de levier”, a subliniat Bessent, susținând eficiența strategiei comerciale adoptate. Progrese în negocierile comerciale cu țările asiatice Întrebat despre stadiul negocierilor comerciale inițiate de administrația Trump cu țările afectate de tarife, Bessent a precizat că „anumite negocieri înaintează foarte bine, în special cele cu statele asiatice”. În prezent, Washingtonul acordă prioritate discuțiilor cu aliați precum Japonia, Coreea de Sud și Elveția. Discuții incerte cu China privind un acord comercial Într-un interviu acordat revistei Time Magazine, Donald Trump a declarat că se poartă discuții cu China pentru a ajunge la un acord comercial, sugerând că o înțelegere ar putea fi finalizată în săptămânile următoare. Trump a menționat și o conversație telefonică cu președintele chinez Xi Jinping, fără însă a oferi detalii privind data sau conținutul discuției. China neagă negocierile comerciale cu SUA Sâmbătă, China a negat oficial că ar purta negocieri comerciale cu Statele Unite. Scott Bessent a sugerat că această negare ar putea fi motivată de faptul că autoritățile de la Beijing „se adresează unui public diferit”.

Trupele ucrainene încă luptă în Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Trupe ucrainene luptă încă în provinciile ruse Kursk și Belgorod, anunță Zelenski

Trupele ucrainene încă luptă în Kursk. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că forțele armate ucrainene continuă luptele în regiunea rusă Kursk, contrazicând afirmațiile recente ale armatei ruse. Trupele ucrainene încă luptă în Kursk Într-o postare pe rețeaua X, Zelenski a transmis că „unitățile noastre continuă operațiunile defensive active în regiunile (ruse) Kursk și Belgorod”. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Totodată, el a precizat că luptele intense continuă și în apropierea orașelor Pokrovsk și Kramatorsk, în estul Ucrainei. Rusia anunțase „eliberarea completă” a regiunii Kursk Sâmbătă, armata rusă a afirmat că regiunea Kursk a fost „complet eliberată”. Potrivit autorităților ruse, șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, l-a informat pe președintele Vladimir Putin că toate unitățile ucrainene din Kursk au fost înfrânte și că doar soldați ucraineni izolați mai încearcă să se ascundă în zonă. Statul Major ucrainean respinge afirmațiile Rusiei La rândul său, Statul Major ucrainean a catalogat declarațiile Moscovei drept o „operațiune de propagandă”. Potrivit autorităților de la Kiev, luptele continuă nu doar în unele părți din regiunea Kursk, ci și în regiunea rusă vecină Belgorod.

Explozia din Iran, incendiu de proporții (sursa: X/Uncle Hui)
Internațional

Explozia din cel mai mare port iranian: incendiul încă nu fusese stins după 24 de ore

Explozia din Iran, incendiu de proporții. Duminică, flăcările încă ardeau în portul Shahid Rajai, situat în apropiere de orașul Bandar Abbas, în strâmtoarea Ormuz. Explozia din Iran, incendiu de proporții Explozia de sâmbătă, care a avut loc în jurul prânzului (08:30 GMT), a fost atât de puternică încât s-a auzit pe o rază de zeci de kilometri. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Portul Shahid Rajai este un punct strategic major, prin care tranzitează aproximativ 85% din mărfurile Iranului. Zona are o importanță globală, fiind aproape de strâmtoarea Ormuz, ruta prin care trece o cincime din producția mondială de petrol. Bilanț tragic: 25 de morți și 1.000 de răniți Potrivit agenției Tasnim, citând declarațiile șefului puterii judiciare din provincia Hormozgan, Mojtaba Ghahremani, cel puțin 25 de persoane au fost ucise în explozie. Televiziunea de stat iraniană a raportat, la rândul său, aproximativ 1.000 de persoane rănite. Putin oferă ajutor Iranului după explozie Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat disponibilitatea de a ajuta Iranul în urma exploziei care a zguduit cel mai mare port comercial al țării, provocând moartea a cel puțin 25 de persoane, potrivit unui comunicat al Kremlinului, preluat de Reuters. În mesajul publicat pe site-ul oficial al Kremlinului, Vladimir Putin a transmis "cuvinte de simpatie sinceră și de sprijin pentru familiile victimelor" și a urat "recuperare rapidă tuturor celor răniți" în tragedie.

Trump vrea gratis pe Panama, Suez (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea tranzit gratuit pentru navele americane prin canalele Panama și Suez

Trump vrea gratis pe Panama, Suez. Donald Trump a solicitat sâmbătă ca navele militare și comerciale americane să aibă acces liber prin canalele Panama și Suez, cerându-i secretarului de stat Marco Rubio să gestioneze urgent această chestiune Trump vrea gratis pe Panama, Suez După luni de afirmații privind dorința de a recâștiga controlul asupra Canalului Panama, Donald Trump își extinde acum atenția și asupra Canalului Suez, două căi esențiale pentru comerțul mondial. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” „Navele americane, atât militare, cât și comerciale, ar trebui să aibă permisiunea de a tranzita gratuit canalele Panama și Suez. Aceste canale nu ar exista fără Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe rețeaua sa Truth Social. Trump a anunțat că i-a cerut secretarului de stat Marco Rubio să preia „imediat” dosarul referitor la libertatea de tranzit prin cele două canale maritime strategice. Tensiuni recurente în jurul Canalului Panama Încă înainte de începerea mandatului său, Donald Trump a exercitat presiuni asupra statului Panama, sugerând posibilitatea de a „recupera” Canalul Panama, construit de Statele Unite și administrat de acestea până în 1999. În baza unui acord semnat în 1977 de președintele Jimmy Carter, Panama a preluat controlul asupra canalului. În prezent, SUA și China sunt cei mai importanți utilizatori ai acestui pasaj, prin care trece circa 5% din comerțul maritim mondial. Recent, Washingtonul a obținut acordul pentru desfășurarea de trupe americane în jurul canalului, consolidând astfel influența sa strategică în zonă. Canalul Suez, afectat de criza din Yemen Canalul Suez, controlat de Egipt din 1956, era responsabil pentru aproximativ 10% din comerțul maritim mondial. Însă atacurile rebelilor houthi din Yemen asupra navelor comerciale, în semn de solidaritate cu palestinienii din Fâșia Gaza, au redus drastic traficul. Statele Unite, alături de alte țări, au intervenit pentru a securiza ruta, însă scăderea tranzitului a afectat grav economia Egiptului, adâncită în cea mai severă criză economică din istoria sa.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră