joi 23 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5835 articole
Internațional

Rusia a propus Ucrainei noi negocieri directe la Istanbul, pe 2 iunie

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri. Vladimir Medinski, liderul delegației ruse la negocierile de pace cu Ucraina, a anunțat că a transmis Kievului o propunere cu data și locul pentru o nouă rundă de discuții privind oprirea luptelor. Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a precizat că următoarea rundă de negocieri va avea loc pe 2 iunie, la Istanbul. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că ambele părți s-au angajat să pregătească propuneri privind reglementarea conflictului și un armistițiu, urmând să le discute și să le schimbe la următoarea întâlnire. „Suntem gata de discuții substanțiale” Potrivit mesajului postat pe Telegram, Medinski l-a contactat telefonic pe ministrul ucrainean de externe, Rustem Umerov, și i-a comunicat disponibilitatea Rusiei de a începe imediat discuții fundamentale asupra fiecărui punct din pachetul de acorduri propuse. Medinski a adăugat că delegația rusă este pregătită să se întâlnească față în față cu omologii ucraineni în zilele următoare. Se așteaptă un răspuns oficial din partea Kievului. Presiuni internaționale pentru pace Negocierile au loc în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump pentru încetarea celui mai sângeros conflict din Europa postbelică. La începutul lunii, delegațiile celor două țări s-au întâlnit la Istanbul pentru prima dată din martie 2022, însă fără rezultate concrete.

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri (sursa: TASS)
Frații Tate, 21 capete de acuzare (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Internațional

Frații Tate, acuzați de 21 de infracțiuni în Marea Britanie, țară care a cerut extrădarea lor

Frații Tate, 21 capete de acuzare. Controversatul influencer Andrew Tate și fratele său, Tristan Tate, vor fi judecați în Regatul Unit pentru o serie de infracțiuni grave, inclusiv viol, abuz fizic și trafic de persoane. Informația a fost confirmată miercuri de Parchetul britanic (CPS). Frații Tate, 21 capete de acuzare Procurorii britanici au autorizat un total de 21 de capete de acuzare penală împotriva celor doi frați. Andrew Tate va trebui să răspundă la 11 acuzații, printre care viol, abuzuri fizice și trafic de persoane. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Potrivit CPS, acuzațiile formulate împotriva sa au fost autorizate înaintea emiterii mandatului de extrădare din România în 2024 și sunt legate de o singură persoană reclamantă. Fratele său, Tristan Tate, va fi judecat pentru 10 capete de acuzare, care includ: viol, abuzuri fizice, trafic de persoane și control asupra prostituției în scopul obținerii de câștiguri financiare. Aceste acuzații sunt formulate în baza plângerilor a trei reclamante. Extrădarea, amânată din cauza anchetei din România Parchetul britanic a precizat că extrădarea fraților Tate a fost aprobată de instanțele românești în 2023, însă aceasta a fost amânată din cauza procedurilor penale aflate încă în desfășurare în România. „Totuşi, trebuie soluţionate întâi chestiuni penale interne din România”, a declarat un purtător de cuvânt al CPS. Proces separat în România În România, frații Andrew și Tristan Tate, care au dublă cetățenie britanică și americană, au fost trimiși în judecată de DIICOT în 20 iunie 2023. Ei sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, viol, acces ilegal la sisteme informatice, lovire sau alte violențe. Rechizitoriul DIICOT, anulat de instanță în decembrie 2024 La finalul anului 2024, instanțele din România au anulat rechizitoriul întocmit de procurori, solicitând refacerea urmăririi penale. Dosarul s-a întors astfel la DIICOT pentru completarea anchetei. Mandat european de arestare Extrădarea în Marea Britanie va avea loc după încheierea procedurilor judiciare din România. Poliția din Bedfordshire a obținut un mandat european de arestare, bazat pe acuzații privind fapte comise în perioada 2012-2015. Atât Andrew, cât și Tristan Tate neagă fără echivoc acuzațiile formulate împotriva lor.  

Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor” (sursa: Facebook/Sabīne Kazaka)
Internațional

Belgia și Turcia se alătură coaliției internaționale pentru drone în sprijinul Ucrainei

Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor”. Belgia și Turcia s-au alăturat oficial „coaliției dronelor”, o inițiativă internațională care sprijină Ucraina în războiul împotriva Rusiei prin furnizarea și dezvoltarea de drone de luptă și supraveghere. Odată cu aceste două noi aderări, numărul statelor membre a ajuns la 20, a anunțat miercuri ministrul leton al Apărării, Andris Spruds. Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor” Anunțul a fost făcut în deschiderea unei reuniuni internaționale desfășurate la Riga, capitala Letoniei, care a reunit peste 1.500 de participanți din peste 20 de țări. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Printre aceștia se numără reprezentanți ai forțelor armate, oficiali guvernamentali, companii din domeniul apărării, startup-uri și universități. Ministrul Andris Spruds a subliniat că ajutorul oferit Ucrainei este, totodată, o formă de protejare a valorilor democratice și a securității colective. „Ajutând Ucraina, apărăm valorile comune și investim în industria noastră de apărare”, a declarat acesta. O inițiativă lansată de Letonia și Marea Britanie Coaliția dronelor a fost creată în februarie 2024 la inițiativa Letoniei, care copreșidează formatul împreună cu Regatul Unit. Până în prezent, statele membre au alocat aproximativ două miliarde de euro pentru livrarea și dezvoltarea de drone destinate Ucrainei. Letonia, un contributor important în sprijinul Ucrainei Ministerul leton al Apărării a anunțat că a livrat până acum circa 5.000 de drone Ucrainei. În plus, în 2023, Letonia a contribuit cu 20 de milioane de euro pentru sprijinirea coaliției. „Laborator” de inovație în domeniul dronelor Conflictul militar din Ucraina a devenit un teren de testare pentru noile tehnologii în materie de drone. Ambele părți implicate folosesc roiuri de drone pentru atacuri în spatele liniilor inamice, încercând să saboteze infrastructura și logistica adversarului. Tactici, contra-tactici și teamă pe front Rusia și Ucraina își îmbunătățesc constant tacticile, dezvoltând noi tipuri de drone și metode inovatoare de utilizare. Totodată, ambele armate caută soluții de contracarare, de la arme ușoare la bruiaj electronic care destabilizează traiectoria dronelor. Soldații din ambele tabere recunosc că trăiesc sub amenințarea permanentă a acestor aparate, folosite intens și în propaganda de război.

Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul condiționează o întâlnire trilaterală Trump–Putin–Zelenski

Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin. O posibilă întrevedere între președintele rus Vladimir Putin, cel ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump ar putea avea loc doar după încheierea unor acorduri concrete între Rusia și Ucraina, a transmis miercuri Kremlinul. Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o astfel de reuniune trilaterală ar trebui să fie „rezultatul unor acorduri concrete între cele două delegații”. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Afirmația a fost făcută în cadrul briefingului său zilnic, ca răspuns la propunerea formulată de Zelenski. Propunerea lui Zelenski Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți, într-o conferință de presă, că este deschis unei întâlniri în format trilateral: Trump–Putin–Zelenski. „Sunt gata pentru orice format. Dacă Putin nu dorește o întâlnire bilaterală, nici formatul trilateral nu mă deranjează”, a spus liderul ucrainean. Negocieri blocate între Rusia și Ucraina Deși în luna mai au avut loc negocieri între Rusia și Ucraina la Istanbul, acestea nu au produs rezultate concrete. Deocamdată, nu a fost confirmată o nouă rundă de discuții, deși ea este anticipată. Kremlinul evită comentariile lui Trump Președintele american Donald Trump a declarat că vrea să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei cât mai curând posibil. Deși a oscilat între critici și gesturi de deschidere față de Vladimir Putin, în ultimele zile Trump a adoptat un ton mult mai dur. El a acuzat că președintele rus „a înnebunit complet” în urma atacurilor aeriene masive asupra Ucrainei. „Dacă nu eram eu, multe lucruri rele i s-ar fi întâmplat deja Rusiei. El se joacă cu focul!”, a afirmat Trump marți. Dmitri Peskov a refuzat să comenteze declarațiile recente ale lui Donald Trump, însă i-a mulțumit pentru „eforturile de mediere”, reiterând că Rusia va continua să își apere „propriile interese”.

Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane (sursa: tass.ru)
Internațional

Rusia critică dur planurile Germaniei de consolidare militară: intenții „foarte îngrijorătoare”

Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a catalogat drept „foarte îngrijorătoare” intențiile recente ale Germaniei de a-și consolida forțele armate. Comentariile au fost făcute miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Moscova, și reflectă temeri legate de istoria militară a Europei. Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane Lavrov a reacționat la declarațiile noului cancelar german, Friedrich Merz, care a afirmat că dorește ca Germania să devină principala putere militară din Europa. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Șeful diplomației ruse a amintit de momentele din secolul trecut în care Germania a ocupat această poziție și a provocat „nenorociri”, referindu-se la Primul și Al Doilea Război Mondial. Friedrich Merz: „Germania va avea cea mai puternică armată” La începutul lunii mai, Friedrich Merz a subliniat că Germania trebuie să facă față unei amenințări crescânde din partea Rusiei și unei protecții americane incerte în cadrul NATO. În acest context, el a declarat că „prioritatea este consolidarea Bundeswehr-ului” și că Germania va construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”. Răspunsul Germaniei la ofensiva rusă Cancelarul german a avertizat că Rusia nu se va opri la Ucraina, subliniind că o victorie rusească sau anexarea unor teritorii nu ar fi suficiente pentru ambițiile Kremlinului. Din acest motiv, Berlinul consideră esențială întărirea capacităților sale de apărare. O schimbare de paradigmă după decenii de pacifism După ororile celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a menținut o politică profund pacifistă și a subfinanțat apărarea, bazându-se pe protecția SUA în cadrul NATO. Totuși, atacul Rusiei asupra Ucrainei, declanșat în februarie 2022, a provocat o schimbare strategică majoră la Berlin. Deși guvernul precedent, condus de Olaf Scholz, a inițiat o creștere semnificativă a bugetului apărării, armata germană se confruntă în continuare cu provocări serioase. Rapoartele indică lipsuri majore în ceea ce privește echipamentele, infrastructura și eficiența birocratică.

Studenții străini (SUA), verificați la postări (sursa: BBC)
Internațional

Studenților străini din SUA le sunt verificate postările din social media pentru reînnoirea vizelor

Studenții străini (SUA), verificați la postări. Administrația americană a anunțat marți suspendarea temporară a procesării vizelor pentru studenții străini, în așteptarea unor noi instrucțiuni privind verificarea postărilor de pe rețelele sociale. Studenții străini (SUA), verificați la postări Decizia survine în contextul unei ofensive mai largi a administrației Trump împotriva mediului academic, în special a Universității Harvard. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Casa Albă a anunțat că intenționează să rezilieze toate contractele federale cu Harvard, o instituție cu 162 de laureați ai Premiului Nobel. În paralel, președintele Donald Trump dorește interzicerea înscrierii studenților străini la Harvard, care în prezent reprezintă 27% din totalul populației universitare. Proteste masive au avut loc marți în fața campusului, unde sute de studenți americani și internaționali au cerut oprirea acestor măsuri. Studenți arestați, universități străine pregătite să intervină În ultimele luni, mai mulți studenți străini au fost arestați sau expulzați după ce au participat la manifestații pro-palestiniene, iar vizele lor au fost revocate. Între timp, Hong Kong și Japonia au anunțat că sunt dispuse să primească studenții excluși de universitățile americane. Universitățile din Tokyo și Kyoto analizează măsuri de sprijin pentru aceștia. Acuzații de propagandă „woke” și legături cu China Administrația Trump acuză Harvard că ar fi permis răspândirea antisemitismului în campus și că promovează ideologia progresistă, etichetată peiorativ drept „woke”. De asemenea, universitatea este suspectată că ar avea legături cu Partidul Comunist Chinez, potrivit unor oficiali americani. Finanțarea federală a universităților a fost redusă deja cu peste 2 miliarde de dolari, iar Harvard ar putea pierde contracte în valoare de 100 de milioane de dolari. Mai puțini absolvenți LGBT+, mai mulți muncitori Purtătoarea de cuvânt a președintelui, Karoline Leavitt, a declarat pentru Fox News că Trump preferă direcționarea fondurilor publice către instituții care promovează valorile americane și formează specialiști pentru economie. „Avem nevoie de mai puține diplome LGBT+ de la Harvard și de mai mulți muncitori calificați”, a spus ea. În replică, președintele interimar al Harvard, Alan Garber, a îndemnat universitățile americane să rămână ferme în fața atacurilor politice.

Donald Trump insistă cu anexarea Canadei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea că cumpere Canada cu 61 de miliarde de dolari, cât ar costa-o protecția "Domului de aur"

Donald Trump insistă cu anexarea Canadei. Președintele american Donald Trump a reiterat marți propunerea ca Canada să devină al 51-lea stat al SUA, la scurt timp după un discurs ferm al regelui Charles al III-lea, care a apărat suveranitatea canadiană. În schimbul aderării, liderul de la Casa Albă a promis Canadei acces gratuit la sistemul său antirachetă „Domul de Aur”. Donald Trump insistă cu anexarea Canadei „Am spus Canadei, care își dorește cu adevărat să facă parte din fabulosul nostru «Dom de Aur», că o va costa 61 de miliarde de dolari dacă rămâne o națiune separată, dar că nu o va costa NIMIC dacă devine cel de-al 51-lea stat american”, a scris Trump pe rețeaua sa Truth Social. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare El a adăugat că „Ei studiază oferta!”, sugerând că discuțiile ar fi în desfășurare. Regele Charles: „Canada este puternică și liberă” În replică, regele Charles al III-lea a declarat marți la Ottawa că autodeterminarea este o valoare esențială pentru canadieni, într-un moment în care amenințările lui Trump generează o criză fără precedent. Suveranul a reafirmat atașamentul Canadei față de valorile democratice, pluralism, supremația legii și libertate, subliniind că „Canada este puternică și liberă”. Premierul Carney respinge anexarea Mark Carney, noul premier canadian, care l-a înlocuit pe Justin Trudeau în martie, a respins constant ideea anexării, inclusiv în cadrul unei întâlniri recente în Biroul Oval. Cu toate acestea, el a confirmat că Ottawa poartă discuții la nivel înalt cu Washingtonul privind o posibilă participare la sistemul „Domul de Aur”, un proiect strategic american menit să protejeze SUA de rachete balistice, hipersonice, drone și alte amenințări moderne.

Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice (sursa: X/Johann Wadephul)
Internațional

Germania insistă că nu poate fi forțată să fie solidară cu Israel, în chestiunea Gaza

Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice. Ministrul adjunct de externe al Germaniei, Johann Wadephul, a transmis un mesaj clar guvernului israelian: acuzațiile de antisemitism nu trebuie folosite pentru a constrânge Germania politic, în contextul criticilor tot mai ferme formulate la adresa campaniei militare israeliene din Fâșia Gaza. Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice „Sprijinul nostru pentru lupta împotriva antisemitismului și pentru dreptul Israelului de a exista nu trebuie exploatat pentru a justifica războiul din Gaza”, a declarat Wadephul într-o conferință de presă susținută la Berlin. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Oficialul german a subliniat că, în ciuda complexității situației din regiune, Guvernul federal nu va accepta să fie supus unei „solidarități forțate”. „Nu vom permite să fim împinși într-o poziție în care să fim obligați la o susținere necondiționată”, a afirmat Wadephul. Critici la adresa duratei și intensității acțiunilor Israelului Ministrul german a recunoscut dreptul legitim al Israelului de a se apăra și de a acționa împotriva grupării Hamas, mai ales în contextul în care aceasta ține în continuare ostatici israelieni. Cu toate acestea, a adăugat că „durata, severitatea și consistența” operațiunii militare a Israelului în Fâșia Gaza ridică serioase semne de întrebare privind proporționalitatea. Aprovizionarea populației din Gaza, o preocupare majoră Wadephul a condamnat situația umanitară din Gaza, subliniind că este „complet inacceptabil” ca civilii să nu aibă acces la alimente de bază și medicamente. „Germania are o responsabilitate specială față de Israel, dar suntem de asemenea alături de populația civilă din Fâșia Gaza”, a punctat oficialul german. Posibilă limitare a livrărilor de arme către Israel Referindu-se la viitoarele livrări de arme către Israel, Wadephul a afirmat că există o „linie roșie” pe care Germania nu o va depăși. „Acolo unde Guvernul german vede un risc de încălcare a dreptului umanitar internațional, vom interveni și nu vom livra arme”, a declarat ministrul adjunct. În încheiere, Wadephul a anunțat că ministrul israelian Gideon Saar va efectua în curând o vizită oficială în Germania, context în care aceste teme vor fi discutate la cel mai înalt nivel diplomatic.  

UE declanșează anchetă împotriva site-urilor porno (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE descoperă în 2025 că minorii au acces facil la platforme pornografice online. A demarat ancheta

UE declanșează anchetă împotriva site-urilor porno. Comisia Europeană a anunțat marți deschiderea unei anchete oficiale împotriva unor platforme pornografice majore — Pornhub, Stripchat, XNXX și Xvideos. Acestea sunt suspectate că nu aplică măsuri eficiente de verificare a vârstei utilizatorilor. UE declanșează anchetă împotriva site-urilor porno Oficialii europeni acuză lipsa unor măsuri adecvate pentru verificarea vârstei utilizatorilor și protejarea copiilor împotriva accesului la materiale destinate exclusiv adulților. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Conform anchetei preliminare a Comisiei, platformele nu dispun de mecanisme „adecvate și proporționale” pentru a garanta un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori. Metodele actuale, precum fereastra pop-up care solicită utilizatorului să confirme că are peste 18 ani, sunt considerate ineficiente și ușor de eludat. Platformele nu evaluează riscurile pentru copii Comisia mai susține că site-urile investigate nu au efectuat o evaluare clară a riscurilor sau măsuri de atenuare a impactului negativ asupra drepturilor copilului, sănătății mintale sau fizice a utilizatorilor. Lipsa acestui demers este considerată o încălcare a prevederilor DSA, mai ales pentru platformele catalogate drept „foarte mari” în ecosistemul digital european. Reacția companiei Aylo, care deține Pornhub Într-un comunicat transmis presei, compania Aylo, proprietarul Pornhub, a declarat că este „pe deplin angajată în asigurarea siguranței minorilor online” și că va coopera cu autoritățile. Totodată, Aylo pledează pentru o schimbare de abordare la nivel global: „Credem că verificarea vârstei ar trebui realizată direct la nivelul dispozitivului utilizatorului, pentru o soluție mai eficientă și respectuoasă cu viața privată.” UE cere acțiuni coordonate pentru protejarea minorilor Henna Virkkunen, vicepreședinta Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a transmis un mesaj clar: „Prioritatea noastră este protejarea minorilor și asigurarea navigării online în deplină siguranță. Vom coopera cu statele membre pentru a combate orice formă de risc la adresa copiilor.” Comisia susține că nu doar platformele mari, ci și cele mai mici — care nu ating pragul de 45 de milioane de utilizatori lunar în UE — trebuie să respecte regulile digitale privind protecția copiilor. Presiuni internaționale pentru reglementări mai dure Ancheta Comisiei Europene vine pe fondul unei scrutinizări globale tot mai intense asupra serviciilor online pentru adulți. În Regatul Unit, autoritatea de reglementare Ofcom a demarat recent două investigații privind site-uri porno care nu folosesc metode de verificare a vârstei. Mai mult, Pornhub a blocat accesul la site-ul său în 16 state americane, inclusiv Texas, Florida și Louisiana, în urma unor legi locale care impun verificarea identității utilizatorilor. Posibile sancțiuni de până la 6% din venituri Platformele supuse anchetei fac parte din categoria Very Large Online Platforms (VLOP) conform DSA și sunt obligate să implementeze măsuri riguroase împotriva conținutului ilegal sau dăunător. În cazul în care se confirmă încălcarea regulilor, acestea pot fi supuse sancțiunilor financiare de până la 6% din cifra lor de afaceri anuală. Deși Stripchat va fi retrasă din lista VLOP, Comisia a anunțat că neregulile constatate vor continua să fie investigate.

Trump, avertisment foarte dur către Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump își pierde răbdarea cu Putin: Se joacă cu focul, multe lucruri foarte rele i s-ar fi întâmplat

Trump, avertisment foarte dur către Putin. Președintele american Donald Trump a lansat marți un avertisment dur la adresa liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că acesta „se joacă cu focul”. Trump, avertisment foarte dur către Putin „Ceea ce Vladimir Putin nu realizează este că, dacă nu eram eu, multe lucruri rele i s-ar fi întâmplat deja Rusiei, și vreau să spun FOARTE RELE”, a scris Trump pe rețelele sociale. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Trump a adăugat că liderul de la Kremlin „se joacă cu focul. Duminică, în urma unor noi atacuri sângeroase ale Rusiei asupra Ucrainei, Donald Trump a reiterat criticile, acuzându-l din nou pe Putin că „a înnebunit complet” și că „omoară inutil o mulțime de oameni”. „Nu vorbesc doar despre soldați. Rachete și drone sunt lansate asupra orașelor din Ucraina, fără absolut niciun motiv”, a denunțat Trump într-o nouă declarație. Potrivit surselor CNN și Wall Street Journal, Donald Trump ar putea anunța în curând un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. O astfel de măsură ar reprezenta o ruptură semnificativă față de linia politică anterioară a președintelui SUA, care până de curând a menținut o retorică de apropiere față de liderul rus. De la apropiere diplomatică la distanțare radicală Trump, care s-a lăudat în trecut cu o relație „privilegiată” cu Vladimir Putin, spera ca această apropiere să contribuie la încheierea războiului declanșat în februarie 2022, prin invazia rusă în Ucraina. Însă, schimbarea de ton din ultimele zile sugerează o reevaluare radicală a strategiei sale externe. Sancțiunile ar putea viza sectorul bancar Conform Wall Street Journal, sancțiunile aflate în discuție ar putea afecta direct sectorul bancar rus, o măsură ce ar avea un impact major asupra economiei de război a Kremlinului. Președintele democrat Joe Biden a impus deja anterior un set extins de sancțiuni pentru a frâna finanțarea agresiunii ruse. Presiuni din Congres pentru sancțiuni „secundare” dure În paralel, doi senatori americani, democratul Richard Blumenthal și republicanul Lindsey Graham, exercită presiuni suplimentare pentru impunerea unor sancțiuni și mai dure, numite „secundare”. Acestea nu s-ar îndrepta direct împotriva Rusiei, ci ar penaliza țările care continuă să cumpere hidrocarburi și materii prime rusești. Pentru a limita accesul Moscovei la sursele de venit din exporturi, cei doi senatori propun o taxă uriașă: 500% pe toate bunurile importate în SUA din țări care întrețin relații comerciale cu Rusia. Obiectivul este clar: tăierea principalelor surse de finanțare ale regimului Putin.

Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, iritat că mai sunt companii rusești care folosesc servicii Microsoft și Zoom: „Să-i sufocăm”

Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că platformele occidentale care încă operează în Rusia, precum Microsoft și Zoom, ar trebui „sufocate”, întrucât ar dăuna producătorilor autohtoni. Declarația a fost făcută în timpul unei întâlniri televizate cu oameni de afaceri. Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale „Trebuie să fie sufocate. Spun asta fără rușine. Ei încearcă să ne sugrume, trebuie să răspundem la fel”, a afirmat liderul de la Kremlin. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Putin a subliniat că firmele străine au beneficiat de condiții excelente pe piața rusă, însă au ales să susțină sancțiunile și să părăsească țara sau să continue activitatea în mod dăunător pentru sectorul local. „Nu am expulzat pe nimeni. Le-am oferit condiții foarte bune. Acum ei încearcă să ne blocheze”, a adăugat Putin. Un antreprenor prezent la întâlnire a atras atenția că marile firme din Rusia continuă să folosească servicii occidentale, ceea ce generează pierderi considerabile pentru industria locală IT. Firmele care au plecat nu vor fi „primite cu covorul roșu” Președintele rus a declarat că firmele occidentale care au părăsit piața rusă după începutul invaziei din Ucraina nu vor fi primite cu brațele deschise. El a precizat că unele companii au insultat Rusia și au sprijinit financiar armata ucraineană. „Unii ne-au jignit, au donat bani armatei ucrainene. Ne trebuie scuzele lor? Nu. Asta nu e suficient”, a spus Putin. Moscova: revenirea companiilor străine nu va fi ușoară Putin a denunțat restricțiile impuse de guvernele occidentale propriilor companii de a face afaceri în Rusia. Liderul rus avertizează că reintrarea pe piață va fi dificilă pentru firmele care au ales să se retragă. McDonald’s vrea să-și înregistreze marca în chirilică Media ruse au relatat recent că McDonald’s a depus o cerere de înregistrare a mărcii sale în caractere chirilice. Potrivit experților, șansele de reușită sunt mari, întrucât compania și-a păstrat drepturile comerciale în Rusia. „Cererea este în analiză. Șansele de aprobare sunt mari, pentru că McDonald’s deține în continuare drepturile asupra mărcilor sale”, a declarat Alina Aksinșina, director Online Patent. După ce a anunțat închiderea celor aproximativ 850 de restaurante în martie 2022, McDonald’s a vândut operațiunile din Rusia către antreprenorul Aleksandr Govor. Acesta s-a angajat să mențină locurile de muncă timp de cel puțin doi ani. Deși Putin și consilierii săi economici au discutat pe larg despre reintrarea unor companii străine pe piața rusă, autoritățile susțin că, până acum, niciuna nu a abordat oficial guvernul pentru revenire.

Kremlinul acuză Europa de implicare militară (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul susține că țările europene participă indirect la războiul din Ucraina, cu armament

Kremlinul acuză Europa de implicare militară. Kremlinul susține că sprijinul militar oferit de statele europene Ucrainei reprezintă o implicare indirectă în războiul împotriva Rusiei. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat marți că Europa continuă să trimită o gamă largă de sisteme de armament și muniții Kievului. Kremlinul acuză Europa de implicare militară „Europa participă indirect la conflict. Livrările de armament către Ucraina nu ajută la rezolvarea pașnică a situației”, a declarat Peskov în conferința sa de presă zilnică. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Pe lângă sprijinul militar, Kremlinul observă cu îngrijorare și discuțiile privind posibilitatea trimiterii de trupe europene în Ucraina. Peskov avertizează că aceste demersuri ale statelor occidentale nu contribuie în niciun fel la găsirea unei soluții diplomatice. Germania susține dreptul Ucrainei de a lovi ținte din Rusia Declarațiile lui Peskov vin după ce cancelarul german Friedrich Merz a susținut, marți, că Ucraina are dreptul de a folosi arme cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor militare de pe teritoriul Rusiei. El a subliniat că, pentru a se apăra eficient, Ucraina trebuie să poată lovi inclusiv în spatele frontului. „Doar cei care pot ataca ținte pe teritoriul agresorului se pot apăra cu adevărat”, a declarat Merz într-o conferință de presă comună cu premierul finlandez, Petteri Orpo, în orașul Turku. Peskov condamnă atacurile cu drone ucrainene Reprezentantul Kremlinului a condamnat totodată intensificarea atacurilor cu drone ucrainene asupra teritoriului rus. Aceste atacuri, spune el, nu contribuie la procesul de pace. Rusia răspunde cubombardamente intense În replică, Rusia a lansat recent cele mai intense bombardamente asupra Ucrainei de la începutul invaziei. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, în noaptea de duminică spre luni, Rusia a trimis 355 de drone asupra teritoriului ucrainean — un nou record de la începutul conflictului în februarie 2022.

Incidentul din Liverpool, fără suspiciuni teroriste (sursa: BBC)
Internațional

Poliția nu consideră terorist incidentul de la Liverpool, unde o mașină a intrat în mulțime

Incidentul din Liverpool, fără suspiciuni teroriste. Un incident grav a avut loc luni seară în Liverpool, când o mașină a intrat în mulțimea care sărbătorea titlul câștigat de FC Liverpool în Premier League. Douăzeci și șapte de persoane au fost rănite, dintre care două sunt în stare gravă. Printre cei internați se află și patru copii, unul dintre ei fiind în stare critică, potrivit serviciului de ambulanță Northwest. Incidentul din Liverpool, fără suspiciuni teroriste Poliția din Merseyside a declarat că șoferul, un bărbat britanic de 53 de ani, a fost arestat și că incidentul este tratat ca unul izolat, fără suspiciuni de terorism. Citește și: Mișcare strategică a lui Nicușor Dan, în favoarea lui Băluță, care susține intrarea PSD la guvernare Imaginile apărute pe rețelele sociale arată momentul impactului și reacția haotică a mulțimii, care a încercat să oprească vehiculul. Autoritățile au cerut publicului să evite speculațiile și răspândirea dezinformării. Premierul Starmer și clubul FC Liverpool Premierul Keir Starmer a calificat evenimentul drept „îngrozitor” și și-a exprimat solidaritatea cu victimele. Clubul FC Liverpool a transmis un comunicat în care anunță că este în contact cu autoritățile și că „gândurile și rugăciunile” echipei sunt alături de cei afectați. O sărbătoare umbrită de tragedie Parada titlului câștigat de Liverpool a atras sute de mii de oameni pe străzi, în ciuda ploii torențiale. Jucători ca Mohamed Salah și Virgil van Dijk au defilat timp de patru ore într-un autobuz cu etaj. Pentru fani, a fost prima ocazie de a celebra un titlu național în 35 de ani. Evenimentul a reamintit comunității de tragedia Hillsborough din 1989, când 97 de suporteri au murit, iar peste 760 au fost răniți.

"Domul de aur", război nuclear spațial (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Lumea, în război nuclear spațial din cauza "Domului de aur" al SUA, acuză China și Coreea de Nord

"Domul de aur", război nuclear spațial. Coreea de Nord a condamnat planul președintelui american Donald Trump de a construi un sistem de apărare antirachetă după modelul israelian „Domul de Fier”, redenumit de acesta „Domul de Aur”. "Domul de aur", război nuclear spațial Potrivit presei nord-coreene, proiectul reprezintă o amenințare „foarte periculoasă” care ar putea declanșa un „război nuclear” în spațiu. Citește și: Mișcare strategică a lui Nicușor Dan, în favoarea lui Băluță, care susține intrarea PSD la guvernare Ministerul de Externe al Coreei de Nord a emis un memorandum prin care avertizează comunitatea internațională că inițiativa americană este o acțiune amenințătoare ce pune în pericol echilibrul strategic al statelor dotate cu arme nucleare. Phenianul acuză Washingtonul că intenționează să transforme spațiul într-un potențial câmp de luptă nuclear. Sistemul „Domul de Aur”, ambițios și costisitor Donald Trump a prezentat recent detalii suplimentare despre acest sistem de apărare, pentru care propune o finanțare de aproximativ 175 de miliarde de dolari. Deși susține că este vital pentru supraviețuirea SUA, analiștii avertizează asupra provocărilor tehnice, politice și financiare majore. China și Coreea de Nord se opun ferm Atât Coreea de Nord, cât și China și-au exprimat opoziția față de proiect, denunțând ambițiile americane de a domina spațiul. Analistul Hong Min atrage atenția că Phenianul consideră sistemul capabil să reducă eficiența arsenalului său nuclear, fiind astfel determinat să dezvolte tehnologii alternative pentru a-l contracara.

Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase” (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul reacționează dur la anunțul privind extinderea razei armelor livrate Ucrainei

Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase”. Kremlinul a calificat luni drept „o decizie destul de periculoasă” anunțul făcut de cancelarul federal german Friedrich Merz privind eliminarea limitelor de rază pentru armele furnizate Ucrainei de către aliații occidentali. Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase” Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, această măsură contravine eforturilor de reglementare politică a conflictului. Citește și: Mișcare strategică a lui Nicușor Dan, în favoarea lui Băluță, care susține intrarea PSD la guvernare „Dacă aceste decizii au avut cu adevărat loc, ele vin în mod categoric împotriva aspirațiilor noastre de a intra într-o reglementare politică. Și prin urmare, aceasta este o decizie foarte periculoasă”, a declarat Peskov într-o înregistrare video difuzată de presa rusă. Merz: Ucraina poate lovi ținte din Rusia Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni, într-un interviu pentru televiziunea publică WDR, că aliații Ucrainei, Germania, SUA, Regatul Unit și Franța, nu mai impun nicio limitare privind raza de acțiune a armelor furnizate Kievului. „Asta înseamnă că Ucraina se poate apăra de acum înainte, de exemplu atacând poziții militare în Rusia (...), ceea ce nu făcea în urmă cu ceva timp, cu câteva excepții. O poate face acum”, a explicat Merz. Putin respinge negocierile ca semn de slăbiciune În același interviu, Merz a afirmat că Vladimir Putin interpretează ofertele diplomatice de discuție drept un semn de slăbiciune. Remarca vine în contextul eșecului celor mai recente convorbiri ruso-ucrainene, primele din 2022 încoace, care nu au dus la o încetare a focului. Ucraina, sub un val masiv de atacuri cu drone Pe teren, situația rămâne tensionată. Ucraina a fost vizată în noaptea de duminică spre luni de un atac masiv, cu un număr record de 355 de drone, în urma unui weekend de lovituri intense. În acest context, președintele american Donald Trump l-a acuzat public pe Vladimir Putin că este „complet nebun”, amplificând discursul politic legat de escaladarea conflictului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră