marți 30 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5173 articole
Internațional

Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO

Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a cerut marți țărilor membre NATO să își majoreze bugetele pentru apărare la 5% din PIB, depășind pragul actual de 2%. Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO Într-o conferință de presă susținută la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, Trump a declarat: „Acestea ar trebui să fie 5%, nu 2%. Ele pot toate să și-o permită.” Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Donald Trump și-a exprimat în mod repetat scepticismul față de NATO, pe care îl consideră un pilon important al securității europene, dar insuficient susținut financiar de statele membre. În timpul campaniei electorale, el a stârnit controverse, sugerând că SUA ar putea să nu mai apere țările NATO în fața Rusiei dacă acestea nu alocă fonduri suficiente pentru apărare. Contextul financiar NATO În urma anexării Crimeei de către Rusia în 2014, statele membre NATO s-au angajat să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Totuși, până în prezent, doar 23 dintre cele 32 de țări membre au respectat acest angajament. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat recent că Europa trebuie să crească semnificativ cheltuielile militare pentru a asigura o apărare adecvată. Trump despre viitorul NATO În declarațiile sale, Donald Trump a nuanțat poziția sa critică, afirmând că sprijinul SUA pentru NATO va continua dacă țările membre își „plătesc facturile” și tratează SUA „în mod corect.” Totuși, cererea sa de a majora bugetele la 5% din PIB ar putea crea noi provocări în relațiile transatlantice. Importanța creșterii bugetelor pentru apărare Propunerea lui Trump vine într-un moment în care securitatea globală este din ce în ce mai fragilă. Creșterea cheltuielilor militare ar putea consolida capacitatea NATO de a face față provocărilor, însă rămâne de văzut dacă statele membre vor considera această cerință realistă și sustenabilă. Reacțiile internaționale Propunerea lui Trump a generat reacții mixte. Deși unii susțin necesitatea întăririi bugetelor de apărare, alții avertizează asupra presiunilor financiare pe care aceasta le-ar putea impune țărilor membre. Cu toate acestea, declarațiile sale subliniază prioritățile administrației sale în contextul securității globale și relațiilor transatlantice.

Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Trump și documentele clasificate, raport public (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump și documentele clasificate, raport public

Trump și documentele clasificate, raport public. Echipa juridică a președintelui ales al SUA, Donald Trump, a solicitat Departamentului de Justiție și unui judecător federal să oprească publicarea raportului elaborat de procurorul special Jack Smith. Raportul detaliază presupusa gestionare inadecvată a documentelor secrete de către Trump după încheierea primului său mandat în 2021. Trump și documentele clasificate, raport public Avocații inculpaților Walt Nauta și Carlos De Oliveira, colaboratori ai lui Trump, au depus o cerere luni pentru a bloca publicarea raportului. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Aceștia susțin că Jack Smith nu are autoritatea legală de a face public documentul, deoarece cazul împotriva lui Trump a fost respins anterior de judecătoarea Aileen Cannon, care a considerat numirea lui Smith ilegală. Manipularea documentelor clasificate Cazul se referă la acuzațiile Departamentului de Justiție împotriva lui Trump pentru manipularea greșită a documentelor clasificate după ce a părăsit Casa Albă. Judecătoarea Cannon a respins cazul în iulie, iar decizia a fost confirmată ulterior de o curte de apel. Solicitări adresate Departamentului de Justiție Echipa juridică a lui Trump a adresat și o scrisoare procurorului general Merrick Garland, cerând oprirea publicării raportului. Avocații au descris proiectul documentului drept un „atac motivat politic” și au cerut demiterea procurorului special Jack Smith. Reglementările departamentului și raportul confidențial Conform regulilor Departamentului de Justiție, biroul procurorului special trebuie să furnizeze un raport confidențial procurorului general. Merrick Garland are autoritatea de a decide dacă documentul va fi făcut public. Decizia privind publicarea raportului este așteptată cu interes, având în vedere implicațiile politice și juridice ale cazului. Tensiuni înainte de învestire Cererea avocaților lui Trump vine în contextul în care raportul era așteptat să fie publicat înainte de învestirea președintelui ales, programată pentru 20 ianuarie. Situația adaugă tensiuni politice suplimentare, în condițiile în care Trump se confruntă cu numeroase procese și investigații. Cererea de blocare Cererea de blocare a raportului procurorului special Jack Smith reflectă complexitatea juridică și politică din jurul lui Donald Trump. Publicarea sau blocarea documentului va avea implicații semnificative atât pentru Trump, cât și pentru viitorul său mandat.

Încrederea ucrainenilor în Zelenski scade semnificativ (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Încrederea ucrainenilor în Zelenski scade semnificativ

Încrederea ucrainenilor în Zelenski scade semnificativ. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, continuă să fie sprijinit de majoritatea ucrainenilor, însă încrederea în el a scăzut semnificativ în 2024, după aproape trei ani de la declanșarea invaziei ruse. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), doar 52% dintre respondenți declară că „au încredere” în Zelenski. Încrederea ucrainenilor în Zelenski scade semnificativ La finalul anului 2024, doar 52% dintre ucrainenii chestionați au încredere în președintele lor, comparativ cu 77% în decembrie 2023. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Această diminuare reflectă provocările continue ale unui război intens și prelungit, precum și dificultățile economice și sociale asociate acestuia. Diferențe regionale în sprijinul pentru Zelenski Sondajul evidențiază diferențe semnificative între regiunile Ucrainei în ceea ce privește sprijinul pentru Zelenski: Vest: 60% sprijin, regiune relativ ferită de război. Centru: 52% sprijin. Est: Doar 42% sprijin, zona cea mai afectată de lupte. Sud: 46% sprijin, unde războiul continuă să facă ravagii. Aproape 40% nu mai sprijină președintele Procentul celor care „nu au încredere” în Volodimir Zelenski aproape s-a dublat în decurs de un an, crescând de la 22% în decembrie 2023 la 39% în decembrie 2024. Această creștere indică o erodare a sprijinului public pe fondul prelungirii conflictului cu Rusia. De la promisiunea păcii la război total Zelenski a fost ales președinte în 2019, având ca principală promisiune lupta pentru pace cu Rusia. Popularitatea sa a scăzut inițial, însă a explodat după invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, când încrederea publică a atins aproape 90%. În 2024, însă, uzura războiului și provocările interne au dus la o diminuare a sprijinului. Impactul victoriei lui Donald Trump Sondajul a fost realizat la o lună după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA, care a reaprins speculațiile despre posibile negocieri de pace cu Moscova. Această evoluție poate influența percepția ucrainenilor asupra leadership-ului lui Zelenski și a direcției politice a Ucrainei. În ciuda scăderii, sprijinul e majoritar Deși încrederea în Volodimir Zelenski a scăzut semnificativ în 2024, el continuă să fie sprijinit de o majoritate a ucrainenilor. Provocările războiului prelungit și perspectivele incerte asupra viitorului Ucrainei vor continua să modeleze opinia publică. Rămâne de văzut cum va gestiona Zelenski acest declin al încrederii și ce măsuri va lua pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor săi.

Sentința pentru Trump, data rămâne neschimbată (sursa: X/Stormy Daniels)
Internațional

Sentința pentru Trump, data rămâne neschimbată

Sentința pentru Trump, data rămâne neschimbată. Donald Trump, președintele ales al SUA și viitorul cel de-al 47-lea lider american, se confruntă cu o sentință penală în cazul plăților ilegale către fosta vedetă porno Stormy Daniels. Sentința, programată pentru 10 ianuarie, a fost subiectul unei noi încercări de amânare, care a fost respinsă de judecătorul Juan Merchan. Sentința pentru Trump, data rămâne neschimbată Conform deciziei instanței din Manhattan, pronunțarea sentinței va avea loc pe 10 ianuarie 2025, la ora 9:30 a.m. (1:30 p.m. GMT). Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Judecătorul Juan Merchan a respins cererea avocaților lui Trump de suspendare a procedurii până la epuizarea tuturor recursurilor bazate pe imunitatea prezidențială. Avocații cer suspendarea cazului Echipa juridică a președintelui ales, formată din avocații Todd Blanche și Emil Bove, a cerut anularea audierii și amânarea procedurilor. Aceștia au argumentat că imunitatea prezidențială ar trebui să protejeze clientul lor de orice proces penal activ până la încheierea mandatului său. Reacția parchetului din Manhattan Procurorul Alvin Bragg, care a condus investigația împotriva lui Donald Trump, a cerut instanței să mențină data sentinței. Acesta a subliniat că procedurile legale trebuie să continue fără alte întârzieri și că Trump trebuie să-și cunoască sentința conform planificării. Condamnarea lui Donald Trump Pe 30 mai 2024, după un proces de șase săptămâni desfășurat în timpul campaniei electorale, juriul din Manhattan l-a găsit vinovat pe Donald Trump pentru 34 de acuzații de falsificare a registrelor contabile. Aceste acuzații sunt legate de plăți ilegale efectuate către Stormy Daniels, menite să împiedice dezvăluirea unei presupuse relații extraconjugale înaintea alegerilor din 2016. Un scandal major Stormy Daniels, al cărei nume real este Stephanie Clifford, a primit plăți pentru a păstra tăcerea cu privire la o presupusă relație cu Donald Trump. Aceste plăți au fost disimulate în registrele contabile ale companiei lui Trump, constituind o încălcare a legii electorale. Viitorul politic al lui Donald Trump Deși condamnat penal, Trump rămâne o figură centrală în politica americană. Sentința programată nu implică în mod direct o pedeapsă cu închisoarea, dar cazul subliniază complexitatea juridică și politică a preluării unui nou mandat de către un președinte condamnat. Impactul unei condamnări istorice Donald Trump a devenit primul fost președinte american condamnat penal. Cazul său evidențiază tensiunile dintre politica și justiția americană, punând în lumină impactul legal și moral asupra viitoarei administrații Trump.

Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru (sursa: X/Government of Islamic Republic of Iran)
Internațional

Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru

Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru. În Iran, cel puțin 901 persoane au fost executate anul trecut, inclusiv 40 într-o singură săptămână din luna decembrie. Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a exprimat îngrijorarea într-un comunicat de presă și a cerut Iranului să pună capăt acestui val alarmant de execuții. Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru Potrivit Înaltului Comisar, cel puțin 853 de persoane au fost executate în 2023, iar cifrele continuă să crească în 2024. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Liz Throssell, purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat, a declarat că datele provin de la organizații de încredere precum HRANA, Hengaw și Iran Human Rights. Motivele execuțiilor: droguri, disidență, proteste Majoritatea execuțiilor au fost legate de infracțiuni asociate drogurilor. Cu toate acestea, disidenții politici și persoanele implicate în protestele antiguvernamentale din 2022-2023 au fost, de asemenea, vizate. Acest fapt ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea pedepsei capitale ca instrument de reprimare. Creșterea execuțiilor în rândul femeilor În 2024, Iran Human Rights a raportat un număr record de execuții în rândul femeilor: cel puțin 31. Multe dintre acestea au fost victime ale violenței domestice sau ale abuzului sexual, ajungând să comită crime din disperare. Este cel mai mare număr înregistrat de organizația neguvernamentală de la înființarea sa în 2008. Iran, al doilea în lume la execuții Potrivit Amnesty International, Iranul ocupă locul al doilea, după China, în ceea ce privește numărul de execuții. Legea islamică a talionului (qisas), care permite execuția pentru crimă, continuă să fie aplicată, cu excepția cazurilor în care familia victimei iartă sau acceptă o compensație. Apelul ONU pentru un moratoriu Volker Turk a subliniat că pedeapsa cu moartea este incompatibilă cu dreptul fundamental la viață și prezintă riscul de a executa persoane nevinovate. Acesta a cerut Iranului să suspende execuțiile și să instituie un moratoriu în vederea abolirii pedepsei capitale. „Aproximativ 170 de state au abolit pedeapsa cu moartea sau au instituit un moratoriu. Este timpul ca și Iranul să urmeze acest exemplu”, a declarat Turk. Pedeapsa capitală: un instrument de frică Activiștii pentru drepturile omului acuză regimul iranian că utilizează pedeapsa cu moartea pentru a menține frica în societate. Această practică a fost intensificată mai ales după protestele din 2022, fiind folosită ca mijloc de reprimare. Nevoia de schimbare Execuțiile din Iran continuă să provoace indignare la nivel internațional. ONU și organizațiile pentru drepturile omului cer abolirea pedepsei capitale și atrag atenția asupra utilizării sale abuzive. Este timpul ca Iranul să renunțe la această practică și să respecte drepturile fundamentale ale omului.

Trump vrea integrarea Canadei în SUA (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump vrea integrarea Canadei în SUA

Trump vrea integrarea Canadei în SUA. Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social, Donald Trump, președintele ales al SUA, a declarat că ar fi în interesul Canadei să devină „al 51-lea stat” al Statelor Unite. Trump vrea integrarea Canadei în SUA Această afirmație a venit după anunțul demisiei prim-ministrului canadian Justin Trudeau, subliniind că o astfel de uniune ar aduce beneficii economice și de securitate pentru Canada. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Trump a susținut că, printr-o fuziune cu SUA, Canada ar putea elimina taxele vamale, ar beneficia de impozite reduse și de o protecție sporită împotriva amenințărilor navale rusești și chineze. „Împreună ce mare națiune ar fi!”, a adăugat el în mesajul său. Criza politică din Canada Aceasta nu este prima dată când Trump propune ideea. La 18 decembrie, el a reiterat pe Truth Social că integrarea Canadei ar fi o „idee excelentă”, mai ales având în vedere criza politică în care se află vecinul nordic. Susținerea ipotetică din partea canadienilor Trump a mai afirmat că „mulți canadieni” ar sprijini această schimbare, menționând avantajele economice și militare pe care le-ar avea dacă țara lor ar deveni parte a Statelor Unite. Cu toate acestea, declarațiile rămân controversate, fiind doar o viziune personală a liderului american.

Trump promite anularea interdicției forajelor petroliere (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump promite anularea interdicției forajelor petroliere

Trump promite anularea interdicției forajelor petroliere. Președintele american Joe Biden a anunțat luni o interdicție permanentă a forajelor de petrol și gaze offshore pe o suprafață vastă de peste 2,5 milioane de kilometri pătrați. Trump a reacționat, afirmând că va anula această interdicție. Zonele vizate de Biden Interdicția permanentă, anunțată de Biden, privind forajelor de petrol și gaze offshore, includ Coasta Atlantică a SUA, Coasta Pacifică, estul Golfului Mexic, largul Alaskăi, în Strâmtoarea Bering. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Această decizie a fost justificată de Biden prin necesitatea de a proteja mediul, sănătatea publică și economia pentru generațiile viitoare. El a subliniat că potențialul energetic redus al acestor zone nu justifică riscurile asociate noilor foraje. Trump promite anularea interdicției forajelor petroliere Președintele ales Donald Trump a reacționat rapid, criticând decizia lui Joe Biden. Într-un interviu acordat lui Hugh Hewitt, Trump a declarat că va anula „imediat” interdicția după revenirea sa la Casa Albă. „Ce face el? De ce face asta?”, a întrebat Trump, referindu-se la decizia lui Biden de a impune această măsură. Impactul deciziei asupra economiei Decizia lui Biden vine într-un moment în care producția de hidrocarburi a SUA se află la niveluri record. Obiectivul lui Biden este protejarea ecosistemelor marine și reducerea dependenței de combustibili fosili. Promisiunea lui Trump vizează susținerea forajelor pentru a crește producția internă de energie și a reduce prețurile la combustibil. Mediu vs Economie Decizia lui Biden reflectă o schimbare de direcție față de politica energetică a administrației Trump, care a fost concentrată pe dezvoltarea resurselor interne. Susținătorii interdicției consideră că protejarea coastelor este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității. Criticii interdicției susțin că măsura va afecta economia, locurile de muncă și prețurile la energie, într-un context de creștere a cererii globale. Ce urmează pentru politica energetică a SUA? Revenirea lui Trump la Casa Albă ar putea marca o schimbare semnificativă în politica energetică. Cu toate acestea, implementarea rapidă a măsurilor de protecție de către Biden ar putea complica eforturile de anulare ale administrației următoare. Promisiunea lui Trump de a sprijini industria combustibililor fosili rămâne un punct central al agendei sale, în contrast cu viziunea ecologică a lui Biden. Dezbaterea dintre protejarea mediului și impulsionarea economiei bazate pe energie fosilă va continua să fie un subiect fierbinte în politica SUA.

Premierul Justin Trudeau și-a anunțat demisia (sursa: Facebook/Justin Trudeau)
Internațional

Premierul Justin Trudeau și-a anunțat demisia

Premierul Justin Trudeau și-a anunțat demisia. Premierul canadian Justin Trudeau a declarat luni că intenționează să demisioneze din funcția de prim-ministru și lider al Partidului Liberal. El va rămâne în funcție până când partidul său va desemna un succesor. Premierul Justin Trudeau și-a anunțat demisia Trudeau a făcut acest anunț într-o conferință de presă la Ottawa, precizând că decizia vine pe fondul presiunilor crescânde din partea parlamentarilor liberali. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată În vârstă de 53 de ani, Trudeau se confruntă cu o scădere semnificativă a popularității, amplificată de sondajele care indică o înfrângere categorică a Partidului Liberal la viitoarele alegeri. Cauzele demisiei Creșterea prețurilor și criza locuințelor au erodat încrederea în guvernul său. De asemenea a existat presiunea internă. Mai mulți parlamentari liberali au cerut schimbări în conducerea partidului. Demisia vicepremierului, o lovitură puternică Situația guvernului Trudeau s-a deteriorat luna trecută, când Chrystia Freeland, ministrul de finanțe și vicepremier, a demisionat. Divergențele cu Trudeau privind politicile economice au fost un factor cheie în decizia sa. Demisia a slăbit și mai mult poziția guvernului minoritar. De la succes la decădere Justin Trudeau a preluat funcția de prim-ministru în noiembrie 2015 și a fost reales de două ori. Cu toate acestea, popularitatea sa a început să scadă acum doi ani. Trudeau a fost un susținător al politicilor progresiste și un lider important pe scena internațională. Problemele economice și criza locuințelor au dus la o creștere a nemulțumirii publicului. Perspectivele electorale Conform sondajelor, Partidul Liberal se îndreaptă spre o înfrângere la viitoarele alegeri, indiferent de cine îi va conduce. Opoziția conservatoare este prognozată să câștige detașat. Alegerile federale sunt programate cel târziu pentru sfârșitul lunii octombrie. Suspendarea parlamentului: o strategie? Trudeau a anunțat suspendarea lucrărilor parlamentului până pe 24 martie. Această decizie întârzie o posibilă moțiune de cenzură din partea opoziției, care ar fi putut fi introdusă în martie. Dacă parlamentul nu se va reuni până atunci, moțiunea va putea fi depusă cel mai devreme în luna mai. Sfârșitul unei ere Demisia lui Trudeau marchează sfârșitul unei ere pentru politica canadiană. Alegerea unui nou lider al Partidului Liberal va fi crucială pentru viitorul formațiunii, în timp ce opoziția conservatoare este pregătită să capitalizeze pe fondul nemulțumirii generale. Totuși, incertitudinea politică și economică rămâne, iar viitorul Canadei va fi influențat de deciziile luate în lunile următoare.

Explozii raportate lângă centrala nucleară Zaporojie (sursa: Facebook/International Atomic Energy Agency)
Internațional

Explozii raportate lângă centrala nucleară Zaporojie

Explozii raportate lângă centrala nucleară Zaporojie. Observatorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) au raportat duminică seară explozii puternice și focuri de mitralieră în apropierea centralei nucleare din Zaporojie, aflată sub ocupație rusă. Explozii raportate lângă centrala nucleară Zaporojie Atacurile reprezintă o nouă amenințare la adresa siguranței nucleare, conform unui comunicat oficial al organizației. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a subliniat că atacurile din zona centralei Zaporojie reprezintă un pericol grav pentru siguranța nucleară. Două detonații puternice au fost auzite duminică după-amiază, provenind din afara perimetrului uzinei. A fost raportat un incendiu pe acoperișul centrului de antrenament al uzinei, cauzat de o dronă prăbușită. Intensificarea activităților militare în jurul centralei Observatorii internaționali au raportat o creștere semnificativă a activității militare în zona uzinei, ocupată de Rusia din martie 2022. Centrala, care este cea mai mare din Europa, are șase reactoare și este operată de personal ucrainean sub supraveghere rusă. Deși centrala se află în conservare și nu generează energie, activitățile militare cresc riscul unui incident nuclear. Apelul AIEA: "Reținere maximă" În fața escaladării situației, directorul Rafael Grossi a cerut tuturor părților implicate să manifeste reținere maximă pentru a preveni un dezastru nuclear. "Un atac împotriva oricărei centrale nucleare este complet inacceptabil", a declarat Grossi. Rusia acuză Ucraina Ministerul Apărării al Rusiei a afirmat că apărarea sa antiaeriană a doborât cinci drone ucrainene care ar fi încercat să atace centrala și orașul Energodar. Potrivit autorităților ruse, dronele au fost anihilate fără a produce victime sau daune majore. Totuși, explozia unei drone a provocat un incendiu pe acoperișul centrului de antrenament, conform comunicatului rusesc. Situația radiologică Conform Ministerului Apărării rus, situația radiologică din zonă este normală, iar incendiul provocat de atacul cu drone a fost stins rapid. Cu toate acestea, atacurile în jurul unei centrale nucleare active continuă să reprezinte un risc major. Tensiuni crescute și riscuri nucleare Exploziile și atacurile cu drone din jurul centralei Zaporojie subliniază fragilitatea situației de securitate nucleară în contextul războiului din Ucraina. Apelurile internaționale pentru de-escaladare și protecția infrastructurii nucleare rămân prioritare pentru prevenirea unui dezastru.

Phenianul începe anul 2025 testând rachete (sursa: KCNA)
Internațional

Phenianul începe anul 2025 testând rachete

Phenianul începe anul 2025 testând rachete. Coreea de Nord a lansat luni, în direcția Mării Japoniei, o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), marcând primul său test de acest tip din ultimele două luni. Testul a fost detectat de armatele Coreei de Sud și Japoniei și a fost confirmat de agențiile internaționale de presă. Phenianul începe anul 2025 testând rachete Statul Major comun (JCS) din Coreea de Sud a informat că lansarea a avut loc din zona Phenian, în jurul orei 12:00 (3:00 GMT). Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Distanța parcursă a fost de aproximativ 1.100 de kilometri. Punctul de impact: Marea Japoniei. Reacția Japoniei Ministerul Apărării din Japonia a confirmat că proiectilul a căzut în afara zonei sale economice exclusive (ZEE). Guvernul japonez a format o echipă specială pentru a colecta informații și a evalua posibilele daune. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, a declarat că situația este monitorizată îndeaproape. Primul test din 2025 Acesta este primul test efectuat de Coreea de Nord în 2025 și vine după lansările multiple de rachete cu rază scurtă de acțiune din 5 noiembrie 2024. În 2024, Phenianul a lansat în luna mai multe rachete balistice cu altitudine maximă de 100 km, care au parcurs o distanță de 400 km. Aceste lansări au fost interpretate ca o provocare legată de alegerile prezidențiale din SUA. Coincidență cu vizita lui Antony Blinken în Seul Prezentul test a avut loc în timpul vizitei secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, la Seul. Blinken, alături de omologul său sud-coreean, Cho Tae-yul, a condamnat acțiunea Coreei de Nord, calificând-o drept o încălcare gravă a rezoluțiilor ONU. Declarații oficiale În cadrul unei conferințe de presă comune, Antony Blinken a declarat: „Condamnăm testul efectuat de RPDC astăzi, o nouă încălcare a multiplelor rezoluții ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.” Cho Tae-yul a reafirmat angajamentul Coreei de Sud pentru securitatea regională și cooperarea strânsă cu SUA în fața provocărilor nord-coreene. Escaladare și tensiuni în regiune Lansarea din 2025 evidențiază continuarea provocărilor din partea regimului nord-coreean, amplificând tensiunile din regiune. Comunitatea internațională urmărește îndeaproape situația, iar răspunsurile coordonate ale Coreei de Sud, Japoniei și SUA sunt esențiale pentru menținerea stabilității în Asia de Est.

Hamas, Israel, negocieri pentru eliberarea ostaticilor (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Hamas, Israel, negocieri pentru eliberarea ostaticilor

Hamas, Israel, negocieri pentru eliberarea ostaticilor. Gruparea islamistă palestiniană Hamas a transmis o listă către Israel, prin intermediari, cu 34 de ostatici ce ar putea fi eliberați într-o primă fază a unui posibil acord de încetare a focului. Potrivit presei internaționale, lista include doi copii, 10 femei, 11 vârstnici și 11 bărbați sub 50 de ani. Hamas, Israel, negocieri pentru eliberarea ostaticilor Surse apropiate negocierilor confirmă că lista a fost transmisă, dar există incertitudini privind starea de sănătate a ostaticilor sau dacă aceștia sunt încă în viață. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Documentul, filtrat de Hamas către ziarul saudit Al Sharq, include numele și vârstele celor reținuți. Israelul cere clarificări înainte de acord Oficialii israelieni au subliniat că încă nu au primit o confirmare oficială din partea Hamas privind starea ostaticilor. Potrivit armatei israeliene, există temerea că unii ostatici ar putea fi decedați, iar eliberarea să includă doar rămășițele acestora. În prezent, Hamas estimează că verificarea stării și locației ostaticilor va dura aproximativ o săptămână. Familiile ostaticilor cer un acord urgent Familiile celor captivi au transmis un apel comun în care solicită un acord de încetare a focului și întoarcerea tuturor ostaticilor, fie în viață, fie pentru a permite înmormântarea celor decedați. "Nu mai avem timp de pierdut. Este momentul pentru un acord care să încheie acest coșmar," au afirmat aceștia. Familia Bibas, o poveste tragică Pe lista ostaticilor apare familia israeliano-argentiniană Bibas, inclusiv Shiri Silberman Bibas, soțul ei și cei doi copii, Ariel și Kfir. Kfir, răpit la doar nouă luni, urmează să împlinească doi ani în captivitate. În noiembrie 2023, Jihadul Islamic a afirmat că Shiri și copiii săi au murit într-un atac israelian, dar aceste informații nu au fost confirmate. Negocieri reluate în Qatar Negocierile între Israel și Hamas au fost reluate în Qatar, cu șeful Mossadului, David Barnea, conducând delegația israeliană. Discuțiile vin după un armistițiu de o săptămână în noiembrie 2023, în timpul căruia au fost eliberați 105 ostatici israelieni în schimbul a 240 de deținuți palestinieni. Situația captivilor, cifre actualizate Din cei 251 de ostatici capturați de Hamas în octombrie 2023, 96 se află încă în captivitate. 34 au fost confirmați decedați, 117 au fost eliberați sau au scăpat. 38 de cadavre au fost recuperate de trupele israeliene. Acordurile temporare Conflictul dintre Israel și Hamas a escaladat semnificativ în ultimele 15 luni. Deși ambele părți au reușit să ajungă la un armistițiu temporar în 2023, negocierile rămân tensionate, cu priorități divergente privind ostaticii și deținuții. Întrebări rămase fără răspuns Lista transmisă de Hamas ridică mai multe semne de întrebare privind starea ostaticilor și autenticitatea informațiilor furnizate. În timp ce negocierile continuă, familiile așteaptă cu speranță un deznodământ care să aducă eliberarea celor dragi.

Premierul Justin Trudeau, aproape de demisie (sursa: Facebook/Justin Trudeau)
Internațional

Premierul Justin Trudeau, aproape de demisie

Premierul Justin Trudeau, aproape de demisie. Premierul canadian Justin Trudeau traversează o criză politică profundă, care ar putea culmina cu anunțul demisiei sale. Într-un context marcat de disidențe crescânde în interiorul Partidului Liberal, surse citate de The Globe and Mail sugerează că acesta ar putea face un anunț oficial chiar în această săptămână. Premierul Justin Trudeau, aproape de demisie Conform informațiilor obținute de jurnalul canadian, anunțul lui Justin Trudeau ar putea veni luni, cu doar câteva zile înaintea caucusului național al Partidului Liberal, programat miercuri. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Această reuniune va aduce laolaltă toți deputații partidului, oferind un moment critic pentru discuții interne. Sursele citate nu au precizat dacă Trudeau ar putea rămâne în funcție ca prim-ministru interimar, în timp ce liberalii caută un nou lider. De la succes la declin Justin Trudeau conduce guvernul canadian din 2015, reușind să câștige alegerile generale și în 2019, și în 2021. Totuși, popularitatea sa a scăzut dramatic. Sondajele actuale îl plasează la 20 de puncte în spatele liderului conservator Pierre Poilievre, principalul său rival. Tensiuni interne și demisii-cheie Criza politică s-a agravat după demisia surprinzătoare a viceprim-ministrului Chrystia Freeland, la mijlocul lunii decembrie. Dezacordurile privind gestionarea unui iminent război comercial cu Statele Unite, conduse acum de Donald Trump, au fost decisive. Trump a anunțat intenția de a majora taxele vamale pentru importurile canadiene la 25%, măsură pe care Freeland, fost ministru de finanțe, a considerat-o insuficient abordată de Trudeau. Aceasta a decis să părăsească guvernul, semnalând public divergențele cu premierul. Presiuni din interiorul partidului Demisia lui Freeland a generat o undă de șoc în interiorul Partidului Liberal. Tot mai mulți deputați au cerut deschis demisia lui Justin Trudeau. Deși acesta anunțase anterior intenția de a candida pentru un nou mandat, în prezent pare să reevalueze viitorul său politic. Ce urmează pentru Canada? Dacă Justin Trudeau își va anunța demisia, Partidul Liberal va intra într-o cursă contra cronometru pentru găsirea unui nou lider capabil să unifice partidul și să redobândească încrederea electoratului. Următoarele alegeri federale, programate până în octombrie, vor reprezenta un test crucial pentru liberali și pentru direcția politică a Canadei.

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă (sursa: Facebook/Herbert Kickl)
Internațional

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă. Partidul Popular Austriac (OeVP), condus interimar de Christian Stocker, a anunțat că va începe negocierile cu Partidul Libertății din Austria (FPOe, extrema dreaptă) pentru formarea unui nou guvern. Decizia vine după eșecul discuțiilor cu liberalii și social-democrații. Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă Austria se confruntă cu o incertitudine politică după demisia anunțată de cancelarul Karl Nehammer, care a renunțat și la funcția de președinte al OeVP. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Acesta a promis o tranziție ordonată, lăsând conducerea partidului în mâinile lui Christian Stocker, care a fost mandat să negocieze cu FPOe. Stocker: „Austria are nevoie de un guvern stabil” Într-o declarație publică, liderul interimar al OeVP a subliniat că prioritatea este formarea unui guvern stabil, fără alte campanii sau alegeri. „Această țară are nevoie de un guvern stabil astăzi și nu putem continua să pierdem timp prețios,” a spus Stocker, justificând negocierile cu extrema dreaptă. Președintele Austriei, deschis discuțiilor cu liderul FPOe Președintele Alexander Van der Bellen a anunțat că va avea o întâlnire cu Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății, pentru a analiza situația politică. În trecut, Van der Bellen și-a exprimat rezervele față de Kickl, însă recunoaște că „s-a deschis o nouă cale” după ce FPOe a obținut aproape 29% din voturi la alegerile legislative. Extrema dreaptă câștigă teren în Austria FPOe, creditat cu 35% în sondajele recente, devine un partener de guvernare tot mai probabil pentru conservatori. Deși până acum nu a găsit aliați pentru formarea unui guvern, susținerea publicului și schimbările din OeVP creează condițiile pentru o colaborare. Stocker a salutat decizia președintelui de a discuta cu Herbert Kickl, subliniind că este timpul pentru acțiuni decisive. Ce urmează pentru Austria? Deși discuțiile pentru formarea guvernului sunt în desfășurare, președintele Van der Bellen a cerut conservatorilor să respecte fundamentele democrației liberale. Rămâne de văzut dacă extrema dreaptă va reuși să formeze o coaliție guvernamentală și cum va influența această decizie viitorul politic al Austriei. Austria traversează o perioadă de tranziție politică, iar decizia OeVP de a negocia cu extrema dreaptă ar putea marca o schimbare semnificativă în peisajul politic al țării. Stabilitatea guvernului și respectarea valorilor democratice rămân principalele preocupări pentru viitorul apropiat.

Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia

Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că armata rusă a suferit pierderi masive în regiunea Kursk în ultimele două zile de lupte. Aceste pierderi includ soldați nord-coreeni și parașutiști ruși, potrivit informațiilor primite de la comandantul șef al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski. Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia Zelenski a menționat că luptele din apropierea orașului Martinovka, în regiunea Kursk, au rezultat în pierderea unui întreg batalion de infanterie al armatei ruse. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Potrivit președintelui, batalionul era compus din soldați nord-coreeni și parașutiști ruși. Un batalion poate avea între 300 și 1.500 de soldați, însă președintele ucrainean nu a oferit detalii exacte despre numărul celor uciși sau răniți. Conform datelor anunțate pe 23 decembrie, numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți în regiunea Kursk depășea 3.000. Patru zile mai târziu, Pentagonul estima că aproximativ 1.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți într-o singură săptămână de lupte intense. Coreea de Nord a desfășurat aproximativ 11.000 de soldați în Rusia, conform autorităților ucrainene și aliaților acestora, pentru a sprijini trupele ruse în luptele din Kursk. Situația teritorială din Kursk Regiunea Kursk, parțial ocupată de forțele ucrainene din august anul trecut, rămâne un punct de conflict major între cele două tabere. În incursiunea din 2022, Ucraina a recucerit un teritoriu de 1.100 de kilometri pătrați, însă a pierdut mai mult de jumătate din această zonă în ultimele luni, conform unei analize publicate de portalul de informații militare Militarnyi. Pierderile armatei ruse în regiunea Kursk reflectă intensitatea luptelor din această zonă. Regiunea este strategică datorită apropierii de granița cu Ucraina și de regiunea Sumî. Informațiile recente subliniază slăbirea poziției Rusiei în acest sector, chiar și cu sprijinul trupelor nord-coreene. Pierderi critice pentru Rusia Declarațiile președintelui ucrainean evidențiază dificultățile cu care se confruntă armata rusă în regiunea Kursk, în ciuda sprijinului extern. Această evoluție subliniază provocările continue ale conflictului și impactul semnificativ asupra ambelor tabere implicate.

Conturi bancare naziste la Credit Suisse (sursa: Facebook/Credit Suisse)
Internațional

Conturi bancare naziste la Credit Suisse

Conturi bancare naziste la Credit Suisse. O comisie a Senatului american a dezvăluit noi dovezi care sugerează că Credit Suisse ar fi ascuns informații cruciale în timpul anchetelor anterioare legate de conturile bancare aparținând naziștilor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Dezvăluirile ridică întrebări semnificative despre transparența și responsabilitatea băncii elvețiene. Conturi bancare naziste la Credit Suisse Zeci de mii de documente descoperite recent arată existența unor conturi bancare care au aparținut naziștilor, necunoscute sau doar parțial cunoscute în investigațiile anterioare, conform Comisiei pentru buget a Senatului SUA. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Printre probleme identificate a fost faptul că banca nu a dezvăluit existența acestor conturi în cadrul anchetelor din anii 1990. Printre descoperiri se numără un cont controlat de ofițeri SS de rang înalt, conform Wall Street Journal. Rolul fostului procuror Neil Barofsky Neil Barofsky, desemnat mediator la Credit Suisse în 2021, a avut un rol crucial în dezvăluirea acestor informații. Totuși, banca l-a demis în 2022, acuzând presiuni pentru a limita ancheta. În 2023, după preluarea Credit Suisse de către UBS, Barofsky a fost reintegrat și a continuat să investigheze arhivele, colaborând cu banca pentru a aduce la lumină informații esențiale. Reacția UBS UBS, care a preluat Credit Suisse, a declarat că s-a angajat să contribuie la o recenzare completă a conturilor legate de naziști și că oferă asistență deplină echipei lui Barofsky. "Ne dorim să facem lumină asupra acestei perioade tragice din istorie datorită anchetei", au declarat reprezentanții UBS. Despăgubirile din 1998 În 1998, băncile elvețiene, inclusiv Credit Suisse, au fost de acord să plătească 1,25 miliarde de dolari ca despăgubiri evreilor jefuiți de naziști. Noile dezvăluiri sugerează însă că investigațiile de atunci ar fi fost incomplete. Implicații și continuarea anchetei Ancheta Senatului american este în desfășurare, iar rezultatele finale ar putea avea implicații majore asupra reputației Credit Suisse și a UBS. Descoperirile ar putea aduce noi despăgubiri și ar sublinia nevoia de transparență în gestionarea arhivelor istorice. Dezvăluirile recente privind conturile naziste de la Credit Suisse pun sub semnul întrebării integritatea băncii și a investigațiilor anterioare. Ancheta în curs este esențială pentru a aduce claritate asupra acestui capitol tragic din istorie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră