miercuri 31 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5181 articole
Internațional

Berlinezii protestează contra coaliției cu AfD

Berlinezii protestează contra coaliției cu AfD. Zeci de mii de persoane au demonstrat la Berlin împotriva oricărei colaborări cu partidul de extremă dreapta AfD. Potrivit poliției, în după-amiaza târzie numărul manifestanților a ajuns la aproximativ 160.000 de persoane, în timp ce organizatorii au estimat participarea la 250.000 de oameni. Berlinezii protestează contra coaliției cu AfD Demonstrația s-a întins de la Coloana Victoriei până la sediul partidului CDU, potrivit Welt. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect De asemenea, strada 17 Iunie, din fața Porții Brandenburg, a fost complet ocupată de manifestanți. O purtătoare de cuvânt a poliției a declarat că zona dintre sediul CDU și Coloana Victoriei era complet ocupată: „Nu se mai poate merge deloc”, a afirmat aceasta. „Revolta oamenilor decenți” Protestul s-a desfășurat sub sloganul „Revolta oamenilor decenți – Noi suntem bariera!”, fiind organizat de alianța civică Campact. Participanții și-au exprimat nemulțumirea în special față de partidul Uniunea Creștin-Democrată (CDU), care a acceptat sprijinul AfD pentru un proiect legislativ referitor la respingerea migranților la granițele Germaniei. Demonstrații masive în întreaga Germanie În ultimele zile, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în mai multe orașe din Germania pentru a protesta împotriva partidului AfD. De asemenea, protestatarii denunță colaborarea partidelor tradiționale cu extrema dreaptă.

Berlinezii protestează contra coaliției cu AfD (sursa: X/Zentrum für Politische Schönheit)
Militari ucraineni atacați de civili ucraineni (sursa: Facebook/Михайло Драпатий - Командувач Сухопутних військ Збройних Сил України)
Internațional

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni. Mîhailo Drapatîi, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, a condamnat ferm violențele tot mai frecvente asupra personalului militar, subliniind că „uciderea personalului aflat mult în spatele frontului este o linie roșie care nu trebuie depășită”. Militari ucraineni atacați de civili ucraineni „Nu avem dreptul să urmărim în tăcere valul tot mai mare de desconsiderare față de apărătorii Ucrainei”, a scris Drapatîi duminică pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Declarația sa vine în urma a două incidente grave care au avut loc sâmbătă. Este vorba despre o explozie la un birou districtual de recrutare militară din regiunea Rivne a provocat un mort și șase răniți. De asemenea, în regiunea Poltava, un soldat a fost împușcat mortal în aceeași zi. Drapatîi a cerut autorităților să ia măsuri ferme împotriva celor responsabili și să ofere un răspuns clar la aceste atacuri. Lipsa de reacție a societății Șeful forțelor terestre ucrainene a criticat lipsa de indignare publică în fața acestor agresiuni, considerând că astfel de acte de violență împotriva soldaților nu pot fi tolerate. „Au existat deja cazuri de umilire și agresiune împotriva militarilor. Iar acum avem atacuri armate directe”, a avertizat Drapatîi. Avertizări asupra unor noi incidente Generalul ucrainean a subliniat că, fără o reacție rapidă și decisivă, astfel de incidente s-ar putea intensifica. „Suntem obligați să arătăm apreciere față de cei care au pus mâna pe arme și, cu prețul vieții lor, ne apără casa”, a concluzionat el.

Rusia și Moscova trebuie să negocieze (sursa: Fox News)
Internațional

Rusia și Moscova trebuie să negocieze

Rusia și Moscova trebuie să negocieze. Trimisul special al SUA pentru războiul din Ucraina, fostul general Keith Kellogg, consideră că singura soluție pentru încheierea conflictului este ca atât Kievul, cât și Moscova să accepte concesii. Rusia și Moscova trebuie să negocieze „Așa funcționează negocierile și cred că ambele părți vor face concesii”, a declarat duminică emisarul desemnat de fostul președinte american Donald Trump, într-un interviu pentru Fox News. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Generalul este convins că Donald Trump este „singura persoană” capabilă să pună capăt conflictului, susținând că președintele rus Vladimir Putin ar fi dispus să poarte negocieri doar cu fostul lider de la Casa Albă. „Este în interesul nostru, atât aici, în Statele Unite, cât și la nivel internațional, să ne asigurăm că punem capăt acestui conflict care durează de aproape trei ani”, a spus Kellogg. Impactul venirii lui Trump la putere Scenariul unor negocieri între Rusia și Ucraina este tot mai des invocat în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, considerată de unii analiști drept un potențial punct de cotitură în război. Deși Trump a criticat ajutorul financiar oferit de SUA Ucrainei, el a adoptat și un ton dur față de Moscova, amenințând Rusia cu sancțiuni suplimentare. Putin refuză dialogul cu Zelenski Președintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că este pregătit pentru discuții privind încetarea războiului, dar nu și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a catalogat drept „ilegitim”. În replică, emisarul SUA a subliniat că nu este de competența Kremlinului să decidă cine trebuie să reprezinte Ucraina în cadrul unor eventuale negocieri.

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova (sursa: gazeta.ru)
Internațional

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova. Tensiunile dintre Ucraina și Rusia continuă să escaladeze, ambele părți acuzându-se reciproc pentru un atac asupra unei foste școli din orașul Sudja, aflat în regiunea Kursk. În același timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au făcut cel puțin 18 victime în ultimele zile, potrivit autorităților de la Kiev. Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova Forțele ucrainene susțin că Rusia a lansat un atac cu „bombă aeriană ghidată” asupra unei foste școli din Sudja, unde se adăposteau civili. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR Potrivit surselor, citate de presa din Ucraina, patru persoane au fost ucise, iar alte patru grav rănite. În plus, 80 de persoane au fost salvate de sub dărâmături. „Lovirea civililor cu bombe este un stil caracteristic criminalilor ruși! Chiar și atunci când victimele sunt rezidenți locali, ruși”, au declarat oficialii ucraineni. De cealaltă parte, Moscova susține că atacul a fost orchestrat de forțele ucrainene și îl cataloghează drept „o crimă de neiertat”. Ministerul rus al Apărării a anunțat deschiderea unei anchete penale împotriva unui comandant ucrainean, despre care afirmă că a fost responsabil pentru atac. Kursk, un punct fierbinte Regiunea Kursk a devenit un punct fierbinte al conflictului după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în august 2024, preluând controlul asupra zeci de localități, inclusiv asupra orașului Sudja. De atunci, forțele ruse au recapturat mare parte din teritoriile pierdute, dar luptele continuă, iar sute de civili rămân prinși în zonele controlate de Kiev, provocând îngrijorare și proteste din partea rudelor lor. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat prompt, afirmând pe rețeaua X (fostul Twitter) că „rușii au distrus clădirea, deși erau zeci de civili acolo”. Atacuri rusești devastatoare în Ucraina În ultimele zile, Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei, utilizând rachete și drone pentru a lovi zonele civile din centrul și estul țării. Potrivit autorităților de la Kiev, 14 persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise și 17 rănite în Poltava, după ce o rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială. 3 persoane au fost ucise în regiunea Sumî, iar o persoană a murit în Harkov, unul dintre cele mai mari orașe din nord-estul Ucrainei. În replică, Moscova a declarat că două persoane au fost ucise în atacurile cu drone ucrainene asupra regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina. Ucraina, în dificultate pe frontul de est În timp ce atacurile rusești asupra orașelor ucrainene continuă, trupele ucrainene se confruntă cu probleme majore în estul țării. Armata rusă avansează treptat, în ciuda pierderilor grele suferite în materie de efective și echipamente. Situația devine din ce în ce mai tensionată, iar lipsa sprijinului militar suplimentar complică strategia de apărare a Kievului. Negocieri posibile Posibilitatea unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina a devenit un subiect tot mai discutat, mai ales în contextul unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă. Trump a criticat sumele uriașe cheltuite de SUA pentru sprijinirea Ucrainei, dar, în același timp, a adoptat un ton dur față de Rusia, amenințând cu sancțiuni suplimentare. Președintele Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit pentru negocieri”, dar a exclus orice discuție cu Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „ilegitim”.

Canada se revoltă împotriva politicilor SUA (sursa: obj.ca)
Internațional

Canada se revoltă împotriva politicilor SUA

Canada se revoltă împotriva politicilor SUA. Tensiunile comerciale dintre Canada și Statele Unite, alimentate de amenințările fostului președinte american Donald Trump, au declanșat un val de patriotism în rândul canadienilor. De la vânzarea explozivă a șepcilor inscripționate cu mesajul "Canada nu este de vânzare" până la apeluri la boicotarea produselor americane, sentimentul naționalist a luat amploare. Canada se revoltă împotriva politicilor SUA Totul a început când Trump a sugerat că ar putea „anexa” Canada și transforma țara într-un al 51-lea stat american, folosindu-se de „forța economică”. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR În fața acestei declarații provocatoare, doi antreprenori canadieni, Liam Mooney și Emma Cochrane, au avut o idee ingenioasă. Potrivit Ottawa Bussines Journal, aceștia au creat o șapcă inspirată de faimoasele căciuli MAGA (Make America Great Again), dar cu un mesaj clar și răspicat: "Canada nu este de vânzare". Succesul a fost instantaneu. Șapca a devenit un simbol al rezistenței canadiene când Doug Ford, premierul provinciei Ontario, a purtat-o la o conferință de presă la mijlocul lunii ianuarie. Cererea pentru aceste șepci, vândute cu 60 de dolari canadieni (41 USD), a explodat, demonstrând un sprijin puternic pentru această mișcare naționalistă. 90% dintre canadieni resping integrarea în SUA Un sondaj realizat la jumătatea lunii ianuarie arată că 90% dintre canadieni se opun ideii de a deveni parte din Statele Unite. În fața declarațiilor lui Trump privind posibile tarife de 25% asupra importurilor canadiene și chiar scenariul unei anexări economice, patriotismul canadian a atins cote maxime. Reacții puternice pe scena politică canadiană Criza a fost rapid transformată într-o oportunitate politică. Doug Ford, care a folosit amenințările americane pentru a convoca alegeri anticipate, a făcut din sloganul "Canada nu este de vânzare" un element central al campaniei sale. La un miting electoral, acesta a afirmat că Trump „trebuie să simtă durere” și a amenințat SUA cu un embargo asupra energiei și materiilor prime. De asemenea, fostul vicepremier Chrystia Freeland, unul dintre candidații favoriți la conducerea Partidului Liberal, a sugerat impunerea unor tarife de 100% asupra vehiculelor Tesla, vizând direct una dintre cele mai mari companii americane, deținută de Elon Musk, un susținător al fostului președinte Trump. În același timp, Mark Carney, fost guvernator al Băncii Canadei și principalul contracandidat al lui Justin Trudeau, a transmis un mesaj clar: "Nu ne vom pleca niciodată capul în fața unui agresor. Canadienii vor fi mereu uniți." Liderul social-democraților (NDP), Jagmeet Singh, a mers și mai departe, propunând interzicerea companiilor americane în contractele guvernamentale canadiene și lansarea unui program de "cumpărare exclusiv de produse canadiene". Apeluri la boicotarea produselor americane Media canadiană și rețelele sociale au reflectat furia crescândă față de politica agresivă a administrației Trump. Cotidianul The Globe and Mail a publicat un editorial intitulat „Este timpul pentru Canada să se maturizeze”, criticând dependența istorică a țării de Statele Unite. "Ipoteza conform căreia SUA vor fi mereu alături de Canada trebuie abandonată. Trebuie să ne descurcăm singuri, iar acest lucru va necesita decizii dificile, dar necesare", a subliniat publicația. În paralel, rețelele sociale au fost inundate de apeluri pentru boicotarea produselor americane, reflectând frustrarea și hotărârea canadienilor de a răspunde agresiunii economice a SUA. Huiduieli la imnul american: sportul, afectat de criza politică Sentimentele antiamericane s-au manifestat chiar și în lumea sportului. Sâmbătă, înaintea unui meci de hochei între Ottawa Senators și Minnesota Wild, desfășurat în capitala canadiană, imnul național al SUA a fost huiduit de spectatori. Incidentul, considerat extrem de neobișnuit pentru hocheiul profesionist nord-american, a fost o reacție directă la anunțul că SUA vor impune tarife de 25% la exporturile canadiene, cu excepția petrolului și gazelor, taxate cu 10%. Provinciile canadiene impun restricții firmelor americane Două dintre cele mai importante provincii canadiene, Noua Scoție și Columbia Britanică, au reacționat imediat la noile măsuri economice impuse de SUA. Autoritățile au anunțat limitarea accesului firmelor americane la contractele publice și interzicerea vânzării produselor alcoolice provenite din SUA Aceste măsuri marchează începutul unei escaladări economice între cele două țări, subliniind faptul că relațiile comerciale Canada-SUA sunt la cel mai tensionat nivel din ultimele decenii.

Putin, critică la adresa liderilor europeni (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, critică la adresa liderilor europeni

Putin, critică la adresa liderilor europeni. Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că elitele europene vor ajunge să fie obediente și "să dea din coadă" în fața fostului președinte american Donald Trump. Putin, critică la adresa liderilor europeni Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat jurnalistului rus Pavel Zarubin, care a publicat fragmente din discuție pe canalul său Telegram. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR "Trump, cu caracterul său, cu tenacitatea lui, va face în curând ordine. Și toate acestea, veți vedea, se vor întâmpla destul de repede", a susținut Putin, referindu-se la relațiile dintre Trump și liderii europeni. Politicienii europeni vor "da din coadă" Putin a adăugat că "în curând, toți (politicienii europeni) vor lua partea stăpânului și vor ajunge să dea din coadă cu afecțiune". Potrivit liderului rus, europenii s-au opus lui Trump pentru că "preferau mentalitatea fostului președinte american Joe Biden". "Trump are o viziune diferită asupra a ceea ce este bine și a ceea ce este rău, inclusiv când vine vorba despre politica de gen și de alte chestiuni", a adăugat Putin. Putin a remarcat că Europa a avut lideri politici de talie mondială în trecut, menționându-i pe Charles de Gaulle, Francois Mitterrand și Jacques Chirac din Franța, precum și pe Willy Brandt, Helmut Kohl și Gerhard Schröder din Germania. "Astăzi, practic nu mai există astfel de oameni", a afirmat el, adăugând că "unii oameni nici măcar nu au pregătire, nu sunt unde trebuie și se ocupă de probleme pe care nu le-au abordat niciodată din punctul de vedere al intereselor cetățenilor țărilor europene". "Acesta este o nenorocire", a concluzionat liderul de la Kremlin. Ignorarea rolului Uniunii Sovietice în eliberarea lagărelor naziste În același interviu, Vladimir Putin a calificat drept "rușinos" faptul că rolul Uniunii Sovietice în eliberarea lagărelor de concentrare naziste, precum cel de la Auschwitz, este ignorat. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR Totodată, el a criticat neinvitarea familiilor supraviețuitorilor militari sovietici la evenimentele de comemorare a eliberării lagărului. La comemorarea a 80 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz din Polonia au fost prezenți cancelarul german Olaf Scholz, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, regele Charles al Regatului Unit, președintele francez Emmanuel Macron și președintele polonez Andrzej Duda, între alți lideri importanți. Rusia, succesoarea Uniunii Sovietice, nu a fost invitată din cauza războiului declanșat împotriva Ucrainei, conform agenției Reuters. "Este un lucru atât de ciudat și de rușinos de făcut", a spus Putin. "Île poți trata pe șeful statului rus, pe mine, în orice fel vrei tu - nimeni nu cere nicio invitație. Dar dacă s-ar fi gândit un pic la asta, ar fi putut fi mult mai subtili", a adăugat el. Putin a mai subliniat că, dacă soldații sovietici care au eliberat lagărele nu mai pot fi invitați din cauza vârstei sau a stării de sănătate, cel puțin familiile lor ar fi trebuit să fie prezente la evenimentele comemorative. Forțele sovietice au eliberat numeroase lagăre de concentrare naziste între 1944 și 1945, inclusiv Majdanek, Auschwitz, Stutthof, Sachsenhausen și Ravensbruck. Trupele americane au eliberat lagărul de la Buchenwald, în timp ce britanicii au eliberat Bergen-Belsen și alte lagăre.

Președinta Mexicului respinge acuzațiile lui Trump (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
Internațional

Președinta Mexicului respinge acuzațiile lui Trump

Președinta Mexicului respinge acuzațiile lui Trump. Claudia Sheinbaum, președinta Mexicului, a denunțat sâmbătă acuzațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora guvernul mexican ar avea legături cu cartelurile de droguri. Sheinbaum a calificat declarațiile drept „calomnii”. Declarații controversate Administrația Trump susține că taxele vor rămâne în vigoare până când Mexicul va coopera activ în lupta împotriva traficului de droguri. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Într-un comunicat publicat pe X, Casa Albă a declarat că „cartelurile mexicane sunt principalii traficanți de fentanil, metamfetamină și alte droguri periculoase din lume”. De asemenea, Washingtonul a mers mai departe, afirmând că aceste grupări criminale ar avea o „alianță” cu guvernul mexican, însă nu a furnizat nicio dovadă care să susțină această acuzație. Președinta Mexicului respinge acuzațiile lui Trump „Respingem categoric calomnia Casei Albe care acuză guvernul mexican că are alianțe cu organizații criminale”, a scris Sheinbaum pe platforma X. În același mesaj, aceasta a anunțat impunerea unor măsuri vamale împotriva Washingtonului, fără a oferi detalii suplimentare. SUA impune taxe vamale Mexicului și Canadei Sâmbătă, Donald Trump și-a pus în aplicare amenințarea privind un nou război comercial. Acesta a decis impunerea unei taxe vamale de 25% pentru produsele provenite din Mexic și Canada, precum și o taxă suplimentară de 10% la importurile din China. Potrivit Casei Albe, aceste măsuri au fost luate pentru a forța cele trei țări să își respecte angajamentele de a opri traficul de droguri toxice către Statele Unite.

Danezii consideră SUA o amenințare majoră (sursa: Facebook/Denmark.dk)
Internațional

Danezii consideră SUA o amenințare majoră

Danezii consideră SUA o amenințare majoră. Un nou sondaj de opinie relevă că 46% dintre danezi consideră Statele Unite o amenințare semnificativă pentru țara lor. Aceste date, furnizate de YouGov și publicate exclusiv de The Guardian, vin în contextul unor tensiuni tot mai mari între Danemarca, Groenlanda și SUA, generate de afirmațiile repetate ale lui Donald Trump privind dorința sa de a prelua controlul asupra teritoriului autonom al Groenlandei. Danezii consideră SUA o amenințare majoră Sondajul, realizat pe un eșantion de peste 1.000 de danezi între 15 și 22 ianuarie, arată că percepția asupra SUA ca amenințare este mai mare decât în cazul Coreei de Nord (44%) și Iranului (40%). Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Totuși, Rusia rămâne percepută ca cea mai mare amenințare, cu 86% dintre respondenți considerând Moscova un pericol pentru Danemarca. În ceea ce privește posibilitatea ca Groenlanda să devină parte a SUA, 78% dintre danezi sunt împotrivă. În același timp, 72% dintre respondenți consideră că decizia finală ar trebui să aparțină Groenlandei, nu Danemarcei. Europa, îngrijorată de relațiile cu SUA Aceste rezultate vin în contextul în care prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a efectuat un turneu diplomatic la Berlin, Paris și Bruxelles pentru a obține sprijin în fața presiunilor venite din partea lui Trump privind Groenlanda. După o convorbire telefonică tensionată cu președintele SUA, Frederiksen a subliniat importanța solidarității europene: „Vreau să mă asigur că întreaga Europă rămâne unită, nu doar în ceea ce privește regatul Danemarcei, ci și într-un sens mai larg.” Groenlanda, țintă strategică și economică Trump a afirmat că SUA au nevoie de control asupra Groenlandei și a canalului Panama pentru „securitate economică”. El a descris achiziționarea Groenlandei ca pe o „necesitate absolută” și a confirmat că încă din 2019 a cerut echipei sale să exploreze posibilitatea unei achiziții, considerând-o „un mare acord imobiliar”. Groenlanda nu este atractivă doar pentru rezervele sale de petrol și gaze, ci și pentru resursele esențiale necesare tehnologiilor verzi, ceea ce a atras atenția și altor puteri globale, inclusiv China. Groenlandezii resping apartenența la SUA Un alt sondaj recent, realizat de Verian pentru ziarul danez Berlingske, indică faptul că 85% dintre groenlandezi nu doresc ca insula să devină parte a SUA. Doar 6% dintre respondenți sunt favorabili acestei idei, în timp ce 9% sunt indeciși.

Cinci state arabe resping strămutarea palestinienilor (sursa: X/Egypt MFA Spokesperson)
Internațional

Cinci state arabe resping strămutarea palestinienilor

Cinci state arabe resping strămutarea palestinienilor. Miniștrii de externe din Egipt, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Qatar au respins sâmbătă, în cadrul unei reuniuni la Cairo, orice strămutare forțată a palestinienilor Cinci state arabe resping strămutarea palestinienilor Întâlnirea de la Cairo a avut loc după ce fostul președinte american Donald Trump a menționat posibilitatea mutării palestinienilor din Fâșia Gaza în Iordania și Egipt. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Potrivit daijiworld.com, miniștrii arabi au subliniat că sunt dispuși să colaboreze cu administrația Trump pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul israeliano-palestinian, bazată pe soluția a două state. În declarația oficială, aceștia au respins ferm orice acțiune care ar afecta drepturile inalienabile ale palestinienilor, inclusiv, colonizare, expulzare, demolarea caselor, anexare, dezrădăcinare prin transfer forțat sau încurajat. Egipt și Iordania condamnă ideea strămutării Egiptul și Iordania, aliați-cheie ai SUA, și-au exprimat deja opoziția față de ideea lui Trump de a "goli" Fâșia Gaza de palestinieni. Miercuri, președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sissi, a reafirmat poziția țării sale: „Strămutarea poporului palestinian de pe pământul său este o nedreptate la care nu putem lua parte.” Susținere pentru UNRWA Reuniunea miniștrilor de externe a avut loc la două zile după ce Israelul a rupt relațiile cu UNRWA, principala agenție ONU de ajutorare a palestinienilor. Liderii arabi au subliniat „rolul pivotal, indispensabil și de neînlocuit” al UNRWA, respingând orice încercare de a limita activitatea agenției. Pacea în Orientul Mijlociu Miniștrii arabi și-au reafirmat angajamentul pentru o pace justă și globală, bazată pe coexistența unui stat palestinian alături de Israel. La reuniune au participat și Ahmed Aboul Gheit, secretarul general al Ligii Arabe și Hussein al-Sheikh, secretarul general al comitetului executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP)

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri. Statele Unite doresc ca Ucraina să organizeze alegeri până la sfârșitul anului, în special dacă se ajunge la un acord de armistițiu cu Rusia, potrivit declarațiilor lui Keith Kellogg, trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, citat de Reuters. SUA presează Ucraina să organizeze alegeri Kellogg a subliniat că alegerile prezidențiale și parlamentare suspendate din cauza războiului trebuie să aibă loc, afirmând că democrațiile puternice își mențin procesele electorale chiar și în vremuri de conflict. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Atât Trump, cât și Kellogg lucrează la un plan de mediere a unui acord de pace în primele luni ale unei eventuale administrații Trump. Însă detaliile acestui plan sunt încă în lucru, iar momentul în care va fi prezentat oficial rămâne incert. Potrivit unor surse apropiate administrației Trump, s-a discutat despre posibilitatea ca Ucraina să organizeze alegeri ca parte a unui armistițiu inițial cu Rusia. Totuși, oficialii americani nu au ajuns la un consens dacă ar trebui să se încerce mai întâi un armistițiu temporar, înainte de un acord mai amplu. Dacă Ucraina ar organiza alegeri prezidențiale, câștigătorul ar fi responsabil de negocierea unui acord de pace pe termen lung cu Rusia. Reacția Ucrainei Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că Ucraina ar putea organiza alegeri doar în anumite condiții. Prima: războiul se se termine. Să existe garanții de securitate solide pentru a preveni reluarea ostilităților de către Rusia. Mandatul de cinci ani al lui Zelenski ar fi trebuit să se încheie în 2024, însă legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor în timpul legii marțiale, impuse în februarie 2022. Poziția Rusiei: o capcană strategică? Liderul rus Vladimir Putin a afirmat că Zelenski nu este un lider legitim în lipsa unui nou mandat electoral și, prin urmare, nu ar avea dreptul legal de a semna un acord de pace. Totuși, Putin a menționat că Zelenski poate participa la negocieri, dar trebuie mai întâi să anuleze decretul din 2022 care interzice orice discuții cu Rusia atâta timp cât Putin este la putere. Un oficial ucrainean a sugerat că Putin folosește alegerile ca o strategie de destabilizare, încercând să discrediteze guvernul ucrainean și să creeze o justificare pentru a ignora viitoare acorduri. Impactul alegerilor: riscuri și instabilitate Fostul ambasador american în Ucraina, William Taylor, a exprimat îndoieli cu privire la un posibil acord de pace în viitorul apropiat, subliniind că Putin nu pare pregătit pentru negocieri serioase. De asemenea, experți occidentali avertizează că ridicarea legii marțiale pentru a permite organizarea alegerilor ar putea duce la un exod de tineri apți pentru recrutare spre granițe. Ar urma retragerea soldaților mobilizați din armată și divizarea politică a liderilor ucraineni. De asemenea sunt de așteptat campanii de dezinformare orchestrate de Rusia pentru influențarea scrutinului. Dacă Trump ar insista ca Ucraina să organizeze alegeri, ar valida poziția Rusiei, care pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Zelenski.

Prima execuție a anului, în SUA (sursa: South Carolina Department of Corrections)
Internațional

Prima execuție a anului, în SUA

Prima execuție a anului, în SUA. Marion Bowman, un bărbat de 44 de ani, condamnat la moarte pentru uciderea unei tinere în 2001, a fost executat vineri prin injecție letală într-o închisoare din Columbia, Carolina de Sud. Bowman și-a susținut până la sfârșit nevinovăția, potrivit The Guardian. Aceasta este prima execuție din 2025 în Statele Unite. Prima execuție a anului, în SUA Bowman fusese condamnat în 2002 pentru crima comisă asupra unei foste prietene de liceu, Kandee Martin, în vârstă de 21 de ani. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Ancheta a arătat că victima a fost împușcată, plasată în portbagajul propriei mașini, iar autoturismul a fost apoi incendiat. Marion Bowman, care avea 20 de ani la momentul crimei, a recunoscut că îi vindea droguri tinerei, dar a negat că ar fi fost implicat în uciderea ei. „Îmi pare cu adevărat rău pentru Kandee și familia ei, dar nu am ucis-o eu”, a transmis condamnatul într-un comunicat postat online de avocatul său. Apeluri respinse și acuzații privind procesul Pe parcursul ultimilor ani, Bowman a depus numeroase apeluri pentru a obține amânarea execuției, susținând că avocatul său din proces a avut un comportament rasist față de el. „Nu vreau să fiu executat sau închis pe viață pentru o crimă pe care nu am comis-o.” Avocații lui Bowman au argumentat că sistemul judiciar a fost părtinitor din motive rasiale, deoarece Bowman era de culoare, iar victima era albă. Execuțiile în SUA În anul 2024, în Statele Unite au fost efectuate 25 de execuții. 3 execuții au fost realizate prin inhalare de azot, o metodă recent introdusă și controversată. 22 execuții au fost efectuate prin injecție letală. În următoarele două săptămâni, sunt programate încă patru execuții în Texas, Alabama și Florida. În prezent, pedeapsa capitală a fost abolită în 23 de state americane. Alte trei state - California, Oregon și Pennsylvania - au impus moratorii, suspendând execuțiile fără a elimina pedeapsa cu moartea din legislație. În plus, Arizona, Ohio și Tennessee au oprit execuțiile, dar au anunțat planuri de reluare a acestora în viitor. Trump susține pedeapsa capitală Președintele american Donald Trump este un susținător ferm al pedepsei cu moartea. „Pentru cele mai odioase crime, pedeapsa cu moartea trebuie extinsă”, a declarat Trump în prima zi a noului său mandat, pe 20 ianuarie. Administrația sa susține aplicarea acestei pedepse ca o măsură de descurajare a criminalității violente în SUA.

Trump anunță taxe pentru produsele europene (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță taxe pentru produsele europene

Trump anunță taxe pentru produsele europene. Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat vineri, într-o conferință de presă, că va impune taxe vamale asupra produselor europene. În același timp, vor fi aplicate taxe de 25% pentru importurile din Canada și Mexic și 10% pentru produsele din China. Trump anunță taxe pentru produsele europene În cadrul unei declarații oferite jurnaliștilor în Biroul Oval, citată de Politico, Donald Trump a subliniat intenția de a impune taxe vamale Uniunii Europene, acuzând tratamentul inechitabil aplicat de blocul comunitar Statelor Unite. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului "Voi impune taxe vamale Uniunii Europene? Vreţi răspunsul real sau răspunsul diplomatic? Absolut. UE ne-a tratat foarte rău", a declarat Trump. Taxe pentru Canada, Mexic și China Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunțat că taxele vamale asupra produselor din Canada, Mexic și China vor intra în vigoare începând cu acest weekend. "Președintele va impune de mâine taxe vamale de 25% Mexicului, taxe de 25% Canadei și 10% drepturi vamale Chinei pentru fentanilul ilegal pe care îl produc și permit distribuirea sa în țara noastră", a declarat Leavitt. Impactul asupra economiei americane Aceasta nu este prima dată când Donald Trump introduce taxe vamale asupra importurilor. În timpul primului său mandat (2017-2021), administrația sa a adoptat o politică similară, ceea ce a generat controverse economice. Experții avertizează că măsurile protecționiste ar putea duce la o creștere a prețurilor în SUA, afectând consumatorii și mediul de afaceri.

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși (sursa: BBC)
Internațional

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși. O rețea de agenți ruși suspectată de conexiuni cu „cele mai înalte eșaloane” ale guvernului bulgar se află în centrul unui proces desfășurat la Londra, a anunțat miercuri tribunalul britanic, conform The Independent. Trei bulgari, acuzați de supravegherea unor ținte pentru Rusia Katrin Ivanova (33 de ani) și doi complici sunt acuzați că au făcut parte dintr-un grup de bulgari care au spionat persoane și locații de interes pentru statul rus nu doar în Marea Britanie, ci și în alte țări europene, inclusiv Germania. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Biser Djambazov (43 de ani) și Orlin Rusev (46 de ani) au recunoscut implicarea în această conspirație, care s-a întins pe trei ani. Ivanova ar fi fost manipulată În fața instanței, Katrin Ivanova a afirmat că a fost „înșelată, controlată și trădată” de partenerul său, Djambazov. Ea a susținut că a crezut că ajută la expunerea corupției atunci când l-a urmărit pe jurnalistul bulgar de investigație Christo Grozev în mai multe țări din Europa. În timpul interogatoriului încrucișat de miercuri, procurorul Alison Morgan a susținut că Ivanova este figura centrală a rețelei de spionaj, iar partenerul ei, Djambazov, avea legături directe cu puterea de la Sofia. Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși Procesul a scos la iveală faptul că Ivanova, Djambazov și o altă acuzată, Vania Gaberova, ar fi contribuit la scrutinul prezidențial din Bulgaria din 2021, în urma căruia Rumen Radev a fost ales președinte. Ivanova a declarat că a fost contactată de un reprezentant al Ambasadei Bulgariei din Londra, care i-a cerut ajutor în organizarea votului la o secție din capitala britanică. Cu toate acestea, ea nu a informat autoritățile bulgare despre acest demers. Negarea acuzațiilor și posesia de acte false Ivanova, Gaberova și Tihomir Ivanov Ivancev (39 de ani) neagă conspirația de spionaj în perioada 30 august 2020 – 8 februarie 2023. În cadrul procesului, Ivanova a pledat nevinovată și în cel de-al doilea cap de acuzare, care vizează posesia de documente de identitate false.

Trump a ordonat expulzarea protestatarilor pro-palestinieni (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a ordonat expulzarea protestatarilor pro-palestinieni

Trump a ordonat expulzarea protestatarilor pro-palestinieni. Fostul președinte american Donald Trump va semna miercuri un ordin executiv pentru combaterea antisemitismului, care prevede măsuri drastice împotriva celor implicați în proteste pro-palestiniene din SUA, potrivit unui oficial al Casei Albe, citat de The Crimson. Trump a ordonat expulzarea protestatarilor pro-palestinieni Trump se angajează să expulzeze studenții străini și alte persoane care au participat la aceste manifestații, afirmând că administrația sa va lua măsuri ferme începând cu anul 2025. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga „Către toți rezidenții străini care s-au alăturat protestelor pro-jihadiste, vă avertizăm: în 2025 vă vom găsi și vă vom expulza”, se arată în fișa informativă a ordinului. „De asemenea, le voi anula rapid vizele de studenți tuturor simpatizanților Hamas din campusurile colegiilor, care au fost infestate cu radicalism ca niciodată până acum”, a adăugat Trump. Departamentul Justiției, mobilizat împotriva antisemitismului Ordinul executiv prevede acțiuni imediate ale Departamentului Justiției, care va urmări penal amenințările teroriste, incendierile, vandalismul și violența împotriva evreilor americani. Administrația Trump consideră că protestele pro-palestiniene, intensificate după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, au contribuit la ceea ce descrie drept o „explozie de antisemitism” în SUA. Casa Albă le va cere agențiilor guvernamentale să furnizeze recomandări în termen de 60 de zile privind autoritățile penale și civile care pot fi folosite pentru combaterea antisemitismului și expulzarea rezidenților străini care au încălcat legea. Acțiuni împotriva protestatarilor pro-palestinieni Documentul care însoțește ordinul prezidențial susține că unii protestatari pro-palestinieni s-au implicat în vandalism și intimidare, au blocat accesul studenților evrei la cursuri și au atacat credincioși la sinagogi. Totodată, s-au raportat distrugeri de statui și monumente americane. În schimb, mulți dintre protestatari au negat că ar sprijini Hamas sau că ar fi implicați în acte antisemite, susținând că manifestațiile lor vizează ofensiva militară a Israelului în Gaza, unde, potrivit autorităților medicale, peste 47.000 de persoane și-au pierdut viața. Critici din partea organizațiilor pentru drepturile civile Ordinul executiv a atras critici dure din partea Consiliului privind Relațiile Americano-Islamice (CAIR), un grup musulman important de advocacy, care l-a calificat drept „necinstit, excesiv și inaplicabil”. „Administrația Trump atacă libertatea de exprimare și umanitatea palestiniană sub pretextul combaterii antisemitismului”, a declarat CAIR. În campania sa din 2024, Trump a promis că îi va deporta pe studenții „pro-Hamas” aflați în SUA cu viză.

Ucraina a atacat două rafinării rusești (sursa: X/POPULAR FRONT)
Internațional

Ucraina a atacat două rafinării rusești

Ucraina a atacat două rafinării rusești. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și forțele de operațiuni speciale ale armatei ucrainene au atacat în cursul nopții de marți spre miercuri o rafinărie și un arsenal de rachete rusești situate în regiunea Tver, în nord-vestul Rusiei. Informația a fost confirmată de o sursă ucraineană pentru Ukrinform. Ucraina a atacat două rafinării rusești Potrivit SBU, una dintre rafinăriile vizate este o componentă importantă a conductei Baltic-2. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Atacul cu drone a avariat un sistem de pompare și mai multe rezervoare de aditivi pentru combustibil, provocând scurgeri de produse petroliere și un incendiu major. Incidentul a determinat autoritățile ruse să închidă temporar conducta principală, prin care combustibilul este transportat către terminalul Ust-Luga, din regiunea Leningrad. Tot noaptea trecută, armata ucraineană a revendicat un alt atac, care a vizat o rafinărie din orașul Kstovo, în regiunea rusă Nijni Novgorod. Acest obiectiv este una dintre cele mai mari rafinării din Federația Rusă, iar atacul a fost confirmat de Statul Major al armatei ucrainene. Atac asupra unui arsenal de rachete În cadrul aceleiași operațiuni, SBU și forțele speciale ucrainene au atacat un depozit de rachete aparținând Ministerului rus al Apărării, situat tot în regiunea Tver. Potrivit relatărilor locuitorilor din zonă, pe rețelele de socializare au fost semnalate peste 20 de explozii în timpul atacului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră