luni 29 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5173 articole
Internațional

Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu

Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu. Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) susține că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pregătește un plan pentru o operațiune militară de preluare a controlului asupra regiunii separatiste Transnistria. Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu Potrivit SVR, Maia Sandu a discutat recent cu oficiali din domeniul securității energetice, subliniind necesitatea elaborării unei strategii pentru încetarea prezenței rusești în regiune. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Potrivit SVR, Sandu "şi-a ieşit din minţi" după ce a fost informată că R. Moldova ar putea întâmpina probleme cu aprovizionarea cu energie în contextul în care contractul de tranzit al gazelor ruseşti către Europa prin sistemul de gazoducte ucrainene expiră pe 31 decembrie, iar Kievul refuză să îl prelungească. Conform comunicatului SVR, "nimeni nu poate garanta că președinta R. Moldova nu va încerca să declanșeze un război în regiune". Acuzațiile vin pe fondul unor probleme energetice iminente pentru Republica Moldova, legate de expirarea contractului de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina la finalul anului 2024. Planul pentru termocentrala din Transnistria SVR mai afirmă că Maia Sandu ar fi cerut elaborarea unui plan de preluare în forță a termocentralei din Transnistria, vitală pentru aprovizionarea energetică a Moldovei. Termocentrala funcționează cu gaz rusesc, iar dependența energetică a Moldovei este un factor de tensiune în contextul actual. Cerințele Chișinăului Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia, s-a desprins de Republica Moldova în urma unui conflict armat din 1992, în care forțele separatiste au beneficiat de sprijin militar rusesc. Autoritățile de la Chișinău cer retragerea trupelor ruse și a arsenalului militar din perioada sovietică, estimat la 40.000 de tone de arme și muniții. Aceste acuzații vin într-un context geopolitic tensionat, în care Republica Moldova încearcă să-și consolideze independența și să reducă influența Rusiei în regiune.

Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Putin și Fico, întâlnire la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Fico, întâlnire la Kremlin

Putin și Fico, întâlnire la Kremlin. Președintele rus Vladimir Putin l-a primit duminică la Kremlin pe premierul slovac Robert Fico, unul dintre puținii lideri europeni cu care menține relații apropiate. Imaginile întâlnirii au fost transmise de televiziunea rusă. Putin și Fico, întâlnire la Kremlin Pavel Zarubin, jurnalist de la postul public de televiziune rus și apropiat al Kremlinului, a anunțat întâlnirea pe Telegram, publicând și o scurtă înregistrare video. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că vizita a fost planificată „în urmă cu câteva zile”, fără a oferi detalii despre subiectele abordate. Tranzitul gazului rusesc Deși agenda întâlnirii nu a fost dezvăluită, Peskov a sugerat că este posibil să se discute despre tranzitul gazului rusesc. Ucraina a anunțat în această vară că nu va prelungi contractul pentru tranzitul gazului către Europa după 31 decembrie, ceea ce a stârnit îngrijorare în Slovacia și Ungaria, ambele foarte dependente de gazul rusesc. Premierul slovac și Ucraina Robert Fico, premierul Slovaciei din toamna anului trecut, a adoptat o poziție diferită față de majoritatea liderilor europeni. Slovacia, membră a UE și NATO, a oprit sprijinul militar pentru Ucraina. Fico pledează pentru negocieri de pace cu Rusia, urmând exemplul premierului ungar Viktor Orban. Îngrijorări europene Cu perspectiva unui posibil blocaj al gazului rusesc de la 1 ianuarie, Slovacia și Ungaria încearcă să găsească soluții alternative. Între timp, pozițiile liderilor slovac și ungar evidențiază divergențe în politica externă europeană, în special în ceea ce privește războiul din Ucraina. Această vizită neanunțată la Kremlin subliniază complexitatea relațiilor dintre Moscova și anumite state europene, marcate de interdependență economică și diferențe de viziune geopolitică.

Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei (sursa: Facebook/Directoratul Național de Securitate Cibernetică - DNSC)
Internațional

Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei

Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că Germania trebuie să fie pregătită să facă față atacurilor hibride orchestrate de Rusia. Acestea includ campanii pe rețelele sociale care sprijină partidele de extremă dreapta și cele populiste, potrivit declarațiilor publicate de grupul de presă Funke. Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei „Putin se angajează în atacuri hibride, iar Germania este în special în atenția sa. Ignorarea acestei amenințări nu o va face mai mică, ci mai mare”, a avertizat Pistorius. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Atacurile hibride implică utilizarea unor metode cibernetice complexe pentru a afecta rețelele, infrastructura sau pentru a semăna discordie socială. În cazul Germaniei, acestea vizează infrastructura critică, aprovizionarea cu energie, precum și activitățile în Marea Nordului și Marea Baltică. De asemenea, aceste atacuri includ campanii de dezinformare pe rețelele sociale, influențarea alegerilor și sprijin financiar pentru partidele populiste și de extremă dreapta, cum ar fi AfD și alianța populistă BSW, condusă de Sahra Wagenknecht. Strategia lui Putin: Divizarea societății „Strategia președintelui Putin este să tulbure și să împartă societatea noastră”, a declarat Pistorius. Ministrul a subliniat că Germania trebuie să ia măsuri ferme pentru a preveni ca aceste tactici să aibă succes. Campaniile rusești includ mesaje care sugerează că Germania își compromite securitatea, fiind împinsă spre un conflict cu Rusia. Pistorius a avertizat că astfel de mesaje sunt menite să creeze tensiuni interne și să slăbească unitatea socială. Investiții militare record în Germania Pistorius a afirmat că Germania se află pe „un drum bun” din punct de vedere militar. În 2023, au fost lansate 97 de proiecte majore în valoare de 58 de miliarde de euro, depășind recordul anului anterior. Totuși, ministrul a explicat că reconstruirea capacităților militare necesită timp. Producerea unui tanc Leopard poate dura până la doi ani și jumătate, iar construirea fregatelor și submarinelor între șase și opt ani. „Este imposibil să recuperăm decalajele din ultimii 30 de ani într-o singură perioadă legislativă”, a precizat el. Provocările viitorului În fața amenințărilor hibride ale Rusiei, Germania își consolidează capacitățile de apărare și investește în infrastructură militară. Totodată, autoritățile sunt hotărâte să contracareze campaniile de dezinformare și să protejeze unitatea socială, pentru a preveni destabilizarea cauzată de strategia Kremlinului.

Val de atacuri incendiare în Rusia (sursa: unn.ua)
Internațional

Val de atacuri incendiare în Rusia

Val de atacuri incendiare în Rusia. Atacuri incendiare au vizat bănci, oficii poștale, centre comerciale și clădiri guvernamentale în Rusia, în ultimele trei zile, potrivit relatărilor din presă. Aproximativ 20 de incidente separate au fost raportate în orașe mari precum Sankt Petersburg, Moscova și suburbii, conform agenției TASS și site-ului independent Fontanka. Val de atacuri incendiare în Rusia Agenția TASS susține, citând surse din rândul forțelor de ordine, că persoanele implicate în aceste atacuri au fost recrutate de escroci online, care le-au oferit bani pentru a comite incendierile. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Mai multe imagini de la camerele de supraveghere, distribuite pe rețelele sociale, arată cum atacatorii folosesc telefoanele mobile pentru a filma incendiile pe care le provoacă. Bancomatele băncilor de stat, clădirile administrative și vehiculele poliției au fost principalele ținte ale acestor atacuri. De exemplu, un bancomat a fost complet distrus, iar geamurile din jur au fost sparte, conform imaginilor publicate online. Sberbank a raportat o creștere cu 30% a tentativelor de incendiere în ultima săptămână. Manipulați de escroci pentru incendieri Potrivit TASS, majoritatea persoanelor arestate erau pensionari recrutați de intermediari ucraineni, care le-au oferit recompense financiare sau acces la conturi blocate în schimbul comiterii atacurilor. Serviciul de Securitate al Rusiei (FSB) a avertizat că astfel de apeluri către cetățeni vulnerabili sunt o metodă de manipulare utilizată pentru a destabiliza situația internă. Kievul nu comentează Autoritățile ucrainene nu au comentat acuzațiile că aceste atacuri ar fi fost orchestrate de pe teritoriul ucrainean. De la începutul războiului din Ucraina, birourile de recrutare militară din Rusia au fost frecvent vizate de atacuri similare, intensificate după campania de recrutare anunțată de Vladimir Putin în septembrie 2022. Un climat de tensiune și destabilizare Valul de incendieri din Rusia reflectă o creștere a tensiunilor interne și a vulnerabilității la manipulările externe. Încă nu se știe cum răspunde autoritățile ruse pentru a preveni noi incidente și a menține stabilitatea în fața acestor provocări.

Qatarul, avertisment dur către Uniunea Europeană (sursa: tradewindsnews.com)
Internațional

Qatarul, avertisment dur către Uniunea Europeană

Qatarul, avertisment dur către Uniunea Europeană. Ministrul Energiei, Saad al-Kaabi, a declarat pentru Financial Times că țara sa va opri exporturile vitale către blocul comunitar dacă noua directivă europeană privind diligența în materie de durabilitate va fi aplicată strict. Qatarul, avertisment dur către Uniunea Europeană Qatarul a avertizat Uniunea Europeană cu privire la noua directivă. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Potrivit acesteia li se va cere companiilor mari să investigheze dacă lanțurile lor de aprovizionare implică utilizarea muncii forțate sau produc daune mediului, impunând amenzi de până la 5% din veniturile globale. „Nu voi accepta astfel de pierderi financiare”, a susținut ministru Energiei, Saad al-Kaabi. Ministrul a subliniat că pierderea a 5% din veniturile generate de QatarEnergy reprezintă o problemă majoră pentru statul Qatar. „Acești bani aparțin poporului nostru. Nimeni nu poate accepta astfel de pierderi”, a explicat acesta. Europa, dependentă de gazele lichefiate din Qatar După invazia Rusiei în Ucraina și reducerea dependenței de gazele rusești, Qatarul a devenit un furnizor strategic pentru Europa. QatarEnergy a încheiat acorduri pe termen lung cu state precum Germania, Franța, Italia și Țările de Jos, urmărind să-și dubleze capacitatea de lichefiere până în 2027. Cu toate acestea, noile reglementări europene ar putea afecta nu doar exporturile de gaze, ci și alte sectoare precum îngrășămintele și produsele petrochimice. De asemenea, investițiile fondului suveran Qatar Investment Authority ar putea fi influențate negativ. Loc pentru compromis Deși Kaabi a declarat că nu va rupe contractele existente, QatarEnergy este pregătită să conteste legal eventualele sancțiuni. Totodată, ministrul a sugerat că un compromis ar putea fi posibil dacă amenzile ar viza doar veniturile generate în Europa, nu cele globale. Poziția Uniunii Europene Președinta Comisiei Europene este deschisă ajustărilor. Ursula von der Leyen a promis recent că va propune o directivă care să relaxeze cerințele în anumite reglementări, inclusiv în directiva privind diligența. Rămâne de văzut dacă aceste schimbări vor fi suficiente pentru a calma tensiunile cu Qatarul. Viitorul relațiilor energetice Europa-Qatar Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale lichefiate, joacă un rol vital în asigurarea securității energetice a Europei. Totuși, implementarea strictă a noilor reglementări europene ar putea periclita acest parteneriat strategic. Deciziile luate în perioada următoare vor influența atât aprovizionarea energetică a Europei, cât și relațiile diplomatice dintre blocul comunitar și Qatar.

Zelenski s-a întâlnit cu directorul CIA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski s-a întâlnit cu directorul CIA

Zelenski s-a întâlnit cu directorul CIA. Președintele ucrainean Volodimyr Zelenski a anunțat sâmbătă o întâlnire cu William Burns, directorul CIA, care a avut loc în Ucraina. Acest tip de întrevedere este rar dezvăluit publicului, mai ales de la începutul invaziei rusești. Zelenski s-a întâlnit cu directorul CIA Zelenski a confirmat pe Telegram că Burns a vizitat Ucraina, subliniind că aceasta nu este prima lor întâlnire. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro „Bill Burns a făcut ultima sa vizită în Ucraina în calitate de director CIA”, a declarat liderul ucrainean, adăugând că cele mai multe dintre întrevederile lor au rămas confidențiale. Cooperare strategică între Ucraina și CIA Vizitele repetate ale directorului CIA în Ucraina reflectă cooperarea strânsă dintre cele două părți în contextul războiului cu Rusia. Deși detaliile discuțiilor nu au fost dezvăluite, astfel de întâlniri subliniază rolul esențial al schimbului de informații și sprijinului strategic oferit Ucrainei de partenerii occidentali. Confidențialitate și transparență strategică Dezvăluirea acestei întâlniri marchează o excepție rară de la secretomania ce înconjoară aceste evenimente, ilustrând importanța colaborării la nivel înalt între Ucraina și Statele Unite. Într-un context de război activ, transparența selectivă servește atât intereselor strategice, cât și nevoii de consolidare a încrederii publice.

Arabia Saudită avertizase Germania asupra atacatorului (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Arabia Saudită avertizase Germania asupra atacatorului

Arabia Saudită avertizase Germania asupra atacatorului. Arabia Saudită a transmis un avertisment către autoritățile germane cu privire la Taleb A., suspectul implicat în atacul de la târgul de Crăciun din Magdeburg. Potrivit surselor de securitate de la Riad, suspectul era cunoscut și solicitat pentru extrădare de către regatul saudit. Arabia Saudită avertizase Germania asupra atacatorului Arabia Saudită a cerut extrădarea lui Taleb A., un cetățean saudit de 50 de ani, conform legislației germane. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Cu toate acestea, autoritățile germane nu au răspuns solicitării, au precizat sursele. Avertismentul despre suspect fusese transmis cu aproximativ un an înainte de incident, dar detaliile privind natura acestuia rămân necunoscute. Cine este Taleb A.? Taleb A., un medic de origine saudită, provine din orașul Al-Hofuf, situat în estul Arabiei Saudite. El aparține comunității șiite, care reprezintă aproximativ 10% din populația majoritar sunnită a regatului. Este important de menționat că minoritatea șiită din Arabia Saudită se confruntă adesea cu discriminare, conform rapoartelor repetate din regiune. Acest context ar putea oferi indicii despre posibilele motive sau tensiuni în viața suspectului. Atacul din Magdeburg: cinci morți, peste 200 de răniți Vineri seara, Taleb A. a intrat cu o mașină închiriată în mulțimea adunată la târgul de Crăciun din Magdeburg. Tragedia s-a soldat cu cinci morți și peste 200 de răniți, conform unui bilanț actualizat. ncidentul a generat reacții puternice, iar măsurile de securitate au fost intensificate în mai multe țări europene. Cooperarea internațională, sub semnul întrebării Avertismentul emis de Arabia Saudită și lipsa unui răspuns din partea Germaniei ridică semne de întrebare privind cooperarea între state în prevenirea unor astfel de incidente tragice. Contextul cultural și religios al suspectului adaugă un strat de complexitate la înțelegerea motivațiilor din spatele atacului.

Atacul din Germania alertează țările europene (sursa: Facebook/Wiener Polizei)
Internațional

Atacul din Germania alertează țările europene

Atacul din Germania alertează țările europene. După atacul de vineri din Magdeburg, Germania, soldat cu cinci morți și peste 200 de răniți, mai multe țări europene iau măsuri pentru sporirea securității, în special în locurile aglomerate precum târgurile de Crăciun. Atacul din Germania alertează țările europene În capitala Austriei, Viena, autoritățile au decis să mărească prezența poliției în târgurile de Crăciun. Decizia vine ca răspuns la atacul din Germania, deși nu există o amenințare specifică pentru Austria. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro „Din cauza incidentului de la Magdeburg, care nu are nicio legătură cu Austria, a fost luată decizia de a intensifica prezența poliției începând de sâmbătă”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliției, David Pawlik. Autoritățile austriece colaborează îndeaproape cu cele germane pentru prevenirea unor posibile amenințări. De asemenea, măsuri similare au fost luate în alte provincii ale Austriei, unde s-a intensificat securitatea în zonele aglomerate. Amintirea atacului din 2020 din Austria Măsurile de securitate crescute din Austria sunt motivate și de atacul din noiembrie 2020, când un simpatizant al grupării Stat Islamic a împușcat mortal patru persoane și a rănit alte 23 în centrul Vienei. Ulterior, Austria a adoptat o lege antiteroristă controversată, care permite supraveghere extinsă pentru a preveni astfel de incidente. Italia sporește măsurile de securitate Italia se alătură țărilor care intensifică securitatea în urma incidentului din Germania. Conform unei circulare a poliției, măsurile includ supravegherea suplimentară a siturilor turistice, comerciale și a târgurilor de Crăciun din toată țara. Ordinul vizează și alte zone sensibile sau considerate cu risc ridicat. În plus, autoritățile italiene au intensificat activitățile de investigare pentru a preveni eventualele atacuri, concentrându-se pe locurile care găzduiesc evenimente de divertisment și obiectivele considerate vulnerabile. Europa, în alertă de Crăciun După atacul tragic din Magdeburg, Europa se mobilizează pentru a asigura securitatea cetățenilor în perioada sărbătorilor. Măsurile adoptate de Austria și Italia reflectă o preocupare sporită pentru protecția locurilor publice aglomerate, în contextul unor amintiri dureroase ale atacurilor teroriste din trecut.

Albania interzice TikTok pentru un an (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Internațional

Albania interzice TikTok pentru un an

Albania interzice TikTok pentru un an. Guvernul albanez a anunțat o interdicție de un an pentru TikTok, populara aplicație de videoclipuri scurte, după uciderea unui adolescent luna trecută. Decizia vine pe fondul îngrijorărilor crescânde legate de influența negativă a rețelelor sociale asupra copiilor. Albania interzice TikTok pentru un an Prim-ministrul Edi Rama a declarat că măsura va intra în vigoare la începutul anului viitor, ca parte a unui plan amplu de a face mediul școlar mai sigur. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro "Timp de un an, îl vom închide complet pentru toată lumea. Nu va exista niciun TikTok în Albania", a afirmat Rama, după o întâlnire cu părinți și profesori din întreaga țară. TikTok reacționează TikTok, deținut de compania chineză ByteDance, nu a oferit un răspuns imediat la solicitările de comentarii, conform Reuters. Mai multe state europene, precum Franța, Germania și Belgia, au impus deja restricții privind utilizarea rețelelor sociale de către copii. În Australia, o reglementare recentă interzice complet utilizarea rețelelor sociale de către copiii sub 16 ani. Moartea adolescentului Decizia guvernului albanez vine în urma unui incident tragic din noiembrie, când un elev de 14 ani a fost înjunghiat mortal de un coleg. Conform presei locale, conflictul a fost alimentat de discuții purtate pe rețelele sociale. Mai mult, pe TikTok au apărut videoclipuri cu minori care susțineau crima, stârnind controverse majore. Rama: „Problema suntem noi, nu copiii” Prim-ministrul a criticat dur rețelele sociale, în special TikTok, acuzându-le de promovarea violenței în rândul tinerilor. "Problema astăzi nu sunt copiii noștri, problema suntem noi, societatea noastră, TikTok și toți ceilalți care ne iau copiii ostatici", a declarat Rama. O măsură necesară? Această decizie marchează un precedent semnificativ pentru modul în care guvernele pot interveni în gestionarea influenței rețelelor sociale asupra generațiilor tinere. Va reuși Albania să protejeze copiii prin această măsură drastică sau este nevoie de soluții mai complexe?

Atentatul din Germania, morți și răniți (sursa: youtube/BBC News)
Internațional

Atentatul din Germania, morți și răniți

Atentatul din Germania, morți și răniți. Un incident tragic a avut loc vineri la târgul de Crăciun din orașul Magdeburg, în nordul Germaniei, unde o mașină a intrat în mulțime, provocând moartea a cel puțin două persoane și rănirea a între 60 și 80 de oameni. Atentatul din Germania, morți și răniți Incidentul a avut loc în apropierea primăriei din Magdeburg, o zonă aglomerată, specifică târgurilor de Crăciun. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Imaginile distribuite pe rețelele sociale arată o prezență masivă a ambulanțelor și a echipelor de paramedici care acordă primul ajutor răniților. Conform presei locale, peste 20 de persoane au fost rănite în urma impactului. Martorii au raportat mai multe decese, dar autoritățile nu au oferit încă un bilanț oficial al victimelor. Un purtător de cuvânt al serviciilor de urgență din Magdeburg a declarat pentru AFP că incidentul s-a soldat cu „mai multe persoane grav rănite”. Suspectul, arestat Poliția germană a intervenit rapid și l-a arestat pe șoferul vehiculului implicat în incident. Surse guvernamentale locale confirmă această informație, fără a preciza motivele din spatele acțiunii șoferului. Suspectul, un medic în vârstă de aproximativ 50 de ani, a fost reținut de poliție. Potrivit premierului landului Saxonia-Anhalt, Reiner Haseloff, acesta locuiește și lucrează în Bernburg, un oraș situat la sud de Magdeburg. Suspectul este originar din Arabia Saudită, însă se află în Germania din 2006 și deține rezidență permanentă. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile continuă să colecteze informații pentru a stabili motivele acestui atac.

Curtea Supremă, SUA, analizează cazul TikTok (sursa: VOA)
Internațional

Curtea Supremă, SUA, analizează cazul TikTok

Curtea Supremă, SUA, analizează cazul TikTok. Curtea Supremă a Statelor Unite a acceptat miercuri să audieze argumentele TikTok și ale companiei sale mamă, ByteDance, care contestă o lege americană ce obligă vânzarea aplicației de videouri scurte, din motive de securitate națională. În caz contrar, TikTok riscă să fie interzisă pe teritoriul SUA. Curtea Supremă, SUA, analizează cazul TikTok Adoptată în aprilie de Congresul american, cu o largă majoritate bipartizană, această lege are scopul de a preveni riscurile de spionaj și manipulare a utilizatorilor platformei de către autoritățile chineze. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate TikTok a respins constant acuzațiile conform cărora ar fi transmis date către guvernul chinez, declarând că ar refuza orice cerere de acest tip. Totuși, apelurile platformei împotriva legii au fost respinse de instanțele inferioare, inclusiv de Curtea Federală de Apel din Washington. În schimb, Curtea Supremă a acceptat să analizeze cazul, deși nu a suspendat intrarea în vigoare a legii, programată pentru 19 ianuarie 2025, cu o zi înainte de inaugurarea noului președinte, Donald Trump. Controverse legate de libertatea de exprimare La dezbaterile programate pe 10 ianuarie 2025, Curtea Supremă va examina dacă legea încalcă Primul Amendament al Constituției SUA, care garantează libertatea de exprimare. TikTok susține că legea reprezintă o formă de „cenzură masivă” și avertizează asupra consecințelor economice negative. „Estimările arată că legea ar cauza pierderi de peste un miliard de dolari în cifra de afaceri pentru micile întreprinderi de pe TikTok și i-ar priva pe creatorii de conținut de câștiguri de aproape 300 de milioane de dolari”, a declarat platforma. TikTok și sprijinul surprinzător al lui Donald Trump Platforma mizează pe o posibilă susținere din partea președintelui ales Donald Trump, care a declarat recent că are o „slăbiciune” pentru TikTok. Potrivit presei, Trump s-a întâlnit luni cu CEO-ul TikTok, Shou Zi Chew, alimentând speculațiile despre o eventuală schimbare de direcție politică în privința legii. Impactul asupra utilizatorilor americani Cu aproximativ 170 de milioane de utilizatori în SUA, TikTok joacă un rol semnificativ în economia digitală americană, susținând micile afaceri și creatorii de conținut. Legea, dacă va fi implementată, ar putea transforma radical peisajul social media și ar genera pierderi economice majore. Impactul deciziei Curții Supreme Decizia Curții Supreme în cazul TikTok va avea implicații profunde asupra industriei tech, relațiilor internaționale și libertății de exprimare în SUA. Dezbaterile din ianuarie 2025 ar putea clarifica limitele reglementării platformelor digitale și modul în care acestea interacționează cu legislația națională și internațională.

NATO, în fața unei provocări financiare (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

NATO, în fața unei provocări financiare

NATO, în fața unei provocări financiare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că viitorul Alianței ar putea fi pus în pericol dacă nu se vor aloca mai multe fonduri pentru apărarea colectivă. Potrivit acestuia, ritmul rapid în care Rusia și China își cresc cheltuielile militare impune o reacție imediată din partea statelor membre NATO. NATO, în fața unei provocări financiare Rutte a subliniat că „ideea că NATO este în siguranță” rămâne valabilă, însă avertizează că, în următorii patru sau cinci ani, Alianța ar putea întâmpina dificultăți serioase dacă nu se iau măsuri urgente. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Unul dintre punctele principale ale declarației lui Rutte a fost legat de obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, considerat insuficient în contextul actual. Deși această țintă este un angajament al statelor membre NATO, multe dintre ele nu o ating în prezent. În contrast, țări precum Polonia și statele baltice solicită creșterea acestui prag minim, o decizie în acest sens urmând să fie discutată la summitul NATO din iunie 2025, ce va avea loc la Haga. Creșterea bugetelor și a producției militare Rutte a punctat două măsuri esențiale pentru consolidarea apărării NATO: alocarea mai multor fonduri pentru înarmare și creșterea producției militare. Acesta a cerut o schimbare de mentalitate în rândul statelor membre, sugerând o „mentalitate de război” care să prioritizeze securitatea colectivă. Recent, Rutte a propus o creștere a bugetelor Apărării la 3% din PIB, avertizând că Rusia își pregătește resursele pentru confruntări de lungă durată cu Ucraina și cu NATO. Scepticismul lui Trump față de NATO Propunerea lui Rutte se aliniază solicitărilor președintelui ales al SUA, Donald Trump, care a cerut de asemenea o creștere a bugetelor Apărării la 3% din PIB. Trump a subliniat că SUA ar putea reconsidera apartenența la NATO dacă alte state membre nu își respectă angajamentele financiare. Acest scepticism a determinat statele membre NATO să transfere coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina de la SUA către Alianță, pentru a asigura continuitatea acestuia. În acest scop, NATO a înființat un comandament în orașul german Wiesbaden, care este acum complet funcțional, conform declarațiilor lui Rutte. Decizie crucială pentru viitorul Alianței În fața creșterii capacităților militare ale Rusiei și Chinei, NATO trebuie să răspundă cu un efort financiar și strategic sporit. Următorul summit NATO din iunie 2025 ar putea marca un moment decisiv pentru viitorul Alianței, stabilind noi standarde pentru cheltuielile militare și nivelul de pregătire colectivă.

Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal (sursa: Facebook/Antti Häkkänen)
Internațional

Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal

Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal. Finlanda ia în considerare retragerea din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea, stocarea, producerea și transferul minelor antipersonal. Decizia vine în contextul utilizării pe scară largă a acestor arme de către Rusia în Ucraina, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen. Sprijinul Parlamentului Pentru a renunța la tratat, Finlanda are nevoie de sprijinul majorității în Parlament. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Această schimbare ar permite armatei să reînceapă stocarea minelor antipersonal, pentru prima dată de la semnarea tratatului în 2012. Finlanda, ultima țară din UE care a aderat la tratat, a distrus peste un milion de mine terestre în cadrul angajamentului său. În prezent, peste 160 de țări au ratificat sau au aderat la tratat, însă Rusia nu face parte dintre acestea. Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal Ministrul Hakkanen a subliniat că utilizarea activă a minelor antipersonal de către Rusia în Ucraina obligă Finlanda să-și reevalueze poziția. Aceste arme, folosite pe scară largă în conflict, ucid și mutilează atât combatanți, cât și civili, rămânând un pericol pe termen lung. „Am comandat o evaluare pentru a stabili dacă utilizarea minelor antipersonal este un factor de consolidare pentru apărarea Finlandei,” a declarat Hakkanen. Analiza este realizată dintr-o perspectivă defensivă, având în vedere granița comună de 1.300 km cu Rusia. Tensiuni la graniță Finlanda s-a alăturat NATO în 2023, ca răspuns la războiul din Ucraina. Această decizie a atras critici din partea Moscovei, care a amenințat cu „contramăsuri”. În acest context, reevaluarea utilizării minelor antipersonal devine parte a strategiei de apărare a țării. Ce sunt minele antipersonal? Minele antipersonal sunt arme ascunse în pământ, care se detonează automat la contact. Acestea provoacă victime în rândul combatanților și civililor și rămân active mult timp după încheierea conflictelor, reprezentând un risc persistent. Pas controversat pentru securitate Decizia Finlandei de a analiza retragerea din Tratatul de la Ottawa reflectă tensiunile crescânde din regiune și necesitatea de a adapta strategia națională de apărare. În timp ce retragerea ar putea consolida capacitatea defensivă a țării, utilizarea minelor antipersonal rămâne o problemă controversată, având în vedere impactul devastator asupra civililor.

Andrew Tate, condamnat de justiția britanică (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Andrew Tate, condamnat de justiția britanică

Andrew Tate, condamnat de justiția britanică. Un tribunal britanic a decis miercuri confiscarea a peste 2 milioane de lire sterline (echivalentul a 2,54 milioane de dolari) din conturile influencerului Andrew Tate și ale fratelui său, Tristan. Cei doi sunt acuzați de fraudă fiscală, conform relatărilor AFP și DPA. Andrew Tate, condamnat de justiția britanică Frații Tate, care se află în România pentru a răspunde altor acuzații, sunt acuzați de autoritățile britanice că nu au plătit impozite pentru veniturile de 21 de milioane de lire sterline (25,4 milioane de euro) generate între 2014 și 2022 din activități online. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Poliția a inițiat o procedură pentru confiscarea sumelor din șapte conturi bancare deținute de frații Tate și de o femeie identificată ca J. Printre fondurile vizate se află și criptomonede deținute pe numele lui J. Hotărârea tribunalului Magistratul șef Paul Goldspring a declarat în hotărârea pronunțată la Curtea Magistraților Westminster că, deși schema financiară părea complexă, aceasta reprezenta o "înșelăciune directă în privința veniturilor". Conform instanței, frații Tate au transferat aproape 12 milioane de dolari într-un cont pe numele lui J, deschizând ulterior un al doilea cont pentru ea, deși femeia nu avea nicio implicare în afacerile lor. Printre tranzacțiile suspecte, J a primit o plată de 805.000 de lire sterline (1 milion de dolari) în contul său Revolut. Fonduri ascunse în criptomonede O parte din suma confiscată era sub formă de criptomonede, ceea ce adaugă o dimensiune suplimentară investigației. Autoritățile consideră aceste transferuri o încercare de a ascunde veniturile obținute ilegal. Această decizie de confiscare marchează un pas important în investigațiile privind frauda fiscală a fraților Tate. Pe lângă problemele juridice din Marea Britanie, cei doi continuă să se confrunte cu acuzații grave și în România. Confiscarea banilor Confiscarea sumelor din conturile fraților Tate subliniază eforturile autorităților de a combate frauda fiscală, inclusiv prin investigarea schemelor financiare complicate și utilizarea criptomonedelor. Cazul rămâne deschis, iar următoarele proceduri judiciare vor aduce clarificări suplimentare.

Uciderea generalului rus, monitorizată de SBU (sursa: X/Dénis van Vliet)
Internațional

Uciderea generalului rus, monitorizată de SBU

Uciderea generalului rus, monitorizată de SBU. Autoritățile ruse au arestat un cetățean uzbec suspectat de implicare în asasinarea generalului rus Igor Kirilov, comandantul forțelor de apărare radiologică, chimică și biologică, și a asistentului său Ilia Polikarpov. Atentatul, revendicat de Kiev, a avut loc marți la Moscova, în urma detonării unui dispozitiv exploziv. O cameră de supraveghere a transmis atacul în timp real în Ucraina. Uciderea generalului rus, monitorizată de SBU Conform Comitetului de anchetă, suspectul, un uzbec născut în 1995, a declarat că a fost racolat de serviciile speciale ucrainene. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Ajuns la Moscova, el a plasat bomba pe o trotinetă electrică lângă clădirea în care locuia generalul Kirilov, în timp ce o cameră de supraveghere instalată într-un autoturism închiriat a transmis atacul în timp real către organizatorii aflați în orașul Dnipro, Ucraina. Detonarea și promisiunile făcute executantului Atentatul a fost realizat prin detonarea de la distanță a dispozitivului exploziv imediat ce generalul și asistentul său au ieșit din clădire. Suspectul ar fi fost motivat de promisiunea unei recompense de 100.000 de dolari și a posibilității de a se muta într-o țară europeană. Cel mai înalt oficial rus ucis în conflict Generalul Igor Kirilov, în vârstă de 54 de ani, sancționat de Londra pentru presupusa desfășurare de arme chimice în Ucraina, este cel mai înalt oficial militar rus despre care se știe că a fost ucis de la începutul ofensivei ruse împotriva Ucrainei. Kievul a revendicat atacul, acuzându-l pe Kirilov de "crime de război". Acest incident marchează o escaladare semnificativă în conflictul ruso-ucrainean.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră