joi 23 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5834 articole
Internațional

ANALIZĂ Atacurile Kievului schilodesc aviația militară rusă și capacitatea de a ataca Ucraina

Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă. Atacurile recente cu drone lansate de Ucraina au produs pagube semnificative în flota aeriană a Rusiei, afectând în mod direct capacitatea acesteia de a lansa atacuri cu rachete de croazieră, arată o analiză a BBC. Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă Printre aeronavele distruse se numără și bombardierele strategice Tu-95, implicate anterior într-un atac de amploare cu rachete Kh-101 asupra Ucrainei. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Bombardierele Tu-95 joacă un rol esențial în campania militară a Rusiei de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Fiecare aparat poate transporta până la opt rachete ghidate, fiecare echipată cu un focos de 400 kg și o rază de acțiune de mii de kilometri, ceea ce permite operarea lor în adâncimea teritoriului rus, în condiții de relativă siguranță. Pierderea unui A-50, o lovitură de imagine și capacitate Printre pierderile notabile se numără și distrugerea unui avion A-50, echivalentul rusesc al sistemului AWACS. Acest aparat joacă un rol-cheie în detectarea aeronavelor și rachetelor inamice și în transmiterea țintelor către avioanele de luptă rusești. Practic, A-50 coordonează operațiunile aeriene, oferind o viziune de ansamblu și direcții tactice. Pierderea unui astfel de sistem reduce semnificativ capacitatea Rusiei de a gestiona eficient apărarea aeriană și contracararea atacurilor aeriene. Sistemele rusești de apărare aeriană, ineficiente în fața dronelor Folosirea dronelor în apropierea directă a țintelor a demonstrat limitele sistemelor tradiționale rusești de apărare aeriană, precum S-300 și S-400, dar și a sistemelor cu rază scurtă de acțiune, cum ar fi Pantsir SA-22. Acestea nu au reușit să intercepteze dronele, ceea ce sugerează o lipsă de reacție eficientă în fața unor atacuri rapide și precise. Mai grav, atacurile au fost lansate cu atât de puțin avertisment, încât aeronavele vizate nu au avut timp să fie relocate în adăposturi blindate. Avioane avariate, scoase din luptă Chiar dacă unele dintre aeronavele lovite nu au fost complet distruse și pot fi reparate, ele sunt, oricum, scoase temporar din uz. Această perioadă de inactivitate afectează capacitatea operațională imediată a Rusiei. Pentru Kremlin, poate cel mai îngrijorător aspect este demonstrația că activele militare strategice ale Rusiei nu sunt în siguranță nici măcar în interiorul propriului teritoriu. Acest nou precedent ridică semne de întrebare serioase despre vulnerabilitatea infrastructurii militare rusești.  

Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă (sursa: tupolev.ru)
Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene (sursa: SBU)
Internațional

Moscova recunoaște că bombardiere rusești au fost lovite la sol, menționează doar două baze aeriene

Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene. Ucraina a lansat duminică un atac masiv cu drone asupra aviației militare ruse, susținând că a distrus aproximativ 41 de aeronave. Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene Țintele au fost patru baze militare situate chiar și la mii de kilometri de granița ucraineană. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Operațiunea, coordonată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a precedat cu o zi o nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene programate la Istanbul. Printre obiectivele vizate s-a numărat Aerodromul Belaia din Irkuţk, Siberia de Est, aflat la circa 4.300 de kilometri de Ucraina. O înregistrare video publicată de serviciile ucrainene arată mai multe aeronave în flăcări, în timp ce nori groși de fum se ridică deasupra pistei. Atacul este considerat cel mai îndepărtat de linia frontului lansat de Ucraina până acum. Atac simultan și în nordul înghețat: vizat și aerodromul Olenia Sursa ucraineană a confirmat și atacuri asupra bazei aeriene Olenia, în regiunea Murmansk, la aproximativ 1.900 de kilometri de Ucraina. Guvernatorul rus Andrei Chibis a raportat prezența dronelor „inamice” și activarea apărării aeriene. Ministerul rus al Apărării a confirmat că mai multe aeronave au luat foc și a precizat că suspecții au fost reținuți. Operaţiunea „Pânză de păianjen” Potrivit SBU, atacul poartă numele de cod „Pânză de păianjen” și a fost pregătit timp de peste 18 luni, sub supravegherea directă a președintelui Volodimir Zelenski. Dronele au fost introduse în Rusia ascunse în structuri de lemn, cu acoperișuri ce au fost deschise de la distanță pentru a permite decolarea aparatelor. Rusia investighează "acte de terorism" În paralel cu atacurile aeriene, autoritățile ruse au anunțat duminică prăbușirea a două poduri în regiunile Kursk și Briansk, care au provocat accidente feroviare, dintre care unul cu cel puțin șapte victime. Rusia a demarat o anchetă pentru „acte de terorism”, însă până acum nu a stabilit o legătură directă cu Ucraina. Ucraina confirmă participarea la negocierile de la Istanbul În ajunul noilor negocieri cu Rusia, președintele Zelenski a confirmat trimiterea unei delegații ucrainene la Istanbul, condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov. Liderul ucrainean cere o „încetare completă și necondiționată a focului”, eliberarea cetățenilor ucraineni deținuți în Rusia și pregătirea unei întâlniri la vârf cu președintele Vladimir Putin. Negocieri în impas: pozițiile rămân ireconciliabile Este pentru a doua oară în această lună când delegațiile rusă și ucraineană se întâlnesc în Turcia. Runda precedentă de negocieri, desfășurată pe 16 mai, nu a adus niciun progres semnificativ. În pofida eforturilor diplomatice, pozițiile celor două tabere rămân profund divergente. Lovitură grea și pentru armata ucraineană Pe fondul tensiunilor, comandantul forțelor terestre ucrainene, Mihail Drapati, și-a anunțat demisia duminică. Acesta s-a declarat „responsabil” pentru moartea a 12 soldați ucraineni, uciși într-un atac rusesc asupra unui teren de antrenament. În ultimele luni, armata ucraineană a suferit pierderi semnificative în incidente similare, stârnind critici privind lipsa de măsuri de protecție.

Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

BREAKING VIDEO 40 de bombardiere rusești, distruse de drone ucrainene la sol

Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești. Ucraina a lansat duminică o operațiune „de amploare” împotriva aviației militare ruse, vizând în special o bază aeriană aflată la mii de kilometri de granița ucraineană. Informația a fost dezvăluită (VIDEO cu bombardiere arzând) de o sursă din cadrul Serviciului de Securitate Ucrainean (SBU). Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești Potrivit sursei, acțiunea are ca scop „distrugerea bombardierelor inamice”, aflate departe de linia frontului. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Atacul face parte dintr-o strategie de a slăbi capacitatea de lovire a Rusiei în adâncimea propriului teritoriu. Incendiu pe aerodromul Belaia din Irkuțk Sursa citată a precizat că un incendiu a izbucnit pe aerodromul militar Belaia, situat în regiunea Irkuțk, în Siberia de Est, la peste 4.200 de kilometri de teritoriul ucrainean. Atacul marchează una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni de acest tip desfășurate până acum. Peste 40 de aeronave, afectate Conform informațiilor preliminare, peste 40 de avioane rusești au fost lovite în timpul acestei operațiuni speciale. Detalii suplimentare despre tipul aeronavelor și gradul de distrugere nu au fost, deocamdată, comunicate oficial.

Rusia a acuzat Ucraina de „terorism” (sursa: TASS)
Internațional

Două poduri din Rusia și un tren din Melitopol aruncate în aer de Ucraina. Moscova acuză "terorism"

Rusia a acuzat Ucraina de „terorism”. Autoritățile ruse au declarat că două poduri feroviare s-au prăbușit în regiunile de frontieră Briansk și Kursk, în urma unor incidente considerate "acte de terorism". Victime în ambele regiuni: șapte morți și zeci de răniți Potrivit agenției ruse Interfax, prăbușirile au avut loc sâmbătă seara și în noaptea de sâmbătă spre duminică, ducând la deraieri de trenuri și victime multiple. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău În regiunea Kursk, o persoană a fost rănită, conform guvernatorului Aleksandr Hinștein. În schimb, în Briansk, guvernatorul Aleksandr Bogomaz a anunțat că șapte persoane au murit și circa 70 au fost rănite, printre care și trei copii. Bogomaz a confirmat și existența unei explozii care ar fi dus la prăbușirea podului. Rusia a acuzat Ucraina de „terorism” Comitetul de Anchetă al Federației Ruse a clasificat incidentele drept "acte de terorism", conform declarației purtătoarei de cuvânt Svetlana Petrenko. Kremlinul a transmis că președintele Vladimir Putin a discutat telefonic cu șeful Căilor Ferate Ruse și cu guvernatorul regiunii Briansk, fiind informat despre desfășurarea evenimentelor. Ucraina revendică distrugerea unui tren militar rus În paralel, Direcția Principală de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a raportat distrugerea unui tren militar rus în apropierea localității Iakimivka, lângă orașul ocupat Melitopol din regiunea Zaporojie. Potrivit unui comunicat postat pe rețelele sociale, în noaptea de 31 mai spre 1 iunie, o explozie a dus la deraierea unui tren cu combustibil și marfă care se îndrepta spre Crimeea ocupată. GUR: „O arteră logistică cheie a fost întreruptă” GUR subliniază că explozia a întrerupt o linie logistică esențială pentru trupele ruse din Zaporojie și Crimeea. Ca reacție, forțele ruse au lansat un plan de securitate sporită în zonă, cu patrule ale Gărzii Naționale (Rosgvardia) și controale stricte în punctele de acces.

Alegeri în Polonia: Trzaskowski vs Nawrocki (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Internațional

Nicușor Dan și George Simion de Polonia se bat duminică pentru funcția de președinte. Scor strâns

Alegeri în Polonia: Trzaskowski vs Nawrocki. Peste 32.000 de secții de votare s-au deschis duminică dimineață în Polonia, la ora 07:00 (05:00 GMT), pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Aproximativ 29 de milioane de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați să decidă cine va conduce țara pentru următorii cinci ani: liberalul proeuropean Rafal Trzaskowski sau ultraconservatorul naționalist Karol Nawrocki Alegeri în Polonia: Trzaskowski vs Nawrocki Conform legii poloneze, procesul electoral are loc sub regimul de „tăcere electorală”, activ de vineri noaptea până la ora 21:00 (19:00 GMT) duminică, când se închid urnele. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău În această perioadă sunt interzise sondajele, mesajele politice și orice forme de agitație electorală. În primul tur de scrutin, organizat pe 18 mai, Trzaskowski, sprijinit de guvernul liberal condus de Donald Tusk, a obținut 31,36% din voturi. Nawrocki, susținut de partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS), a fost creditat cu 29,54%. Participarea ridicată la primul tur (67,3%) este așteptată să se mențină sau chiar să crească în turul al doilea. Sondajele sugerează un rezultat foarte strâns, cu un ușor avantaj pentru actualul primar al Varșoviei, Trzaskowski. Miza: reformele promise de guvernul Tusk Rezultatul alegerilor este crucial pentru capacitatea guvernului Tusk de a implementa reforme importante, mai ales în justiție, domeniu blocat până acum de președintele în funcție, Andrzej Duda. Spre deosebire de alte regimuri parlamentare, președintele Poloniei deține puteri importante: conduce forțele armate, are un rol activ în politica externă și poate bloca legi votate de Parlament prin veto. Cum majoritatea de guvernare nu are suficiente voturi pentru a anula un veto, câștigarea președinției de către Trzaskowski ar elimina un obstacol major în calea reformelor. O victorie a naționalistului Nawrocki ar putea adânci tensiunile dintre executiv și președinție, riscând un conflict politic intern și o orientare mai marcată spre relațiile bilaterale cu SUA, în detrimentul cooperării în cadrul Uniunii Europene. Rezultatele finale, așteptate luni Primele rezultate ale sondajelor la ieșirea de la urne vor fi anunțate imediat după închiderea secțiilor, la ora 21:00 (19:00 GMT). Comisia Electorală Națională (PKW) urmează să publice rezultatele oficiale pe parcursul zilei de luni, după numărarea completă a voturilor.

Iranul reacționează dur la raportul AIEA (sursa: IRNA)
Internațional

Iranul amenință țările UE că va riposta dacă acestea vor lua măsuri bazate pe raportul AIEA

Iranul reacționează dur la raportul AIEA. Teheranul a transmis un avertisment ferm țărilor europene, duminică, acuzându-le că ar putea exploata politic un raport confidențial al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în care se afirmă că Iranul a accelerat producția de uraniu îmbogățit la nivel înalt. Iranul reacționează dur la raportul AIEA Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a declarat într-o convorbire cu directorul AIEA, Rafael Grossi, că Iranul va răspunde „la orice acțiune inadecvată” venită din partea statelor europene. Citește și: Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale El a cerut AIEA să prevină folosirea raportului de către unele părți în scopuri politice. Adjunctul Externelor, Kazem Gharibabadi (foto), a reiterat avertismentul. Raportul AIEA Potrivit unui bilanț intermediar consultat de AFP, Iranul a crescut semnificativ cantitatea de uraniu îmbogățit la 60% — un prag apropiat de cel de 90% necesar pentru producerea unei arme nucleare. Raportul indică faptul că Teheranul deține în prezent 9247,6 kg de uraniu îmbogățit, depășind de 45 de ori limita prevăzută în acordul nuclear din 2015. Tensiuni înaintea reuniunii AIEA de la Viena AIEA va organiza, în perioada 9–13 iunie, la Viena, o reuniune importantă a Consiliului Guvernatorilor, în cadrul căreia vor fi analizate activitățile nucleare ale Iranului. Franța, Regatul Unit și Germania au amenințat deja că vor reactiva mecanismul de sancțiuni prevăzut în acordul din 2015, dacă Iranul continuă să încalce angajamentele asumate. Negocieri tensionate între Iran și SUA În paralel, Statele Unite și Iranul poartă negocieri pentru un nou acord nuclear, cu medierea Omanului. Sâmbătă, Iranul a anunțat că a primit „elemente” dintr-o propunere americană în urma a cinci runde de discuții. Propunere americană Casa Albă a confirmat că emisarul special Steve Witkoff a transmis o propunere considerată „acceptabilă” de SUA, constând într-o serie de puncte cheie.  Aceasta include oprirea completă a îmbogățirii uraniului de către Iran, înființarea unui grup regional pentru producerea energiei nucleare, cu participarea Iranului, Arabiei Saudite, altor state arabe și SUA. Iranul refuză să renunțe la îmbogățirea uraniului Negocierile rămân în impas, întrucât SUA insistă ca Iranul să renunțe la activitatea de îmbogățire a uraniului, în timp ce Teheranul refuză categoric această cerință. Țările occidentale suspectează că Iranul urmărește dezvoltarea unei arme nucleare, acuzație pe care autoritățile iraniene o resping, reiterând că scopul lor este strict civil. „Arma atomică este inacceptabilă”, a declarat sâmbătă Abbas Araghchi.

Nominalizarea lui Isaacman la NASA, retrasă (sursa: X/Jared Isaacman)
Internațional

Ruptură între Trump și Musk: Casa Albă retrage numirea unui apropiat al miliardarului la șefia NASA

Nominalizarea lui Isaacman la NASA, retrasă. Casa Albă a anunțat sâmbătă că Jared Isaacman, milionar și apropiat al lui Elon Musk, nu va mai fi numit la conducerea NASA. Președintele Donald Trump a decis să retragă sprijinul pentru această numire, potrivit unei informații confirmate de New York Times. Nominalizarea lui Isaacman la NASA, retrasă Potrivit surselor citate, președintele Trump ar fi descoperit că Jared Isaacman a făcut în trecut donații către aleși democrați, un gest care contravine liniei politice a administrației sale. Citește și: Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale „Este esențial ca următorul lider al NASA să fie în perfectă conformitate cu programul ‘America First’ al președintelui Trump”, a transmis Casa Albă. Elon Musk își exprimă sprijinul pentru Isaacman Într-o reacție publicată pe platforma X, Elon Musk a declarat: „Este rar să găsești pe cineva atât de competent și generos”, apreciind calitățile și implicarea lui Isaacman în proiectele spațiale. Un antreprenor vizionar, pasionat de spațiu În vârstă de 42 de ani, Jared Isaacman este un antreprenor de succes în domeniul plăților online. Este cunoscut pentru colaborarea strânsă cu SpaceX și pentru implicarea sa activă în misiunile spațiale private. La începutul lunii aprilie, Isaacman a fost audiat în fața unei comisii a Senatului, unde și-a exprimat dorința de a acorda prioritate explorării planetei Marte, fără a neglija obiectivele de pe Lună. În noiembrie 2024, Jared Isaacman a devenit primul astronaut privat care a efectuat o ieșire extravehiculară, un tip de operațiune extrem de complexă și rezervată până de curând exclusiv astronauților profesioniști.

Iranul intensifică producția de uraniu îmbogățit (sursa: IRNA)
Internațional

Iran trage de timp pentru a obține arma nucleară, accelerează producția de uraniu îmbogățit

Iranul intensifică producția de uraniu îmbogățit. Iranul și-a intensificat producția de uraniu înalt îmbogățit, potrivit unui nou raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Informația vine în contextul în care Teheranul continuă negocierile cu Statele Unite pentru evitarea unei escaladări nucleare. Iranul intensifică producția de uraniu îmbogățit Raportul AIEA arată o creștere semnificativă a uraniului îmbogățit la 60%, un nivel apropiat de cele 90% necesare pentru fabricarea unei arme nucleare. Citește și: Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale La data de 17 mai, stocul ajunsese la 408,6 kg, în creștere cu 133,8 kg față de perioada precedentă. Conform aceluiași raport, Iranul deține în prezent 9.247,6 kg de uraniu îmbogățit, o cantitate de 45 de ori mai mare decât limita stabilită prin acordul nuclear din 2015 încheiat cu marile puteri. AIEA avertizează că această acumulare ridică "o puternică îngrijorare", în special pentru un stat care oficial nu deține arme nucleare. Israelul acuză Iranul că urmărește înarmarea nucleară Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis un mesaj ferm: „Iranul este total hotărât să-și finalizeze programul de înarmare nucleară, în pofida avertismentelor internaționale”. Israelul rămâne principalul opozant al programului nuclear iranian și consideră escaladarea actuală drept o amenințare directă. Iranul neagă intenția de a produce arme nucleare Într-o declarație televizată, șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a catalogat armele nucleare drept „inacceptabile”, subliniind că Iranul nu urmărește dezvoltarea acestora: „Suntem de acord cu americanii asupra acestui punct”. Negocierile SUA-Iran, blocate de problema îmbogățirii uraniului În ciuda discuțiilor în desfășurare, negocierile dintre Washington și Teheran sunt în impas. Statele Unite solicită renunțarea completă la îmbogățirea uraniului, în timp ce Iranul refuză, invocând dreptul suveran de a dezvolta capacități nucleare civile. Statele occidentale, în special SUA, alături de Israel – considerat de experți singura putere nucleară a Orientului Mijlociu – suspectează că Teheranul își dezvoltă în secret un program militar nuclear, în ciuda declarațiilor oficiale.

Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump. Tarifele și Ucraina, principalele subiecte pe agendă

Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump. Cancelarul federal german Friedrich Merz, aflat la început de mandat, va avea joi prima întrevedere oficială cu președintele american Donald Trump, în cadrul unei vizite de lucru în Statele Unite, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump Întâlnirea va avea loc la Casa Albă și va include o discuție bilaterală, un prânz comun și un eveniment de presă. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori Vizita marchează prima deplasare oficială a lui Merz în SUA de la preluarea funcției, pe 6 mai. Ucraina, Orientul Mijlociu și comerțul global Potrivit guvernului german, cei doi lideri vor discuta despre războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu și despre relațiile comerciale bilaterale și războiul tarifar lansat de SUA Merz și Trump au avut anterior mai multe convorbiri telefonice, însă aceasta este prima întâlnire față în față între cei doi. Tensiuni comerciale și preocupări economice pentru Germania Germania, a cărei economie este puternic dependentă de exporturi, privește cu îngrijorare măsurile tarifare impuse sau amenințate de administrația Trump. Aceste politici au contribuit la stagnarea economiei germane, aflată în recesiune din 2018. Susținerea pentru Ucraina, un punct sensibil al discuției Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, după SUA. Friedrich Merz a declarat recent că Berlinul va sprijini Kievul inclusiv în producerea de rachete cu rază lungă de acțiune, atât pe teritoriul ucrainean, cât și german. În timp ce Uniunea Europeană vrea să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei, Donald Trump adoptă o poziție ambiguă: declară că dorește încheierea rapidă a conflictului, dar evită să ia măsuri ferme, agitând periodic amenințări fără a le concretiza.

Aderarea Georgiei la UE, în pericol (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Legea putinistă a agentului străin adoptată în Georgia pune în pericol aderarea țării la UE

Aderarea Georgiei la UE, în pericol. Noua lege adoptată în Georgia privind „agenții străinătății”, care a intrat în vigoare sâmbătă, este considerată de Comisia Europeană drept un pas periculos înapoi în privința democrației. Potrivit unui comunicat oficial, legislația reprezintă „o acțiune agresivă” împotriva societății civile și a libertății de exprimare. Aderarea Georgiei la UE, în pericol „Această lege pune în pericol aderarea Georgiei la UE”, avertizează Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Marta Kos, comisar european pentru extindere. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori În viziunea Uniunii Europene, noua reglementare reprezintă o tentativă de restrângere a spațiului civic și mediatic. Sunt vizate în special activiștii, ONG-urile și presa independentă, care riscă să fie supuse unei presiuni crescute din partea guvernului georgian. UE solicită autorităților de la Tbilisi măsuri clare și credibile pentru a inversa reculul democratic, precizând că responsabilitatea este exclusiv a autorităților georgiene. Legea agentului străin Textul adoptat este inspirat, potrivit autorităților georgiene, de legea americană FARA (Foreign Agents Registration Act), care obligă entitățile afiliate intereselor străine să-și declare activitatea. Oficialii georgieni susțin că noua lege este un răspuns la protestele din 2024, declanșate de o reglementare anterioară privind „influența străină”. Totuși, ONG-urile și organizațiile civice consideră că legea are un potențial represiv, putând fi folosită pentru supravegherea și intimidarea societății civile și a opoziției politice. Criză politică profundă și proteste de stradă zilnice Georgia traversează o criză politică profundă, marcată de manifestații zilnice încă de la sfârșitul anului 2024. Nemulțumirile s-au amplificat după ce premierul Irakli Kobahidze a anunțat că țara nu va demara negocierile de aderare la UE înainte de 2028. Alunecare spre autoritarism și apropiere de Moscova Partidul de guvernământ, Visul georgian, este acuzat de o derivă autoritară și de renunțarea treptată la parcursul european al țării. Observatorii internaționali consideră că direcția politică actuală se îndepărtează de Bruxelles și se orientează tot mai mult către Moscova.

SUA avertizează: China pregătește invazia Taiwanului (sursa: Facebook/Zaqy Mohamad)
Internațional

Sunt semne clar că China se pregătește să invadeze Taiwan, dar SUA vor reacționa, spune Hegseth

SUA avertizează: China pregătește invazia Taiwanului. Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat că amenințarea militară reprezentată de China este „reală și posibil iminentă”. Oficialul a vorbit în cadrul Dialogului Shangri-La de la Singapore, cel mai important forum regional de securitate. SUA avertizează: China pregătește invazia Taiwanului Potrivit lui Hegseth, China își dorește să domine Asia-Pacific și „se antrenează zilnic” pentru o posibilă invazie a Taiwanului. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Ministrul a acuzat regimul comunist că pregătește „în mod clar și credibil” utilizarea forței pentru a modifica echilibrul strategic regional. Indo-Pacific, teatru prioritar pentru SUA SUA își reorientează strategia de apărare spre această regiune, consolidând cooperarea cu Japonia, Filipine și India. „America este mândră să se întoarcă în Indo-Pacific și suntem aici pentru a rămâne”, a afirmat Hegseth. Apel către aliați: investiții mai mari în apărare Ministrul american le cere aliaților din Asia să își crească rapid capacitățile defensive, dând drept exemplu Europa, unde țări precum Germania au majorat bugetele militare la 5% din PIB. El a recunoscut că „descurajarea nu este ieftină” și a lăudat presiunea pusă de Donald Trump pentru întărirea apărării europene. China absentează de la forum Dialogul Shangri-La, ajuns la a 22-a ediție, a fost deschis de președintele francez Emmanuel Macron – o premieră pentru un lider european. În mod inedit, China nu a trimis niciun oficial de rang înalt la eveniment, într-un context tensionat internațional.

Musk părăsește DOGE, rămâne consilier prezidențial (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Musk a părăsit poziția oficială de la Casa Albă. A primit o cheie de aur de la Trump

Musk părăsește DOGE, rămâne prietenul președintelui. Miliardarul Elon Musk a anunțat că va continua să fie „prieten și sfătuitor” al președintelui Donald Trump, chiar dacă și-a încheiat oficial activitatea în executivul SUA. Musk părăsește DOGE, rămâne prietenul președintelui Declarația a fost făcută în Biroul Oval, unde cei doi au apărut împreună în fața presei. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Donald Trump a subliniat că Musk a adus „o schimbare colosală” în administrație prin reducerea cheltuielilor publice. Președintele a denunțat „atacurile și calomniile” la adresa lui Musk, în cele 130 de zile cât a condus Departamentul de Eficiență Guvernamentală (DOGE). 160 de miliarde economisite Musk a declarat că DOGE va continua activitatea și că eficiența va crește. În timpul mandatului său, s-au realizat economii de circa 160 de miliarde de dolari, cu o țintă apropiată de 200 de miliarde. Desființarea USAID și reducerea finanțării media Printre măsurile luate de Musk se numără desființarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și reducerea fondurilor pentru Radio Europa Liberă și Vocea Americii. Acesta a susținut că instituțiile respective erau implicate în promovarea unor cauze ideologice și angajau „extremiști de stânga”. Neînțelegeri fiscale cu Trump Înainte de plecare, Musk a criticat planul fiscal al lui Trump, susținând că va crește deficitul bugetar și va compromite rezultatele DOGE. Totuși relația cu președintele rămâne apropiată.

Musk critică legea bugetară a președintelui (sursa: CBS News)
Internațional

Musk critică legea "mare și frumoasă" a lui Trump: Sunt dezamăgit, sunt cheltuieli masive

Musk critică legea bugetară a președintelui. Miliardarul american Elon Musk s-a declarat dezamăgit de legea bugetară propusă de Donald Trump, criticând deficitul uriaș pe care aceasta îl va genera. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru CBS News. Musk critică legea bugetară a președintelui Legea, numită de Trump „marea și frumoasa lege”, urmărește implementarea unor promisiuni-cheie din campanie, inclusiv prelungirea creditelor fiscale adoptate în primul mandat. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Conform unei analize parlamentare, această inițiativă ar putea crește deficitul federal cu 3.800 de miliarde de dolari în următorul deceniu. În stilul său direct, Elon Musk a declarat: „Cred că o lege poate fi mare sau frumoasă. Dar nu știu dacă poate fi ambele.” Retragerea lui Musk din comisia DOGE Musk a confirmat că s-a retras din comisia DOGE, creată de Trump pentru a reduce cheltuielile statului, motivând că trebuie să se ocupe de Tesla și SpaceX. El a descris birocrația federală ca fiind „mult mai rea decât credea”. Deși comisia a dus la destituirea a mii de funcționari și la reducerea unor agenții, Musk a recunoscut că obiectivele inițiale nu au fost îndeplinite în totalitate. Într-un interviu acordat Washington Post, Musk a spus că va continua colaborarea cu DOGE, concentrându-se însă pe modernizarea sistemelor IT ale statului federal, nu pe concedieri.

X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

SUA amenință oficiali europeni care "cenzurează" X, Facebook că nu vor mai primi vize

X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE. Administrația de la Washington a anunțat miercuri noi restricții de viză pentru oficialii străini care cenzurează cetățeni americani pe rețelele sociale. Măsura ar viza protejarea libertății de exprimare. X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că există acțiuni flagrante de cenzură împotriva companiilor americane în afara SUA. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Deși nu a nominalizat direct persoane, săptămâna trecută l-a indicat pe judecătorul brazilian Alexandre de Moraes, care a blocat temporar platforma X (fostul Twitter) în Brazilia în 2024. Aliați acuzați de limitarea discursurilor online Rubio a menționat și aliați precum Germania și Marea Britanie, acuzați că limitează accesul la discursuri pe care le consideră incitatoare la ură, ceea ce administrația Trump vede ca o formă de cenzură. Noua politică de viză anunțată de Rubio vizează responsabilii străini și complicii la cenzură. Potrivit oficialului american, guvernele externe nu au autoritate asupra libertății de exprimare a cetățenilor americani. „Nu vom tolera nicio încălcare a suveranității americane”, a subliniat Rubio. Rubio a afirmat că a revocat mii de vize, majoritatea acordate studenților care au protestat împotriva ofensivei Israelului în Gaza.

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri (sursa: TASS)
Internațional

Rusia a propus Ucrainei noi negocieri directe la Istanbul, pe 2 iunie

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri. Vladimir Medinski, liderul delegației ruse la negocierile de pace cu Ucraina, a anunțat că a transmis Kievului o propunere cu data și locul pentru o nouă rundă de discuții privind oprirea luptelor. Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a precizat că următoarea rundă de negocieri va avea loc pe 2 iunie, la Istanbul. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că ambele părți s-au angajat să pregătească propuneri privind reglementarea conflictului și un armistițiu, urmând să le discute și să le schimbe la următoarea întâlnire. „Suntem gata de discuții substanțiale” Potrivit mesajului postat pe Telegram, Medinski l-a contactat telefonic pe ministrul ucrainean de externe, Rustem Umerov, și i-a comunicat disponibilitatea Rusiei de a începe imediat discuții fundamentale asupra fiecărui punct din pachetul de acorduri propuse. Medinski a adăugat că delegația rusă este pregătită să se întâlnească față în față cu omologii ucraineni în zilele următoare. Se așteaptă un răspuns oficial din partea Kievului. Presiuni internaționale pentru pace Negocierile au loc în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump pentru încetarea celui mai sângeros conflict din Europa postbelică. La începutul lunii, delegațiile celor două țări s-au întâlnit la Istanbul pentru prima dată din martie 2022, însă fără rezultate concrete.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră