marți 30 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5173 articole
Internațional

Cauzele incendiilor devastatoare din Los Angeles

Cauzele incendiilor devastatoare din Los Angeles. Incendiile fulgerătoare care au lovit Los Angeles începând de marți au pus o presiune enormă pe infrastructura de combatere a incendiilor. Situația a generat critici și întrebări legate de capacitatea orașului de a gestiona astfel de dezastre, în special în cartierul de lux Pacific Palisades, unde hidranții au rămas fără apă în mijlocul intervențiilor. Cauzele incendiilor devastatoare din Los Angeles Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a solicitat o „revizuire independentă completă” a serviciilor de distribuție a apei pentru a identifica problemele și a preveni situații similare în viitor. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă Potrivit șefei departamentului de apă și energie al orașului, Janisse Quinones, cererea de apă în timpul incendiilor a fost de patru ori mai mare decât cea normală, menținând această intensitate timp de 15 ore. Sistemul, proiectat inițial pentru case individuale și clădiri rezidențiale, nu a putut face față volumului imens necesar pentru un incendiu care a cuprins mii de hectare. Lipsa resurselor în departamentul de pompieri Kristin Crowley, șefa departamentului de pompieri din Los Angeles, a subliniat o problemă majoră: insuficiența resurselor. Ea a evidențiat faptul că volumul de apeluri a crescut cu 55% din 2010, dar numărul pompierilor a scăzut. „Avem nevoie de 62 de stații de pompieri suplimentare. Situația actuală nu mai poate continua”, a declarat Crowley. Impactul incendiilor În ciuda dificultăților, mobilizarea rapidă a pompierilor a contribuit la prevenirea unui bilanț tragic mai mare. Conform raportului autorităților, doar 11 persoane și-au pierdut viața, deși pagubele materiale sunt masive. Expertul Chris Sheah a declarat că pompierii californieni sunt printre cei mai buni din lume, fiind bine pregătiți pentru astfel de dezastre. Trump vs. Newsom și Biden Președintele ales Donald Trump a folosit tragedia pentru a critica guvernatorul Newsom și președintele în exercițiu Joe Biden, acuzându-i de „incompetență crasă” și „proastă gestionare”. Aceste acuzații au fost întâmpinate cu respingere de către guvernator, care a cerut soluții, nu politizare. O gestionare eficientă Specialiștii propun mai multe soluții pentru a preveni și gestiona mai eficient incendiile. Extinderea rețelei de alimentare cu apă pentru a răspunde cerințelor unor dezastre de amploare. Angajarea de personal suplimentar și alocarea de fonduri pentru infrastructura pompierilor. Pregătirea comunităților locale pentru a face față situațiilor de urgență. „Este un calcul beneficiu-risc: putem reduce riscurile, dar trebuie să fim pregătiți să plătim prețul”, a concluzionat Chris Sheah. Lecții dintr-o tragedie Incendiile din Los Angeles evidențiază vulnerabilitățile unui sistem supus presiunii. Soluțiile propuse de experți și autorități necesită implicare, resurse și colaborare între administrație și comunități pentru a preveni pierderi similare în viitor.

Cauzele incendiilor devastatoare din Los Angeles (sursa: X/Natasha Koifman)
Sectorul energetic rusesc sub sancțiunile SUA (sursa: X/Gazprom)
Internațional

Sectorul energetic rusesc sub sancțiunile SUA

Sectorul energetic rusesc sub sancțiunile SUA. Guvernul american a anunțat vineri un nou set de sancțiuni împotriva sectorului energetic din Rusia, vizând „cea mai mare sursă de finanțare a Kremlinului”. Aceste măsuri sunt parte a răspunsului SUA la războiul brutal al Rusiei în Ucraina, conform declarațiilor secretarului american al Trezoreriei, Janet Yellen. Sectorul energetic rusesc sub sancțiunile SUA Noile sancțiuni americane țintesc în mod special două mari companii rusești, Gazprom și Surgutneftegaz. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă În plus, sancțiunile includ 200 de petroliere care constituie așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei. Multe dintre aceste nave sunt înregistrate sub pavilioane Barbados și Panama, ceea ce complică trasabilitatea operațiunilor lor. Restricții extinse Sancțiunile nu se limitează doar la producători și nave, ci vizează și intermediarii, furnizorii de servicii petroliere și responsabili politici din sectorul petrolier rus. Aceste măsuri includ interzicerea furnizării de servicii americane companiilor rusești implicate în extracția și producția de petrol. Interdicțiile vor intra în vigoare pe 27 ianuarie. Impact semnificativ asupra Rusiei Oficialii americani estimează că sancțiunile, dacă vor fi implementate integral, ar putea reduce veniturile Rusiei cu miliarde de dolari lunar. Aceste măsuri sunt coordonate cu Regatul Unit, subliniind efortul comun de a limita resursele financiare ale Kremlinului. Reacția Ucrainei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat sancțiunile, apreciind că acestea vor lovi semnificativ baza financiară a Rusiei. „Aceste măsuri perturbă întregul lanț de aprovizionare al mașinii de război a Rusiei”, a scris Zelenski pe platforma X. Sancțiunile anterioare asupra băncilor rusești Această serie de sancțiuni urmează restricțiilor din noiembrie anul trecut, când SUA a vizat 50 de instituții bancare din Rusia, inclusiv Gazprombank. Măsurile sunt menite să reducă veniturile Rusiei din vânzarea de hidrocarburi și să limiteze capacitatea financiară a Kremlinului de a susține războiul din Ucraina. Aceste sancțiuni marchează un nou pas decisiv în strategia SUA de a submina economia Rusiei și de a sprijini Ucraina în eforturile sale de apărare.

Sancțiunile SUA scot Gazprom din Serbia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Sancțiunile SUA scot Gazprom din Serbia

Sancțiunile SUA scot Gazprom din Serbia. Grupul Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, are la dispoziție 45 de zile pentru a ieși din acționariatul companiei petroliere Naftna Industrija Srbije (NIS). Decizia vine în urma noilor sancțiuni impuse de SUA sectorului petrolier rusesc, conform declarațiilor președintelui sârb Aleksandar Vucic, citat de Reuters. Termenul limită stabilit este 10 martie. Acțiunile Gazprom Net Gazprom Neft deține 50% din acțiunile NIS, în timp ce compania-mamă Gazprom controlează un pachet suplimentar de 6,15%. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă Statul sârb deține o participație minoritară de aproape 30%, ceea ce face din NIS cea mai tranzacționată companie la bursa din Belgrad. Sancțiunile SUA scot Gazprom din Serbia Administrația Biden a introdus cel mai amplu pachet de sancțiuni de până acum, vizând veniturile Rusiei din petrol și gaze. Aceste măsuri sunt menite să sprijine autoritățile ucrainene și să ofere viitoarei administrații americane un instrument de presiune pentru negocieri de pace în Ucraina. „Ei cer de la noi o eliminare completă a rușilor din acționariatul NIS, nu doar o diminuare a participației”, a declarat Aleksandar Vucic. Diversificarea energetică a Serbiei Principala rafinărie a NIS, situată la Pancevo, se bazează pe țiței importat printr-o conductă din Croația. Totuși, anticipând posibile sancțiuni care ar putea face această rută inaccesibilă, Serbia și-a elaborat un plan de conectare la oleoductul Drujba prin Ungaria, cu termen de finalizare în 2026. Această decizie ar putea remodela peisajul energetic din regiune și intensifică presiunile asupra guvernului sârb pentru a-și diversifica sursele energetice.

Volodimir Zelenski contracarează declarațiile lui Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Volodimir Zelenski contracarează declarațiile lui Trump

Volodimir Zelenski contracarează declarațiile lui Trump. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comentat miercuri afirmațiile fostului președinte american Donald Trump referitoare la o eventuală aderare a Ucrainei la NATO. „Avem dreptul la garanții de securitate”, a afirmat acesta. Declarațiile lui Donald Trump Donald Trump, președintele american ales, a afirmat marți că „înțelege sentimentul” Rusiei cu privire la aderarea Ucrainei la NATO. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta Trump a sugerat că eforturile administrației Biden de a sprijini aderarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică ar fi contribuit la declanșarea invaziei ruse. „La un moment dat, Biden a spus «ei ar trebui să poată adera la NATO». Ei bine, Rusia avea pe cineva în pragul ușii, eu pot înțelege sentimentul (rușilor) în legătură cu asta”, a declarat Trump în fața presei. Volodimir Zelenski contracarează declarațiile lui Trump Întrebat despre aceste declarații în timpul unei conferințe de presă la Kiev, Zelenski a îndemnat la prudență: „Noi trebuie să lucrăm și să facem tot ce este posibil pentru ca Ucraina să primească garanții de securitate decente, demne de poporul nostru, care ar putea să-l oprească pe Putin.” Zelenski a subliniat că războiul împotriva Rusiei a fost încurajat de lipsa unor garanții serioase de securitate pentru Ucraina și a reiterat dreptul țării sale la astfel de garanții. NATO, singura protecție veritabilă pentru Ucraina Ucraina consideră aderarea la NATO drept singura metodă eficientă de protecție împotriva agresiunii ruse. După anexarea Crimeei în 2014 și invazia din februarie 2022, țara vede în Alianța Nord-Atlantică un pilon esențial pentru securitatea sa. Pe de altă parte, Kremlinul consideră extinderea NATO drept o amenințare existențială și susține că oprirea apropierii Ucrainei de Alianță este una dintre condițiile pentru posibile negocieri de pace. Reticențele Occidentului Deși Ucraina și-a exprimat dorința de a adera la NATO, mai multe țări occidentale, inclusiv SUA și Germania, au afișat rețineri în legătură cu o aderare rapidă. Aceste poziții reflectă complexitatea contextului geopolitic și riscurile unei escaladări suplimentare a conflictului.

Propunerea lui Trump, criticată în Europa (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Propunerea lui Trump, criticată în Europa

Propunerea lui Trump, criticată în Europa. Donald Trump, președintele ales al SUA, a solicitat statelor membre NATO să-și majoreze bugetele pentru apărare la 5% din PIB. Aceasta a fost considerată o țintă nerealistă de majoritatea țărilor europene. Nemulțumirile lui Trump Trump și-a reiterat lipsa de entuziasm față de NATO, susținând că SUA plătesc mai mult decât ar trebui pentru apărarea europeană. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta „Avem între noi un ocean. De ce plătim noi miliarde de dolari mai mult decât Europa?” a declarat el într-o conferință de presă. Trump a amenințat anterior cu posibilitatea ca SUA să iasă din NATO dacă statele membre nu își asumă cheltuielile corespunzătoare. Realitatea bugetelor NATO În prezent, doar 23 din cele 32 de state NATO respectă angajamentul de 2% din PIB pentru apărare. Propunerea de creștere la 5% ar presupune o majorare masivă a cheltuielilor militare, dificil de realizat în actualul context economic. Aproximativ 200 de miliarde de euro suplimentari pentru fiecare procent din PIB adăugat la bugetele Apărării în UE. Summitul NATO din 2025 La summitul NATO programat în iunie 2025, la Haga, statele membre vor discuta această propunere. Deși unele țări sprijină creșterea la 3% din PIB, majoritatea consideră că 5% este un obiectiv imposibil. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut statelor membre să adopte o „mentalitate de război” și să majoreze cheltuielile pentru a face față provocărilor generate de Rusia. Țările baltice se numără printre puținele care susțin o creștere semnificativă a bugetelor militare. Propunerea lui Trump, criticată în Europa Ralf Stegner, deputat social-democrat german, a descris cererea lui Trump drept „o nebunie totală”. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO, a afirmat că o creștere a bugetelor militare este inevitabilă, dar 5% este „complet nerealist”. Tensiuni între SUA și UE Experții anticipează că Trump ar putea accepta o țintă sub 5%, cu condiția ca majoritatea fondurilor să fie cheltuite în SUA, stimulând industria americană de armament. Acest lucru contravine însă viziunii Franței, care dorește ca fondurile să fie investite în industria militară europeană. Propunerea lui Trump subliniază dorința SUA de a reduce contribuția financiară la apărarea Europei, încurajând statele membre NATO să devină mai independente din punct de vedere militar. Cu toate acestea, compromisurile vor fi esențiale pentru a găsi o soluție viabilă la summitul din iunie.

Antony Blinken respinge ideea anexării Groenlandei (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Antony Blinken respinge ideea anexării Groenlandei

Antony Blinken respinge ideea anexării Groenlandei. Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat ferm miercuri că ideea anexării Groenlandei, evocată de președintele ales Donald Trump, nu este viabilă și a exclus o intervenție militară în acest sens. Antony Blinken respinge ideea anexării Groenlandei Într-o conferință de presă la Paris, alături de ministrul de externe francez Jean-Noel Barrot, Blinken a subliniat importanța cooperării internaționale. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta „Suntem mai eficienți și obținem rezultate mai bune atunci când lucrăm îndeaproape cu aliații noștri, fără a-i izola.” A descris ideea anexării Groenlandei drept „nepotrivită” și a dat asigurări că „nu se va produce”. Declarațiile controversate ale lui Trump Donald Trump a refuzat să excludă utilizarea forței economice sau militare pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, susținând că acest teritoriu este crucial pentru securitatea națională a SUA. În plus a amenințat că va aplica „forță economică” împotriva Canadei pentru a transforma acest aliat în „al 51-lea stat” al SUA. A inclus și Canalul Panama în planurile sale de extindere a influenței americane. Reacțiile internaționale Planurile lui Trump au stârnit reacții rapide din partea liderilor europeni Cancelarul german Olaf Scholz a menționat o „anumită neînțelegere” între liderii europeni și Trump. Ministrul de externe danez Lars Lokke Rasmussen a făcut apel la calm: „Ar trebui să ne încetinim puțin ritmul cardiac.” Comisia Europeană a cerut respectarea suveranității statelor membre, subliniind că Groenlanda este protejată prin apărarea colectivă a UE (articolul 42.7 din Tratatul UE). De ce e Groenlanda o atracție pentru Trump Groenlanda, teritoriu autonom dependent de Danemarca, a devenit din ce în ce mai atractivă datorită resurselor naturale. Deși prospectarea petrolieră și exploatarea uraniului sunt interzise, insula are un potențial semnificativ. De asemenea, datorită importanței geostrategice. Statele Unite dețin deja o bază militară pe insulă. Totuși, Groenlanda caută să își consolideze suveranitatea, în ciuda dependenței financiare de Danemarca. Subiect sensibil Comisia Europeană consideră aceste declarații o „întrebare teoretică” subliniază că Groenlanda este deja apărată în contextul tratatelor europene. Rămâne de văzut cum vor evolua relațiile internaționale și dacă vor exista încercări concrete de a influența statutul insulei arctice.

Posibilitatea interzicerii platformei X în Europa (sursa: X/Donald J. Trump)
Internațional

Posibilitatea interzicerii platformei X în Europa

Posibilitatea interzicerii platformei X în Europa. Jean-Noel Barrot, ministrul francez de externe, a cerut Comisiei Europene să acționeze "cu cea mai mare fermitate" împotriva ingerințelor în dezbaterea publică europeană, în special a celor venite din partea lui Elon Musk. Dacă Uniunea Europeană nu va lua măsuri, Franța este pregătită să acționeze independent. Ingerințele lui Musk în politica europeană Miliardarul Elon Musk, patronul platformei X și consilier al fostului președinte american Donald Trump, a fost acuzat de Barrot că sprijină partide de extremă dreaptă, precum AfD din Germania, și că critică lideri politici europeni, cum ar fi premierul britanic Keir Starmer. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Aceste ingerințe au declanșat apeluri la măsuri mai stricte pentru protejarea spațiului public european. Posibilitatea interzicerii platformei X în Europa Întrebat despre o eventuală interzicere a platformei X în Europa, similară suspendării acesteia în Brazilia, ministrul francez a declarat că această opțiune este prevăzută în legislația europeană. Barrot a solicitat Comisiei Europene să aplice legile existente sau să redea statelor membre autoritatea de a o face. UE și Groenlanda Barrot a răspuns și la declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, privind anexarea Groenlandei. Ministrul a reiterat că Groenlanda este un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei și că Uniunea Europeană nu va permite atacuri asupra granițelor sale suverane. Deși Groenlanda nu face parte din Uniunea Europeană din 1985, este parte a „Comunității Regatului” Danemarcei. Situată strategic în Oceanul Arctic, insula este a doua cea mai mare din lume și dispune de resurse valoroase. Premierul danez Mette Frederiksen a reafirmat că „Groenlanda aparține groenlandezilor”, respingând pretențiile lui Trump. „Legea celui mai puternic” Ministrul francez de externe a subliniat că Europa trebuie să se întărească pentru a face față unei lumi guvernate de „legea celui mai puternic”. Apelurile la acțiune reflectă necesitatea unei coeziuni mai mari în protejarea intereselor europene împotriva provocărilor externe.

Uniunea Europeană își va apără granițele(sursa: X/Jean-Noël Barrot)
Internațional

Uniunea Europeană își va apără granițele

Uniunea Europeană își va apără granițele. Declarațiile lui Jean-Noel Barrot, ministrul francez de externe, vin în contextul afirmațiilor controversate ale președintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la Groenlanda. Ambițiile expansioniste ale lui Trump Donald Trump a stârnit îngrijorări internaționale după ce a refuzat să excludă utilizarea mijloacelor militare sau economice pentru a prelua controlul asupra Groenlandei. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Această insulă strategică, parte a Regatului Danemarcei de peste 600 de ani, devine un subiect fierbinte în politica globală. Totodată, președintele ales al SUA a menționat și Canalul Panama ca parte a intereselor sale declarate. Uniunea Europeană își va apără granițele Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a subliniat poziția fermă a Uniunii Europene. „Nu există nicio îndoială că UE nu va lăsa alte națiuni să îi atace granițele suverane”, a declarat Barrot în cadrul unui interviu pentru France Inter. Acesta a evidențiat puterea și coeziunea continentului european în fața unor posibile amenințări. Noile provocări globale Barrot a afirmat că nu crede într-o invazie a Groenlandei de către SUA, dar a avertizat asupra unui nou context geopolitic. „Am intrat într-o epocă a supraviețuirii celui mai puternic”, a spus ministrul francez. Acest punct de vedere reflectă temerile crescânde legate de o posibilă agendă expansionistă a administrației Trump. Apel la consolidare în Uniunea Europeană Ministrul francez a concluzionat printr-un apel către Uniunea Europeană de a-și consolida poziția. „UE nu trebuie să se lase intimidată, ci să devină mai puternică și mai unită”, a subliniat Barrot. Declarațiile sale vin în contextul apropierii ceremoniei de învestire a lui Donald Trump, programată pentru 20 ianuarie. Provocările viitoare ale Uniunii Pe măsură ce lumea intră într-o nouă eră geopolitică, Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul față de apărarea valorilor și granițelor sale. Declarațiile ministrului francez de externe evidențiază nevoia de unitate și vigilență în fața unor posibile provocări internaționale.

Musk, interesat să cumpere FC Liverpool (sursa: Facebook/Liverpool FC)
Internațional

Musk, interesat să cumpere FC Liverpool

Musk, interesat să cumpere FC Liverpool. Magnatul Elon Musk, una dintre cele mai influente personalități din lume, ar putea fi interesat să achiziționeze clubul englez de fotbal FC Liverpool, conform declarațiilor tatălui său, Errol Musk, la postul britanic Times Radio. Fenway Sports Group caută investitori FC Liverpool este deținut din 2010 de grupul Fenway Sports Group (FSG), cu sediul în SUA. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Deși grupul a explorat posibilitatea atragerii de parteneri pentru investiții externe, oficialii nu au luat în considerare o vânzare completă a clubului, unul dintre cele mai prestigioase din lume. Musk, interesat să cumpere FC Liverpool Într-un interviu recent, Errol Musk a fost întrebat despre interesul fiului său pentru Liverpool. „Nu pot să comentez asta. Vor crește prețul”, a spus Musk Senior. Totuși, el a confirmat că Elon ar fi interesat de club: „Oh, da. Dar asta nu înseamnă că îl cumpără. El ar dori asta, evident.” Legătura familiei Musk cu Liverpool Interesul lui Elon Musk pentru FC Liverpool ar putea avea o bază personală. Tatăl său a menționat că bunica lui Elon s-a născut în Liverpool, iar familia are încă rude în oraș. De asemenea, Musk Senior a dezvăluit o legătură fascinantă cu trupa Beatles, care a crescut în același cerc cu o parte din familia lor. Valoarea clubului Liverpool Conform revistei Forbes, FC Liverpool este evaluat la 5,3 miliarde de dolari, ocupând locul patru în topul celor mai valoroase cluburi de fotbal din lume. Această sumă reprezintă puțin peste 1% din averea netă a lui Elon Musk, evaluată la peste 240 de miliarde de dolari. Fanii Liverpool, opinii despre proprietari Actualul proprietar, Fenway Sports Group, este uneori criticat de fanii clubului pentru lipsa unor investiții masive, în ciuda succeselor echipei în Premier League și Liga Campionilor. O posibilă implicare a lui Musk ar putea schimba dinamica și perspectivele clubului de pe Anfield. Achiziție posibilă, dar încă nesigură Deși Errol Musk a sugerat interesul fiului său pentru Liverpool, o achiziție rămâne deocamdată doar o posibilitate. Rămâne de văzut dacă Elon Musk va adăuga un club de fotbal legendar portofoliului său impresionant.

Jucărie cu explozibil pe aeroportul Chișinău (sursa: Facebook/Chisinau International Airport)
Internațional

Jucărie cu explozibil pe aeroportul Chișinău

Jucărie cu explozibil pe aeroportul Chișinău. Un incident neobișnuit a avut loc pe aeroportul internațional Chișinău, unde o jucărie sub formă de mașină, care conținea componente similare unui dispozitiv exploziv, a fost identificată în timpul controlului de securitate. Informația a fost confirmată de șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), Ruslan Gălușcă. Jucărie cu explozibil pe aeroportul Chișinău Obiectul periculos se afla într-un colet poștal supus verificărilor de securitate în data de 7 ianuarie. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Dispozitivul cu raze X a detectat componentele suspecte, declanșând măsuri imediate din partea autorităților aeroportuare. Bomba urma să ajungă la Tbilisi, Georgia. Potrivit lui Ruslan Gălușcă, toți pasagerii sunt în siguranță, iar activitatea aeroportului continuă fără întreruperi. Gestionarea situației Autoritățile de frontieră au declarat că situația a fost gestionată cu profesionalism, fără a afecta siguranța călătorilor, a personalului sau activitatea aeroportului. „Toți pasagerii se află în siguranță, iar activitatea aeroportului internațional din Chișinău se desfășoară în condiții normale”, au transmis oficialii, citați de portalul Deschide.md. Investigațiile continuă La momentul redactării acestui articol, măsurile necesare pentru clarificarea circumstanțelor incidentului sunt în curs de desfășurare. Autoritățile colaborează pentru a identifica sursa coletului și motivul prezenței componentelor explozive într-o jucărie. Vigilență sporită Incidentul de pe aeroportul Chișinău subliniază importanța controalelor stricte de securitate pentru prevenirea riscurilor. Deși situația a fost gestionată fără incidente, autoritățile rămân în alertă pentru a asigura siguranța călătorilor și a personalului aeroportuar.

Criza din Transnistria, UE acuză Moscova (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Criza din Transnistria, UE acuză Moscova

Criza din Transnistria, UE acuză Moscova. Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică severă, după ce Rusia a suspendat livrările de gaze către regiunea separatistă Transnistria. Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a acuzat Moscova de utilizarea gazului ca armă și de destabilizare a regiunii printr-un „război hibrid”. Criza din Transnistria, UE acuză Moscova La 1 ianuarie, Gazprom a oprit livrările de gaze către Transnistria, invocând o datorie de peste 700 milioane de dolari. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Totuși, un audit internațional realizat la cererea Chișinăului a confirmat că datoria reală este de doar 9 milioane de dolari. Suspendarea vine în contextul încetării tranzitului gazelor prin Ucraina, determinată de războiul din regiune. Premierul moldovean Dorin Recean a denunțat această măsură, afirmând că Rusia urmărește să provoace o criză umanitară în Transnistria pentru a destabiliza întreaga țară și a influența alegerile legislative din toamnă. Transnistria, în pragul colapsului energetic Regiunea separatistă Transnistria se confruntă cu o criză severă. Centrala termică de la Cuciurgan, care asigura până la 80% din producția de energie electrică a Republicii Moldova, funcționează acum pe bază de cărbune. Rezervele sunt pe cale să se epuizeze, iar deconectările zilnice de curent au devenit o realitate. Potrivit autorităților locale nerecunoscute, 72.000 de gospodării din Transnistria au rămas fără gaze, iar 1.500 de blocuri de locuit nu au încălzire și apă caldă. Ajutorul oferit de Chișinău, respins de Tiraspol Chișinăul a propus sprijin regiunii transnistrene, inclusiv prin modalități de cooperare energetică. Cu toate acestea, administrația nerecunoscută din Transnistria a respins oferta, conform liniilor dictate de Moscova. Această atitudine agravează situația locuitorilor, condamnați la suferință în plină iarnă. Republica Moldova, susținută de Uniunea Europeană În ciuda crizei, Chișinăul reușește să-și mențină stabilitatea energetică datorită importurilor din România și sprijinului oferit de Uniunea Europeană. Kaja Kallas a reafirmat solidaritatea UE, subliniind că Moldova rămâne bine conectată la rețelele energetice europene, ceea ce îi permite să reziste presiunilor Moscovei. Manipularea Rusiei Premierul Dorin Recean a declarat că scopul Kremlinului este instalarea unui guvern prorus la Chișinău, ceea ce ar permite Moscovei să își consolideze prezența militară în regiunea transnistreană. În prezent, Rusia are 1.500 de soldați în Transnistria, dintre care unii acționează sub pretextul „pacificării”. România, partener cheie în criza energetică Deficitul de energie electrică al Republicii Moldova, cu excepția Transnistriei, este acoperit în mare parte din importuri, predominant din România. Această colaborare subliniază importanța parteneriatului regional în fața presiunilor externe. criză cu implicații geopolitice majore Criza energetică din Republica Moldova nu este doar o problemă economică, ci și o strategie geopolitică menită să destabilizeze regiunea. Cu sprijinul UE și al României, Chișinăul își păstrează reziliența, dar provocările rămân semnificative, mai ales în contextul alegerilor din toamnă. Autoritățile moldovene își reafirmă obiectivul de a obține retragerea trupelor rusești și de a administra eficient regiunea transnistreană.

Cutremur devastator în Tibet, bilanțul tragediei (sursa: X/Sneha Mordani)
Internațional

Cutremur devastator în Tibet, bilanțul tragediei

Cutremur devastator în Tibet, bilanțul tragediei. Un cutremur puternic, cu magnitudinea 6,8, a lovit marți dimineață cantonul Tingri, situat aproape de granița dintre China și Nepal. Seismul a fost resimțit la ora 09:05 (01:05 GMT), potrivit Centrului Național de Seismologie din China (CENC), și a provocat distrugeri masive. Cutremur devastator în Tibet, bilanțul tragediei Bilanțul victimelor a ajuns la cel puțin 126 de morți și 188 de răniți, potrivit agenției de presă Xinhua. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Numeroase locuințe construite din materiale tradiționale, precum pământul, s-au prăbușit complet, amplificând amploarea dezastrului. Mărturii din zonele afectate Locuitorii din Tingri descriu o situație dramatică. Sangji Dangzhi, proprietarul unui supermarket grav avariat, a declarat pentru AFP că ambulanțele au transportat răniți pe tot parcursul zilei. Imagini difuzate de televiziunea chineză CCTV surprind scene cu clădiri prăbușite, mașini îngropate sub dărâmături și oameni fugind din magazine în timpul seismului. Eforturile de salvare Peste 3.400 de salvatori și 340 de lucrători sanitari au fost mobilizați pentru a răspunde urgenței. Autoritățile au distribuit ajutoare precum corturi, pilote și echipamente de bază pentru a face față temperaturilor scăzute, care ajung până la -16°C în regiune. Președintele Xi Jinping a cerut "toate eforturile" pentru operațiunile de salvare, în timp ce Dalai Lama și-a exprimat compasiunea printr-un mesaj de condoleanțe. Rusia, prin președintele Vladimir Putin, a transmis sprijin și condoleanțe poporului chinez. Impactul regional al seismului Cutremurul a fost resimțit și în Nepal, inclusiv în capitala Kathmandu, fără raportarea de decese până în prezent. În zonele Namche și Lobuche, aproape de tabăra de bază a Everestului, s-au înregistrat pagube materiale. Precedente tragice ale regiunii Cutremurele sunt frecvente în zona Himalaya, dar seismul de marți este cel mai puternic înregistrat pe o rază de 200 km în ultimii cinci ani. În 2015, Nepal a fost zguduit de un cutremur devastator de 7,8 grade, care a ucis aproape 9.000 de oameni. Alte tragedii notabile includ cutremurul din Sichuan, China, din 2008, care a făcut 87.000 de victime. Solidaritatea internațională Seismul de marți readuce în atenție vulnerabilitatea regiunii în fața dezastrelor naturale și necesitatea unor măsuri de prevenire și reacție rapidă. Solidaritatea internațională și eforturile locale sunt esențiale pentru a sprijini comunitățile afectate.

Trump vrea Canalul Panama și Groenlanda (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump vrea Canalul Panama și Groenlanda

Trump vrea Canalul Panama și Groenlanda. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat marți că nu exclude recurgerea la forță pentru anexarea Canalului Panama și a Groenlandei. Trump vrea Canalul Panama și Groenlanda Într-o conferință de presă susținută la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, Trump a subliniat că aceste teritorii sunt „foarte importante pentru securitatea economică” a Statelor Unite. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Întrebat despre posibile acțiuni militare, el a răspuns: „Nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două.” Critici aduse Panamei și Chinei Trump a acuzat Panama că impune taxe excesive asupra navelor americane care utilizează Canalul Panama, o rută esențială pentru comerțul internațional. El a criticat decizia fostului președinte Jimmy Carter de a transfera controlul canalului către Panama, calificând-o drept „o mare greșeală”. De asemenea, Trump a avertizat cu privire la influența crescândă a Chinei asupra acestei infrastructuri strategice, afirmând: „Canalul Panama a fost construit pentru armata noastră, nu pentru China.” Groenlanda, din nou în atenția lui Trump Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, a fost anterior subiectul interesului lui Donald Trump, care a propus achiziționarea sa în timpul primului mandat. De această dată, Trump a reiterat importanța strategică a Groenlandei, fără a exclude utilizarea forței sau presiunii economice pentru a obține controlul asupra insulei. Amenințări economice la adresa Canadei În cadrul aceleiași conferințe de presă, Trump a amenințat Canada cu utilizarea „forței economice,” sugerând că această țară ar putea deveni „al 51-lea stat” american. El a criticat dependența Canadei de SUA pentru protecție, afirmând că vecinul de nord beneficiază de „subvenții” americane. Redenumirea obiectivelor geografice Trump a anunțat intenția de a schimba numele Golfului Mexic în „Golful Americii,” argumentând că această denumire „sună foarte frumos” și reflectă mai bine realitatea geopolitică. În plus, el a propus revenirea la denumirea „Mount McKinley” pentru cel mai înalt vârf montan din America de Nord, schimbată în „Denali” de fostul președinte Barack Obama. Reacții oficiale Declarațiile lui Donald Trump au generat controverse la nivel internațional. Guvernul panamez a respins categoric ideea revenirii canalului sub control american, iar Danemarca a refuzat în trecut orice negociere privind Groenlanda. În timp ce amenințările economice împotriva Canadei și propunerile de redenumire au fost primite cu scepticism, acestea subliniază prioritățile expansioniste ale agendei lui Trump, cu doar două săptămâni înainte de preluarea mandatului. Agenda unui mandat ambițios Aceasta a fost a doua conferință de presă susținută de Trump după victoria sa în alegerile din 5 noiembrie. Evenimentul a avut loc la o zi după certificarea oficială a victoriei sale de către Congres, desfășurată în condiții de securitate ridicată. Declarațiile sale marchează un început de mandat cu o agendă ambițioasă și controversată pe plan internațional.

SUA a sancționat un oficial maghiar (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

SUA a sancționat un oficial maghiar

SUA a sancționat un oficial maghiar. Statele Unite au impus sancțiuni economice marți împotriva lui Antal Rogan, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, pentru presupusa sa implicare în corupție. SUA a sancționat un oficial maghiar Potrivit Departamentului Trezoreriei americane, Rogan este acuzat că a orchestrat scheme de corupție menite să controleze sectoare strategice ale economiei ungare și să deturneze venituri în beneficiul său personal și al apropiaților din partid. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Departamentul Trezoreriei a subliniat că fenomenul corupției în sectorul public din Ungaria "se agravează de peste zece ani". Departamentul de Stat a descris activitatea lui Antal Rogan drept emblematică pentru climatul de impunitate din țară, unde oligarhii și actorii nedemocratici au acaparat elemente-cheie ale statului. Motivația ambasadei SUA Ambasadorul american la Budapesta, David Pressman, a declarat că sancțiunile au fost impuse cu mare atenție, subliniind că este neobișnuit să sancționezi un ministru în exercițiu, mai ales dintr-o țară aliată. El a argumentat că "corupția sistemică pe care o încarnează Antal Rogan afectează procesul decizional al Ungariei în chestiuni ce influențează direct securitatea SUA". Corupția în Ungaria Ungaria ocupă ultima poziție în clasamentul Transparency International privind corupția în Uniunea Europeană. Aceste acuzații și scandaluri au dus la înghețarea unor fonduri europene de miliarde de euro, afectând încrederea în guvernul condus de Viktor Orban. De la revenirea la putere în 2010, premierul Viktor Orban a fost asociat cu îmbogățirea rapidă a apropiaților săi, precum Lorinc Meszaros, un prieten din copilărie, și ginerele său, Istvan Tiborcz, care controlează sectoare importante ale economiei ungare. Sancțiuni sub Legea Magnițki Sancțiunile impuse fac parte din Legea Magnițki, o inițiativă globală menită să combată corupția și abuzurile împotriva drepturilor omului. Parlamentul European a criticat regimul lui Viktor Orban, descriindu-l ca pe un "regim hibrid de autocrație electorală". Reacția oficialilor maghiari Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a catalogat sancțiunile drept o "răzbunare personală" a ambasadorului american care își încheie mandatul. El a exprimat speranța că viitoarea administrație americană va trata Ungaria ca pe un aliat, nu ca pe un inamic. Ungaria și SUA, relații tensionate Sancțiunile vin pe fondul relațiilor complicate dintre administrația Biden și Viktor Orban, care a cultivat legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin și și-a exprimat public admirația pentru fostul președinte american Donald Trump. Tensiunile reflectă o deteriorare a relațiilor bilaterale și subliniază poziția izolată a Ungariei în context internațional.

Ucraina, misterul ofensivei în regiunea Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina, misterul ofensivei în regiunea Kursk

Ucraina, misterul ofensivei în regiunea Kursk. Armata ucraineană a anunțat marți că a desfășurat o lovitură de înaltă precizie asupra unui post de comandă militar în regiunea rusă Kursk. Potrivit comunicatului Statului Major al Ucrainei, această acțiune face parte din „operațiuni de luptă” menite să distrugă potențialul militar rusesc pe teritoriul Federației Ruse. Ucraina, misterul ofensivei în regiunea Kursk Într-o versiune anterioară a comunicatului, armata ucraineană menționase „noi operațiuni ofensive” în regiunea Kursk, însă această formulare a fost ulterior eliminată. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Oficialii ucraineni nu au oferit explicații suplimentare pentru modificare. Operațiunile din regiune Regiunea Kursk, situată la granița cu Ucraina, a devenit un punct de tensiune major de la începutul conflictului. Conform Kievului și surselor occidentale, armata ucraineană controlează mai multe sute de kilometri pătrați din această regiune încă din august 2024, în ciuda tentativelor armatei ruse de a recuceri teritoriile, sprijinită inclusiv de soldați nord-coreeni. Strategia Ucrainei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat în alocuțiunea sa zilnică importanța menținerii armatei ruse angajate în regiunea Kursk pentru a preveni redistribuirea trupelor rusești pe fronturile de est și sud din Ucraina. „Menținem o zonă tampon pe teritoriul rus, distrugând activ potențialul militar rusesc,” a declarat Zelenski. Reacțiile rușilor Bloggerii militari ruși au semnalat atacurile ucrainene asupra regiunii Kursk încă de duminică, dar oficialii de la Moscova consideră astfel de acțiuni ca fiind o „linie roșie.” Rusia amenință de fiecare dată cu represalii, inclusiv lovituri asupra capitalei Kiev. Utilizarea armamentului occidental Deși armata ucraineană nu a confirmat utilizarea rachetelor americane ATACMS sau britanice Storm Shadow în acest atac, media din Kiev relatează că forțele ucrainene au lovit cu succes postul de comandă al brigăzii 810 a armatei ruse în regiunea Kursk. Deși bloggerii și media confirmă atacurile, oficialii ucraineni păstrează discreția. Comandantul forțelor terestre ucrainene, Mihailo Drapatîi, a refuzat să comenteze situația, declarând că „acesta nu este domeniul meu.” Amenințări cu represalii Moscova a condamnat atacurile pe teritoriul său, considerând utilizarea armamentului occidental drept o escaladare gravă. Kremlinul promite o „ripostă” fermă, amenințând cu intensificarea atacurilor asupra Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră