miercuri 31 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5181 articole
Internațional

Un nou cablu optic submarin avariat

Un nou cablu optic submarin avariat. Un cablu optic submarin care leagă Letonia de Suedia a fost avariat duminică, iar autoritățile letone suspectează o influență externă. Incidentul a declanșat o anchetă amplă coordonată cu NATO și statele din regiunea Mării Baltice. Un nou cablu optic submarin avariat Marina letonă a trimis un vas de patrulare pentru a inspecta o navă suspectată de implicare în incident. Alte două vase aflate în zonă sunt, de asemenea, investigate. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Premierul leton Evika Silina a declarat că avaria este „semnificativă” și cel mai probabil cauzată de o influență externă. NATO și Suedia se alătură investigațiilor NATO a anunțat că fregate, avioane de patrulare și drone navale sunt implicate în investigarea și protejarea infrastructurii critice din Marea Baltică. Premierul suedez Ulf Kristersson a confirmat cooperarea strânsă dintre Suedia, NATO și Letonia în investigarea acestui incident suspect. Avaria, în contextul unor incidente similare Avaria cablului optic dintre orașul leton Ventspils și insula suedeză Gotland survine în zona economică exclusivă a Suediei. Incidentul face parte dintr-o serie de avarii care au afectat infrastructura critică din regiune, pe fondul tensiunilor crescute după invazia Rusiei în Ucraina. Impact minim asupra comunicațiilor Operatorul cablului, Centrul de radio și TV leton de stat (LVRTC), a comunicat că furnizorii de telecomunicații au redirecționat traficul pe rute alternative, minimizând impactul asupra comunicațiilor. Reparațiile urmează să înceapă de îndată ce va fi închiriat un vas specializat. Protecția infrastructurii critice: o prioritate NATO În urma acestui incident și a altora similare, NATO intensifică măsurile de protecție în Marea Baltică, rezervându-și dreptul de a acționa împotriva amenințărilor la adresa infrastructurii critice. Ancheta va continua pentru a stabili dacă avaria a fost intenționată sau rezultatul unui accident.

Un nou cablu optic submarin avariat (sursa: X/Evika Siliņa)
Aleksandr Lukașenko câștigă al șaptelea mandat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Aleksandr Lukașenko câștigă al șaptelea mandat

Aleksandr Lukașenko câștigă al șaptelea mandat. Președintele belarus Aleksandr Lukașenko este pe cale să obțină al șaptelea mandat consecutiv, conform sondajelor la ieșirea de la urne, citate de Politico. Potrivit televiziunii de stat, acesta a câștigat 87,6% din voturi la alegerile desfășurate duminică, 81,5% dintre alegători fiind prezenți la urne. Aleksandr Lukașenko câștigă al șaptelea mandat Lukașenko, aflat la conducerea Belarusului din 1994, este considerat unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Prin această victorie, el își consolidează regimul, menținându-se în fruntea țării timp de peste trei decenii. Criticile SUA și UE Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat alegerile din Belarus, declarând că acestea nu pot fi considerate libere și echitabile. Acuzațiile includ interzicerea presei independente, arestarea liderilor opoziției și constrângerea acestora să părăsească țara. Opoziția, redusă la tăcere În contextul unui regim autoritar, principalii opozanți ai președintelui Lukașenko nu au avut șansa de a concura. Aceștia fie au fost închiși, fie au fost forțați să plece în exil, ceea ce a consolidat lipsa unei competiții reale în alegeri. Belarus, sub semnul autoritarismului Cu o participare oficială de 81,5% dintr-un total de 6,9 milioane de alegători, regimul Lukașenko pare să-și fi asigurat continuitatea. Cu toate acestea, presiunea internațională asupra Belarusului este așteptată să crească, iar comunitatea globală continuă să denunțe lipsa democrației din această țară.

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus. Uniunea Europeană a anunțat că va continua să impună măsuri restrictive și sancțiuni țintite împotriva regimului lui Aleksandr Lukașenko, după ceea ce Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a numit o „mascaradă” electorală. „Democrația cere alegeri libere, echitabile și transparente. Nu este cazul în Belarus”, a declarat aceasta într-un comunicat oficial. UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus Kaja Kallas a subliniat că reprimarea continuă și fără precedent a drepturilor omului, restricțiile asupra participării politice și accesul limitat la mass-media independentă au lipsit procesul electoral de orice legitimitate. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Uniunea Europeană acuză regimul de la Minsk de sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de atacuri hibride asupra vecinilor săi. Eliberarea deținuților politici Bruxellesul cere cu fermitate eliberarea imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici. Printre aceștia, peste o mie sunt încarcerați arbitrar, inclusiv un angajat al delegației UE. Lukașenko, al șaptelea mandat Duminică, în cadrul unui scrutin prezidențial lipsit de suspans, Aleksandr Lukașenko urmează să obțină cel de-al șaptelea mandat consecutiv, menținându-se la putere din 1994. Opoziția din exil a calificat alegerile drept o „farsă”, iar criticile internaționale continuă să crească.

Trump elimină pașapoartele cu genul „X” (sursa: CNN)
Internațional

Trump elimină pașapoartele cu genul „X”

Trump elimină pașapoartele cu genul „X”. Președintele Donald Trump a emis un ordin executiv care elimină genul „X” de pe pașapoartele americane, marcând o schimbare semnificativă față de politica implementată în timpul administrației Biden. Departamentul de Stat a confirmat încetarea emiterii acestor documente, potrivit CNN. Trump elimină pașapoartele cu genul „X” Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a anunțat că procesarea cererilor de pașapoarte cu genul „X” a fost suspendată, iar directivele anterioare referitoare la această categorie vor fi disponibile pe site-ul oficial. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Rubrica „X” fusese introdusă pentru persoanele non-binare și intersexuale în timpul administrației Biden, începând din octombrie 2021. Recunoașterea „adevărului biologic” În prima sa zi de mandat, Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care guvernul american recunoaște doar două sexe, „bărbat” și „femeie,” definite la naștere. „De astăzi, politica oficială a guvernului Statelor Unite va fi că există doar două sexe,” a declarat Trump, adăugând că ordinul său urmărește „restaurarea adevărului biologic.” Eliminarea sprijinului pentru ideologia de gen Ordinul prevede și alte măsuri restrictive, printre care: Interzicerea folosirii fondurilor federale pentru promovarea ideologiei de gen. Refuzarea îngrijirii hormonale pentru tranziția de gen. Interzicerea participării femeilor transgender la competiții sportive feminine. Aceste măsuri au fost introduse ca parte a unei platforme politice prin care Trump promite să limiteze ceea ce el numește „nebunia transgender.” Genul „X” pe documentele oficiale Primul pașaport american cu genul „X” a fost emis în 2021, oferind o opțiune pentru persoanele care nu se identifică exclusiv cu genul masculin sau feminin. În timpul administrației Biden, această politică a fost considerată un pas important pentru recunoașterea drepturilor persoanelor LGBTQ+. Decizia de a elimina genul „X” de pe pașapoarte a generat controverse, fiind considerată de unii un regres în drepturile comunității LGBTQ+. Cu toate acestea, administrația Trump subliniază că aceste măsuri sunt necesare pentru a reflecta realitatea biologică și pentru a elimina confuziile în documentele oficiale.

Trump propune relocarea locuitorilor din Gaza (sursa: CNN)
Internațional

Trump propune relocarea locuitorilor din Gaza

Trump propune relocarea locuitorilor din Gaza. Președintele american Donald Trump a sugerat relocarea locuitorilor din Fâșia Gaza în Egipt și Iordania ca parte a unui plan de pace pentru stabilizarea regiunii și „curățarea” teritoriului palestinian. Declarația a fost făcută duminică, în contextul unui armistițiu între Israel și Hamas, care a intrat în a doua săptămână, potrivit CNN. Schimburile de prizonieri Acordul de încetare a focului, intrat în vigoare pe 19 ianuarie, a facilitat schimbul a patru ostatici israelieni cu aproximativ 200 de prizonieri palestinieni. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Această pauză în conflict survine după 15 luni de război, care au lăsat enclavei palestiniene o imagine asemănătoare unui „sit de demolare,” conform declarațiilor lui Trump. Trump propune relocarea locuitorilor din Gaza Donald Trump a menționat că a discutat situația cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și intenționează să abordeze problema și cu președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sissi. „Aș prefera să construiesc locuințe în alte părți, unde oamenii ar putea trăi în pace măcar o dată,” a declarat Trump, sugerând că această relocare ar putea fi „temporară sau pe termen lung.” Prietenia cu Israelul Casa Albă a transmis că Trump a discutat cu regele Abdullah despre stabilitatea Orientului Mijlociu și că monarhul iordanian l-a felicitat pentru învestire. De asemenea, Trump a reconfirmat sprijinul său ferm pentru Israel, subliniind prietenia istorică dintre cele două țări. Președintele american a aprobat recent livrarea unor bombe de 907 kg către Israel, decizie blocată anterior de administrația Biden din cauza potențialelor tragedii umanitare. Criza din Fâșia Gaza Majoritatea celor 2,4 milioane de locuitori din Fâșia Gaza au fost strămutați de războiul declanșat de atacul Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023. Conflictul a lăsat milioane de oameni fără locuințe și acces la servicii de bază. Presiunile pentru stabilirea păcii Donald Trump a exercitat presiuni asupra părților implicate pentru a încheia un armistițiu înainte de învestirea sa oficială. Propunerea sa privind relocarea locuitorilor din Gaza deschide noi dezbateri asupra soluțiilor pentru pace în regiune.

COVID-19, fabricat în laborator, potrivit CIA (sursa: X/John Ratcliffe)
Internațional

COVID-19, fabricat în laborator, potrivit CIA

COVID-19, fabricat în laborator, potrivit CIA. Agenția Centrală de Informații (CIA) din Statele Unite a evaluat recent că pandemia de COVID-19 are mai multe șanse să fi provenit dintr-un laborator decât din natură, conform unui purtător de cuvânt al agenției, citat de BBC. COVID-19, fabricat în laborator, potrivit CIA De-a lungul anilor, CIA a evitat să emită o concluzie clară privind originea pandemiei. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Totuși, în ultimele săptămâni ale administrației Biden, fostul director al CIA, William Burns, a cerut o analiză finală, subliniind importanța istorică a clarificării acestui aspect. Potrivit noii declarații CIA, există „o încredere scăzută” în concluzia că pandemia ar fi avut o origine legată de cercetare. Aceasta înseamnă că informațiile disponibile sunt fragmentate și incomplete, conform interpretării oferite de The New York Times. În ciuda acestui fapt, agenția consideră că atât originea naturală, cât și cea de laborator rămân scenarii plauzibile. China respinge scenariul Guvernul Chinei a declarat că susține cercetările privind originea pandemiei, dar a acuzat Washingtonul de politizarea subiectului. Beijingul respinge categoric ipoteza conform căreia o scăpare accidentală dintr-un laborator din Wuhan ar fi cauzat pandemia. Ambasada Chinei din Washington nu a oferit, deocamdată, un răspuns oficial la această nouă evaluare. Prioritățile Directorului CIA Noul director al CIA, John Ratcliffe, și-a exprimat intenția de a face o evaluare publică a originii pandemiei chiar din prima zi de mandat. Într-un interviu pentru Breitbart News, acesta a declarat: „Informațiile, știința și bunul simț dictează că originea COVID-19 a fost o scăpare accidentală de la Institutul de Virusologie din Wuhan.” Dovezi noi Nu este clar dacă CIA a colectat informații suplimentare recente sau dacă acestea au influențat noua evaluare. În contextul unei pandemii care a afectat întreaga lume, clarificarea originii virusului rămâne o prioritate pentru multiple guverne și organizații.

Ucraina oferă cărbune gratuit pentru Transnistria (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Ucraina oferă cărbune gratuit pentru Transnistria

Ucraina oferă cărbune gratuit pentru Transnistria. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a propus sâmbătă să furnizeze cărbune "gratuit" către Transnistria, regiunea separatistă prorusă, pentru a ajuta la rezolvarea crizei energetice cauzate de întreruperile de curent și penuria de gaz. Propunerea a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Ucraina oferă cărbune gratuit pentru Transnistria În timpul întrevederii de la Kiev, Volodimir Zelenski a declarat: Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” „Avem cărbune pe care îl putem furniza Republicii Moldova, la Tiraspol. Suntem gata să discutăm un preț mic sau chiar gratuit, dacă vor ca oamenii să aibă electricitate”. Această ofertă are ca scop sprijinirea centralei electrice de la Cuciurgan, care furniza anterior 70% din energia electrică a Republicii Moldova înainte de oprirea livrărilor de gaz rusesc. Maia Sandu: „Depinde de Tiraspol să accepte ajutorul” Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat că responsabilitatea revine autorităților separatiste de la Tiraspol: „Acum este de latitudinea regimului de la Tiraspol să accepte acest ajutor și să se asigure că oamenii au căldură și electricitate cât mai curând posibil”. Criza energetică în Transnistria Transnistria, o regiune cu aproximativ o jumătate de milion de locuitori, se confruntă cu o criză energetică severă, marcată de întreruperi de curent și lipsa apei calde și a termoficării. Au avut loc demonstrații publice, în care locuitorii cer Chișinăului să faciliteze livrarea de gaz rusesc. Această situație a apărut după ce contractul dintre Kiev și Moscova, care permitea tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, a expirat la 1 ianuarie. Posibilă destabilizare În timp ce Ucraina continuă să reziste invaziei ruse, Republica Moldova se teme de o posibilă extindere a conflictului prin destabilizarea Transnistriei. Regiunea separatistă este văzută ca un punct vulnerabil care ar putea fi exploatat de Rusia pentru a destabiliza Chișinăul. Cooperare energetică între Ucraina și Transnistria? Volodimir Zelenski a menționat și o posibilă reciprocitate: Transnistria ar putea furniza energie electrică Ucrainei, ale cărei infrastructuri energetice au fost grav afectate de bombardamentele rusești. Această cooperare ar putea contribui la atenuarea efectelor crizei energetice din ambele părți.

Elon Musk sprijină extrema dreaptă germană (sursa: X/Alice Weidel)
Internațional

Elon Musk sprijină extrema dreaptă germană

Elon Musk sprijină extrema dreaptă germană. Miliardarul american Elon Musk a participat sâmbătă, prin videoconferință, la un miting electoral organizat de Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta. Declarațiile sale de sprijin pentru această formațiune au stârnit controverse, amplificând dezbaterile politice din Germania. Elon Musk sprijină extrema dreaptă germană În fața a aproximativ 4.500 de susținători AfD, reuniți la Târgul de la Halle, Elon Musk a declarat: Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” „Este în regulă să fii mândru că ești german. Luptați pentru un viitor luminos pentru Germania”. Miliardarul și-a exprimat sprijinul pentru AfD, considerând partidul „cea mai bună speranță pentru Germania”. Declarațiile sale au fost primite cu aplauze entuziaste din partea publicului. Musk critică guvernul actual Elon Musk a elogiat „națiunea germană”, pe care a descris-o ca având o istorie de „mii de ani”. A menționat că împăratul roman Iulius Cezar ar fi fost impresionat de spiritul de luptă al triburilor germanice. În același timp, Musk a lansat critici dure la adresa actualului guvern german, acuzându-l că „reprimă agresiv libertatea de expresie”. În acest context, el a încurajat AfD să „lupte pentru mai multă autodeterminare în Germania și mai puțină influență de la Bruxelles”. Intervențiile miliardarului în politica europeană Elon Musk și-a intensificat implicarea în politica europeană, în special în Germania, folosindu-se de platforma sa online, X (fosta Twitter), pentru a-și exprima susținerea deschisă pentru AfD. Această formațiune politică, cunoscută pentru pozițiile sale ostile migranților, a crescut semnificativ în sondaje, ajungând pe locul doi, cu 20% din intențiile de vot, înaintea alegerilor legislative din 23 februarie. Îngrijorări privind influența extremei drepte Partidele de centru-stânga și Verzii, conduse de Olaf Scholz, au avertizat asupra pericolului unei apropieri între conservatorii CDU/CSU, care conduc în sondaje cu 30%, și extrema dreaptă AfD. Tensiunile au fost amplificate de recentele apeluri la înăsprirea legislației privind dreptul de azil, în urma atacului violent din Aschaffenburg.

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană (sursa: Facebook/UDC Suisse)
Internațional

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană. Partidul Uniunea Democratică de Centru (UDC), principala forță politică din Elveția, și-a reafirmat sâmbătă opoziția categorică față de acordul negociat cu Uniunea Europeană (UE). UDC consideră acest acord un atac la suveranitatea țării și un act de supunere în fața Bruxelles-ului. Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană Președintele partidului, Marcel Dettling, a declarat în deschiderea adunării delegaților UDC, desfășurată la Balsthal, că acordul negociat este „un cadou otrăvit”. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” El a criticat partidele politice rivale, acuzându-le că sunt dispuse să sacrifice libertatea și democrația elvețiană pentru a satisface Uniunea Europeană. „Partidele obosite ale Elveției vor să vândă libertatea și democrația noastră Uniunii Europene și noi ar trebui în plus să plătim pentru asta”, a declarat Dettling. „Un tratat de supunere” UDC susține că textul acordului reprezintă, de fapt, o cedare completă a suveranității Elveției. Potrivit liderului partidului, „va trebui să preluăm legile UE în mod identic și cu toată birocrația europeană împreună. Nu vom mai fi noi, elvețienii, cei ce vor decide, ci birocrații de la Bruxelles”. În plus, Dettling a atras atenția asupra riscului unei creșteri a imigrației, o temă frecvent abordată de partidul său. Acordul Elveția-UE Acordul dintre Elveția și UE, anunțat pe 20 decembrie 2024, vine după zece ani de negocieri dificile. Textul prevede consolidarea cooperării bilaterale, care este în prezent reglementată prin peste 120 de acorduri existente. Pentru ca acest acord să devină efectiv, de partea UE, Consiliul Uniunii Europene trebuie să aprobe înțelegerea în unanimitate. De partea Elveției, Guvernul federal trebuie să convingă Parlamentul și, mai important, cetățenii elvețieni, care vor avea ultimul cuvânt în cadrul unui referendum. Opoziție puternică din partea UDC și a sindicatelor Pe lângă UDC, și sindicatele au exprimat rezerve față de acord. Fostul consilier federal și lider emblematic al UDC, Christoph Blocher, a promis că partidul va lupta cu toate forțele împotriva acestei înțelegeri. „Vom câștiga. Nu suntem dispuși să renunțăm la această libertate pe care strămoșii noștri au cucerit-o cu prețul unor lupte grele! Nu vom permite aceasta niciodată!”, a declarat Blocher în fața delegaților partidului. Apărarea suveranității Elveției Christoph Blocher a subliniat că UDC va continua să reziste presiunilor externe, la fel cum a făcut în 1992, când a condus campania împotriva aderării Elveției la Spațiul Economic European (SEE). „Trebuie să rezistăm, nu să ne adaptăm. Aceasta este marea misiune a UDC, încă o dată”, a concluzionat el.

Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei

Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei. Președintele american Donald Trump i-a transmis premierului Danemarcei, Mette Frederiksen, că este serios în privința preluării Groenlandei, într-un apel telefonic "aprins", care a durat 45 de minute, conform unui articol al Financial Times. Discuția a avut loc după ce Trump și-a exprimat dorința ca SUA să preia insula, în ciuda faptului că oficialii danezi au declarat în repetate rânduri că aceasta nu este de vânzare. Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei Conform Financial Times, apelul telefonic a fost tensionat, un oficial familiarizat cu discuția descriindu-l drept „oribil”. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” O altă sursă anonimă a menționat: „El (Trump) a fost foarte ferm. A fost un duș rece. Înainte era greu să-l luăm în serios, dar acum cred că e serios și potențial foarte periculos.” Oficialii au mai declarat că Trump a adoptat o atitudine agresivă și confruntațională, în ciuda încercărilor premierului Frederiksen de a oferi o alternativă, propunând o cooperare mai strânsă între Groenlanda și SUA pe teme precum baze militare și exploatarea resurselor naturale. Danemarca în „modul de criză” Discuția telefonică a stârnit panică în rândul oficialilor danezi. „Apelul i-a speriat complet pe danezi”, a declarat un oficial danez pentru Financial Times. Altă sursă a adăugat: „Intenția era foarte clară. Ei (SUA) chiar vor asta. Danezii sunt acum în modul de criză.” Groenlanda, miză strategică pentru SUA Brian Hughes, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate din SUA, a declarat pentru Fox News că Donald Trump consideră siguranța și securitatea Groenlandei drept priorități importante pentru Statele Unite, mai ales în contextul investițiilor semnificative făcute de China și Rusia în regiunea Arctică. „Președintele este hotărât să protejeze nu doar interesele SUA în Arctica, ci și să colaboreze cu Groenlanda pentru a asigura prosperitatea reciprocă a ambelor națiuni”, a adăugat Hughes. Groenlanda nu este de vânzare, spun liderii locali Premierul danez, Mette Frederiksen, a reiterat că Groenlanda nu este de vânzare, subliniind că prim-ministrul Groenlandei, Mute Edege, a fost „foarte, foarte clar” pe această temă. De asemenea, ea a menționat că există un sprijin considerabil în rândul populației Groenlandei pentru ca insula să rămână independentă. Un locuitor al capitalei Nuuk, Bilo Chemnitz, a declarat pentru The Washington Post: „Nu am încredere în acest om (Trump).”

Maia Sandu, întâlnire cu Volodimir Zelenski (sursa: X/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu, întâlnire cu Volodimir Zelenski

Maia Sandu, întâlnire cu Volodimir Zelenski. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a deplasat sâmbătă la Kiev pentru o întâlnire oficială cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Vizita are loc într-un moment de tensiune, marcat de criza energetică din Transnistria, regiunea separatistă prorusă situată între cele două țări. Întâlnirea a fost anunțată de Maia Sandu printr-un mesaj postat pe platforma socială X. Criza energetică din Transnistria Transnistria, o regiune cu aproximativ o jumătate de milion de locuitori, se confruntă cu întreruperi majore de energie electrică, apă caldă și termoficare, începând cu 1 ianuarie. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Situația a fost declanșată de expirarea contractului dintre Kiev și Moscova, care permitea tranzitul de gaze naturale rusești prin Ucraina către Moldova și, implicit, Transnistria. Gazul rusesc era oferit gratuit de gigantul Gazprom pentru susținerea regiunii separatiste, însă tranzitul său depindea de un gazoduct ce traversa Ucraina. Odată cu încetarea contractului, acest flux a fost întrerupt, provocând o criză energetică fără precedent. Maia Sandu, întâlnire cu Volodimir Zelenski Președinta Maia Sandu a precizat că întâlnirea sa cu liderul ucrainean vizează teme cruciale pentru ambele țări. Printre acestea se numără securitatea regională, energia și infrastructura, comerțul bilateral. „Vom discuta despre securitate, energie, infrastructuri, comerț și sprijin reciproc pe calea aderării la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu. Manifestații în Transnistria, presiuni asupra Chișinăului În regiunea separatistă Transnistria au avut loc vineri manifestații, locuitorii cerând Chișinăului să faciliteze reluarea livrărilor de gaze rusești. Aceștia consideră că măsurile sunt necesare pentru a pune capăt crizei energetice care afectează regiunea. În paralel, premierul moldovean Dorin Recean a acuzat Moscova de generarea instabilității în Moldova. Republica Moldova și Ucraina, sprijin reciproc În timp ce Ucraina continuă să reziste invaziei ruse, Chișinăul este îngrijorat de riscul extinderii conflictului pe teritoriul său. Republica Moldova se teme de o destabilizare suplimentară a regiunii separatiste Transnistria, orchestrată de Moscova. Restul Republicii Moldova rămâne, deocamdată, protejat de tăieri masive de energie, datorită importurilor de electricitate și gaze naturale din România.

Ajutorul extern al SUA, înghețat temporar (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

Ajutorul extern al SUA, înghețat temporar

Ajutorul extern al SUA, înghețat temporar. Noul secretar de stat al SUA, Marco Rubio, a luat o decizie controversată, înghețând temporar ajutorul extern al Statelor Unite, cu excepția celui acordat Egiptului și Israelului. Potrivit unei circulare interne a Departamentului de Stat, citată de BBC, această măsură va permite reexaminarea completă a programelor de ajutor extern în conformitate cu politica președintelui Donald Trump. Ajutorul extern al SUA, înghețat temporar Conform circularei, „nu vor fi angajate fonduri noi” până la finalizarea reexaminării fiecărui program. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Ordinul executiv al președintelui Trump, emis în ziua învestirii sale, prevede înghețarea ajutorului extern pentru o perioadă de 90 de zile. Excepție fac Israelul și Egiptul, care rămân cei mai importanți beneficiari ai ajutorului militar american. Programele afectate Ajutorul alimentar de urgență este scutit de această măsură, însă circulara nu menționează explicit Ucraina, care a primit miliarde de dolari sub administrația Biden pentru a se apăra de agresiunea rusă. Aceasta sugerează că sprijinul pentru Ucraina ar putea fi, de asemenea, blocat. Motivele deciziei Marco Rubio a explicat că decizia de a suspenda temporar ajutorul extern vine din necesitatea de a evalua dacă angajamentele existente nu sunt duplicative și dacă sunt eficiente. Acesta a afirmat că această decizie reflectă politica externă a administrației Trump. Într-un decret semnat luni, Donald Trump a declarat că birocrația din industria ajutoarelor externe nu este aliniată cu interesele și valorile americane, în unele cazuri fiind chiar contrară acestora. Israelul și Egiptul, priorități strategice Israelul și Egiptul sunt printre cei mai mari beneficiari ai ajutorului militar american. Decizia de a exclude aceste țări de la înghețare reflectă importanța lor strategică în politica externă a SUA. Israelul primește anual ajutor militar semnificativ, iar Egiptul este considerat un partener cheie în regiunea Orientului Mijlociu. Implicațiile internaționale Măsura luată de Rubio a generat controverse, fiind percepută ca o schimbare majoră în politica externă a SUA. Blocarea potențială a ajutoarelor pentru Ucraina ar putea avea implicații semnificative în conflictul cu Rusia, în timp ce reexaminarea programelor ar putea afecta relațiile cu alte țări beneficiare.

Controversatul Pete Hegseth, șef al Pentagonului (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Internațional

Controversatul Pete Hegseth, șef al Pentagonului

Controversatul Pete Hegseth, șef al Pentagonului. Nominalizarea lui Pete Hegseth, propunerea lui Donald Trump pentru funcția de secretar al Apărării, a fost aprobată cu dificultate vineri de Senatul american, în ciuda acuzațiilor de agresiune sexuală, consum excesiv de alcool și lipsei de experiență. Republicani, împotriva nominalizării Decizia a fost luată la limită, cu votul decisiv al vicepreședintelui J.D. Vance, care a fost necesar pentru a debloca paritatea 50-50 din Senat. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Deși republicanii dețin o majoritate de 53 de locuri în Senat, trei dintre aceștia au votat împotriva lui Hegseth, printre care Mitch McConnell și Lisa Murkowski. Aceasta din urmă a declarat că nominalizarea ridică „îngrijorări considerabile”, menționând opoziția anterioară a lui Hegseth față de prezența femeilor în trupele de luptă, poziție pe care acesta susține că a revizuit-o recent. Controversatul Pete Hegseth, șef al Pentagonului Cunoscut ca prezentator la Fox News, Hegseth, în vârstă de 44 de ani, urmează să preia conducerea Pentagonului, un minister cu un buget anual uriaș de 850 de miliarde de dolari și aproximativ trei milioane de angajați. În timpul audierilor de confirmare, el a declarat că intenționează să restabilească o „cultură războinică” în armata americană, criticând ceea ce consideră a fi o orientare prea „woke” și de stânga a Pentagonului. Nominalizarea lui Pete Hegseth a stârnit proteste intense, alimentate de acuzații de agresiune sexuală din 2017. Deși Hegseth neagă orice relație neconsensuală, un acord financiar de 50.000 de dolari încheiat cu acuzatoarea sa a ridicat semne de întrebare. Criticile senatorilor În timpul audierilor, senatoarea Elizabeth Warren l-a acuzat de comportament nepotrivit din cauza consumului excesiv de alcool. Ea a relatat un incident în care Hegseth ar fi fost atât de beat încât a cântat cântece islamofobe într-un bar. Criticii, inclusiv senatoarea Tammy Duckworth, au evidențiat lipsa de experiență a lui Hegseth pentru a conduce un portofoliu de o asemenea importanță. Duckworth, un fost pilot de elicopter de luptă rănit grav în Irak, a fost unul dintre cei mai vocali opozanți ai nominalizării. Reacțiile publice și politice Nominalizarea lui Pete Hegseth a polarizat opinia publică și clasa politică. În timp ce Donald Trump l-a apărat cu fermitate, numindu-l „un om de bine”, opoziția democrată și chiar o parte din republicani au subliniat că alegerea sa nu respectă standardele morale și profesionale necesare pentru această funcție. Planurile sale de a schimba direcția ideologică a armatei americane vor fi monitorizate îndeaproape, iar presiunea publică rămâne ridicată.

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia (sursa: Facebook/Royal Navy)
Internațional

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia. Ministrul britanic al apărării, John Healey, a emis un avertisment direct către președintele rus Vladimir Putin, după ce o navă-spion rusă, identificată ca fiind Iantar, a fost reperată în Canalul Mânecii. Incidentul subliniază tensiunile crescânde privind securitatea infrastructurii submarine în Europa. Tensiuni între Marea Britanie și Rusia Luni, nava Iantar a intrat în apele teritoriale britanice, fiind imediat monitorizată de forțele navale britanice. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „În ultimele două zile, Royal Navy a desfășurat navele HMS Somerset și HMS Tyne pentru a supraveghea fiecare minut apele noastre,” a declarat John Healey. Acțiunile navelor britanice au demonstrat capacitatea de a răspunde prompt la amenințările din partea Rusiei. Infrastructurile submarine britanice, vizate Conform Ministerului britanic al Apărării, Iantar a fost detectată recent deasupra unor cabluri submarine din apele britanice, iar activitatea sa este considerată suspectă. „Nava este utilizată pentru a aduna informații și a cartografia infrastructurile submarine ale Regatului Unit,” a explicat Healey în fața deputaților. Acest tip de activitate este perceput ca parte a unui posibil „război hibrid” orchestrat de Rusia. Monitorizări Royal Navy și NATO Royal Navy nu doar că monitorizează activitatea rusească, dar și acționează pentru a descuraja potențiale amenințări. În noiembrie, un submarin britanic a ieșit la suprafață în apropierea navei Iantar pentru a demonstra că fiecare mișcare a sa era supravegheată. „Mesajul meu pentru președintele Putin este clar: Noi știm ce faceți și nu vom ezita să luăm măsuri energice pentru a apăra Regatul Unit,” a subliniat Healey. NATO s-a angajat, de asemenea, să intensifice securitatea în Marea Baltică, desfășurând nave, avioane și drone pentru a proteja infrastructurile offshore. Cabluri submarine avariate În ultimele luni, mai multe cabluri submarine de telecomunicații și electricitate au fost avariate în Marea Baltică, incidente pe care liderii europeni le consideră suspecte. „Regatul Unit joacă un rol de prim plan în lupta împotriva amenințării pe care Rusia o face să planeze asupra infrastructurilor offshore din mările europene,” a declarat Ministerul britanic al Apărării. Planurile de securizare a regiunii Săptămâna trecută, liderii țărilor NATO din zona Mării Baltice s-au întâlnit în Finlanda pentru a discuta strategii de întărire a securității regionale. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a anunțat desfășurarea de forțe NATO în regiune.

Donald Trump avertizează Rusia cu sancțiuni (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump avertizează Rusia cu sancțiuni

Donald Trump avertizează Rusia cu sancțiuni. Președintele american Donald Trump a lansat miercuri un avertisment dur adresat Rusiei și „altor țări participante” la conflictul din Ucraina. Trump a declarat că Statele Unite ar putea impune taxe vamale, tarife și sancțiuni extinse asupra tuturor produselor importate, dacă nu se ajunge rapid la un acord de încetare a războiului. Donald Trump avertizează Rusia cu sancțiuni Trump a postat pe rețeaua sa Truth Social un mesaj în care subliniază că, în absența unui acord, este pregătit să ia măsuri drastice. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „Nu am altă opțiune decât să aplic niveluri ridicate de taxe, tarife și sancțiuni asupra oricărui produs vândut Statelor Unite de către Rusia și alte țări participante”, a declarat liderul american. Deși Trump nu a specificat numele celorlalte țări implicate, mesajul său transmite clar că este timpul pentru negocieri de pace. În același timp,Trump a încercat să transmită și un mesaj conciliant către poporul rus. „Eu nu caut să fac rău Rusiei. Eu iubesc poporul rus și am avut întotdeauna o bună relație cu președintele Putin”, a adăugat acesta. Un semnal pentru Rusia și Ucraina Întrebat în prima sa conferință de presă, despre posibile sancțiuni suplimentare, Trump a răspuns că acestea rămân „posibile” dacă Moscova refuză să negocieze încetarea războiului. În plus, el a subliniat că acest conflict „nu ar fi avut loc niciodată dacă aș fi fost președinte” la momentul invaziei din februarie 2022. Trump a insistat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski dorește un acord de pace, deși liderul american a afirmat că numărul victimelor conflictului a fost „subestimat” în mod semnificativ. Statele Unite au alocat deja zeci de miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei, iar Trump a confirmat că acest ajutor ar putea continua. Totuși, liderul american a evitat să ofere detalii clare despre intențiile sale în această privință. Rusia, avertizată cu „dezastrul economic” Cu o zi înainte, Trump a declarat că Rusia se îndreaptă spre un „dezastru” economic dacă nu negociază un acord de pace sau de încetare a focului cu Ucraina. În prezent, importurile din Rusia către SUA s-au redus semnificativ, de la 4,3 miliarde de dolari în 2023 la 2,9 miliarde în 2024. Principalele produsele importate sunt îngrășăminte și metale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră