marți 30 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5173 articole
Internațional

Sistarea tranzitului gazului rusesc, reacții oficiale

Sistarea tranzitului gazului rusesc, reacții oficiale. Ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, a salutat încetarea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, considerând această decizie o „nouă victorie” împotriva Rusiei. Pe de altă parte, Slovacia a formulat critici. Livrările de gaz rusesc prin Ucraina, încheiate Kievul și Moscova au confirmat miercuri încetarea tranzitului gazului rusesc spre Europa prin Ucraina. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Contractul de 5 ani semnat în 2029 a expirat, iar de la 1 ianuarie 2025, livrările au fost suspendate. Compania rusă a declarat că Ucraina a refuzat reînnoirea acordului, lăsând Gazprom fără capacitate tehnică și legală pentru a continua livrările. Sistarea tranzitului gazului rusesc, reacții oficiale Ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galușcenko, a declarat că oprirea tranzitului reprezintă o victorie pentru Ucraina. „Rusia pierde piețe și va suferi pierderi financiare,” a afirmat oficialul. Sikorski a subliniat că acest pas completează alte succese recente împotriva Rusiei, precum extinderea NATO cu Finlanda și Suedia. Odată cu această schimbare, prețul gazului european a atins pragul de 50 euro/MWh, o premieră după mai bine de un an. Critica Slovaciei Prim-ministrul slovac Robert Fico a avertizat că încetarea tranzitului va avea un impact drastic asupra țărilor din UE, inclusiv Slovacia, extrem de dependentă de gazul rusesc. Europa rămâne dependentă doar de TurkStream (prin Marea Neagră) și Balkan Stream, suplimentate de importuri de GNL. Rusia și Europa, relație tensionată După sabotarea gazoductelor Nord Stream, încetarea tranzitului prin Ucraina reduce semnificativ capacitatea Rusiei de a influența Europa prin exporturile de gaz. Europa continuă să diversifice sursele de aprovizionare, mizând pe importuri de gaz natural lichefiat și energie regenerabilă. O nouă eră energetică pentru Europa Decizia de a opri tranzitul gazului rusesc prin Ucraina marchează o etapă crucială în tranziția energetică europeană, reducând dependența de Rusia. Cu toate acestea, provocările economice și logistice rămân semnificative pentru țările dependente de gazul rusesc.

Sistarea tranzitului gazului rusesc, reacții oficiale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Transnistria, fără căldură și apă caldă (sursa: X/conner)
Internațional

Transnistria, fără căldură și apă caldă

Transnistria, fără căldură și apă caldă. Regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică majoră după ce livrările de gaz rusesc prin Ucraina au fost sistate. Miercuri, autoritățile locale au întrerupt furnizarea de căldură și apă caldă în regim centralizat pentru gospodării. Transnistria, fără căldură și apă caldă Această decizie a afectat direct cei aproximativ 450.000 de locuitori ai regiunii, predominant rusofoni, unde Rusia are dislocați circa 1.500 de militari. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei „Nu există căldură sau apă caldă,” a declarat o angajată a companiei energetice Tirasteploenergo din Tiraspol. Situația pare să fie pe termen nedefinit, fără o soluție clară la orizont. Oprirea transportului de gaz Transnistria depindea de gazul rusesc transportat prin Ucraina, dar acest flux a fost sistat în urma expirării unui acord de tranzit între Rusia și Ucraina. Livrările de gaz către Transnistria erau esențiale pentru funcționarea unei centrale electrice care alimenta întreaga Republică Moldova. Măsuri de urgență pentru locuitori Compania energetică locală a emis mai multe recomandări pentru locuitori. Printre acestea: să se îmbrace călduros și să utilizeze perdele groase și pături pentru a reduce pierderile de căldură. Printre avertizările companieie s-a numărat evitarea utilizării plitelor pe gaz sau electrice pentru încălzire, care pot provoca tragedii. Apeluri către Kremlin pentru un nou acord Așa-numitul parlament local de la Tiraspol a cerut recent Kremlinului să negocieze un nou acord cu Ucraina pentru reluarea livrărilor de gaz. Deși Moscova a promis că își va proteja cetățenii și soldații din regiune, situația rămâne nerezolvată. Eforturile Republicii Moldova pentru gestionarea crizei În contextul acestei crize, Guvernul de la Chișinău a luat măsuri pentru a reduce consumul energetic cu o treime. Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, a declarat că aceste măsuri dau rezultate, curbele de consum devenind mai echilibrate. De asemenea, compania de stat Energocom a anunțat că Republica Moldova își acoperă 38% din necesarul energetic din producția internă, inclusiv 10% din surse regenerabile, iar restul de 62% este importat din România. Dependența energetică Republica Moldova contestă datoriile de gaze imputate de Rusia și acuză Kremlinul de folosirea dependenței energetice pentru a destabiliza țara. Deși Rusia neagă aceste acuzații, situația energetică tensionată evidențiază vulnerabilitățile din regiune. Autoritățile moldovenești continuă să caute soluții pentru a asigura stabilitatea energetică pe termen lung.

New Orleans, atac de Anul Nou (sursa: X/Insider Wire)
Internațional

New Orleans, atac de Anul Nou

New Orleans, atac de Anul Nou. Un incident grav a avut loc miercuri seară în New Orleans, în cartierul turistic French Quarter, unde un vehicul a intrat într-o mulțime. Cel puțin 10 persoane au murit și 35 au fost rănite. Potrivit autorităților, doi polițiști au fost răniți New Orleans, atac de Anul Nou Conform serviciilor de urgență, vehiculul a intrat cu viteză în mulțime pe intersecția Canal Street și Bourbon Street, o zonă aglomerată în timpul sărbătorilor de Anul Nou. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei „Răspundem la un incident cu un mare număr de victime,” au declarat autoritățile într-un comunicat. Conform poliției din New Orleans, atacatorul a intrat cu o camionetă în mulțime „cu mare viteză” și a deschis focul asupra ofițerilor. Cel puţin zece persoane au fost ucise şi 35 au fost rănite, iar doi polițiști au fost răniți. Relatările martorilor Postul CBS News a citat martori care au afirmat că un camion a intrat „cu mare viteză” în mulțime. Ulterior, șoferul ar fi coborât din vehicul și ar fi început să tragă cu o armă, ceea ce a dus la un schimb de focuri între acesta și poliție. Zona atacului, French Quarter Incidentul a avut loc într-una dintre cele mai aglomerate zone turistice din New Orleans, French Quarter, în timpul festivităților de Anul Nou. Cartierul este faimos pentru atmosfera vibrantă și numărul mare de turiști, ceea ce a amplificat gravitatea tragediei. Mulțimea era adunată pentru sărbătorile de Anul Nou, iar French Quarter este o atracție majoră, inclusiv pentru comunitatea LGBT. Răspunsul autorităților Serviciile de urgență și poliția au intervenit rapid, iar ancheta este în desfășurare pentru a determina motivele atacului și identitatea șoferului. Zona a fost evacuată, iar autoritățile lucrează pentru a asigura siguranța publică. Un Revelion tragic Incidentul din New Orleans marchează un moment dramatic în timpul festivităților de Anul Nou. Autoritățile continuă investigațiile pentru a clarifica circumstanțele atacului și a preveni astfel de tragedii în viitor.

Ungaria pierde un miliard de euro (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Ungaria pierde un miliard de euro

Ungaria pierde un miliard de euro. Ungaria a pierdut oficial 1 miliard de euro din fondurile europene, înghețate din cauza încălcărilor statului de drept. Aceasta este o premieră în Uniunea Europeană, anunțată de Comisia Europeană. Ungaria pierde un miliard de euro În primăvara anului 2022, Bruxelles-ul a activat mecanismul de condiționalitate împotriva Ungariei, procedură ce permite suspendarea unor livrări de fonduri europene. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Printre principalele îngrijorări se numărau lipsa transparenței și controlului în utilizarea bugetului UE și probleme în atribuirea contractelor publice. Reforme insuficiente Deși Ungaria a implementat anumite reforme, acestea nu au fost suficiente pentru deblocarea completă a fondurilor. În prezent, 19 miliarde de euro rămân înghețate, în timp ce prima tranșă, de 1,04 miliarde de euro, a expirat la finalul anului 2024. Criticile Comisiei Europene Într-un raport publicat în iulie, Comisia Europeană a evidențiat încălcări persistente ale normelor democratice de către Ungaria, printre care corupția și lipsa de independență a media. De asemenea au fost criticate conflictele de interese și probleme legate de finanțarea politică. Promisiunile lui Viktor Orban Prim-ministrul Viktor Orban a declarat că va lupta pentru a proteja fondurile europene, pe care le consideră dreptul Ungariei. El a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să „ia banii ungurilor prin diverse mijloace”. În decembrie, Orban a amenințat cu blocarea bugetului multianual al UE. Apel pentru alegeri anticipate în Ungaria În contextul acestei crize, Peter Magyar, principalul rival politic al lui Orban, a făcut un apel la devansarea alegerilor legislative programate pentru 2026. „Timpul presează. Să aducem acasă miliardele pe care ni le datorează Uniunea Europeană,” a declarat Magyar în mesajul său pentru 2025, pledând pentru evitarea unui an pierdut inutil. Implicații pentru viitorul Ungariei Pierderea fondurilor europene subliniază tensiunile tot mai mari dintre Bruxelles și Budapesta. În timp ce guvernul ungar încearcă să-și apere poziția, apelurile pentru schimbare politică se intensifică, punând presiune pe leadership-ul actual.

Georgia, proteste masive pro-europene de Revelion (sursa: Facebook/Georgia Today)
Internațional

Georgia, proteste masive pro-europene de Revelion

Georgia, proteste masive pro-europene de Revelion. Zeci de mii de manifestanți pro-europeni s-au adunat în fața Parlamentului georgian din Tbilisi, în noaptea de Anul Nou, transformând cea de-a 34-a zi consecutivă de proteste împotriva deciziei guvernului de a suspenda procesul de aderare la UE într-o celebrare a unității naționale. Suspendarea negocierilor de aderare la UE Protestele au început după decizia guvernului din 28 noiembrie de a suspenda negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Guvernul partidului Visul Georgian este acuzat de derivă autoritară și pro-rusă, o direcție care contravine obiectivului constituțional al Georgiei de integrare europeană. Decizia a stârnit manifestații zilnice, susținute de opoziția pro-occidentală și de o populație în mare parte pro-europeană. Georgia, proteste masive pro-europene de Revelion Pe bulevardul principal din Tbilisi, în seara de Revelion, manifestanții au creat o atmosferă festivă. Drapelele UE și ale Georgiei au fost fluturate cu mândrie. O masă de sărbătoare lungă a fost amenajată sub luminile de Crăciun, simbolizând unitatea poporului. Ilia Darsavelidze, unul dintre protestatari, a declarat: „Poporul georgian nu va permite unui guvern pro-rus să transforme țara noastră într-un despotism.” Președinta Zurabișvili: „2025 va fi anul victoriei noastre” Președinta în funcție, Salome Zurabișvili, aflată în conflict cu partidul de guvernământ, s-a alăturat manifestanților. Ea a declarat că mandatul său rămâne legitim până la reorganizarea alegerilor din octombrie. „2024 a fost anul unității noastre, iar 2025 va fi anul victoriei noastre,” a spus aceasta mulțimii. Alegeri controversate și acuzații de autoritarism Mandatul lui Zurabișvili s-a încheiat pe 29 decembrie 2024, când Mihail Kavelașvili, membru al partidului Visul Georgian, a preluat funcția de președinte. Opoziția și președinta contestă legitimitatea acestuia, denunțând fraudele electorale. Guvernul este acuzat că a folosit violențe și tactici represive împotriva protestatarilor. Violențele poliției și condamnarea internațională Protestele inițiale au fost reprimate cu brutalitate. Poliția a utilizat gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Peste 400 de persoane au fost arestate, iar Amnesty International a acuzat autoritățile de tortură. Washingtonul și mai multe state europene au impus sancțiuni împotriva responsabililor guvernamentali. Soluția internațională: Noi alegeri pentru ieșirea din criză Miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Poloniei au solicitat autorităților georgiene să organizeze noi alegeri, ca soluție pentru criza politică. Susținerea integrării europene este în continuare larg răspândită, cu peste 80% din populație favorabilă aderării la UE. Între Europa și influența Rusiei Criza din Georgia evidențiază divizarea politică profundă a țării, aflată între aspirațiile europene ale populației și presiunile politice interne de orientare pro-rusă. Viitorul său european depinde acum de soluționarea conflictelor interne și de sprijinul comunității internaționale.

Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești (sursa: X/Gazprom)
Internațional

Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești

Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești. Începând cu 1 ianuarie 2025, la ora 05:00 GMT, Ucraina a încetat oficial transportul gazelor naturale rusești prin teritoriul său. Decizia marchează sfârșitul unui acord de cooperare cu Gazprom, care a fost în vigoare din 30 ianuarie 2019. Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești Operatorul ucrainean de gaze GTSOU a confirmat că Acordul de interacțiune pentru punctele de interconectare fizică dintre sistemele de transport ale celor două țări a expirat pe 1 ianuarie 2025, la ora 07:00. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Punctul de intrare Sudzha de la granița de est a Ucrainei și punctele de ieșire de la granițele de vest și sud sunt afectate. GTSOU a notificat partenerii internaționali despre încetarea tranzitului, conform procedurilor stabilite. „Un eveniment istoric” Ministrul energiei din Ucraina, Gherman Galușcenko, a calificat oprirea tranzitului drept un „eveniment istoric”. Acest pas reprezintă o nouă etapă în reducerea dependenței Ucrainei de energia rusească și consolidarea poziției sale ca jucător independent pe piața energetică europeană. Reacția Gazprom Gigantul rus Gazprom a declarat că nu mai are capacitatea tehnică și legală de a livra gaze prin Ucraina, din cauza refuzului clar exprimat al părții ucrainene de a prelungi acordurile. Livrările de gaze rusești prin teritoriul Ucrainei s-au oprit la ora 08:00 (ora Moscovei). Gazprom consideră această situație o consecință directă a deciziilor politice ale Ucrainei. Impactul asupra Europei și pieței energetice Oprirea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina ridică semne de întrebare legate de securitatea energetică a Europei: țările dependente de gazul rusesc vor trebui să-și diversifice rapid sursele. De asemenea este de așteptat o volatilitate crescută pe piețele internaționale a pețurile gazelor naturale. Ucraina își consolidează independența energetică, punând accent pe dezvoltarea resurselor proprii și integrarea în rețelele europene. O nouă eră în relațiile energetice Această decizie simbolizează o schimbare majoră în relațiile dintre Ucraina și Rusia, cu implicații profunde pentru echilibrul geopolitic și energetic din regiune. Rămâne de văzut cum va influența această mutare viitorul aprovizionării cu gaze naturale în Europa.

Polonia preia președinția Consiliului Uniunii Europene (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia preia președinția Consiliului Uniunii Europene

Polonia preia președinția Consiliului Uniunii Europene. Începând cu 1 ianuarie 2025, Polonia își asumă președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă de șase luni. Este pentru a doua oară când Polonia deține acest rol, după experiența din 2011. Evenimentul oficial de deschidere va avea loc pe 3 ianuarie 2025, la Opera Națională Poloneză din Varșovia. Polonia preia președinția Consiliului Uniunii Europene Polonia preia președinția într-un context geopolitic complex, marcat de războiul din Ucraina și tensiuni globale crescute. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Printre principalele priorități ale mandatului se numără consolidarea apărării și securității europene, rezistența la dezinformare și atacuri hibride, tranziția energetică și sustenabilitatea agriculturii, asigurarea securității sănătății în Europa. Obiectivele sunt structurate pe șapte dimensiuni, subliniind angajamentul Poloniei de a contribui la o Europă mai sigură și mai rezilientă. Logo-ul președinției poloneze Logo-ul oficial al președinției poloneze integrează steagul Poloniei în mijlocul Uniunii Europene, simbolizând angajamentul Poloniei față de valorile europene. Designul a fost creat de Jerzy Janiszewski, autorul simbolului istoric al Solidarității din 1980. Sprijin pentru Ucraina, gestionarea relațiilor cu Rusia și Belarus Conform ministrului polonez de externe, Polonia va acorda o atenție deosebită maximizării sprijinului pentru Ucraina. De asemenea, se urmărește menținerea politicilor stricte față de Rusia și Belarus și consolidarea securității și rezilienței Uniunii Europene și a partenerilor săi. Trio-ul Polonia-Danemarca-Cipru Polonia face parte din trio-ul de președinție Polonia-Danemarca-Cipru, care va coordona lucrările Consiliului UE între 1 ianuarie 2025 și 30 iunie 2026. Programul comun se bazează pe trei piloni: O Europă puternică și sigură – adaptarea la noul context geopolitic și investiții în apărare. O Europă prosperă și competitivă – sprijinirea economiei sustenabile și crearea de locuri de muncă. O Europă liberă și democratică – protejarea valorilor fundamentale, a statului de drept și combaterea dezinformării. Rolul președinției Consiliului Uniunii Europene Președinția rotativă are două misiuni principale: Planificarea și conducerea reuniunilor Consiliului: Polonia va organiza discuțiile în cadrul diferitelor formațiuni, asigurând continuitatea agendei UE. Reprezentarea Consiliului în relațiile interinstituționale: Negocierile cu Comisia Europeană și Parlamentul European pentru adoptarea legislației UE vor fi o prioritate. Provocări majore pentru Europa Președinția Poloniei vine într-un moment critic pentru Europa, cu războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și creșterea amenințărilor hibride. Programul Poloniei se concentrează pe răspunsuri rapide și coordonate la provocările de securitate și pe întărirea coeziunii Uniunii Europene. Importanța președinției rotative Introducerea președinției rotative prin Tratatul de la Lisabona (2009) a permis statelor membre să contribuie la stabilirea agendei UE și să coordoneze activitatea legislativă. Polonia, alături de Danemarca și Cipru, are acum responsabilitatea de a orienta Uniunea într-un context de provocări globale și transformări interne.

SUA sancționează organizații iraniene și rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

SUA sancționează organizații iraniene și rusești

SUA sancționează organizații iraniene și rusești. Statele Unite au impus marți sancțiuni împotriva unor entități din Iran și Rusia, acuzându-le de implicare în tentative de influențare a alegerilor din noiembrie 2024. Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, aceste entități au urmărit să alimenteze tensiunile politice și să influențeze electoratul american. SUA sancționează organizații iraniene și rusești Organizațiile vizate sunt: Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Centrul de Producție pentru Design Cognitiv (Iran): o organizație afiliată Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC), care a inițiat operațiuni de influență încă din 2023. Centrul de Expertiză Geopolitică (Rusia): organizația din Moscova a răspândit dezinformări despre candidați și a finanțat crearea de videoclipuri „deepfake” pentru a discredita politicieni americani. Scopul campaniilor de influență Potrivit Trezoreriei americane, entitățile au încercat să divizeze populația americană și să compromită încrederea în procesele electorale. De exemplu, CGE a creat videoclipuri manipulate pentru a lansa acuzații nefondate împotriva unui candidat la vicepreședinție. Reacția oficialilor americani Bradley Smith, subsecretarul interimar al Trezoreriei pentru Terorism și Informații Financiare, a declarat: „Guvernele Iranului și Rusiei au vizat procesele și instituțiile noastre electorale și au încercat să divizeze poporul american prin campanii de dezinformare țintite. Statele Unite vor rămâne vigilente în fața acestor amenințări.” Rezultatul alegerilor din 2024 În alegerile din 5 noiembrie, republicanul Donald Trump a învins-o pe democrata Kamala Harris, iar Partidul Republican a obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului. Totuși, majoritatea fragilă prefigurează dificultăți în promovarea agendei conservatoare promise de Trump. Politica externă și ajutorul pentru Ucraina Donald Trump a anunțat că va prioritiza negocierile pentru un acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina. În același timp, președintele democrat în exercițiu, Joe Biden, a aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, plus un ajutor bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de dolari, înainte de predarea mandatului. Implicații internaționale Sancțiunile impuse de SUA subliniază angajamentul de a proteja democrația și de a combate interferențele externe. Aceste măsuri vor avea probabil consecințe asupra relațiilor internaționale, în special cu Rusia și Iran.

Sistarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina (sursa: X/Gazprom)
Internațional

Sistarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina

Sistarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina. Începând cu 1 ianuarie 2025, nicio cantitate de gaz rusesc nu va mai tranzita gazoductele ucrainene, a confirmat operatorul ucrainean GTSOU. Decizia marchează sfârșitul acordului de tranzit semnat în 2019 între Ucraina și Gazprom, afectând semnificativ economiile implicate și securitatea energetică a Europei. Sistarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat prelungirea contractului de tranzit cu Gazprom, o decizie susținută de Comisia Europeană. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Aceasta a recomandat țărilor afectate, precum Republica Moldova, Slovacia, Ungaria și Austria, să identifice surse alternative de aprovizionare, chiar dacă aceste soluții implică costuri suplimentare. Conform estimărilor, Ucraina va pierde anual taxe de tranzit în valoare de aproximativ 800 de milioane de dolari, în timp ce Gazprom va înregistra pierderi de până la 5 miliarde de dolari din vânzările către Europa. Uniunea Europeană reduce dependența de gazul rusesc După invazia Rusiei în Ucraina și sabotajul conductelor Nord Stream, Uniunea Europeană a implementat măsuri pentru a reduce dependența de gazul natural rusesc. Importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), în special din SUA, au devenit o alternativă, deși acestea sunt mai scumpe decât gazele transportate prin conducte. Scăderea tranzitului de gaz prin Ucraina Tranzitul gazului rusesc prin rețeaua ucraineană a scăzut cu aproape două treimi față de 2021, ajungând la 14,65 miliarde de metri cubi în 2023. În prezent, Rusia își livrează gazul către Europa doar prin gazoductul TurkStream și extensia acestuia, Balkan Stream. Dificultăți pentru Slovacia și Ungaria Slovacia și Ungaria, printre cele mai afectate țări de sistarea tranzitului, au avertizat asupra dificultăților de aprovizionare. Premierul slovac Robert Fico a avut schimburi tensionate cu președintele Zelenski, amenințând cu oprirea furnizării de energie electrică către Ucraina. Soluții precum livrările de gaz azer sunt discutate, dar nu există încă o variantă concretă. Republica Moldova, în criză energetică În Republica Moldova, situația este critică, având în vedere dependența centralei de la Cuciurgan de gazul rusesc. Țara a declarat stare de urgență în sectorul energetic, fiind afectată și de un conflict financiar cu Gazprom privind datorii de 700 de milioane de dolari, nerecunoscute de Chișinău. Perspective energetice pentru Europa În condițiile schimbărilor geopolitice și energetice, Europa își continuă tranziția către surse alternative de energie. Situația tensionată evidențiază necesitatea diversificării și securizării aprovizionării cu energie, mai ales pentru țările dependente de gazul rusesc.

Discursul lui Putin de Anul Nou (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Discursul lui Putin de Anul Nou

Discursul lui Putin de Anul Nou. Președintele rus Vladimir Putin a ținut marți tradiționalul discurs de Anul Nou, în care a evidențiat succesele Rusiei și a transmis un mesaj optimist pentru 2025. Evenimentul coincide cu împlinirea a 25 de ani de când Putin este la conducerea țării. Discursul lui Putin de Anul Nou Putin a subliniat că primul sfert al secolului XXI a fost marcat de numeroase evenimente istorice pentru Rusia. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii „Dragi prieteni, în câteva minute își va intra în drepturi anul 2025. Această perioadă a fost marcată în Rusia de numeroase evenimente, în special istorice și de amploare,” a declarat liderul de la Kremlin în discursul său adresat națiunii. Mândrie națională și încredere în viitor Președintele rus a evidențiat realizările țării, descriind Rusia drept „independentă, liberă și puternică”. Putin a exprimat încrederea că țara va continua să progreseze: „Au mai rămas multe de făcut, dar putem fi mândri de ceea ce s-a realizat, este binele nostru comun, pentru dezvoltarea viitoare.” Referințe la conflictul din Ucraina Putin a făcut doar o scurtă aluzie la conflictul din Ucraina, transmițând un mesaj de solidaritate pentru soldații ruși: „În acest ajun de Anul Nou, gândurile și speranțele rudelor și prietenilor, ale milioanelor de oameni din Rusia, sunt alături de luptătorii noștri și comandanții noștri,” a declarat el. Omisiunea dificultăților economice Discursul nu a inclus mențiuni despre dificultățile economice actuale ale Rusiei, cum ar fi inflația ridicată sau creșterea economică încetinită, probleme exacerbate de conflictul din Ucraina și sancțiunile occidentale. Putin a reamintit că 2025 va marca 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, un element central în retorica Kremlinului despre măreția națională. Președintele a evidențiat rolul Uniunii Sovietice ca principal arhitect al victoriei Aliaților din 1945. Discursul lui Vladimir Putin a promovat imaginea unei Rusii unite, puternice și încrezătoare în viitor. Liderul rus și-a exprimat speranța că țara va continua să progreseze în anii ce urmează.

SUA acuză China de atac cibernetic (sursa: Facebook/The U.S. Department of the Treasury)
Internațional

SUA acuză China de atac cibernetic

SUA acuză China de atac cibernetic. China a reacționat ferm marți la acuzațiile Departamentului american al Trezoreriei, conform cărora un hacker sponsorizat de statul chinez ar fi accesat documente neclasificate. Ministerul Afacerilor Externe din China a calificat aceste acuzații drept „nefondate”. SUA acuză China de atac cibernetic Departamentul american al Trezoreriei a informat Congresul SUA că, la începutul lunii, un hacker chinez ar fi pătruns în sistemele sale informatice, reușind să acceseze stațiile de lucru ale angajaților și anumite documente neclasificate. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Într-o scrisoare oficială, incidentul a fost descris drept unul „major”. Beijing respinge acuzațiile China a dezmințit ferm acuzațiile, susținând că sunt „nefondate” și lipsite de dovezi. Ministerul Afacerilor Externe din Beijing a subliniat poziția sa constantă împotriva atacurilor cibernetice. „Ne-am exprimat în repetate rânduri poziția noastră privind astfel de acuzații nefondate, care nu dispun de nicio dovadă”, a declarat Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a ministerului, într-o conferință de presă susținută la Beijing. Ministerul Afacerilor Externe din China a criticat Statele Unite pentru ceea ce a numit „răspândirea de informații false în scopuri politice”. Oficialii chinezi susțin că astfel de afirmații subminează relațiile bilaterale și escaladează tensiunile dintre cele două națiuni. SUA-China, relații tensionate Acest incident vine pe fondul unor relații deja tensionate între SUA și China, care includ dispute comerciale, probleme de securitate cibernetică și dezacorduri politice. Atât Washingtonul, cât și Beijingul își mențin poziții ferme, amplificând retorica în spațiul public. Deși SUA a catalogat incidentul drept unul major, rămâne de văzut cum vor răspunde aliații și comunitatea internațională la aceste acuzații și la negările Chinei. Conflictul cibernetic dintre cele două superputeri continuă să atragă atenția la nivel global.

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală. O curte federală de apel din SUA a confirmat verdictul conform căruia fostul președinte Donald Trump trebuie să plătească 5 milioane de dolari scriitoarei și fostei jurnaliste Jean Carroll, pentru agresiune sexuală și defăimare. Decizia reprezintă un punct de cotitură într-un caz care a captat atenția publicului încă din 2023. Acuzațiile lui Jean Carroll Jean Carroll, în vârstă de 81 de ani, susține că Donald Trump a violat-o în 1996 într-o cabină de probă a unui magazin din Manhattan. Citește și: Spor de 1.000 de lei lunar pentru stat pe scaun. Argumentul: e vorba de condiții „deosebit de periculoase” de lucru Trump, în vârstă de 78 de ani, neagă vehement acuzațiile, afirmând că nu a cunoscut-o niciodată și că totul este o farsă creată pentru promovarea cărții de memorii a reclamantei. Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală În mai 2023, Trump a fost condamnat în primă instanță să-i plătească lui Carroll 5 milioane de dolari. Curtea de apel a menținut această hotărâre, stabilind despăgubiri de 2,02 milioane de dolari pentru agresiune sexuală și 2,98 milioane pentru defăimare. Deși infracțiunea de viol nu a fost probată, instanța a decis pe baza altor dovezi și mărturii. Dovezile-cheie Tribunalul a luat în considerare o înregistrare audio din campania electorală din 2016, în care Trump se laudă cu agresiuni sexuale asupra femeilor. Au existat și mărturiile altor două femei, Jessica Leeds și Natasha Stoynoff, care au descris comportamente similare din partea lui Trump. Instanța a conchis că există un tipar de comportament neconsimțit și agresiv din partea fostului președinte. 83 de milioane de dolari, pentru defăimare Într-un proces separat, intentat de Jean Carroll după ce Trump a continuat să nege faptele chiar și după verdictul din 2023, instanța a stabilit o despăgubire uriașă de 83,3 milioane de dolari. Decizia nu este încă definitivă, Trump formulând recurs și în acest caz. Reacțiile lui Donald Trump Donald Trump a respins acuzațiile pe toată durata proceselor, declarând că nu a cunoscut-o niciodată pe Jean Carroll. Președintele ales al SUA a adăugat că ea nu este „genul lui”. Potrivit acestuia cuzațiile sunt fabricate pentru a atrage atenția asupra cărții sale de memorii. Impactul verdictului Verdictul final al curții de apel marchează o victorie pentru Jean Carroll și pentru cei care denunță agresiunile sexuale. Totodată, cazul ridică întrebări importante despre responsabilitatea liderilor publici și impactul pe termen lung al unor astfel de decizii asupra încrederii publicului în justiție.

Biden oferă un nou ajutor Ucrainei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden oferă un nou ajutor Ucrainei

Biden oferă un nou ajutor Ucrainei. Președintele american Joe Biden a anunțat luni un nou pachet de ajutor în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, în contextul războiului cu Rusia. Această decizie vine pe fondul ultimelor săptămâni de mandat ale lui Biden, înainte ca președintele ales Donald Trump să preia puterea pe 20 ianuarie. Biden oferă un nou ajutor Ucrainei „Statele Unite vor continua să sprijine Ucraina fără încetare pentru a-i întări poziția în acest război,” a declarat Biden într-un comunicat oficial. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Noul pachet de ajutor include 1,25 miliarde de dolari provenind din stocurile existente ale SUA, ceea ce permite livrarea imediată de echipamente. De asemenea, 1,22 miliarde de dolari din Inițiativa de Asistență pentru Securitatea Ucrainei (USAI), prin care echipamentele sunt procurate de la industria de apărare sau de la parteneri internaționali. Acest proces poate dura luni sau chiar ani. Ajutorul oferă Ucrainei capabilități esențiale pe termen scurt și resurse strategice pe termen lung, inclusiv apărare aeriană, artilerie și alte sisteme critice pentru câmpul de luptă. Sprijin total pentru Ucraina în timpul mandatului De la începutul conflictului, Statele Unite au angajat un total de 175 de miliarde de dolari în ajutor pentru Ucraina, consolidând capacitatea țării de a rezista invaziei ruse. Cu toate acestea, viitorul acestui sprijin rămâne incert odată cu preluarea mandatului de către Donald Trump, care a exprimat reticență față de implicarea continuă a SUA în conflict. Trump a subliniat în timpul campaniei sale că dorește un final rapid al războiului și că aliații europeni ar trebui să contribuie mai mult la sprijinirea Ucrainei. Sprijinul SUA, crucial Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de trei ani, Rusia a recurs la măsuri controversate pentru a-și întări poziția militară. Recent, au fost mobilizate trupe nord-coreene pentru a sprijini armata rusă pe câmpul de luptă, o mișcare care subliniază escaladarea tensiunilor și lipsa de resurse umane a Rusiei. Decizia lui Joe Biden de a accelera ajutorul militar pentru Ucraina reflectă angajamentul SUA de a sprijini Kievul în fața agresiunii rusești. Cu toate acestea, incertitudinea legată de viitorul relațiilor internaționale sub noua administrație Trump ridică semne de întrebare asupra ritmului și direcției acestui sprijin în 2025.

Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina (sursa: Facebook/Robert Kaliňák)
Internațional

Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina

Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina. Ministrul slovac al Apărării, Robert Kalinak, a declarat că Ucraina ar putea fi obligată să renunțe la o parte din teritoriul său pentru a obține pacea. Într-un interviu acordat postului de televiziune TA3, oficialul a menționat că aceasta este o realitate dificilă, subliniind că Slovacia susține negocierile și o încetare rapidă a focului în regiune. Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina Kalinak a afirmat că încheierea rapidă a conflictului din Ucraina este în interesul Slovaciei, dată fiind proximitatea geografică și impactul economic al războiului. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Totodată, el a punctat că Ucraina trebuie să accepte realitatea unei frontiere comune extinse cu Rusia, sugerând că aceasta va fi un factor determinant în viitorul său geopolitic. „Ucraina probabil nu știe că nu va fi niciodată între Germania și Elveția, ci că va avea mereu cea mai lungă frontieră comună cu Rusia”, a declarat Kalinak. Critici la adresa Rusiei Ministrul slovac a recunoscut că Rusia a încălcat legea internațională prin invazia Ucrainei, începută în februarie 2022. Cu toate acestea, el a subliniat necesitatea aplicării unor standarde uniforme în alte dispute internaționale, ridicând întrebări despre modul în care sunt abordate conflictele globale. Tensiuni privind gazele și energia electrică Recent, relațiile dintre Slovacia și Ucraina s-au deteriorat, pe fondul deciziei Kievului de a opri tranzitul de gaze rusești pe teritoriul său începând cu 1 ianuarie. Această măsură urmărește să priveze Moscova de venituri care ar putea fi folosite pentru finanțarea războiului. Decizia a stârnit nemulțumirea Slovaciei, care depinde de acest tranzit pentru securitatea energetică. Premierul slovac, Robert Fico, a amenințat că țara sa va înceta furnizarea de electricitate către Ucraina dacă măsura este implementată. Relațiile Slovaciei cu Rusia Deplasarea recentă a premierului Robert Fico la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, a generat reacții dure din partea Ucrainei și Uniunii Europene. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a interpretat amenințările Slovaciei ca fiind influențate direct de Kremlin. Fico a criticat în mod repetat politica Occidentului față de Ucraina, iar vizita sa la Moscova a amplificat suspiciunile privind poziția Slovaciei în conflictul ruso-ucrainean. Între interese naționale și politica internațională Declarațiile ministrului slovac al Apărării și tensiunile recente dintre Slovacia și Ucraina subliniază complexitatea relațiilor regionale în contextul războiului. Pe măsură ce Slovacia navighează între propriile interese economice și politica UE, pozițiile oficialilor săi continuă să genereze controverse la nivel internațional.

Jimmy Carter, o viață dedicată păcii (sursa: Facebook/President Joe Biden)
Internațional

Jimmy Carter, o viață dedicată păcii

Jimmy Carter, o viață dedicată păcii. Fostul președinte american Jimmy Carter, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a încetat din viață pe 29 decembrie 2024, la vârsta de 100 de ani, în orașul său natal, Plains, Georgia. Moartea sa a fost confirmată de agențiile de presă internaționale, marcând sfârșitul unei vieți dedicate serviciului public și cauzelor umanitare. Cine a fost Jimmy Carter? James Earl Carter Jr., cunoscut ca Jimmy Carter, a fost cel de-al 39-lea președinte al Statelor Unite. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Născut pe 1 octombrie 1924, în Plains, Georgia, Carter a urmat o carieră impresionantă care a început cu educația sa la școli publice, continuând la Colegiul Southwestern Georgia, Institutul de Tehnologie din Georgia și Academia Navală a SUA, unde a obținut licența în 1964. După o carieră remarcabilă în Forțele Navale ale SUA, inclusiv ca ofițer pe unul dintre primele submarine nucleare, Carter a revenit în Georgia pentru a gestiona afacerea familiei și a intra în politică. Ascensiunea politică și președinția Jimmy Carter a câștigat alegerile pentru Senatul statului Georgia în 1962 și a devenit guvernator al statului în 1971. În 1976, a fost ales președinte al Statelor Unite, funcție pe care a ocupat-o între 20 ianuarie 1977 și 20 ianuarie 1981. Mandatul său a fost marcat de realizări importante, printre care: Acordurile de la Camp David, care au dus la tratatul de pace dintre Egipt și Israel. Tratatul SALT II cu Uniunea Sovietică. Stabilirea relațiilor diplomatice cu China. Carter a fost un avocat puternic al drepturilor omului pe plan internațional, ceea ce i-a adus respectul comunității globale. Jimmy Carter, o viață dedicată păcii După încheierea mandatului, Carter a fondat Centrul Carter în 1982, unde a continuat să promoveze pacea și dezvoltarea globală. Organizația sa a fost implicată în numeroase misiuni de mediere a conflictelor, printre care: Etiopia și Eritreea (1989), Coreea de Nord (1994), Orientul Mijlociu (din 2003), Nepal (2004-2008). Centrul Carter a trimis peste 100 de misiuni de observare a alegerilor în întreaga lume, contribuind la promovarea democrației și transparenței. Premiul Nobel pentru pace Eforturile sale umanitare de-a lungul deceniilor au fost recunoscute în 2002, când a primit Premiul Nobel pentru Pace. Comitetul Norvegian l-a premiat pentru contribuțiile sale la găsirea soluțiilor pașnice pentru conflictele internaționale, promovarea democrației și a drepturilor omului, precum și pentru dezvoltarea economică și socială. Omagii la nivel global Fostul președinte american Jimmy Carter, care a încetat din viață la vârsta de 100 de ani, este salutat de lideri și personalități din întreaga lume pentru contribuțiile sale remarcabile în favoarea drepturilor omului, păcii și democrației. Decesul său a generat reacții emoționante din partea liderilor politici și organizațiilor internaționale, subliniind moștenirea lăsată de acest om de principiu și umanitar. Joe Biden, președintele SUA, a declarat zi de doliu național. „America și lumea au pierdut un lider extraordinar. Pentru toți cei care doresc să înțeleagă ce înseamnă să trăiești cu un scop și sens, studiați viața lui Jimmy Carter", a declarat Biden. Donald Trump, fost și viitor președinte al SUA a declarat: „A făcut tot ce i-a stat în putere pentru a îmbunătăți viața americanilor.” Bill și Hillary Clinton au transmis: „Ghidat de credință, Carter a trăit pentru a servi altora, muncind pentru o lume mai bună și mai justă.” George W. Bush l-a caracterizat: „Un om cu convingeri profunde, ale cărui eforturi au depășit președinția sa.” La nivel european, Olaf Scholz, cancelarul german a transmis: „Un mare mediator pentru pace în Orientul Mijlociu și un luptător pentru democrație.” Emmanuel Macron, președintele Franței: „A apărat drepturile celor mai vulnerabili și a condus neobosit lupta pentru pace.” Regele Charles al III-lea al Regatului Unit: „Un om angajat, dedicat promovării păcii și drepturilor omului.” Keir Starmer, premierul britanic: „Decenii de serviciu dezinteresat pentru pace.” Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Angajamentul de nezdruncinat față de valorile democratice și sprijinul pentru Ucraina.” Omagii au venit și din partea lui Abdel Fattah al-Sissi, președintele Egiptului: „Artizan al păcii între Egipt și Israel, prin acordurile de la Camp David.” Lula Luiz Inacio da Silva, președintele Braziliei: „Un îndrăgostit al democrației și un apărător al păcii, dedicat drepturilor omului și eradicării bolilor.” Recunoaștere din partea Americii Latine și Africii Jose Raul Mulino, președintele Panama: „Transferul canalului Panama sub control panamez a fost posibil datorită lui Jimmy Carter.” Miguel Diaz-Canel, președintele Cubei: „Cubanezii își vor aminti cu recunoștință eforturile sale pentru îmbunătățirea relațiilor dintre SUA și Cuba.” Contribuțiile în sănătate și umanitarism Directorul Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a salutat activitatea fundației lui Carter, care a contribuit la salvarea a numeroase vieți și la eradicarea unor boli tropicale neglijate. Eforturile sale în sănătate publică au avut un impact global semnificativ. Moștenirea lui Jimmy Carter Jimmy Carter a lăsat o moștenire globală prin angajamentul său față de drepturile omului, democrație și pace. De la contribuțiile sale politice până la acțiunile umanitare de după președinție, el a inspirat generații de lideri și cetățeni din întreaga lume. Omagiile aduse subliniază impactul durabil al vieții și activității sale remarcabile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră