vineri 24 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5836 articole
Internațional

Putin propune negocieri directe cu Zelenski la Istanbul, pe 15 mai. Kievul nu a răspuns încă

Putin propune negocieri directe cu Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că este pregătit să inițieze negocieri directe cu Ucraina pe 15 mai, la Istanbul, fără nicio condiție prealabilă. Putin propune negocieri directe cu Ucraina Propunerea vine în contextul unui ultimatum formulat de Ucraina și aliații săi europeni, care cer o încetare completă a focului pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni, avertizând că refuzul va atrage sancțiuni economice masive împotriva Rusiei. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan Fără a menționa în mod direct solicitarea occidentală, Putin a criticat atitudinea liderilor europeni, pe care i-a acuzat că tratează Rusia „prin ultimatumuri” și într-un „mod grosolan”. Președintele rus a declarat că un armistițiu ar trebui discutat în cadrul unor negocieri ample, care să vizeze cauzele profunde ale conflictului ce durează de trei ani. Istanbul, propus pentru viitoarele discuții de pace Putin a precizat că Rusia este gata de negocieri fără condiții, începând de joi, 15 mai, la Istanbul. El a adăugat că urmează să discute în curând cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a oferit în repetate rânduri să medieze un acord de pace. Turcia, membru NATO, a jucat un rol cheie în 2022, facilitând exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, acord din care Rusia s-a retras ulterior. Negocieri axate pe cauzele istorice ale conflictului Putin a sugerat că discuțiile ar trebui să abordeze „rădăcinile istorice” ale conflictului, numindu-l explicit „război” – un termen rar utilizat de autoritățile ruse. Totodată, liderul de la Kremlin nu a exclus posibilitatea unui nou armistițiu, care să fie respectat de ambele părți și care ar putea reprezenta un prim pas spre o pace durabilă. Ucraina e pregătită de negocieri Deocamdată, Kievul nu a răspuns, însă Ucraina este pregătită pentru negocieri. În urma unei discuții telefonice cu fostul președinte american Donald Trump, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este „gata pentru toate formatele de negociere”, dar a subliniat că Rusia trebuie să dovedească intenții serioase, acceptând mai întâi o încetare completă și necondiționată a focului. Sâmbătă, președintele ucrainean a primit sprijinul liderilor europeni, în timpul unei vizite la Kiev din partea lui Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer și Donald Tusk. Potrivit liderului francez, circa 20 de țări dintr-o „coaliție a voluntarilor” au convenit asupra unei încetări a focului monitorizate în principal de SUA și susținute de toți europenii. Posibile sancțiuni dacă Rusia refuză armistițiul Macron a avertizat că, în cazul în care Rusia respinge sau încalcă armistițiul propus, vor fi impuse sancțiuni economice masive, coordonate între europeni și americani. Totodată, cei cinci lideri au avut o convorbire cu Donald Trump, pentru a-l informa asupra poziției comune. Friedrich Merz a subliniat că, în lipsa unui răspuns favorabil din partea Kremlinului, sprijinul militar pentru Ucraina va continua. El a calificat războiul rus drept o tentativă de a distruge ordinea politică europeană. Pe teren, alerte aeriene și lupte intense Ambasada Statelor Unite în Ucraina a emis vineri un avertisment privind riscul crescut al unui atac aerian rusesc major în zilele următoare, amplificând tensiunile într-un context deja exploziv. În noaptea de sâmbătă spre duminică, după expirarea armistițiului unilateral decretat de Moscova, alertele aeriene au fost declanșate în mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv la Kiev. Potrivit militarilor ucraineni din nord-estul țării, armistițiul nu a fost respectat, iar trupele lor au fost ținta unor tiruri grele încă de joi. Trump salută decizia lui Putin Donald Trump a reacționat pozitiv la anunțul făcut de Vladimir Putin privind reluarea negocierilor directe cu Ucraina, într-o postare publicată pe Truth Social. Trump a salutat acest posibil punct de cotitură în conflict, subliniind că o astfel de inițiativă ar putea salva „sute de mii de vieți” și ar putea duce la o „lume nouă și mai bună”. Trump a numit redeschiderea dialogului cu Kievul drept „o zi cu potențial extraordinar pentru Rusia și Ucraina”. Liderul american a exprimat speranța că acest „baie de sânge fără sfârșit” se va încheia, iar pacea va deveni, în cele din urmă, posibilă. Donald Trump a anunțat că va continua să colaboreze cu ambele părți implicate în conflict pentru a sprijini un acord de pace. „Voi continua să lucrez cu ambele părți pentru a mă asigura că acest lucru se întâmplă”, a declarat el, subliniind rolul activ pe care și-l asumă în procesul diplomatic.

Putin propune negocieri directe cu Ucraina (sursa: tass.ru)
Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul dă cu tifla amenințărilor cu sancțiuni din partea UE și SUA: Suntem obișnuiți

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA. Rusia a respins apelurile internaționale pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, calificând drept „presiuni” și „amenințări” solicitările venite din partea liderilor occidentali. Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat la televiziunea de stat că Moscova nu se lasă intimidată și că este deja obișnuită cu sancțiunile. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan „Ne gândim deja la ce vom face după impunerea acestor sancțiuni, cum vom minimiza consecințele. Încercarea de a ne speria este zadarnică”, a transmis Peskov. Trump și liderii europeni avertizează cu noi sancțiuni Președintele american Donald Trump, alături de mai mulți lideri europeni, a amenințat cu o nouă rundă de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul propus. Printre cei mai vocali s-a numărat noul cancelar german Friedrich Merz, care a transmis un mesaj ferm Kremlinului. „În lipsa unei reacții pozitive, va urma o înăsprire masivă a sancțiunilor, iar sprijinul pentru Ucraina va continua – politic, financiar și militar”, a declarat Merz într-un interviu pentru Bild. Propunere de armistițiu complet, lansată de la Kiev Cancelarul Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și omologul polonez Donald Tusk, s-au aflat sâmbătă la Kiev, unde au înaintat Moscovei o propunere de armistițiu complet și necondiționat pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni. Cu toate acestea, Rusia a formulat anterior condiții pentru orice pauză în ostilități, printre care se numără oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina. Sancțiuni în serie, dar economia rusă rămâne rezistentă Uniunea Europeană și Statele Unite au impus deja mai multe serii de sancțiuni economice Rusiei, cu scopul de a-i limita capacitatea de a susține războiul. Aceste măsuri includ restricții privind accesul la tehnologie și piețele financiare occidentale. Totuși, analiștii remarcă o reziliență economică neașteptată. Rusia, ca exportator major de materii prime, continuă să încaseze miliarde de dolari din vânzările de petrol și gaze, venituri care îi permit să-și alimenteze în continuare economia de război.

India și Pakistan anunță încetarea focului (sursa: Facebook/Mian Shehbaz Sharif)
Internațional

India și Pakistan au agreat încetarea imediată a focului după atacuri reciproce soldate cu morți

India și Pakistan anunță încetarea focului. India și Pakistan au ajuns la un acord privind o încetare totală și imediată a focului, a declarat sâmbătă după-amiază ministrul de externe pakistanez, Ishaq Dar. India și Pakistan anunță încetarea focului Informația a fost confirmată de o sursă guvernamentală indiană, care a precizat că discuțiile au fost bilaterale și nu includ alte subiecte sensibile. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan Președintele american Donald Trump a transmis un mesaj pe rețeaua sa Truth Social, lăudând decizia celor două state: „După o noapte lungă de discuții sub mediere americană, sunt bucuros să anunț că India și Pakistan au acceptat o ÎNCETARE A FOCULUI TOTALĂ ȘI IMEDIATĂ. Felicitări celor două țări pentru bunul simț și marea inteligență.” Secretarul de stat american Marco Rubio a precizat, într-un mesaj pe X, că acordul este rezultatul unor negocieri intense purtate alături de vicepreședintele JD Vance, cu liderii Indiei și Pakistanului – Narendra Modi și Shehbaz Sharif – precum și cu alți oficiali de rang înalt. Conflict declanșat după atacul din Pahalgam: 26 de morți Tensiunile dintre cele două state au atins cote alarmante după atacul din 22 aprilie din orașul turistic Pahalgam, situat în Kashmirul indian. Atacul, care nu a fost revendicat, s-a soldat cu 26 de morți. India a acuzat gruparea jihadistă Lashkar-e-Taiba (LeT), cu sediul în Pakistan, și a susținut că Islamabadul sprijină terorismul. Escaladare militară fără precedent După o perioadă de sancțiuni diplomatice și declarații agresive, miercuri a avut loc cea mai gravă confruntare militară dintre cele două țări din ultimele decenii. India a lansat atacuri asupra mai multor orașe din Pakistan, afirmând că a distrus „tabere teroriste”. La rândul său, Pakistanul a ripostat sâmbătă dimineața cu tiruri de rachete asupra unor baze militare indiene, inclusiv una situată în apropiere de Islamabad. Operațiunea „Edificiu compact” Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat că prin operațiunea numită „Edificiu compact”, țara sa a oferit un răspuns proporțional Indiei, respectând promisiunea de a răzbuna morțile nevinovate. India a confirmat că a fost vizată de o serie de atacuri, inclusiv atacuri cu drone asupra unor baze militare din nord-vestul țării.

Trump amenință păpușile Barbie cu scumpiri (sursa: Facebook/Barbie)
Internațional

Trump reduce taxele pentru Rolls-Royce, dar amenință păpușile Barbie cu tarife uriașe

Trump amenință păpușile Barbie cu scumpiri. Deși Donald Trump promovează ideea de sacrificiu personal, sugerând că americanii ar trebui să cumpere mai puține păpuși Barbie, administrația sa a negociat un acord comercial cu Marea Britanie care favorizează importul de mașini de lux. Printre beneficiarii direcți se numără branduri exclusiviste precum Rolls-Royce, Bentley și Jaguar. Trump amenință păpușile Barbie cu scumpiri Trump a anunțat joi că noul cadru de discuții comerciale cu Regatul Unit include scăderea tarifelor vamale la automobilele de lux britanice. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan Astfel, primele 100.000 de vehicule importate anual în SUA vor fi taxate cu doar 10%, în loc de 25%. Mașinile suplimentare vor rămâne supuse tarifului standard de 25%. „Am redus taxa de la 25% la 10% pentru Rolls-Royce, pentru că astfel de mașini nu se vor produce niciodată aici. Nici nu le-aș cere asta. Sunt mașini speciale, în număr limitat”, a declarat Trump în Biroul Oval. În același discurs, Trump a lansat un atac dur la adresa companiei Mattel, producătoarea jucăriilor Barbie și Hot Wheels. Supărat că CEO-ul companiei, Ynon Kreiz, a declarat că jucăriile nu pot fi produse în SUA fără a deveni prea scumpe pentru consumatori, Trump a replicat: „Vom pune un tarif de 100% pe jucăriile lor și nu vor mai vinde niciuna în Statele Unite, care este piața lor principală”. Reacția vine după ce Mattel a avertizat că astfel de tarife ar duce la creșterea prețurilor jucăriilor pentru consumatorii americani, afectând în mod direct familiile care își fac stocurile pentru sezonul cadourilor încă din vară. Mașini pentru elite, în timp ce bunurile de consum rămân taxate Potrivit S&P Global Mobility, Marea Britanie a exportat aproximativ 90.000 de vehicule către SUA anul trecut, ceea ce o plasează pe locul șase în topul surselor de import auto. Acestea reprezintă doar 1% din totalul mașinilor importate, însă valoarea lor cumulată a fost de 12,3 miliarde de dolari – ceea ce înseamnă un preț mediu de peste 135.000 de dolari pe vehicul. Trump a subliniat că branduri precum Bentley și Jaguar nu sunt producători de masă, ci fabrică un număr restrâns de mașini de lux, artizanale, „făcute de mână în aceleași locuri de zeci de ani”. Alte mărci britanice care ar putea beneficia de aceste tarife reduse sunt Land Rover, Aston Martin și Mini. Cu toate acestea, măsura nu aduce nicio reducere pentru bunurile de consum de largă folosință. Economistul Justin Wolfers de la Universitatea Michigan a scris pe X: „Deși din prima zi s-a pus accent pe reducerea prețurilor pentru americanii de rând, administrația a redus prețurile la Rolls Royce, Bentley, Jaguar, Aston Martin, Range Rover și Mini”. Wolfers a punctat faptul că niciun alt produs de consum nu a beneficiat de astfel de excepții în cadrul acordului comercial SUA-Marea Britanie. Critici din partea susținătorilor lui Trump Ken Griffin, miliardar și susținător al lui Trump în alegerile din 2024, a declarat pentru CNBC că „tarifele sunt o taxă regresivă dureroasă” care lovește cel mai puternic în buzunarul americanilor obișnuiți. Într-un interviu pentru Politico, Griffin a avertizat că astfel de politici „deschid ușa capitalismului de cumetrie”, în care guvernul decide cine câștigă și cine pierde. „Credeam că acest proces va dura ani. Este înfricoșător să-l vezi desfășurându-se în doar câteva săptămâni”, a concluzionat Griffin.

SUA și China, la masa negocierilor (sursa: scmp.com)
Internațional

SUA și China s-au așezat la masa negocierilor: taxele vamale, discutate la nivel înalt la Geneva

SUA și China, la masa negocierilor. Negocierile economice dintre Statele Unite și China au fost reluate sâmbătă, la Geneva, marcând cel mai înalt nivel de dialog bilateral de la începutul războiului comercial declanșat de Donald Trump. Scopul principal: detensionarea relațiilor dintre cele mai mari două economii ale lumii, într-un moment în care presiunile financiare globale cresc. SUA și China, la masa negocierilor Pentru a sublinia importanța întâlnirii, ambele părți au trimis oficiali de rang înalt. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan De partea SUA, Scott Bessent, secretar al Trezoreriei SUA și Jamieson Greer, reprezentant comercial american De partea Chinei, va fi prezent vicepremierul He Lifeng. Potrivit televiziunii publice chineze CCTV, discuțiile au început sâmbătă dimineață pe malul lacului Leman, într-o locație discretă, aproape de Parc des Eaux-Vives. Negocierile sunt programate să continue până duminică. Discreție maximă și așteptări nedezvăluite În jurul orei 09:30 (ora locală), delegația americană formată din aproximativ zece persoane a fost văzută intrând în Hotelul Intercontinental din Geneva. Întrebat de jurnaliști despre obiectivele negocierii, Scott Bessent a refuzat să comenteze, evitând presa și urcând într-un SUV blindat. Trump propune relaxarea tarifelor vamale Cu o zi înainte de întâlnire, președintele Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că este dispus să reducă la 80% tarifele vamale punitive pe care chiar el le-a impus produselor chinezești. Declarația a fost transmisă de secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, în cadrul unui interviu pentru Fox News. „Președintele ar vrea să rezolve problema cu China. A spus clar că dorește o calmare a situației”, a afirmat Lutnick. Tarifele, armă politică în administrația Trump Chiar și cu o eventuală reducere, tarifele rămân ridicate. Începând cu revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie, Trump a crescut suprataxele până la 145% pentru mărfurile chinezești, peste nivelurile deja existente. Măsura a fost folosită ca instrument de presiune politică și economică împotriva Beijingului. Răspunsul Chinei: „Vom riposta până la capăt” Beijingul a reacționat ferm, promițând că va combate suprataxele impuse de Washington. China a răspuns cu o suprataxare de 125% asupra produselor americane, accentuând astfel conflictul comercial care a tensionat piețele globale în ultimii ani.

SUA, UE, front comun contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Front comun UE-SUA împotriva lui Putin: armistițiu necondiționat de 30 de zile sau sancțiuni dure

SUA, UE, front comun contra Rusiei. Noul cancelar federal al Germaniei, Friedrich Merz, a transmis un mesaj ferm Kremlinului: dacă Rusia refuză armistițiul de 30 de zile propus de europeni și de SUA în războiul din Ucraina, va urma o „înăsprire masivă a sancțiunilor”. SUA, UE, front comun contra Rusiei Într-un interviu acordat cotidianului Bild, Merz a precizat că, în lipsa unui răspuns din partea Moscovei, sprijinul acordat Ucrainei va continua, inclusiv pe plan politic, financiar și militar. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Sâmbătă, Friedrich Merz se află în capitala Ucrainei, Kiev, alături de liderii Franței, Marii Britanii și Poloniei. Vizita este menită să întărească sprijinul internațional pentru Ucraina și să exercite presiune diplomatică asupra Rusiei. Merz: „Mingea e în terenul lui Putin” Cancelarul a declarat că Berlinul este aliniat cu guvernul american și cu președintele Donald Trump, în cererea unui armistițiu de 30 de zile. Acest armistițiu ar crea cadrul necesar pentru pregătirea negocierilor de pace. „Mingea este acum în terenul lui Putin. Putin trebuie să răspundă la această ofertă”, a subliniat Merz. Washingtonul își pierde răbdarea cu Moscova Friedrich Merz a adăugat că președintele american „își pierde în mod clar răbdarea cu Putin”, sugerând că presiunea internațională asupra Kremlinului este în creștere. Întrebat dacă ar accepta o discuție directă cu Vladimir Putin, cancelarul german nu a exclus această posibilitate. „Dacă se va dovedi necesar și dacă poate contribui la încheierea războiului, sunt deschis pentru multe lucruri”, a declarat Merz. Totuși, a precizat că prioritatea imediată este obținerea unui armistițiu în urma acestui weekend.

Ucraina și Ungaria, schimb de expulzări (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Război rece între Ucraina și Ungaria: ambele capitale au expulzat diplomați

Ucraina și Ungaria, schimb de expulzări. Ministerul ucrainean de Externe a anunțat vineri expulzarea a doi diplomați ungari, ca reacție la o serie de acuzații de spionaj formulate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). „Răspundem acțiunilor Ungariei pe baza principiului reciprocității și al intereselor noastre naționale”, a declarat ministrul Andrii Sîbiga. Ambasadorul Ungariei a fost convocat pentru a primi nota oficială. Rețea de spionaj maghiară descoperită în Transcarpatia SBU a comunicat că a destructurat o rețea de spionaj activă în regiunea Transcarpatia, unde trăiește o importantă comunitate maghiară. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Doi suspecți, printre care un fost militar ucrainean, ar fi cules informații despre apărarea regiunii și starea de spirit a populației. Cei doi ar fi fost recrutați de serviciile secrete ungare, unul dintre ei încă din 2021. Ucraina și Ungaria, schimb de expulzări Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a calificat acuzațiile drept parte a propagandei anti-ungare practicate de Kiev. El a cerut dovezi oficiale și a acuzat Ucraina că folosește frecvent astfel de tactici în contextul războiului. La scurt timp după declarațiile Ucrainei, Szijjarto a anunțat expulzarea a doi diplomați ucraineni, despre care susține că erau spioni sub acoperire la ambasada din Budapesta. Relațiile bilaterale sunt deja tensionate, în special din cauza refuzului premierului Viktor Orban de a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia și a preocupărilor privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele sârb i-a cerșit iar gaze la preț redus lui Putin. Moscova va accepta, cel mai probabil

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine. Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit vineri, la Kremlin, cu Vladimir Putin, cerând continuarea livrărilor de gaze naturale la un preț preferențial pentru Serbia. Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine Liderul rus a declarat că subiectul va fi „cu siguranță discutat”, în contextul negocierilor pentru un nou contract multianual, actualul acord expirând la finalul lunii mai. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, susține că diferența între Simion și Nicușor Dan s-a redus la 4% În prezent, Serbia beneficiază de un tarif de doar 275 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, un preț mult sub nivelul pieței europene. Vucic a recunoscut în cadrul întâlnirii televizate că aceste condiții sunt „foarte favorabile” și a exprimat dorința de a le menține sau chiar îmbunătăți. Rusia, garant al securității energetice pentru Serbia Putin a confirmat importanța relației bilaterale și a declarat că Rusia rămâne garantul securității energetice a Serbiei. Discuțiile privind livrările viitoare ale Gazprom vor continua în perioada următoare, în contextul tensiunilor internaționale și al incertitudinilor energetice din Europa. Presiuni europene asupra Serbiei Deși aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, Serbia a refuzat până acum să impună sancțiuni Rusiei și menține o relație apropiată cu Moscova. Bruxelles-ul și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea față de această apropiere și a cerut Belgradului să-și armonizeze pozițiile cu cele ale blocului comunitar.

Noul Papă, cardinalul american Robert Prevost (sursa: Facebook/Vatican News)
Internațional

VIDEO Habemus Papam: noul Papă este cardinalul american Robert Francis Prevost

Noul Papă, cardinalul american Robert Prevost. Într-un moment istoric pentru Biserica Catolică, cardinalul american Robert Francis Prevost a fost ales joi drept noul Papă (VIDEO). Noul Papă, cardinalul american Robert Prevost Acesta a ales numele pontifical de Leon al XIV-lea, potrivit Vaticanului. Robert Prevost este primul papă de origine americană, o premieră notabilă în istoria Vaticanului. Citește și: Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii În vârstă de 69 de ani, noul Suveran Pontif s-a născut în Chicago și este cunoscut ca un apropiat colaborator al Papei Francisc. Discret și echilibrat, el are reputația de a fi un lider moderat, capabil să medieze opinii divergente în cadrul Curiei, guvernul central al Vaticanului. Potrivit agenției ANSA, noul Papă i-a salutat personal pe toți cardinalii care l-au ales și urmează să cineze împreună cu aceștia în cursul serii de joi. „I-a îmbrățișat pe toți”, a transmis Vaticanul. Preot al Ordinului Sf. Augustin Robert Francis Prevost s-a născut pe 14 septembrie 1955 în Chicago, Illinois, într-o familie cu rădăcini italiene, franceze și spaniole. A fost crescut în suburbia Dolton, unde a fost influențat de prezența frecventă a preoților în casa familiei sale, atrași de ospitalitatea mamei sale, Mildred Martínez. A urmat studiile liceale la un seminar minor al Ordinului Sfântului Augustin, absolvind în 1973. Ulterior, a obținut o diplomă de licență în matematică la Universitatea Villanova în 1977 și un master în teologie la Catholic Theological Union din Chicago. În 1982, a fost hirotonit preot în Ordinul Sfântului Augustin. Misionar în Peru, stat al cărei cetățenie a primit-o În 1985, Prevost a fost trimis în misiune în Peru, unde a servit ca cancelar al Prelaturii Teritoriale Chulucanas și a predat drept canonic la seminarul diecezan din Trujillo. A fost prefect de studii și a condus seminarul augustinian din Trujillo timp de un deceniu. În 1998, a fost ales provincial al augustinienilor din America de Nord, iar în 2001 a devenit superior general al Ordinului Sfântului Augustin, funcție pe care a deținut-o până în 2013. În 2014, Papa Francisc l-a numit administrator apostolic al Diecezei Chiclayo din Peru, iar în 2015 a fost consacrat episcop al aceleiași dieceze. În același an, a obținut cetățenia peruană. În 2023, a fost numit prefect al Dicasterului pentru Episcopi și președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină, poziții care l-au plasat în centrul procesului de selecție a episcopilor la nivel global. Preocupat de migranți și de săraci Noul Papă, Leon al XIV-lea, este cunoscut pentru umilința sa, abordarea pastorală și angajamentul față de comunitățile marginalizate. În timpul misiunii sale în Peru, a manifestat o preocupare deosebită pentru migranții venezueleni și pentru cei săraci. Este fluent în engleză, spaniolă, italiană, franceză și portugheză, ceea ce îi permite să comunice eficient cu diverse comunități catolice din întreaga lume. În calitate de Papă, Leon al XIV-lea se confruntă cu multiple provocări, inclusiv secularizarea crescândă, criza vocațiilor și necesitatea continuării reformelor inițiate de predecesorul său, în special în domeniul transparenței financiare și al combaterii abuzurilor. 

Protest la Vatican pentru sacerdoțiul femeilor (sursa: X/Barry Lenihan)
Internațional

Fum roz la Vatican: militante catolice cer ca și femeile să poată sluji în biserici

Protest la Vatican pentru sacerdoțiul femeilor. Mai multe activiste catolice au organizat miercuri un protest inedit în apropierea Vaticanului, unde are loc conclavul ce va decide succesorul papei Francisc. Femeile au aprins fumigene roz și au cerut accesul femeilor la preoție. Protest la Vatican pentru sacerdoțiul femeilor Pe una dintre colinele cu vedere spre Capela Sixtină, locul unde se desfășoară conclavul, activistele au parodiat simbolul tradițional al fumului alb care anunță alegerea unui nou papă. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale Ele au transmis un mesaj ferm: femeile trebuie incluse în viața decizională a Bisericii. „Nu puteți ignora 50% din populația catolică și să discutați viitorul Bisericii fără ele”, a spus Miriam Duignan, reprezentantă a Institutului Wijngaards pentru studii catolice. În 2011, Duignan a fost arestată temporar după ce a încercat să intre în Vatican pentru a înmâna o petiție în sprijinul unui preot care susținea cauza femeilor preot. Critici la adresa lipsei de reformă în pontificatul papei Francisc Duignan a criticat faptul că nici papa Francisc nu a abordat serios subiectul hirotonirii femeilor. Ea a amintit că singurele femei care îi vor vedea pe cei 133 de cardinali în conclav sunt cele care servesc mâncarea și fac curățenie la reședința Sfânta Marta. Deși pontificatul actual a promovat femei în funcții laice, acestea rămân excluse de la accesul la sacerdoțiu, deci și de la pozițiile de conducere ecleziastică. Inegalitate, în ierarhia Bisericii Miriam Duignan a subliniat inegalitatea persistentă în ierarhia Bisericii: „Chiar și cel mai tânăr preot este superior unei femei cu multă experiență. Statutul femeilor rămâne inferior”. Gabrielle Fidelin, reprezentantă a asociației catolice și feministe Magdala, a declarat că inegalitatea de gen din Biserică este „un păcat”. Ea și celelalte activiste au reamintit că, în primele secole ale creștinismului, femeile aveau un rol egal în ierarhia bisericească, rol pierdut în urma reformelor din Evul Mediu. „Trimitem fum roz, cu speranță” Kate McElwee, de la asociația „Women's Ordination Conference”, a explicat simbolistica acțiunii: „În timp ce lumea așteaptă fumul alb sau negru, noi trimitem un fum roz, cu speranța că Biserica va primi femeile ca egale. Fumul poate semnala și un pericol.” Doar un cardinal a susținut dreptul femeilor la preoție Miriam Duignan a afirmat că doar unul dintre cei 133 de cardinali electori s-a exprimat în favoarea hirotonirii femeilor. Însă a făcut-o în privat. Numele său nu a fost divulgat, de teama excluderii din conclav. Biserica recunoaște lipsa de vizibilitate a femeilor Un document al Bisericii Catolice publicat în octombrie recunoaște lipsa de reprezentare a femeilor în structurile administrative ale Vaticanului. Totuși, problema hirotonirii rămâne ignorată, o sursă de dezamăgire profundă pentru activiste, care consideră actualul sistem patriarhal, în ciuda rolului esențial jucat de femei în viața parohiilor din întreaga lume.

Germania respinge la graniță migranții ilegali (sursa: Facebook/Matthias Krieger - für mehr Bewegung in unserem Regensburg)
Internațional

Germania va respinge la graniță toți migranții clandestini, exceptând femeile gravide și copiii

Germania respinge la graniță migranții ilegali. Noul ministru german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că a ordonat poliției de frontieră să respingă migranții clandestini la granițele Germaniei. Excepție vor face doar copiii și femeile gravide, considerate grupuri vulnerabile. Germania respinge la graniță migranții ilegali Într-o conferință de presă susținută la Berlin, Dobrindt a explicat că această decizie urmărește limitarea migrației ilegale. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale El a anulat oficial instrucțiunile verbale emise în perioada crizei migratorii din 2015, când Angela Merkel a permis intrarea refugiaților. Aceste directive neformale împiedicau până acum poliția de frontieră să returneze solicitanții de azil. Coaliția Merz-Scholz își asumă combaterea migrației ilegale Noul guvern german, condus de cancelarul Friedrich Merz, format dintr-o coaliție între CDU-CSU (centru-dreapta) și SPD (centru-stânga), a făcut din combaterea migrației ilegale o prioritate. Obiectivul declarat este și acela de a stopa ascensiunea formațiunii de extremă dreapta AfD. Tema migrației Creștin-democrații au cerut măsuri ferme, invocând seria recentă de atacuri comise de refugiați. Compromisul înscris în programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră și returnarea migranților ilegali, inclusiv a celor care cer azil, dar cu condiția desfășurării acestor măsuri „în coordonare cu vecinii europeni”. Deși programul guvernamental vorbește despre cooperare europeană, nu este clar dacă ordinul recent al ministrului Dobrindt a fost coordonat cu țările vecine, în special Austria și Polonia. Critici: măsurile ar încălca valorile UE Mai mulți critici ai noii politici de migrație susțin că deciziile guvernului federal contravin valorilor și normelor Uniunii Europene. S-au ridicat semne de întrebare privind angajamentele Germaniei în privința drepturilor refugiaților.

Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează (sursa: X/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danemarca avertizează SUA să nu deruleze operațiuni de spionaj în Groenlanda

Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul Statelor Unite în Danemarca, ca reacție la informațiile publicate de Wall Street Journal privind intenția Washingtonului de a intensifica activitățile de spionaj în Groenlanda. Mobilizarea serviciilor secrete americane Administrația Trump a declanșat o operațiune amplă de colectare de informații privind Groenlanda, implicând agențiile de informații americane în identificarea potențialilor susținători ai intereselor SUA în teritoriu. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale Potrivit Wall Street Journal, CIA, NSA și Defense Intelligence Agency au primit instrucțiuni să monitorizeze mișcarea pentru independența Groenlandei și să investigheze pozițiile acesteia față de exploatarea resurselor naturale de către SUA. Totodată, Washingtonul ar încerca să identifice persoane în Groenlanda și Danemarca care susțin interesele americane în regiune. Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează Aflat la Varșovia, unde a participat la reuniunea miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, Lars Rasmussen a calificat situația drept „foarte gravă”. „Acest articol ne îngrijorează foarte mult, pentru că prietenii nu se spionează între ei”, a declarat oficialul danez. „Nu pot ști dacă e adevărat, fiindcă este vorba despre un articol de presă. Dar nu pare să fi fost respins cu fermitate de cei care se exprimă public, ceea ce mă neliniștește”, a adăugat ministrul, afirmând că ambasadorul SUA va fi convocat la Ministerul de Externe „în speranța că informațiile pot fi dezmințite” și pentru a clarifica „poziția fermă a Danemarcei” în această privință. Avertizările lui Trump Donald Trump și-a exprimat public intențiile într-un discurs susținut în fața Congresului, în luna martie: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea noastră națională și chiar internațională”. Într-un interviu pentru NBC News, fostul președinte american a refuzat să excludă varianta unei acaparări prin forță: „Nu exclud nimic. Nu spun că o vom face, dar nu pot exclude. Avem cruntă nevoie de Groenlanda.” Interes geostrategic și economic Motivațiile din spatele interesului SUA nu sunt doar militare. Groenlanda dispune de importante zăcăminte de pământuri rare, esențiale pentru producția de vehicule electrice și turbine eoliene. De asemenea, insula are rezerve neexploatate de petrol și gaz natural, care sporesc atractivitatea sa în ochii Washingtonului. Groenlanda nu dorește o anexare americană Guvernul danez, alături de autoritățile din Groenlanda, a respins categoric orice tentativă de „cumpărare” sau anexare, reafirmând că teritoriul nu este de vânzare. Un sondaj recent arată că majoritatea covârșitoare a celor 57.000 de locuitori ai Groenlandei susțin ideea independenței față de Danemarca, însă resping categoric o eventuală anexare de către Statele Unite.

UE, tarife vamale pentru avioanele Boeing (sursa: Facebook/Maroš Šefčovič)
Internațional

UE va impune tarife avioanelor Boeing dacă negocierile cu SUA pe taxe vor eșua

UE, tarife vamale pentru avioanele Boeing. Uniunea Europeană ar putea introduce tarife vamale pentru avioanele produse de gigantul american Boeing, dacă negocierile comerciale cu Statele Unite eșuează, relatează Financial Times. UE, tarife vamale pentru avioanele Boeing Măsura este parte a unei strategii de răspuns la taxele impuse de Washington produselor europene. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Potrivit surselor citate de Financial Times, Comisia Europeană a întocmit o listă de importuri americane în valoare de 100 de miliarde de euro, care ar putea fi supuse tarifelor vamale. Lista include avioanele civile, iar măsura va intra în vigoare doar dacă discuțiile comerciale nu progresează satisfăcător. Decizia finală aparține statelor membre Orice măsură de represalii comerciale trebuie aprobată de majoritatea statelor membre UE. Comisia Europeană a precizat că aceste tarife vor fi implementate doar în absența unui acord echitabil cu Statele Unite privind reducerea taxelor aplicate produselor europene. SUA, tarife agresive pentru produsele europene În prezent, importurile europene de oțel, aluminiu și autoturisme sunt taxate cu 25% în SUA. Alte bunuri, inclusiv avioanele, sunt supuse unui tarif de 10%, care ar putea urca la 20% după expirarea unui termen de 90 de zile oferit de administrația Trump, pe 8 iulie. Impact asupra companiilor aeriene europene Transportatorii europeni au comandat sute de avioane Boeing, mizând pe creșterea pieței aeriene. Eventualele tarife ar crește considerabil costul acestor aeronave, plătite integral la livrare. Bruxelles-ul vrea condiții egale pentru Airbus și Boeing Surse din industria aeronautică susțin că Uniunea Europeană dorește să asigure un teren concurențial echitabil între Boeing și rivalul european Airbus, prin aplicarea de tarife simetrice. Măsura vine ca reacție la politicile comerciale agresive ale Washingtonului. Spre deosebire de perioada 2020–2021, când a avut loc un război comercial deschis între SUA și UE în domeniul aviației, în prezent, marile companii aerospațiale de ambele părți ale Atlanticului solicită renunțarea completă la tarifele vamale, pentru a proteja competitivitatea industriei.

Trump vrea pace prin Cupa Mondială (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noua găselniță a lui Trump: participarea Rusiei la Cupa Mondială de Fotbal ar aduce pace în Ucraina

Trump vrea pace prin Cupa Mondială. Președintele american Donald Trump a afirmat că o eventuală reintegrare a Rusiei în competițiile internaționale de fotbal ar putea reprezenta un stimulent pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit unei declarații preluate de BBC. Rusia, exclusă din competițiile internaționale După declanșarea invaziei în Ucraina în 2022, Rusia a fost suspendată din toate competițiile internaționale organizate de FIFA și UEFA. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Astfel, în prezent, echipa națională a Rusiei nu are dreptul de a participa la Cupa Mondială din 2026. Campania lui Trump și promisiunea de a opri războiul În timpul campaniei sale electorale, Donald Trump a promis că va încerca să pună capăt conflictului din Ucraina „chiar din prima zi” a unui nou mandat. În acest context, el a adus în discuție posibilitatea ca participarea Rusiei la turneul final din 2026 să contribuie la instaurarea păcii. Cupa Mondială 2026: Rusia, în continuare interzisă Cupa Mondială de fotbal din 2026 va fi găzduită de Statele Unite, Mexic și Canada. Preliminariile au început deja în septembrie 2023, iar 45 de locuri sunt în joc, pe lângă cele trei rezervate țărilor organizatoare. Potrivit regulilor actuale, Rusia rămâne interzisă. Trump vrea pace prin Cupa Mondială În cadrul unei reuniuni dedicate organizării Cupei Mondiale din 2026, Donald Trump, aflat alături de președintele FIFA, Gianni Infantino, a declarat că nu știa despre interdicția Rusiei. „Nu știam asta. Este adevărat?”, a întrebat Trump, iar Infantino a confirmat: „Așa este.” Trump a declarat că reintegrarea Rusiei ar putea fi un „stimulent” eficient pentru a pune capăt războiului. „Hei, ar putea fi un stimulent bun, nu-i așa? Vrem să-i facem să se oprească. Cinci mii de tineri sunt uciși pe săptămână – este incredibil”, a spus Trump. Decizia finală, în mâinile FIFA În final, Trump a subliniat că decizia privind participarea Rusiei aparține FIFA. „Gianni este șeful aici. Eu nu am nimic de-a face cu apelurile privind Rusia”, a spus Trump, lăsând deschisă posibilitatea ca sportul să contribuie, indirect, la eforturile de pace.

Spioni est-europeni, în fața justiției britanice (sursa: Metropolitan Police)
Internațional

Est-europeni care spionau pentru Moscova și erau controlați de la Viena, judecați în Marea Britanie

Spioni est-europeni, în fața justiției britanice. Șase cetățeni bulgari, două femei și patru bărbați, acuzați că au desfășurat operațiuni de spionaj în favoarea Rusiei, au fost trimiși în fața instanței din Londra începând cu această săptămână, transmite The Telegraph. Spioni est-europeni, în fața justiției britanice Procesul are loc la Curtea Penală Centrală a Angliei și Țării Galilor, cunoscută ca Old Bailey. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Cei șase riscă până la 14 ani de închisoare pentru spionaj, în urma unor fapte comise între 2020 și 2023 în Regatul Unit, Austria, Spania, Germania și Muntenegru. Rețeaua „Minionii”: spionaj inspirat din desene animate Grupul a fost supranumit „Minionii”, după ce unul dintre membri i-a comparat cu personajele din filmul de animație care servesc un lider malefic. Cei șase au urmărit jurnaliști, disidenți și chiar o bază militară americană din Germania. Printre țintele spionajului s-au aflat jurnalistul de investigații Christo Grozev, fondatorul site-ului The Insider, Roman Dobrohotov – disident rus stabilit în Marea Britanie – și politicianul kazah refugiat Berghei Riskaliev. Liderul grupului, conectat la fugarul Jan Marsalek Operațiunile erau coordonate de Orlin Rusev, care primea instrucțiuni prin Telegram direct de la Jan Marsalek – fost director la compania Wirecard, fugit din Germania și suspectat că trăiește sub protecția serviciilor ruse în Moscova. Rusev ar fi primit peste 200.000 de euro pentru a finanța rețeaua. La percheziții, anchetatorii au descoperit microfoane și camere ascunse în obiecte banale precum o cravată, o piatră sau o jucărie de pluș, dar și un kit pentru falsificarea de pașapoarte. O parte au recunoscut faptele, ceilalți au fost condamnați Trei dintre acuzați au fost deja declarați vinovați în martie 2024, după un proces de mai multe săptămâni, în timp ce ceilalți trei și-au recunoscut vinovăția. Poliția britanică a putut reconstitui șase misiuni de spionaj, analizând peste 100.000 de mesaje. Comandantul unității antiteroriste din Londra, Dominic Murphy, a numit activitatea lor „spionaj industrial în favoarea Rusiei”, declarând că nu a mai văzut așa ceva în peste 20 de ani de carieră. Londra și Moscova, într-o tensiune diplomatică tot mai mare Procesul are loc într-un context de tensiuni crescânde între Regatul Unit și Rusia, după invazia Ucrainei din 2022. Oficialii britanici afirmă că acest caz transmite un mesaj clar împotriva oricărei tentative de subminare a securității naționale. În paralel, justiția britanică urmează să judece în iulie și un alt caz de spionaj, vizându-l pe Howard Michael Phillips, un britanic acuzat că a sprijinit serviciile ruse de informații.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră