marți 30 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5175 articole
Internațional

SUA, măsuri extraordinare privind plafonul datoriei

SUA, măsuri extraordinare privind plafonul datoriei. Departamentul american al Trezoreriei a anunțat că va implementa "măsuri extraordinare" începând cu 21 ianuarie, pentru a-și onora obligațiile financiare, în contextul atingerii plafonului datoriei. SUA, măsuri extraordinare privind plafonul datoriei Potrivit secretarului Trezoreriei, Janet Yellen, plafonul datoriei, stabilit la puțin peste 36.000 de miliarde de dolari, nu permite noi cheltuieli. Citește și: Călin Georgescu anunță că serviciile secrete trec de partea sa și îi amenință pe cei care i se opun: „Pot fi și consecințe!” Prin urmare, măsurile adoptate vor implica ajustări tehnice, precum oprirea temporară a plăților către fondurile de pensii și de sănătate din sectorul public. Impactul asupra pensionarilor și funcționarilor publici Janet Yellen a oferit asigurări că aceste măsuri nu vor afecta direct pensionarii sau funcționarii publici, fiind vorba despre acțiuni tehnice care evită acumularea de datorii suplimentare și penalizările economice. Aceste măsuri sunt doar temporare și vor rămâne în vigoare până când Congresul va decide ridicarea sau suspendarea plafonului datoriei. Dacă nu se ajunge la un acord, SUA riscă o situație de incapacitate de plată, ceea ce ar avea consecințe grave asupra economiei globale. Incertitudini financiare Janet Yellen a subliniat că durata acestor măsuri depinde de factori imprevizibili, cum ar fi cheltuielile și veniturile guvernamentale din lunile următoare. De asemenea, ea a făcut un apel către Congres pentru a acționa rapid și a păstra încrederea creditorilor internaționali. Planurile lui Trump Donald Trump, președintele ales, promite să echilibreze conturile publice prin reducerea cheltuielilor guvernamentale și introducerea de taxe vamale suplimentare. Acest plan are ca scop sprijinirea economiei, în timp ce impozitele vor continua să fie diminuate. Un Istoric al Modificărilor Plafonului Datoriei Problema plafonului datoriei nu este nouă în Statele Unite. Din 1960, acesta a fost ridicat sau suspendat de 78 de ori, de 49 de ori sub administrații republicane și de 29 de ori sub cele democrate. Acest precedent arată că negocierile intense privind datoria publică sunt o caracteristică a economiei americane. Prognoza datoriei publice: creștere alarmantă Un raport oficial estimează că, până în 2035, datoria publică a SUA va atinge 118% din PIB, comparativ cu 100% în 2025. Această prognoză evidențiază necesitatea unor măsuri fiscale sustenabile pentru a preveni o criză economică majoră.

SUA, măsuri extraordinare privind plafonul datoriei (sursa: Facebook/The U.S. Department of the Treasury)
Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism

Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism. Rusia ar fi planificat "acte de terorism" împotriva transportului aerian internațional, a declarat premierul polonez Donald Tusk. Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism Donald Tusk, premierul Poloniei și liderul țării care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a făcut declarații ferme în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” "Fără a intra în detalii, pot să confirm temerile fondate conform cărora Rusia a planificat acte de terorism în aer, nu numai împotriva Poloniei, ci și împotriva companiilor aeriene din întreaga lume", a afirmat Tusk. Potrivit acestuia, "actele de sabotaj, versiuni diferite ale războiului pe care Rusia l-a declarat întregii lumi civilizate, și nu doar Ucrainei, necesită o acțiune comună". Investigațiile serviciilor de informații americane Conform publicației New York Times, serviciile de informații americane au descoperit dezvoltarea unui program sofisticat de către GRU, serviciul de informații al armatei ruse. Acesta viza plasarea de explozibili în avioane cargo și de pasageri care zboară din Europa spre SUA și Canada. Incidentul a fost precedat de explozii misterioase ale unor pachete aparent inofensive în aeroporturi și depozite din Germania, Marea Britanie și Polonia, vara trecută. Acestea au fost ulterior identificate ca "teste pe teren" efectuate de GRU pentru a evalua sistemele de securitate. Mesajele transmise Kremlinului Deși implicarea directă a președintelui Vladimir Putin nu a fost confirmată, serviciile de informații americane sugerează că aceste operațiuni ar putea fi inițiative ale unor oficiali ambițioși din GRU. Oficiali de rang înalt din SUA, inclusiv Jake Sullivan, consilier pentru securitatea națională, și William Burns, directorul CIA, au transmis un avertisment direct președintelui rus Vladimir Putin. "Un sabotaj care ar duce la pierderi masive (de vieți umane) ar desemna Rusia drept stat-sponsor al terorismului", au afirmat cei doi oficiali. Reacțiile SUA și scăderea sabotajelor Ministrul securității interne din SUA, Alejandro Mayorkas, a atras atenția asupra riscului ridicat al acestor sabotaje: "Aceste încărcături s-ar fi putut declanșa într-un avion plin de pasageri". Washingtonul a constatat o scădere semnificativă a actelor de sabotaj în Europa, dar rămâne vigilent. Un înalt oficial american a declarat că "războiul secret continuă, iar Rusia încearcă să frângă voința NATO de a sprijini Ucraina fără a risca un război total cu Alianța".

Învestirea lui Trump: Orbán Viktor, absent (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Învestirea lui Trump: Orbán Viktor, absent

Învestirea lui Trump: Orbán Viktor, absent. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că nu va participa la ceremonia de învestire a aliatului său ideologic, președintele american Donald Trump. Învestirea lui Trump: Orbán Viktor, absent Decizia este motivată de chestiuni de agendă, a declarat purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, pentru publicația ungară Telex. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” În loc să fie prezent la Washington, Viktor Orban va rămâne la Budapesta, unde va prezenta rezultatele președinției ungare a Consiliului Uniunii Europene, deținută de Ungaria în a doua jumătate a anului 2024. Deocamdată, nu s-a confirmat dacă Ungaria va fi reprezentată la ceremonia de învestire de vreun emisar oficial. O relație ideologică Absența premierului ungar de la acest eveniment este remarcabilă, având în vedere relația sa apropiată cu Donald Trump. Viktor Orban a fost primul lider european care, în 2016, și-a exprimat sprijinul pentru candidatul republican la alegerile prezidențiale. Cei doi lideri împărtășesc viziuni naționaliste și o poziție fermă împotriva imigrației. De altfel, sloganul "Make Europe Great Again" al președinției ungare a Consiliului UE a fost inspirat de retorica lui Trump. Donald Trump l-a descris pe Orban drept un lider "puternic" și "respectat", în timp ce Orban l-a considerat pe Trump un aliat de încredere și singurul lider capabil să aplaneze conflictul din Ucraina. Poziționarea lui Orban în UE Viktor Orban este considerat cel mai apropiat aliat al Kremlinului din Uniunea Europeană. Premierul ungar a fost criticat frecvent pentru erodarea statului de drept și restricționarea drepturilor LGBTI în Ungaria. A fost criticată să apropierea de Rusia și refuzul de a sprijini militar Ucraina în războiul cu Moscova. O altă declarație controversată a fost aceea conform cărora războiul din Ucraina "nu ar fi avut loc" dacă Donald Trump s-ar fi aflat la conducerea SUA.

Premierul Danemarcei, conversație cu Donald Trump (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Premierul Danemarcei, conversație cu Donald Trump

Premierul Danemarcei, conversație cu Donald Trump. Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, a avut o conversație telefonică cu președintele ales al SUA, Donald Trump, pe tema Groenlandei. Subiectul a inclus posibilitatea declarării independenței insulei arctice și interesul exprimat de Trump pentru achiziționarea acesteia. Premierul Danemarcei, conversație cu Donald Trump Subiectul discuției a inclus posibilitatea declarării independenței insulei arctice și interesul exprimat de Trump pentru achiziționarea acesteia. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Premierul Groenlandei, Mute B. Egede, a reafirmat deja că "Groenlanda nu este de vânzare". Mette Frederiksen a reiterat această poziție în discuția cu Donald Trump, subliniind că orice decizie privind independența insulei revine în totalitate autorităților groenlandeze. "Prim-ministrul a subliniat că revine Groenlandei să ia singură o decizie asupra independenței", a declarat biroul șefei guvernului danez. Statutul Groenlandei și dependența economică Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani și a obținut un statut de teritoriu semi-suveran în 2009. De atunci, insula are dreptul să-și declare independența, însă acest pas nu a fost încă făcut. Economia Groenlandei depinde în mare parte de pescuit și de sprijinul financiar al guvernului danez, care contribuie anual cu aproximativ un miliard de dolari, reprezentând jumătate din bugetul insulei. Deși dispune de resurse naturale importante, precum petrol și gaze, insula are doar aproximativ 56.000 de locuitori, ceea ce face viabilitatea economică a independenței un subiect de dezbatere. Interesul strategic al SUA pentru Groenlanda Groenlanda este o zonă de interes strategic pentru Statele Unite. Cu baza aeriană Pituffik, insula joacă un rol crucial în sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, fiind poziționată pe ruta cea mai scurtă dintre Europa și America de Nord. Washingtonul a exprimat intenția de a-și extinde prezența militară în Groenlanda, inclusiv prin instalarea unor radare pentru monitorizarea activităților navale și submarine rusești din Atlantic. Tentativele SUA de a achiziționa Groenlanda Ideea de a cumpăra Groenlanda nu este nouă. În 2019, în timpul primului său mandat, Donald Trump a propus achiziția insulei, însă această inițiativă a fost respinsă de guvernul danez. După al Doilea Război Mondial, președintele american Harry Truman a încercat și el să cumpere Groenlanda cu 100 de milioane de dolari în aur, considerând-o esențială din punct de vedere strategic în contextul Războiului Rece. Danemarca a refuzat și această ofertă. Perspectivele locuitorilor Groenlandei Majoritatea locuitorilor Groenlandei sprijină ideea independenței, dar puțini consideră această opțiune viabilă din cauza dependenței economice de Danemarca. O alternativă ar putea fi un pact de "liberă asociere" cu SUA, similar statutului Insulelor Marshall, Micronezia sau Palau în Oceanul Pacific.

SUA propun reducerea nicotinei din țigări (sursa: Facebook/U.S. Food and Drug Administration)
Internațional

SUA propun reducerea nicotinei din țigări

SUA propun reducerea nicotinei din țigări. Autoritățile americane au propus o măsură revoluționară: reducerea conținutului de nicotină din țigări la niveluri care nu creează dependență. Această inițiativă ar putea reduce semnificativ numărul fumătorilor și ar afecta veniturile industriei tutunului. SUA propun reducerea nicotinei din țigări Agenția pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA a propus plafonarea nicotinei la 0,7 miligrame pe gram de tutun în țigarete, trabucuri și alte produse similare. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Scopul este de a reduce dependența și, implicit, expunerea la substanțele toxice eliberate prin arderea tutunului. Produsele alternative, precum țigările electronice, pungile cu nicotină și dispozitivele cu tutun încălzit, nu vor fi afectate de această măsură. "Prin reducerea nivelului de nicotină... până la un nivel suficient de scăzut pentru a nu mai crea dependență susținută, ciclul de expunere la aceste chimicale toxice poate fi întrerupt", a declarat Brian King, directorul Centrului pentru Produse de Tutun din cadrul FDA. Impactul asupra sănătății Conform estimărilor FDA, această măsură ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății publice. 48 de milioane de adolescenți și tineri adulți ar putea fi preveniți de la a începe să fumeze. Peste 12,9 milioane de fumători ar renunța la fumat într-un an de la implementarea măsurii. 19,5 milioane de fumători ar renunța la acest obicei în termen de cinci ani. Industria tutunului reacționează Marile companii din industria tutunului, precum British American Tobacco (BAT) și Altria (producătorul Marlboro), au criticat propunerea, considerând-o inutilă și fără fundament științific. "Aceste acțiuni ar elimina eficient țigările legale", au declarat reprezentanții BAT, avertizând asupra creșterii pieței negre de produse cu nicotină. O propunere "revoluționară" Susținătorii măsurii, precum Yolanda Richardson, președinta Campaniei pentru Copii Fără Tutun, consideră că propunerea FDA este revoluționară și îndeamnă autoritățile să o implementeze cât mai curând. "Propunerea FDA schimbă cu adevărat jocul", a afirmat Richardson, solicitând președintelui ales Donald Trump să sprijine această inițiativă. Publicul are termen până în luna septembrie pentru a trimite observații asupra acestei propuneri. FDA estimează că reglementările finale vor intra în vigoare la doi ani după publicarea deciziei oficiale.

SUA extind sancțiunile, inclusiv pentru China (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

SUA extind sancțiunile, inclusiv pentru China

SUA extind sancțiunile, inclusiv pentru China. Administrația americană a anunțat miercuri o nouă serie de sancțiuni împotriva a peste 150 de persoane și entități, acuzate că susțin efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei. Printre acestea se numără mai multe societăți cu sediul în China. SUA extind sancțiunile, inclusiv pentru China "Aceste sancțiuni vor limita și mai mult capacitatea Rusiei de a duce acest război și de a ocoli sancțiunile instituite deja de SUA", se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat al SUA. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Aceste măsuri vin pe fondul sancțiunilor anunțate săptămâna trecută de guvernele american și britanic, coordonate împotriva sectorului energetic rus. Scopul acestora este de a afecta principala sursă de finanțare a Kremlinului în războiul din Ucraina. Noua rundă de sancțiuni vizează "peste 150 de indivizi și entități" care sprijină complexul militaro-industrial rus. Printre aceștia se numără zeci de companii din afara Rusiei, în special din China, care facilitează eludarea sancțiunilor americane. Schimburile comerciale dintre Rusia și China Conform Departamentului de Stat, China este considerată "principalul furnizor" al Rusiei pentru produse sensibile utilizate în scopuri militare. Date oficiale arată că schimburile comerciale dintre Rusia și China au atins un nivel record în 2024, semnalând o apropiere între cele două țări, în ciuda sancțiunilor economice impuse Moscovei. "Importurile din China îi permit Rusiei să satisfacă nevoi importante pentru industria sa de apărare", susține Departamentul de Stat. În plus, sancțiunile inițiate de Departamentul Trezoreriei vizează societăți și indivizi care facilitează tranzacțiile transfrontaliere între Rusia și China, incluzând produse cu utilizare duală, civilă și militară.

Ploaia înghețată din Bavaria face victime (sursa: Pexels/Csegedi Joszef)
Internațional

Ploaia înghețată din Bavaria face victime

Ploaia înghețată din Bavaria face victime. Cel puțin două persoane și-au pierdut viața miercuri dimineață pe drumurile acoperite cu polei din landul Bavaria, afectat de o ploaie înghețată care a paralizat traficul rutier în sudul Germaniei. Autoritățile au raportat zeci de accidente, iar mai multe autostrăzi au fost închise. Ploaia înghețată din Bavaria face victime Potrivit WELT, din cauza poleiului, mai multe tronsoane de autostrăzi, inclusiv porțiuni ale autostrăzii A3 din apropierea orașului Regensburg, au fost închise. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Două persoane şi-au pierdut viaţa miercuri dimineaţă pe drumurile acoperite cu polei din landul Bavaria, afectat de o ploaie îngheţată care a provocat haos în trafic în sudul Germaniei Autoritățile au luat această decizie pentru a preveni alte accidente grave. Pe teritoriul Bavariei au fost raportate zeci de accidente rutiere. În regiunea Franconia Inferioară, un autobuz a derapat pe un drum alunecos și a lovit o arcadă. Incidentul s-a soldat cu șapte răniți, dintre care unul în stare gravă. Baden-Württemberg: peste 260 de accidente rutiere În landul învecinat Baden-Württemberg, poliția a raportat peste 260 de accidente până la jumătatea dimineții. Mai multe persoane au fost rănite, iar poliția i-a avertizat pe șoferi să adapteze viteza la condițiile de drum și să evite frânările bruște. Aeroportul din Stuttgart, afectat de polei Ploaia înghețată a provocat și perturbări ale zborurilor pe aeroportul din Stuttgart. Pista a fost temporar închisă pentru îndepărtarea gheții, ceea ce a dus la întârzieri semnificative la decolări. „Două avioane programate să aterizeze la Stuttgart în cursul dimineții au fost redirecționate: unul a aterizat la Nuremberg, iar celălalt lângă Karlsruhe”, a declarat o purtătoare de cuvânt a aeroportului.

Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova

Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova. Nikolai Patrușev, consilierul președintelui rus Vladimir Putin, a făcut declarații alarmante despre viitorul Ucrainei și Republicii Moldova. Patrușev a sugerat că aceste state ar putea să își piardă independența, invocând factori precum criza energetică și politicile antiruse. Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova Într-un interviu pentru Komsomolskaia Pravda, Patrușev a declarat că există posibilitatea ca Ucraina să înceteze să existe ca stat independent în 2024. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție El a subliniat că Rusia urmărește atingerea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin, inclusiv recunoașterea internațională a alipirii regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson și Crimeea la Federația Rusă. Potrivit consilierului rus, naționalismul și rusofobia ar fi contribuit la destabilizarea Ucrainei înainte de invazia rusă. Viitor incert pentru Republica Moldova În ceea ce privește Republica Moldova, Patrușev a afirmat că politica sa „antirusă agresivă” ar putea duce fie la integrarea în alt stat, fie la dispariția sa ca entitate independentă. El a acuzat conducerea de la Chișinău de discriminarea populației rusofone și a asociat criza energetică din Moldova cu directivele primite de la Bruxelles pentru reducerea dependenței de gazul rusesc. Negocieri Rusia-SUA, fără UE Patrușev a evidențiat că negocierile de pace asupra Ucrainei ar trebui să aibă loc exclusiv între Rusia și SUA, fără implicarea altor țări occidentale. El a criticat Uniunea Europeană, susținând că nu mai are autoritatea de a reprezenta interesele tuturor statelor membre, menționând țări precum Ungaria, Slovacia și România ca exemple de state cu poziții „echilibrate” față de Rusia. Cine este Nikolai Patrușev? În vârstă de 73 de ani, Nikolai Patrușev este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin și un posibil succesor al acestuia. Fost director al Serviciului Federal de Securitate (FSB) și secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, Patrușev a jucat un rol esențial în anexarea Crimeei în 2014 și în decizia de a invada Ucraina în 2022. Comentariile sale recente reflectă o viziune radicală asupra geopoliticii și a relațiilor internaționale.

Arestarea fără precedent a președintelui sud-coreean (sursa: hani.co.kr)
Internațional

Arestarea fără precedent a președintelui sud-coreean

Arestarea fără precedent a președintelui sud-coreean. Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a fost arestat miercuri, într-un context tensionat generat de o criză politică gravă. Incidentul marchează o premieră în istoria Coreei de Sud. Legea marțială și acuzațiile de rebeliune Totul a început pe 3 decembrie, când Yoon Suk Yeol a impus pentru scurt timp legea marțială, justificând măsura ca o protecție împotriva „forțelor comuniste nord-coreene”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Această acțiune a provocat reacții puternice din partea parlamentarilor și a societății civile, ducând la suspendarea sa. Parlamentul a votat ulterior o moțiune de demitere, iar Yoon a fost acuzat de „rebeliune”, o infracțiune extrem de gravă, pedepsită cu moartea în Coreea de Sud. Arestarea fără precedent a președintelui sud-coreean Potrivit presei coreene, după o tentativă eșuată de arestare la începutul lunii ianuarie, autoritățile au organizat miercuri o nouă descindere la reședința sa dintr-un cartier de lux din Seul. Agenții Biroului de Investigații privind Corupția Personalităților de Rang Înalt (CIO) și poliția au escaladat zidurile reședinței sub privirile a mii de susținători ai fostului procuror. Potrivit presei coreene, Yoon Suk Yeol a fost reținut la ora locală 10:33 (01:33 GMT) și dus la sediul CIO pentru interogatoriu, care a început la ora 11:00. În cadrul anchetei, Yoon a refuzat să facă declarații, invocând dreptul de a păstra tăcerea. Arestarea lui Yoon Suk Yeol reprezintă un moment istoric pentru Coreea de Sud, marcând o schimbare semnificativă în politica națională. Reacții din partea clasei politice Arestarea a fost primită cu opinii împărțite. Partidul Democrat, principalul partid de opoziție, a salutat acțiunea ca pe un „prim pas spre revenirea la ordine”. Partidul Puterii Populare (PPP), din care provine Yoon, a condamnat descinderea, calificând-o drept o „execuție a unui mandat nedrept și ilegal”. Impactul economic și social al crizei Criza politică a avut un impact puternic asupra economiei sud-coreene. Președintele Parlamentului, Woo Won-shik, a făcut apel la stabilitate, cerând concentrarea pe „restabilirea mijloacelor de trai ale oamenilor”. Suspendat din funcție, Yoon rămâne oficial președinte până la pronunțarea verdictului instanței. Curtea Constituțională are termen până la jumătatea lunii iunie pentru a decide dacă îl va demite definitiv sau îl va reintegra în funcție. Marți, Curtea Constituțională a deschis procesul de evaluare a moțiunii de demitere. Yoon nu s-a prezentat la prima audiere, invocând probleme de securitate. A doua audiere este programată pentru joi.

Incendiile din Los Angeles, pagube masive (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Incendiile din Los Angeles, pagube masive

Incendiile din Los Angeles, pagube masive. Costul devastator al incendiilor de vegetație care au afectat mari părți din Los Angeles continuă să crească, cu pierderi estimate la 40 de miliarde de dolari. Impactul acestor evenimente este resimțit puternic în industria asigurărilor și în economia locală. Incendiile din Los Angeles, pagube masive Conform analiștilor de la Keefe Bruyette & Woods (KBW), citați de Bloomberg, estimarea pierderilor totale a fost dublată față de cea inițială, reflectând gravitatea situației. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Condițiile meteo nefavorabile, cu vânturi puternice care intensifică incendiile, au contribuit la agravarea situației. Suprafața afectată: peste 16.200 de hectare (40.000 de acri), devastate. Cel puțin 24 de persoane și-au pierdut viața. Peste 12.000 de clădiri au fost făcute scrum. Cine suportă costurile? Companiile care oferă polițe de asigurare pentru locuințe sunt cele mai expuse. Printre cele mai afectate firme identificate de KBW se numără Allstate Corp, Chubb Ltd și Travelers Cos. Analiștii estimează pierderi de minimum 25 de miliarde de dolari în cel mai bun caz. Estimările Goldman Sachs arată că, luând în calcul și pierderile neasigurate, suma totală ar putea ajunge la 40 de miliarde de dolari. Impactul economic al incendiilor Incendiile au un efect negativ semnificativ asupra economiei locale și a pieței muncii. Pierderile economice ar putea reduce între 15.000 și 25.000 de locuri de muncă în ianuarie. Costurile uriașe pun presiune pe companiile din sector, ceea ce ar putea duce la majorarea primelor de asigurare.

Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda (sursa: youtube/Donald Duck - The Golden Helmet)
Internațional

Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda

Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda. Dorința președintelui american care revendică Groenlanda și Canada este reflectată în povestea lui Carl Barks, unul dintre cei mai mari creatori de benzi desenate cu Donald Duck, „The Golden Helmet”, din 1952. O capodoperă satirică despre drepturi teritoriale. Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda Un editorial din WELT amintește de banda desenată „The Golden Helmet”, o poveste despre cuceriri și drepturi teritoriale, care pare să-l fi inspirat pe președintele ales al SUA. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În 1952, când a fost scrisă povestea, granițele de pe semicontinentul nord-american păreau stabilite o dată pentru totdeauna. Ultima schimbare a avusese loc în 1872, când Canada a cedat Statelor Unite, Insulele San Juan, după „Conflictul porcilor”, prin mijlocirea împăratului german Wilhelm I. Astăzi, la 72 de ani după apariția poveștii, pare o satiră contemporană cu pretențiile lui Trump asupra Canadei și Groenlandei. The Golden Helmet În povestea lui Carl Barks, Donald Duck lucrează ca paznic la un muzeu din oraș. Aici află, dintr-o hartă veche, despre existența unui coif viking aurit, „The Golden Helmet”. Casca a fost pierdută de un explorator viking, Olaf the Blue, cu sute de ani în urmă, și reprezintă dovada legală pentru descendții lui Olaf de a revendica teritoriile americane. Unul dintre aceștia este Berengar Bläulich. Dacă Berengar găsește coiful legendar, poate dovedi că îi revine titlul de „Împărat al Americii.” De parte sa este și avocatul Sylvester J. Sharky, care prin expresii pseudo-latine precum „Flicus, flacus, dumdideldacus”, manipulează oamenii în citirea legilor. Donald Duck însuși intră în cursa pentru a deveni „Împăratul Americii”, iar povestea ia o turnură satirică, criticând obsesia pentru putere și lăcomia. Pe parcurs, Donald se confruntă cu tentația lăcomiei, însă în final, rățoiul decide să distrugă casca, realizând că nici o persoană nu ar trebui să aibă o putere atât de mare asupra altora. Actul de altruism restabilește echilibrul și aduce o concluzie morală: importanța responsabilității și a valorilor personale în fața ispitelor. Vikingii în America Pe lângă nota de umor, există și un adevăr arheologic. În 1960, la L’Anse aux Meadows (Newfoundland), s-au descoperit ruine ale unui așezământ viking, confirmând că vikingii au fost în America de Nord, înaintea lui Columb. Fapt ce ne amintește că granițele de astăzi ar fi diferite dacă vikingii veniți din Groenlanda ar fi rămas în America. Sau dacă personajul Berengar Blülich ar fi câștigat cursa pentru „casca de aur”.

Prețul electricității, disparități mari în UE (sursa: Facebook/Kyriakos Mitsotakis)
Internațional

Prețul electricității, disparități mari în UE

Prețul electricității, disparități mari în UE. Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a reiterat marți necesitatea ca Uniunea Europeană să abordeze diferențele semnificative între prețurile la energie electrică din statele membre. Solicitările sale includ crearea unei piețe comune de electricitate și o partajare mai eficientă a energiei în cadrul blocului comunitar. Prețul electricității, disparități mari în UE După izbucnirea conflictului din Ucraina și întreruperea livrărilor de gaze rusești, țările din Sud-Estul Europei, inclusiv Grecia, au fost afectate de creșteri rapide ale prețurilor la electricitate. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Comparativ, statele membre din nordul Europei au resimțit creșteri mai moderate. Mitsotakis a subliniat problema încă din vara anului trecut, trimițând o scrisoare către Comisia Europeană în care a denunțat „discrepanțele inacceptabile” între prețurile la energie electrică din Europa. Recent, într-o nouă scrisoare, el a cerut Bruxelles-ului să accelereze soluționarea acestor disparități, considerând că situația actuală încalcă principiile liberei circulații a bunurilor. Apelul premierului elen „Nu putem avea o țară în care prețurile la electricitate sunt de ordinul sutelor de euro și, în același moment, o altă țară are prețuri zero sau negative”, a afirmat Mitsotakis. El a solicitat formarea unui grup de lucru la nivelul UE care să analizeze cadrul de reglementare, soluțiile tehnice și oportunitățile de investiții pentru a crește livrările transfrontaliere de energie. Investiții masive necesare Uniunea Europeană estimează că va cheltui 584 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii energetice până la sfârșitul deceniului. Acest efort include transportul unor cantități mari de energie verde, menite să reducă dependența de sursele tradiționale. Propunerile lui Mitsotakis Kyriakos Mitsotakis a sugerat revizuirea planurilor pe termen lung ale UE, adaptându-le la resursele și tehnologiile disponibile în fiecare țară. De asemenea, el a propus includerea unor recompense pentru statele care fac investiții cu beneficii supradimensionate pentru blocul comunitar. Premierul Greciei consideră că soluționarea acestor provocări este esențială pentru dezvoltarea unei piețe interne eficiente a energiei electrice în Uniunea Europeană. Acest lucru ar putea reduce disparitățiile de costuri și ar asigura o mai bună integrare a piețelor de energie.

Trump înființează departamentul pentru taxe internaționale
Internațional

Trump înființează departamentul pentru taxe internaționale

Trump înființează departamentul pentru taxe internaționale. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a dezvăluit marți planurile de a începe mandatul său cu crearea unui nou departament guvernamental, denumit „Serviciul pentru Venituri Externe”. Acesta va avea responsabilitatea colectării taxelor vamale, datoriilor și altor venituri din surse externe. Trump înființează departamentul pentru taxe internaționale Trump a anunțat pe rețeaua sa de socializare Truth Social că va semna oficial actul de creare a departamentului pe 20 ianuarie, ziua învestirii sale ca președinte al Statelor Unite. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție „Prin acorduri comerciale slabe și îngăduitoare, economia americană a oferit lumii creștere și prosperitate, în timp ce noi ne-am taxat singuri. A sosit momentul ca aceasta să se schimbe”, a afirmat Trump. Măsuri dure pentru economiile externe Trump a indicat că noul departament va implementa taxe vamale semnificative pentru importuri, în special din Canada, Mexic și China. „Vom începe să îmi taxăm partenerii comerciali care au profitat de pe urma noastră și ei vor plăti, în sfârșit, partea ce li se cuvine”, a declarat el. Taxe vamale pentru Canada, Mexic și China Președintele ales a promis o taxă de 25% asupra importurilor din Canada și Mexic până când cele două țări vor lua măsuri pentru a combate migrația ilegală și traficul de droguri la granițele lor cu SUA. China va fi vizată de o taxă vamală de 60%. De asemenea, Trump a anunțat o taxă generală de 10% pentru toate importurile, pentru a stimula producția internă și a reduce deficitul comercial al SUA. Avertismente din partea economiștilor Analiștii economici au avertizat deja că aceste măsuri ar putea provoca distorsionarea fluxurilor comerciale, creșterea costurilor pentru consumatori și măsuri de retorsiune comercială din partea altor țări asupra exporturilor americane. Prin crearea „Serviciului pentru Venituri Externe'”și implementarea noilor taxe vamale, Donald Trump marchează un punct de cotitură în politica economică a SUA, punând accent pe protecționism și pe stimularea economiei interne.

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat o nouă misiune pentru protejarea infrastructurii critice din Marea Baltică, în contextul intensificării atacurilor asupra cablurilor submarine de telecomunicații și energie. Denumită "Baltic Sentry", operațiunea implică utilizarea fregatelor, aeronavelor și dronelor pentru a consolida securitatea în regiune. Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice Mark Rutte a explicat că misiunea are ca scop supravegherea și protejarea zonelor cheie din Marea Baltică. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Această inițiativă face parte dintr-un efort amplu al NATO de a preveni și descuraja acte destabilizatoare, cum ar fi sabotajele recente asupra infrastructurii submarine. "Baltic Sentry" Misiunea include fregate, avioane de patrulare maritimă și o flotă de drone navale de suprafață. Acestea vor fi desfășurate pentru a îmbunătăți supravegherea și a descuraja viitoarele atacuri. Resursele vor fi mobilizate în funcție de necesități, evitând dezvăluirea detaliilor care ar putea oferi un avantaj potențialilor adversari. Amenințările din Marea Baltică În ultimele luni, mai multe cabluri submarine de telecomunicații și energie au fost avariate, incidente despre care experții consideră că fac parte dintr-un "război hibrid" orchestrat de Rusia. NATO urmărește să consolideze securitatea și să protejeze infrastructura critică împotriva acestor amenințări. Summitul NATO de la Helsinki Summitul de la Helsinki a reunit lideri din țările NATO de la Marea Baltică, inclusiv Danemarca, Germania, Polonia și Suedia. Scopul principal al întâlnirii a fost identificarea soluțiilor pentru protejarea infrastructurii esențiale și combaterea "flotei fantomă" ruse. Această flotă, formată din 79 de nave, este folosită de Rusia pentru a evita sancțiunile internaționale și a transporta petrol în mod clandestin. Protecția infrastructurii submarine NATO consideră că securitatea infrastructurii submarine este crucială pentru stabilitatea economică și politică a regiunii baltice. Operațiunea "Baltic Sentry" va continua pe termen nedeterminat, reflectând angajamentul Alianței de a proteja interesele statelor membre și de a contracara amenințările emergente. Lansarea misiunii Lansarea misiunii "Baltic Sentry" subliniază determinarea NATO de a răspunde provocărilor de securitate din Marea Baltică. Printr-o combinație de resurse avansate și cooperare regională, Alianța își propune să mențină stabilitatea și să protejeze infrastructura critică în fața amenințărilor hibride.

Rusia, dispusă să negocieze cu SUA (sursa: mid.ru)
Internațional

Rusia, dispusă să negocieze cu SUA

Rusia, dispusă să negocieze cu SUA. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat prioritățile negocierilor viitoare ale Rusiei cu SUA. Acestea includ garantarea securității Ucrainei și crearea unei arhitecturi de securitate în spațiul eurasiatic, subliniind necesitatea de inițiative concrete din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump. Rusia, dispusă să negocieze cu SUA Într-o conferință de presă, Serghei Lavrov a declarat că Rusia este pregătită să discute garanții de securitate pentru Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În același timp, ministrul a reiterat că teritoriile anexate de Rusia – Crimeea, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson – sunt acum parte a Federației Ruse. Lavrov a subliniat că Trump, spre deosebire de Biden, s-a referit la „realitățile de pe teren” pe frontul din Ucraina, unde trupele ruse controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. Lichidarea amenințărilor NATO Lavrov a subliniat necesitatea eliminării amenințărilor la adresa securității Rusiei pe flancul vestic, făcând referire la extinderea NATO. Totodată, el a evidențiat importanța definirii rolului Rusiei în viitoarea arhitectură de securitate europeană. Eurasia, punct central în negocieri Ministrul rus a punctat că viitoarele discuții vor avea un accent major pe contextul eurasiatic. Acesta a subliniat importanța cooperării cu giganți economici și geopolitici precum China, India și țările din Golful Persic. Rusia, Orientul Mijlociu și parteneriatul cu Iranul Lavrov a reafirmat angajamentul Rusiei față de politica din Orientul Mijlociu, în ciuda dificultăților din Siria. De asemenea, el a asigurat că parteneriatul strategic cu Iranul nu este îndreptat împotriva altor state. Critici adresate NATO și SUA Ministrul rus a cerut NATO să-și limiteze influența în afara zonelor tradiționale, precum Caucazul sau Taiwanul. Totodată, Lavrov a acuzat SUA de implicare în atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și de încercări de a domina piața energetică europeană. Totodată, Nikolai Patrușev, consilier al lui Vladimir Putin, a declarat că negocierile privind Ucraina ar trebui să se desfășoare exclusiv între Rusia și SUA, excluzând țările europene. Prioritățile securității naționale Rusia își definește clar prioritățile în contextul geopolitic global, punând accent pe securitatea națională, relațiile eurasiatice și redefinirea influenței occidentale. Toate acestea vor fi parte a agendei negocierilor viitoare, mai ales cu noua administrație Trump.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră