vineri 24 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5836 articole
Internațional

Rusia anunță participarea președintelui chinez la Parada Victoriei, în ciuda avertizărilor Kievului

Xi Jinping participă la Parada Victoriei. Președintele Chinei, Xi Jinping, va efectua o vizită oficială în Rusia între 7 și 10 mai 2025, potrivit unui comunicat transmis duminică de Kremlin. Vizita are loc cu prilejul celebrării a 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Xi Jinping participă la Parada Victoriei Pe parcursul vizitei, Xi Jinping se va întâlni cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre dezvoltarea parteneriatului strategic dintre cele două țări. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Kremlinul a precizat că discuțiile vor fi urmate de semnarea mai multor documente oficiale. Lideri internaționali, așteptați la parada din 9 mai Rusia va organiza pe 9 mai parade și ceremonii oficiale dedicate comemorării sfârșitului războiului împotriva Germaniei naziste. Kremlinul a anunțat că sunt așteptați și alți lideri internaționali, fără a oferi însă o listă completă a celor care și-au confirmat participarea. Armistițiu propus de Putin, refuzat de Zelenski Cu ocazia acestui moment simbolic, Vladimir Putin a propus un armistițiu de trei zile, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat afirmând că ar fi dispus să accepte doar o încetare a ostilităților pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile. Putin a respins această variantă, reiterând că nu dorește o pauză temporară, ci o reglementare pe termen lung a conflictului cu Ucraina. Avertisment de la Kiev În contextul conflictului în desfășurare, Zelenski a avertizat că Ucraina nu poate garanta siguranța liderilor străini care aleg să participe la parada tradițională organizată la Moscova pe 9 mai. Riscurile de securitate sunt ridicate, iar tensiunile rămân la cote înalte.

Xi Jinping participă la Parada Victoriei (sursa: kremlin.ru)
Șoșoacă și Georgescu, sprijiniți de SVR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Sprijinul rusesc online (prin SVR) pentru Călin Georgescu i-a fost, inițial, destinat Dianei Șoșoacă

Șoșoacă și Georgescu, sprijiniți de SVR. Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat Rusia ca principal responsabil pentru un atac cibernetic de proporții asupra infrastructurii electorale românești, desfășurat în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Peste 85.000 de atacuri provenind din 33 de țări au fost înregistrate, potrivit unei investigații publicate de portalul francez Mediapart. Șoșoacă și Georgescu, sprijiniți de SVR Investigația arată că atacul a fost orchestrat de SVR (Serviciul de Informații Externe al Rusiei), condus de Serghei Narîșkin, apropiat al lui Vladimir Putin. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Scopul ar fi fost susținerea unui candidat suveranist, inițial Diana Șoșoacă, apoi Călin Georgescu, și obținerea a cel puțin 30% din locurile din Parlament pentru partidele extremiste AUR, SOS și POT. Campanie sofisticată pe TikTok: manipulare la scară largă Operațiunea a inclus o amplă campanie de „astroturfing” pe TikTok, cu 25.000 de conturi coordonate și peste 130 de influenceri recrutați pentru a promova indirect candidatul Călin Georgescu. Acesta, cotat cu sub 1% înainte de campanie, a ajuns să câștige primul tur cu aproape 23% din voturi. Discord și Telegram, utilizate pentru coordonare Ancheta relevă și existența unor grupuri de comunicare pe Discord și Telegram, create încă din 2022, care difuzau instrucțiuni precise pentru manipularea algoritmilor TikTok. Scopul: promovarea conținutului favorabil lui Georgescu fără a fi detectat de instrumentele de moderare ale platformei. Atacuri lansate inclusiv în ziua alegerilor Serviciile secrete române au detectat atacuri cibernetice asupra serverelor electorale inclusiv în ziua scrutinului. Deși în mod oficial SRI nu a numit Rusia, documentele declasificate fac referire la un „actor statal”. Neoficial însă, Rusia a fost identificată în schimburile cu partenerii europeni. APT29, grupul de hackeri ruși implicat în atac Unul dintre serverele compromise a fost atribuit grupului APT29 („Cozy Bear”), unitate de hackeri a SVR, cunoscută pentru implicarea în alegerile prezidențiale americane din 2016. SRI a reușit să stabilească această legătură, potrivit dezvăluirilor Mediapart. Eliminarea Dianei Șoșoacă și ascensiunea lui Georgescu Inițial susținută de Kremlin, Diana Șoșoacă a fost exclusă din cursa electorală de către CCR. Ulterior, Moscova s-a reorientat către Călin Georgescu, care nu a desfășurat o campanie clasică, dar a beneficiat de vizibilitate sporită prin rețelele sociale. Viginum: Campanie de manipulare detectată și de autoritățile franceze Viginum, agenția franceză de monitorizare a ingerințelor digitale, a confirmat amploarea campaniei de manipulare, etichetând-o drept una „sofisticată”. Hashtagul #CalinGeorgescu ar fi înregistrat peste 73 de milioane de vizualizări într-o săptămână. Influențatori recrutați prin FameUp și FA Agency Un raport al SRI indică faptul că o parte dintre influenceri au fost cooptați prin platforma românească FameUp, iar alții prin compania sud-africană FA Agency. Plata ar fi fost de 1.000 de euro per videoclip. Unele surse leagă FA Agency de o agenție ucraineană pro-Kiev. A fost Georgescu promovat de puterea politică? Conform unor anchete de presă, inclusiv Le Monde, Partidul Național Liberal ar fi finanțat campania de promovare prin FameUp, încercând să direcționeze electoratul extremist spre un candidat considerat inofensiv. Firma FameUp neagă implicarea, susținând că hackerii au deturnat campania. Rusia acuză „lovitură de stat”: dezinformare după anularea alegerilor După invalidarea scrutinului, rețelele sociale au fost inundate cu mesaje și imagini alarmante, inclusiv fotomontaje cu tancuri pe străzile românești. Scopul: delegitimarea autorităților și instigarea populației împotriva instituțiilor democratice. România, un avertisment pentru alte țări din UE Raportul Viginum concluzionează că încrederea alegătorilor în democrație a fost grav afectată. Autoritățile franceze avertizează că astfel de operațiuni rusești sunt în desfășurare și în alte țări europene, inclusiv Franța.  

Micile secretele culinare ale conclavului papal (sursa: Pexels/Jeswin Thomas)
Internațional

Secretele culinare ale Vaticanului: ce vor mânca cardinalii în timpul conclavului din 7 mai

Micile secretele culinare ale conclavului papal. De peste 750 de ani, Biserica Catolică impune reguli stricte privind alimentația cardinalilor în timpul conclavului, pentru a preveni transmiterea de mesaje secrete ascunse în mâncare sau șervețele. Însă cum poate fi menținută confidențialitatea într-un context în care alimentele circulă între bucătărie și sală? Cina de rămas-bun înainte de izolare În zilele premergătoare conclavului, cardinalii au fost surprinși luând masa la restaurantele preferate din Roma. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Printre preferințele culinare se numără restaurantele din apropierea Vaticanului, în special din zonele Prati și Borgo Pio. De exemplu, arhiepiscopul emerit Anselmo Guido Pecorari a fost surprins la Caffè dei Papi cu un sandviș și o bere, iar într-o altă seară, împreună cu cardinalul Mario Zenari, a savurat „carciofi alla romana” la restaurantul La Taverna, lângă Via Candia. Tot în aceste zile de „răgaz”, cardinalii pot fi văzuți frecventând restaurante celebre precum La Rustichella sau Marcantonio, renumite pentru paste tradiționale și carbonara considerată de unii „mitologică”. Această ultimă plăcere culinară nu este întâmplătoare: începând cu 7 mai, 135 de cardinali vor intra în conclavul secret din Capela Sixtină pentru a alege un nou papă, fiind complet izolați de lume pentru o perioadă nedeterminată. Conclavul: izolare totală, control absolut Conclavul este o procedură notoriu de secretă. Cardinalii votează, dorm și mănâncă într-un regim strict, fără nicio legătură cu exteriorul. Singurele semnale permise sunt fumul alb sau negru: alb pentru un papă ales, negru pentru un vot nereușit. Frica de mesaje ascunse în ravioli În trecut, mâncarea era considerată un potențial canal de comunicare secretă: un mesaj ar fi putut fi ascuns într-un ravioli sau într-un șervețel murdar. Tocmai de aceea, controlul era extrem de riguros, iar mesele, în ciuda caracterului comunal, erau atent supravegheate. Reguli stricte din Evul Mediu până azi Regulile de izolare datează din 1274, când Papa Grigore al X-lea a instituit măsuri stricte după un conclav care durase aproape trei ani. În conclav, regulile sunt stricte nu doar pentru cardinali, ci și pentru cei care se ocupă de mâncare. Este interzis orice contact cu exteriorul, iar telefoanele mobile, tabletele și alte dispozitive sunt complet excluse din spațiul conclavului. Personalul de bucătărie este format din laici de încredere, deja angajați la Vatican. Accesul în și din bucătărie se face numai cu aprobare specială, sub supravegherea gărzii elvețiene. În conclavurile recente, au fost montate chiar camere de supraveghere în bucătărie pentru a preveni orice tentativă de comunicare neautorizată. Toți angajații semnează un jurământ de confidențialitate, care le interzice să vorbească cu cardinalii mai mult decât strictul necesar pentru servirea mesei. Micile secretele culinare ale conclavului papal În prezent, conclavul are loc în Domus Sanctae Marthae, reședința cardinalilor în timpul sechestrării. Meniul din conclav este inspirat din simplitatea preferată de Papa Francisc. Dieta cardinalilor este gândită să susțină o stare bună de sănătate fizică și claritate mentală, necesare pentru reflecțiile din timpul votului. Micul dejun este compus din ceai, cafea, pâine cu gem La prânz cardinalii sunt serviți cu paste sau orez, carne albă sau pește, pâine și legume proaspete Cina, este o masă ușoară, fără excese. Desertul este ocazional. În cazul în care conclavul se prelungește, este posibil să se adauge un desert de casă și maximum un pahar de vin.

Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Zelenski sugerează că Parada de la Moscova ar fi în pericol, Medvedev promite dispariția Kievului

Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a lansat sâmbătă o declarație amenințătoare, afirmând că dacă Ucraina ar ataca Moscova pe 9 mai, cu ocazia festivităților dedicate Zilei Victoriei în al Doilea Război Mondial, „nimeni nu poate garanta că Kievul va mai exista pe 10 mai”. Kremlinul a propus un armistițiu de trei zile Președintele rus Vladimir Putin a anunțat o încetare unilaterală a focului între 8 și 10 mai, pentru a marca 80 de ani de la victoria Uniunii Sovietice și a aliaților împotriva Germaniei naziste. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Pe 9 mai, Kremlinul urmează să găzduiască o serie de lideri internaționali, inclusiv pe președintele chinez Xi Jinping, în Piața Roșie. Zelenski respinge pauza simbolică Ca reacție la propunerea Moscovei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu real și consistent de 30 de zile, nu pentru o simplă pauză de imagine, considerând propunerea Kremlinului drept o mișcare neserioasă. Zelenski a adăugat că Ucraina nu poate garanta securitatea liderilor internaționali care vor participa la parada din Moscova, întrucât responsabilitatea pentru siguranța acestora revine Federației Ruse. „Nu putem fi responsabili pentru ceea ce se întâmplă pe teritoriul Federației Ruse”, a subliniat președintele ucrainean. Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția În replică, Dmitri Medvedev a calificat poziția lui Zelenski drept o „provocare verbală”, respingând ideea că cineva ar fi cerut garanții de securitate de la Ucraina. Într-un mesaj pe Telegram, acesta a transmis un avertisment direct: „(Zelenski) înțelege că, în cazul unei provocări reale de Ziua Victoriei, nimeni nu va putea garanta că Kievul va apuca ziua de 10 mai.” Medvedev îl atacă pe Trump: „O prostie arogantă” Fostul președinte rus a profitat de ocazie pentru a-l critica și pe Donald Trump, care declarase recent că Statele Unite au contribuit mai mult decât oricare altă țară la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial. Trump a anunțat, pe rețeaua sa Truth Social, intenția de a marca Ziua Victoriei pe 8 mai, data capitulării Germaniei în 1945, afirmând că SUA „au făcut cel mai mult” pentru acest rezultat istoric. „O sărbătoare nu e un lucru rău, dar prima lui declarație este o prostie arogantă”, a scris Medvedev pe rețeaua VK. În același mesaj, Medvedev a revendicat pentru Rusia paternitatea morală a victoriei în război: „Poporul nostru a sacrificat 27 de milioane de vieți în numele distrugerii fascismului. Ziua Victoriei este a noastră și este 9 mai. Așa a fost, așa este, așa va fi mereu!”

Președintele sârb pleacă din SUA bolnav (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Prietenul lui Ponta, președintele sârb, s-a întors de urgență din SUA acuzând "o stare de rău"

Președintele sârb pleacă din SUA bolnav. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a decis să-și întrerupă călătoria oficială în Statele Unite și să revină de urgență la Belgrad, în urma unei stări de rău resimțite vineri, potrivit presei sârbe. Președintele sârb pleacă din SUA bolnav Televiziunea națională sârbă (RTS) a anunțat sâmbătă că Vucic a pus capăt vizitei sale în SUA „din cauza unei indispoziții”, fără a furniza detalii suplimentare privind starea de sănătate a președintelui. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Surse apropiate delegației susțin că Vucic, în vârstă de 55 de ani, s-a simțit rău vineri după-amiază (ora locală) și, după consultarea cu un medic, a luat decizia de a reveni în Serbia. Vucic urma să se întâlnească cu Donald Trump Înainte de plecare, liderul de la Belgrad anunțase două întâlniri cu președintele american Donald Trump, planificate pentru următoarele patru zile. Una dintre ele ar fi trebuit să aibă loc la reședința privată a lui Trump din Mar-a-Lago, Florida. Într-un mesaj video transmis la sosirea în SUA, Vucic menționa că urmează să participe la „întâlniri importante” cu lideri ai Partidului Republican și oficiali americani. Întâlnire cu Rudy Giuliani înainte de plecare Înainte de întreruperea vizitei, Aleksandar Vucic s-a întâlnit cu Rudy Giuliani, fostul avocat personal al lui Donald Trump şi fost primar al New Yorkului. Nu a fost clar dacă discuțiile au vizat aspecte politice sau diplomatice legate de relațiile bilaterale. Istoric medical: internare în 2019 Președintele Serbiei a mai avut episoade medicale în trecut. În 2019, acesta a fost internat pentru scurt timp din cauza unor probleme cardiovasculare. Deși starea sa de sănătate nu a fost considerată gravă la acel moment, autoritățile nu au oferit detalii complete nici atunci.

Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu (sursa: kanalistanbul.gov.tr/)
Internațional

Canalul navigabil între Marmara și Marea Neagră, proiectul Turciei, periculos pentru mediu

Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu. Turcia intenționează să construiască un canal navigabil între Marea Neagră și Marea Marmara, cunoscut sub numele de Kanal Istanbul, odată ce va reuși să asigure finanțarea necesară. Declarația a fost făcută joi de ministrul turc al Transporturilor, în ciuda criticilor privind impactul ecologic al proiectului și a faptului că inițiativa fusese aparent abandonată. Ambiția lui Erdogan Președintele Recep Tayyip Erdogan a lansat oficial proiectul în 2021, când a pus piatra de temelie pentru Kanal Istanbul – un canal de 45 km lungime, cu o adâncime de 25 de metri și o lățime de 400 de metri. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Traseul canalului pornește din districtul Kucukcekmece, trece prin rezervorul Sazlidere și ajunge la Marea Neagră, în apropiere de localitatea Durusu. Proiectul prevede și construcția unor noi porturi și centre logistice, realizarea a trei tuneluri subterane pentru autovehicule, integrarea canalului în infrastructura de transport a regiunii Istanbul. Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu Proiectul are un cost estimat de 75 de miliarde de lire turcești (aproximativ 1,95 miliarde de dolari). Încă de la anunțare, Kanal Istanbul a fost intens criticat din mai multe direcții, precum impactul asupra mediului înconjurător și a ecosistemului marin. De asemenea este criticat pericolul afectării surselor de apă potabilă pentru Istanbul. Există îndoieli și asupra viabilitatății economice, într-un context marcat de crize succesive. Proiectul a fost înghețat, dar nu abandonat Din cauza dificultăților economice, a lipsei de finanțare și a opoziției publice, lucrările la Kanal Istanbul au fost suspendate în ultimii ani. Totuși, ministrul Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, a reafirmat intenția Guvernului de a continua proiectul, când vor exista condițiile necesare: „Nu am abandonat proiectul Kanal Istanbul. Nu este astăzi pe agenda noastră, dar când vom găsi formula adecvată de finanțare, cu siguranță îl vom realiza.” Această declarație vine în contradicție cu afirmațiile făcute anterior de ministrul Mediului, care susținea că proiectul nu mai este, de ceva vreme, în planurile Guvernului. Tensiuni politice și presiuni asupra opoziției Reluarea discuțiilor despre Kanal Istanbul are loc într-un climat politic tensionat. Autoritățile centrale au fost acuzate că intimidează reprezentanții partidelor de opoziție din cadrul municipalității Istanbulului, dominată de Partidul Republican al Poporului (CHP). Un exemplu important este arestarea primarului Ekrem Imamoglu, unul dintre cei mai vocali opozanți ai președintelui Erdogan. Acesta a fost reținut pe 19 martie, sub acuzația de „corupție”, acuzație pe care o respinge categoric, denunțând o „execuție fără proces”. Arestarea primarului Imamoglu a amplificat protestele Imamoglu, considerat un posibil candidat la viitoarele alegeri prezidențiale, a beneficiat de un val de susținere publică, iar reținerea sa a declanșat proteste masive și turbulențe economice în Turcia. Guvernul a negat orice implicare în decizia justiției, însă criticii vorbesc despre o campanie de presiune sistematică asupra opoziției.

Trump, atitudine schimbată față de Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump vede lucrurile diferit în privința Ucrainei după întâlnirea de la Vatican, spune Zelenski

Trump, atitudine schimbată față de Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump, desfășurată pe 26 aprilie la Vatican, ar fi influențat modul în care acesta percepe conflictul din Ucraina. Declarațiile au fost făcute vineri seara, în fața unui grup de jurnaliști. Trump, atitudine schimbată față de Ucraina Zelenski s-a arătat încrezător că discuția directă cu Donald Trump a produs un impact real asupra modului în care liderul american înțelege războiul din Ucraina. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Sunt încrezător că, după întâlnirea noastră de la Vatican, președintele Trump a început să vadă lucrurile puțin diferit”, a spus Zelenski. Zelenski respinge armistițiile scurte propuse de Putin În cadrul aceleiași întâlniri, liderul de la Kiev a respins propunerile Rusiei privind încetări scurte ale focului, inclusiv o posibilă pauză între 8 și 10 mai, în contextul marcării a 80 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste. „Este imposibil de ajuns la un acord în trei, cinci sau șapte zile. Să fim sinceri. E teatru din partea lui Putin. Nu pare serios”, a declarat președintele ucrainean. Zelenski cere, în schimb, un armistițiu de cel puțin 30 de zile, fără condiții prealabile, pentru a putea purta negocieri substanțiale. „Putin nu trebuie ajutat să iasă din izolare” Zelenski a avertizat că liderii internaționali nu ar trebui să participe la jocul diplomatic al Kremlinului, menit să îndulcească imaginea Rusiei în contextul celebrărilor din Piața Roșie. „Nimeni nu îl va ajuta pe Putin să joace acest tip de joc pentru a-și îndulci ieșirea din izolare pe 9 mai”, a subliniat Zelenski. Kievul nu garantează securitatea liderilor prezenți la Moscova Zelenski a transmis un avertisment clar cu privire la riscurile pe care le presupune participarea liderilor străini la evenimentele de la Moscova. „Nu putem garanta securitatea liderilor internaționali prezenți acolo. Nu se știe ce va face Rusia la acea dată. Ar putea avea loc incendii, explozii, iar apoi să fim învinovățiți”, a spus el.

Trump propune tăieri bugetare de 163 de miliarde de dolari Foto: Facebook The White House
Internațional

Trump propune tăieri bugetare de 163 de miliarde de dolari

Președintele SUA, Donald Trump propune tăieri bugetare de 163 de miliarde de dolari, cu reduceri masive ale cheltuielilor în educaţie şi locuinţe, arată Reuters, citat de news.ro.  Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Trump propune tăieri bugetare de 163 de miliarde de dolari Potrivit Biroului pentru Management şi Buget al Casei Albe (OMB), cheltuielile pentru securitate internă ar urma să crească cu aproape 65% faţă de nivelurile aprobate pentru 2025, în timp ce cheltuielile discreţionare non-apărare ar fi reduse cu 23%, ajungând la cel mai scăzut nivel din 2017. Propunerea include şi tăieri de peste 2 miliarde de dolari pentru Agenţia de Administrare Fiscală (IRS). Bugetul, primul prezentat de Trump de la revenirea sa la Casa Albă, reflectă promisiunile de a reduce birocraţia federală şi de a majora fondurile pentru apărare şi controlul imigraţiei. Democraţii au criticat dur reducerile, iar unii republicani au exprimat rezerve, în special privind nivelul insuficient al cheltuielilor pentru apărare. Printre reducerile semnificative se numără o scădere de 50 de miliarde de dolari la Departamentul de Stat, care va prelua Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională, o tăiere de 2,49 miliarde de dolari la IRS şi diminuarea semnificativă a bugetului NASA pentru programul lunar. Departamentul Educaţiei ar suferi o reducere de aproximativ 15%, fiind vizată o restructurare majoră, în timp ce Departamentul pentru Locuinţe şi Dezvoltare Urbană ar pierde aproape jumătate din finanţare. Totodată, bugetul propune 500 de milioane de dolari suplimentari pentru securizarea frontierei, 766 de milioane pentru tehnologie în acest scop şi menţinerea a 22.000 de agenţi de patrulare la frontieră, cu angajări suplimentare la Vama şi Protecţia Frontierei.

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

Marco Rubio acuză Germania de „tiranie mascată”. Ministerul german de Externe îi răspunde ferm

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania. Un schimb tensionat de replici a avut loc vineri pe platforma X, între secretarul de stat american Marco Rubio și Ministerul german de Externe, pe tema deciziei Germaniei de a clasifica partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) drept formațiune extremistă. Tensiuni diplomatice între SUA și Germania Marco Rubio a criticat dur decizia autorităților germane de a permite serviciului intern de informații (BfV) să intensifice supravegherea partidului AfD. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Germania tocmai a oferit agenției sale de spionaj noi puteri pentru a supraveghea opoziția. Asta nu e democrație, e tiranie mascată”, a scris Rubio pe contul oficial al Departamentului de Stat. Acesta a susținut că adevărata amenințare vine din partea politicilor guvernamentale privind imigrația, și nu dinspre AfD, care „a obținut locul al doilea la ultimele alegeri”. Reacția Germaniei: „Aceasta este democrație” La peste trei ore de la postarea lui Rubio, Ministerul german de Externe a reacționat direct pe X, respingând ferm acuzațiile: „Aceasta este democrație. Decizia se bazează pe o investigație riguroasă și independentă pentru a proteja Constituția și statul de drept.” Ministerul a subliniat că decizia finală aparține instanțelor de judecată și a amintit lecțiile dure ale istoriei: „Am învățat din istorie că extremismul de dreapta trebuie oprit.” JD Vance atacă establishmentul german Vicepreședintele SUA, JD Vance, a reluat criticile lui Rubio într-o postare separată, exprimându-și sprijinul pentru AfD. „AfD este cel mai popular partid din Germania și cel mai reprezentativ în estul țării. Acum birocrații încearcă să îl distrugă.” Într-un alt mesaj, Vance a acuzat elita politică germană că „a reconstruit Zidul Berlinului, nu rușii, ci establishmentul german”. AfD, acuzat de extremism și discriminare AfD a fost în centrul mai multor scandaluri, fiind acuzat de retorică antisemită, anti-musulmană și xenofobă. În 2024, unul dintre liderii săi, Björn Höcke, a fost condamnat pentru folosirea de sloganuri naziste – fapt interzis prin lege în Germania. Serviciul german de informații interne consideră AfD o amenințare la adresa ordinii democratice: „Partidul urmărește să excludă anumite grupuri din participarea egală în societate, să le discrimineze neconstituțional și să le confere un statut inferior din punct de vedere legal.” SUA acuză Europa de restrângerea libertății de exprimare Într-un discurs susținut în februarie la Conferința de Securitate de la München, JD Vance a acuzat liderii europeni că se îndepărtează de valorile post-Război Rece. „În Marea Britanie și în întreaga Europă, libertatea de exprimare, din păcate, este în retragere”, a declarat el, stârnind nemulțumiri în rândul oficialilor europeni.

Prințul Harry denunță lipsa protecției regale (sursa: Facebook/The Royal Family)
Internațional

Prințul Harry nu reușește să recâștige dreptul la protecție regală pe teritoriul Marii Britanii

Prințul Harry denunță lipsa protecției regale. Palatul Buckingham a transmis vineri un răspuns oficial la acuzațiile lansate de prințul Harry, precizând că cererile acestuia privind asigurarea protecției de către poliție în Regatul Unit au fost respinge repetat de instanțe, în urma unor analize riguroase. Prințul Harry denunță lipsa protecției regale „Toate aceste chestiuni au fost examinate în mod repetat și meticulos de către instanțe, iar concluzia a fost aceeași de fiecare dată”, a declarat un purtător de cuvânt al regelui Charles al III-lea, citat de BBC. Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Reacția Palatului vine după un interviu acordat de ducele de Sussex postului BBC în SUA, în care acesta s-a arătat dezamăgit de respingerea apelului său privind protecția poliției în timpul vizitelor în Marea Britanie. El a cerut anularea modificărilor decise în 2020 de comisia Ravec, imediat după ce a renunțat la statutul de membru activ al familiei regale și s-a mutat în Statele Unite. Lipsa de comunicare cu Regele Charles Într-un interviu, Harry a declarat că tatăl său, regele Charles, „are mult control și putere” și că problema securității putea fi rezolvată dacă ar fi „lăsat experții să-și facă treaba”. Ducele a lăsat să se înțeleagă că o lipsă de implicare din partea regelui a complicat inutil situația. De asemenea, a spus că nu mai comunică cu tatăl său, în principal din cauza tensiunilor legate de protecție și siguranță. Prințul Harry a afirmat că, în condițiile actuale, nu vede posibilitatea de a reveni în Regat împreună cu soția și copiii săi, invocând lipsa unui cadru de securitate adecvat. Problemele de sănătate ale regelui Într-o declarație emoționantă, Harry a menționat că nu cunoaște detalii despre boala tatălui său, care suferă de un cancer nedezvăluit publicului. „Nu vorbește cu mine din cauza problemelor de securitate”, a adăugat ducele. În încheierea interviului, Harry a declarat că ar fi minunat să existe o reconciliere între el și familia regală, însă a adăugat: „Dacă ei nu doresc acest lucru, este treaba lor.”

CIA va reduce 1.200 de posturi (sursa: X/CIA)
Internațional

CIA își reduce personalul cu 1.200 de posturi, aproximativ 5% din efective, din motive financiare

CIA va reduce 1.200 de posturi. CIA, principala agenție de informații externe a Statelor Unite, urmează să elimine 1.200 de posturi, potrivit unui articol publicat vineri de Washington Post. Măsura vine în contextul noilor propuneri bugetare de austeritate prezentate de administrația Donald Trump. CIA va reduce 1.200 de posturi Conform sursei citate, administrația Trump i-a informat pe membrii Congresului că reducerile vor fi implementate gradual, de-a lungul mai multor ani, fără disponibilizări directe. Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de reducere a aparatului federal. CIA nu confirmă cifrele, dar promite eficiență sporită Un purtător de cuvânt al CIA a refuzat să confirme datele exacte, însă a precizat că directorul John Ratcliffe „acționează rapid pentru a alinia personalul CIA la noile priorități de securitate națională stabilite de guvern”. Oficialii CIA au subliniat că reformele urmăresc „o mai bună capacitate de îndeplinire a misiunilor strategice” ale agenției. CIA, prima agenție de informații care a anunțat reduceri în 2025 În contextul politic actual, CIA a fost prima instituție din comunitatea de informații americane care a răspuns inițiativei administrației Trump de a reduce mii de posturi din sistemul public și de a diminua rolul statului federal. Cifrele exacte rămân secrete, dar estimările vorbesc despre 21.000 de angajați Atât numărul total al angajaților CIA, cât și bugetul său anual sunt informații clasificate. Cu toate acestea, scurgerile de informații făcute publice în 2013 de Edward Snowden și publicate de Washington Post indicau atunci un total de aproximativ 21.000 de angajați. Reducerile ar putea afecta și NSA Tot Washington Post menționează că planul de reducere a posturilor nu se limitează doar la CIA. Agenția Națională de Securitate (NSA) – responsabilă cu interceptările și spionajul informatic – ar putea fi, de asemenea, afectată de aceste măsuri.

Donald Trump, poză în veșminte papale (sursa: truthsocial/Donald J. Trump)
Internațional

Trump lasă iar lumea cu gura căscată: a postat o imagine care-l înfățișează ca Papă

Donald Trump, poză în veșminte papale. Președintele SUA, Donald Trump, a publicat o imagine surprinzătoare pe rețeaua sa socială, stârnind un val de reacții și întrebări legate de limitele autoironiei, AI-ului și strategiei politice. Donald Trump, poză în veșminte papale Vineri, pe platforma Truth Social, Donald Trump a postat o imagine generată aparent de inteligența artificială, în care apare îmbrăcat în straie papale. Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Fotografia îl înfățișează solemn, așezat într-un fotoliu, purtând sutană albă, tiara papală și o cruce de aur impunătoare la gât, cu degetul arătător drept îndreptat spre cer. Nici un comentariu oficial Imaginea nu este însoțită de vreo explicație sau glumă din partea lui Trump, însă contextul politic și religios din SUA a alimentat speculațiile. Media americane au confirmat că portretul este generat de AI, fără o sursă oficială indicată. Glumă sau strategie? Cu doar câteva zile înainte de publicarea imaginii, Donald Trump a făcut o declarație ironică în fața jurnaliștilor: „Aș vrea să fiu Papă. Ar fi alegerea mea numărul unu”, a spus el, întrebat despre preferințele sale privind succesorul Papei Francisc. Trump și electoratul catolic: un joc de imagine? Declarațiile și imaginea vin într-un context în care aproximativ 20% dintre americani se declară catolici. Potrivit exit-poll-urilor de la alegerile din noiembrie, circa 60% dintre aceștia au votat pentru Donald Trump, ceea ce sugerează un electorat atent la simboluri și declarații.

Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina și SUA semnează miercuri acordul pentru minerale rare, anunță surse oficiale de la Kiev

Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare. Ucraina se pregătește să semneze miercuri un acord strategic cu Statele Unite privind accesul la mineralele sale rare, potrivit unei surse oficiale de la Kiev. Documentul urmează să le ofere americanilor drepturi importante asupra unor resurse esențiale pentru industriile de vârf. Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare Ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, se află în drum spre Washington, unde urmează să semneze acordul în cursul serii. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Deși guvernul ucrainean nu a aprobat încă oficial versiunea finală a textului, semnarea este considerată iminentă. Premierul ucrainean salută un acord „echitabil” Premierul Denis Șmîhal a descris acordul ca fiind „frumos și echitabil”, subliniind caracterul său bilateral și importanța acestuia pentru investițiile comune în reconstrucția Ucrainei. El a precizat că semnarea este așteptată în următoarele 24 de ore. Negocieri tensionate Negocierile privind acordul au fost tensionate, în contextul relației complexe dintre Ucraina și SUA, în special din cauza sprijinului militar și financiar american. O versiune anterioară a documentului ar fi trebuit semnată în februarie, dar vizita președintelui Volodimir Zelenski la Washington a fost umbrită de o altercație diplomatică cu Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance. Deputații ucraineni au respins varianta americană din martie Proiectul propus de SUA în martie a fost perceput de parlamentarii ucraineni ca fiind defavorabil Kievului, ceea ce a dus la reluarea negocierilor. Noul text, agreat de ambele părți, nu include clauze privind recunoașterea ajutoarelor oferite anterior ca datorie a Ucrainei. Acordul nu include garanții de securitate împotriva Rusiei Deși Kievul a solicitat includerea unor garanții de securitate împotriva Rusiei, acestea nu apar în documentul ce urmează să fie semnat. Surse oficiale nu au oferit detalii despre această omisiune. Fond de investiții comun pentru reconstrucția Ucrainei Acordul prevede înființarea unui fond de investiții ucraineano-american, destinat reconstrucției Ucrainei. Acesta va fi alimentat cu redevențe din noile licențe pentru materii prime – petrol, gaze și minereuri rare – și va fi gestionat paritar de ambele guverne. Partea americană va contribui la fond prin echivalentul viitoarelor ajutoare militare, în timp ce Ucraina va menține controlul asupra resurselor sale naturale și infrastructurii strategice. Profiturile vor rămâne în Ucraina cel puțin zece ani Potrivit acordului, profiturile generate în primii zece ani nu vor putea fi transferate în străinătate. Acestea vor fi reinvestite exclusiv în Ucraina, pentru a susține redresarea economică și stabilitatea statului. Resursele miniere ucrainene rămân o necunoscută strategică În ciuda potențialului acordului, cantitatea exactă de resurse miniere disponibile este incertă. Multe dintre acestea sunt greu de exploatat sau se află în zone aflate sub controlul Rusiei, ceea ce ridică provocări suplimentare în aplicarea acordului.

Măsurile lui Trump afectează economia americană (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Măsurile lui Trump au dus la contractarea economiei americane pentru prima oară în ultimii trei ani

Măsurile lui Trump afectează economia americană. Economia Statelor Unite a înregistrat o contracție de 0,3% în ritm anual în perioada ianuarie–martie 2025, marcând primul declin din ultimii trei ani, potrivit datelor preliminare publicate de Departamentul american al Comerțului. Scăderea survine pe fondul războaielor comerciale declanșate de președintele Donald Trump, care au perturbat activitatea economică și încrederea în mediul de afaceri. Măsurile lui Trump afectează economia americană Creșterea economică a fost grav afectată de o majorare istorică a importurilor, companiile americane încercând să aducă mărfuri din străinătate înainte de impunerea unor noi taxe vamale de către administrația Trump. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Importurile au crescut cu 41%, cel mai rapid ritm din 1972 încoace, cu excepția crizei sanitare din 2020. Această explozie a importurilor a șters aproximativ cinci puncte procentuale din dinamica PIB-ului. Cheltuielile de consum încetinesc puternic Cheltuielile de consum, care reprezintă peste două treimi din economia americană, au înregistrat o creștere modestă de 1,8% în primul trimestru, în scădere de la 4% în ultimul trimestru din 2024. De asemenea, cheltuielile guvernamentale federale au scăzut cu 5,1%, accentuând presiunea asupra creșterii economice. Investițiile private dau semne de vitalitate În contrast cu declinul altor indicatori, investițiile companiilor au crescut cu 21,9%, în special datorită achizițiilor de echipamente. Această dinamică reflectă o anumită încredere a sectorului privat în potențialul de redresare economică, însă rămâne insuficientă pentru a compensa efectele negative ale războaielor comerciale. Riscul de recesiune se amplifică în semestrul doi Mulți economiști avertizează că impactul taxelor vamale asupra PIB-ului ar putea deveni și mai vizibil în a doua jumătate a anului 2025, sporind riscul intrării în recesiune. Totodată, încrederea consumatorilor a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în timp ce tot mai multe companii își retrag previziunile financiare anuale, invocând incertitudinile economice. Inflația rămâne o preocupare majoră Deși prețurile de consum au scăzut comparativ cu vârful din 2022, inflația anuală este mai mare decât în septembrie 2024, când a coborât temporar la 2,1%. În prezent, inflația revine în centrul dezbaterilor economice și politice, iar economiștii se așteaptă ca Rezerva Federală să reia scăderea dobânzilor în cursul acestui an pentru a stimula economia. Trump promite reducerea inflației, dar datele îl contrazic În plină campanie electorală, președintele Donald Trump a promis măsuri rapide pentru combaterea inflației. Totuși, statisticile actuale arată că inflația a crescut în ultimele luni, punând sub semnul întrebării eficiența politicilor economice promovate de actuala administrație.

Trump relaxează taxele pentru industria auto (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump taie iar din tarife: le scade, temporar, pe cele pentru companiile auto care importă piese

Trump relaxează taxele pentru industria auto. Președintele american Donald Trump a semnat un decret care reduce temporar impactul taxelor vamale pentru producătorii auto ce fabrică în SUA cu piese din import. Măsura vine în sprijinul companiilor afectate de tarifele impuse la începutul lunii aprilie. Trump relaxează taxele pentru industria auto Donald Trump a anunțat marți semnarea unui decret care relaxează, pe termen scurt, regimul fiscal pentru producătorii auto din Statele Unite. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale În special, măsura vizează evitarea unei duble impozitări asupra pieselor importate, într-un context economic tensionat. 100 de zile de mandat și un miting la Detroit Decizia a fost făcută publică înaintea unui miting organizat în Warren, lângă Detroit, chiar în ziua în care președintele marca primele 100 de zile de mandat. „Vrem doar să-i ajutăm în această perioadă de tranziție. Pe termen scurt. Dacă nu au putut obține piese de schimb, nu vrem să-i penalizăm”, a declarat Trump înainte de plecarea spre Michigan. Taxele vamale de 25% afectează producătorii locali De la 3 aprilie, toate vehiculele importate în Statele Unite sunt supuse unei taxe vamale de 25%. Paradoxal, tocmai producătorii americani sunt printre cei mai afectați, deoarece operează fabrici în Mexic și Canada. Deși cele două țări sunt incluse în acorduri de liber schimb cu SUA, acestea nu au fost scutite de măsurile comerciale impuse de Trump în cadrul războiului său economic global.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră