sâmbătă 12 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10165 articole
Eveniment

Secția specială o ține în șah pe Kovesi: șefa Parchetului European cere ÎCCJ să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei

Șefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, cere Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei de Secţia specială în urmă cu patru ani. Procesul are ca obiect "contestaţie durată proces", cu termen de dezbatere pentru marţi. Secția specială de anchetare a magistraților a fost desființată, iar dosarele anchetate de SIIJ trebuiau transmise, în termen de trei luni, respectiv 60 de zile lucrătoare, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) către parchetele competente, pentru soluționare. La finalul anului 2021, la SIIJ erau circa 7.000 de dosare în lucru. După desființrarea SIIJ, competenţele ei au fost preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu, spunea ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Secția specială o ține în șah pe Kovesi Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de procuroarea Adina Florea de la Secţia specială, care între timp s-a pensionat. Cauza a fost preluată apoi de Parchetul General, după desfiinţarea Secţiei speciale. Kovesi se plânge de faptul că are trei hotărâri ale Instanţei supreme prin care procurorii sunt obligaţi să finalizeze acest dosar - fie îl clasează, fie o trimit în judecată - însă Parchetul General le ignoră. În octombrie 2022, într-un interviu acordat publicaţiei G4Media, Kovesi spunea că dosarul nu este închis de Parchetul General din dorinţa, probabil, "de a intimida alţi magistraţi din sistem". "Există trei hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care se explică faptul că fie că tot ceea ce s-a făcut este nelegal şi trebuie închis, fie s-a stabilit un termen de finalizare a dosarului. În continuare, procurorii care au acest dosar ignoră nişte hotărâri definitive. Dosarul nu este închis (...) Este foarte ciudat. Este foarte greu să îmi explic. Îmi este greu să explic atitudinea procurorilor ierarhic superiori (...) O să continui să aplic demersurile procedurale. Sunt trei hotărâri ale ICCJ care sunt ignorate (...) Din martie 2019, nu s-a întâmplat nimic în dosar. În afară de plângeri şi demersuri instituţionale, pe care eu le-am făcut prin avocat, nu s-a întâmplat nimic (...). Este ţinut acolo, probabil în dorinţa de a intimida pe alţi magistraţi din sistem, de a-l arăta. Uitaţi ce vi se poate întâmpla (...) Cred că este doar o încercare de a ţine presiunea pe procuror, de a arăta că, atunci când îţi faci treaba, este cineva care îţi va crea probleme", declara, atunci, Kovesi. Adina Florea acționează pe maza declarațiilor fugarului Ghiță În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi, la acea vreme procuror şef al DNA, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare. Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI. Kovesi, pusă sub control judiciar De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri. Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România. Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă iar în aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de "precizie, claritate şi de suport probator".

Secția specială o ține în șah pe Kovesi: șefa Parchetului European cere ÎCCJ să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei
Fapte: din 5.094 adăposturi de protecție civilă, doar 2.521 sunt „operative” - datele ministerului de Interne
Eveniment

Fapte: din 5.094 adăposturi de protecție civilă, doar 2.521 sunt „operative” - datele ministerului de Interne

Din 5.094 adăposturi de protecție civilă, doar 2.521 sunt „operative”, arată datele ministerului de Interne, după ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a verificat, în 2022, toate aceste adăposturi. Din 5.094 adăposturi, doar 2.521 sunt „operative” „În urma activităților de contro/verificare la adăposturile de protecție civilă s-a constatat că doar aproximativ jumătate din acestea, respectiv 2521, sunt operaționale având elementele constructive și dotarea prevăzută de lege și fiind întreținute de către deținători”, arată ministerul de Interne. După verificarea IGSU a reieșit că în celelalte adăposturi erau mai multe probleme, printre care: instalațiile de filtro-ventilație nu funcționau lipsa instalațiilor electrice nu erau dotate cu uși și obloane metalice etanșe la adăpost se făcuseră schimbări care-l făceau imposibil de utilizat conform destinației inițiale În martie 2019, Digi 24 anunța: „Adăposturile antiaeriene din România, pline cu murături, damigene cu vin, cauciucuri și obiecte de tot felul”. Acum, ministerul de Interne explică faptul că, potrivit legii, adăposturile, cu excepția punctelor de comandă, pot primi altă destinație pe timp de pace, cu condiția să poată deveni operaționale în 24 de ore. Grafica: Urbanambiton.ro Iată care era situația la Brașov, la începutul lui 2023, potrivit site-ului Bună Ziua Brașov: „Anunţat încă din prima parte a anului trecut, programul de reabilitare a adăposturilor civile din Braşov este abia la început. Potrivit evidenţelor, în evidenţele municipiului Braşov se regăseau 141 de adăposturi, dar, în urma verificărilor realizate în cursul anului trecut, au fost identificate fizic 124. Dintre cele 124, reprezentanţii Primăriei Braşov au precizat că au început, tot anul trecut, demersurile pentru reabilitare pentru patru dintre ele, însă contracte de lucrări au fost semnate doar pentru trei dintre ele”. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului

Primăria cumpără o dronă cu 320.000 de lei. Are autonomie de zbor de câteva ore, poate zbura la 5.000 de metri altitudine
Eveniment

Primăria cumpără o dronă cu 320.000 de lei. Are autonomie de zbor de câteva ore, poate zbura la 5.000 de metri altitudine

Primăria cumpără dronă de 320.000 lei. Primăria Iaşi va utiliza o dronă de ultimă generaţie pentru a cartografia oraşul. Primăria cumpără dronă de 320.000 lei Achiziţia ar urma să fie făcută în acest an: în bugetul local a fost inclusă o sumă de peste 320.000 lei în acest sens. Având în vedere suma, echivalentul a circa 64.000 de euro, şi tipul aeronavei fără pilot pe care Primăria vrea să o cumpere (VTOL), drona poate cântâri între 10 şi 20 kg, să aibă o autonomie de zbor de câteva ore şi să poată urca până la o altitudine de până la 5.000 m. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului VTOL este un acronim pentru „vertical take-off and landing”, respectiv acel tip de drone care au un sistem ce le permite să decoleze şi să aterizeze vertical. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Escrocheria Bismobil Kitchen, de nivel național: mii de păgubiți au plătit mobilier de bucătărie în avans, nu au primit nimic. Paguba: milioane de euro
Eveniment

Escrocheria Bismobil Kitchen, de nivel național: mii de păgubiți au plătit mobilier de bucătărie în avans, nu au primit nimic. Paguba: milioane de euro

Escrocheria Bismobil Kitchen, de nivel național. Înşelăciune de mari proporţii, cu nucleul în cartierul ieşean Păcurari, realizată de o reţea de cetăţeni din Republica Moldova. Escrocheria Bismobil Kitchen, de nivel național Aceștia pretindeau că vând mobilă de bucătărie prin intermediul firmei Bismobil Kitchen şi a altor zeci de alte firme sub umbrela Bismobil. Dacă aţi vrut să cumpăraţi mobilă de bucătărie şi aţi achitat contravaloarea produselor, dar acestea nu au fost livrate, este posibil să vă număraţi printre sutele de păgubiţi din toată ţara. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului La poliţie şi la OPC Iaşi plouă cu plângeri, iar Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IPJ Iaşi a deschis deja un imens dosar de înşelăciune. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mircea Geoană: Sunt, ca om, și ca intelectual, mult mai bun decât eram în 2009! Fostul lider PSD continuă să creadă că-n 2009 l-a bătut pe Băsescu
Eveniment

Mircea Geoană: Sunt, ca om, și ca intelectual, mult mai bun decât eram în 2009! Fostul lider PSD continuă să creadă că-n 2009 l-a bătut pe Băsescu

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, la Digi 24: „Cred că astăzi sunt ca lider, nu spun ca politician , dar ca lider, și ca om, și ca intelectual, mult mai bun decât eram în 2009”. În interviul dat acestui post, el a continuat să susțină că a câștigat alegerile din 2009. Geoană: Sunt mult mai bun decât eram în 2009 Jurnaliștii de la Digi 24 l-au întrebat, acum, dacă își mai dorește să fie președintele României. „Vreau să fac lucruri pentru România, asta vreau să fac. Nu știu dacă voi candida sau nu, am o treabă de făcut la NATO și nu sunt nici fariseu, nici poltron… pur și simplu, aștept să văd cum se arată drumul pentru viitor. Evident, nimeni nu spune că nu ar fi o chestie de mare onoare, și un privilegiu, și un lucru formidabil să poți ajungi într-o poziție atât de mare”, a răspuns Geoană, citat de stiripesurse.ro. El a vorbit și despre alegerile din 2009, când Traian Băsescu a fost reales președintele României. Mircea Geoană în 2008, pe un iaht al lui Cristian Rizea „Cred că am câștigat Președinția, nu că am fost omul doi în România. Am fost, de fapt, locul unu în România. (...) Sunt lucruri dificile, lucruri dureroase, a fost greu. A fost al naibii de greu! Har Domnului că am mintea și sufletul suficient de puternice să le pun la trecut. Mă uit către viitor. (...) Am învățat că trebuie să-ți păzești spatele, că de multe ori dușmanii nu sunt cei care sunt explicit în fața ta, sunt undeva în penumbră și poate chiar și în spate, că hangerele se înfig mai puternic pe la spate și nu din față. (...) Cred că astăzi sunt ca lider, nu spun ca politician , dar ca lider, și ca om, și ca intelectual mult mai bun decât eram în 2009. Mult mai bun! Unu, pentru că am avut șansa cu NATO și am învățat lucrui noi și, doi, pentru că am trecut prin experiența de a fi sus și după aia să fii, practic, nimeni, dat afară din structurile pe care le-ai condus”, a mai afirmat secretarul general adjunct al NATO. Citește și: Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă

Germania nu se grăbește să ajute Ucraina: tancurile Leopard reparate vor fi gata cel mai devreme în 2024, anunţă compania germană Rheinmetall
Eveniment

Germania nu se grăbește să ajute Ucraina: tancurile Leopard reparate vor fi gata cel mai devreme în 2024, anunţă compania germană Rheinmetall

Tancurile Leopard reparate, destinate Ucrainei, vor fi gata cel mai devreme în 2024, a anunţat directorul companiei germane Rheinmetall, Armin Papperger, citat duminică de Bild, transmite Reuters. Sâmbătă, Marea Britanie a anunțat că donează Ucrainei un număr neprecizat de tancuri Challenger II. Tancurile Leopard reparate vor fi gata cel mai devreme în 2024 Germania a afirmat la începutul acestei luni că va furniza Ucrainei 40 de vehicule de luptă Marder, dar Kievul a cerut vehicule blindate mai grele, precum tancurile Leopard, ce ar reprezenta o sporire semnificativă a sprijinului oferit armatei ucrainene de către Occident. If only we had an influential German with a defence background as EU leader to talk sense to Berlin… ?Ukraine needs tanks and we need Ukraine to win !Where is the EU ?!https://t.co/og6a5H813n— Guy Verhofstadt (@guyverhofstadt) January 10, 2023 Repararea tancurilor Leopard ar costa câteva sute de milioane de euro şi compania nu va putea începe reparaţiile înaintea confirmării comenzii, a declarat Papperger pentru Bild. Citește și: Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă ''Vehiculele trebuie să fie dezmembrate complet şi apoi reconstruite'', a explicat el. Finlanda ar putea dona Ucrainei un mic număr de tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană dacă un grup mai mare de ţări europene decide să-i urmeze exemplul, a declarat joi preşedintele finlandez Sauli Niinistö, citat vineri de Reuters. Rusia a lansat în 24 februarie o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că desfăşoară o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina.

Controversata Laura Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție, după „rotativa” premierilor. De 1 Decembrie, Vicol a fost în Dubai, cu Ciolacu și Grindeanu
Eveniment

Controversata Laura Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție, după „rotativa” premierilor. De 1 Decembrie, Vicol a fost în Dubai, cu Ciolacu și Grindeanu

Controversata Laura Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție, după rotația premierilor, afirmă surse politice. Potrivit protcolului dintre PSD și PNL, în mai 2023, social-democrații vor prelua șefia Executivului - așa numita „rotativă” - iar în componența Guvernului vor apare o serie de schimbări. Una din acestea este transferarea Justiției la PSD. Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție Numele Laurei Vicol apare în dosarele fraților Ion și Vasile Balint, ziși Nuțu și Sile Cămătaru. Ea a fost avocata mai multor interlopi printre care Sile Cămătaru și Silviu Dudiță zis Fluturică, brațul armat al Cămătarilor. Ea a fost iubita manelistului Leo de la Strehaia, aflat acum în pușcărie. La 1 decembrie 2022, Ciolacu a fost în vacanță în Dubai împreună cu vicepremierul Sorin Grindeanu, liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Alfred Simonis și de Laura Vicol, acum președinte al comisiei juridice din Camera Deputaților. Citește și: Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere DeFapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei Pe lista de candidați PSD pentru Justiție se mai află Maya Teodoriu, deputat PSD și beneficiar al unei pensii speciale de circa 30.000 lei/lună, în calitate de fost judecător la CCR, și senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției în guvernarea Ponta. În iulie, deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, a cerut site-ului DeFapt.ro să șteargă informația că soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei. Vicol, care conduce comisia juridică a Camerei Deputaților, a notificat site-ul DeFapt.ro, prin avocat, anunțând că, dacă informația nu va fi ștearsă, ne va da în judecată, solicitând despăgubiri materiale și morale.

Cimitir-parc la Cluj, primul de acest gen din România: se va deschide în primăvara acestui an. Fiecare loc de veci, utilizat "într-o manieră constructivă", spune Emil Boc
Eveniment

Cimitir-parc la Cluj, primul de acest gen din România: se va deschide în primăvara acestui an. Fiecare loc de veci, utilizat "într-o manieră constructivă", spune Emil Boc

Cimitir-parc la Cluj, primul din România. Este cel mai modern cimitir-parc din România, potrivit autorităților din Cluj. Cimitir-parc la Cluj, primul din România Acesta va fi deschis pentru înhumări abia din primăvara lui 2023, în contextul în care locurile de veci din celelalte cimitire din Cluj-Napoca se epuizează treptat. Potrivit primarului Emil Boc, autoritățile urmăresc deja asigurarea cadrului legal pentru extinderea acestui cimitir-parc, care abia urmează să fie deschis. Citește și: VIDEO Cinci morți și 27 de răniți, din care șase, copii, la Dnipro, după ce un bloc de locuințe a fost lovit de o rachetă rusească "Cimitirul este gata, este pregătit, dar l-am pregătit astfel încât să aibă și continuitate după ce îl dăm în folosință. Deja trecem la etapa următoare, de extindere, utilizând în primul rând cimitirele existente, pentru a putea valorifica locurile de veci existente. În această primăvară, cu siguranță, vom fi nevoiți să trecem și la înhumări în noul cimitir de pe strada Moș Ion Roată, pentru că am ajuns la capacitatea maximă a celorlalte cimitire. Trebuie să avem continuitate, iar în momentul în care vom deschide cimitirul, trebuie să avem deja pașii legali și instituționali pregătiți, de extindere a cimitirului", a declarat edilul Emil Boc, în cadrul unei intervenții la un post local de radio, potrivit Monitorului de Cluj.

Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă
Eveniment

Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă

Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează un număr neprecizat de tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară a Moscovei, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă, potrivit estimărilor unor analiști militari. Blindatele oferite de britanici pot rezista unei lovituri directe a tancurilor rusești T-72, apreciază analiștii. Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina Marea Britanie este prima ţară care trimite tancuri grele produse în occident pentru a ajuta Kievul în faţa invaziei ruse. Într-o convorbire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat "voinţa Regatului Unit de a-şi intensifica sprijinul pentru Ucraina, în special prin furnizarea de tancuri Challenger 2 şi sisteme de artilerie suplimentare", a precizat Downing Street într-un comunicat. Preşedintele Zelenski a mulţumit Regatului Unit pe Twitter pentru că a luat decizii care "nu numai că ne vor întari pe câmpul de luptă, dar vor trimite şi semnalul potrivit altor parteneri". Always strong support of the UK is now impenetrable and ready for challenges. In a conversation with the Prime Minister, @RishiSunak, I thanked for the decisions that will not only strengthen us on the battlefield, but also send the right signal to other partners.— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 14, 2023 Guvernul britanic nu precizează câte tancuri intenţionează să trimită la Kiev, dar mai multe publicații britanice menţionează numărul de 12 Challenger 2: patru ar urma să fie trimise imediat şi alte opt în termen scurt. Alte state care ar putea trimite blindate grele către Ucraina sunt: Finlanda ar putea dona Ucrainei un mic număr de tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană dacă un grup mai mare de ţări europene decide să-i urmeze exemplul, a declarat joi preşedintele finlandez Sauli Niinistö, citat vineri de Reuters. Polonia a declarat că va trimite tancuri Leopard 2 în Ucraina dacă ar exista o coaliţie mai largă de ţări care ar face acest lucru, în timp ce Germania a spus că nu are de gând să trimită vreunul. Germania nu poate exclude livrarea de tancuri Leopard pentru a sprijini forțele militare ucrainene în viitor, a declarat ministrul economiei Robert Habeck (Partidul Verde). Un procent de 45% dintre germani se opun furnizării de tancuri Leopard 2 Ucrainei, acestea fiind considerate un vârf al tehnologiei militare a ţării, potrivit unui sondaj comandat de agenţia de presă DPA. Ucraina a cerut SUA tancuri Abrams, dar nu a primit un răspuns până acum. Potrivit comandanților militari de la Kiev, Ucraina ar avea nevoie de circa 300 de tancuri occidentale. Putin, dornic să preia inițiativa „Președintele Putin ar putea mobiliza până la jumătate de milion de soldați pentru războiul său împotriva Ucrainei, în timp ce încearcă să preia inițiativa printr-o ofensivă de primăvară pe mai multe direcții. Aliații occidentali sunt îndemnați să „acționeze acum” și să trimită sute de tancuri și vehicule blindate în Ucraina, după ce Putin a numit un nou comandant și a pus planuri pentru dislocarea a 150.000 de rezerviști care au fost înrolați în toamnă”, a scris, azi, The Times. Citește și: VIDEO Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct, la Antena 3, viral pe rețelele sociale! Ministrul poate fi auzit sforăind. Daea neagă: „Eu nu dorm nici noaptea, darămite ziua” Ofensiva ar putea fi lansată în aprilie, când zăpada se va topi, iar drumurile mici nu vor mai fi blocate de noroi.

Autoritățile din China comunistă recunosc dezastrul: cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19 în spitale de la ridicarea restricţiilor sanitare
Eveniment

Autoritățile din China comunistă recunosc dezastrul: cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19 în spitale de la ridicarea restricţiilor sanitare

Cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19 au fost înregistrate în spitale de la ridicarea restricţiilor sanitare, au anunțat autortățile Chinei comuniste. Datele oficiale arată un pic sub 60.000 de decese, dar modul în care se realizează aceste statistici este extrem de controversat, fiind criticat chiar de OMS. Cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19 Un total de 59.938 (decese) au fost înregistrate între 8 decembrie 2022 şi 12 ianuarie 2023", a declarat reporterilor Jiao Yahui, un responsabil din domeniul sănătăţii. China reports almost 60,000 COVID-related deaths since early December https://t.co/ZnrukNN4F8— Sky News (@SkyNews) January 14, 2023 Această cifră nu ia în considerare decesele înregistrate în afara unităţilor medicale. Dintre aceste decese, 5.503 au fost cauzate direct de o insuficienţă respiratorie legată de COVID-19, a precizat acest responsabil. China had previously reported only 37 deaths for this period https://t.co/7KfPQBXtJT— BNO News (@BNOFeed) January 14, 2023 După trei ani în care a impus unele dintre cele mai draconice restricţii din lume, China a ridicat brusc, la începutul lunii decembrie, majoritatea măsurilor sanitare împotriva coronavirusului. Ulterior, numărul de pacienţi a cunoscut o creştere puternică. Spitalele au fost asaltate de pacienţi în vârstă, iar crematoriile au fost copleşite de afluxul de cadavre. În decembrie, Beijingul şi-a revizuit metodologia de numărare a deceselor atribuite COVID-19. Doar cei care au murit direct din cauza unei insuficienţe respiratorii cauzate de coronavirus sunt acum incluşi în statistici. Această controversată schimbare de metodologie face ca un număr mare de decese să nu mai fie înregistrate ca fiind cauzate de COVID-19. China COVID deaths accelerate to 9,000 a day - What you get when you allow a lethal virus to rip through an unvaccinated population. When they try to ram “health freedom” propaganda down our throats, remember that number… https://t.co/B8vGeVZKEP— Prof Peter Hotez MD PhD (@PeterHotez) January 10, 2023 Săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a criticat această nouă definiţie a decesului atribuit COVID-19 din China, considerând-o "prea îngustă". Beijingul a respins criticile şi a cerut OMS să adopte o poziţie "imparţială" în privinţa COVID-19. China recorded 59,938 Covid-related deaths between December 8 and January 12→ 5,503 deaths: respiratory failure triggered by infection→ 54,435 infected with Covid but with underlying conditions→ Average age: 80.3→ 90% of deaths aged 65+ https://t.co/egEUKBZxQo— Joel Chan (@kjoules) January 14, 2023 Miercuri, autorităţile sanitare chineze au estimat că "nu este necesar" să zăbovească în viitorul imediat asupra numărului exact de decese asociate COVID-19. Citește și: VIDEO Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct, la Antena 3, viral pe rețelele sociale! Ministrul poate fi auzit sforăind. Daea neagă: „Eu nu dorm nici noaptea, darămite ziua”

Maidanezii, în continuare pericol public în România: femeie în vârstă, cu o mână sfâșiată și fractură de coloană
Eveniment

Maidanezii, în continuare pericol public în România: femeie în vârstă, cu o mână sfâșiată și fractură de coloană

Maidanezii, încă pericol public în România. O femeie de 67 de ani din localitatea Mânzătești, comuna Ungheni, județul Iași, a fost atacată de doi câini de talie mare în dimineața zilei de joi, 12 ianuarie. Maidanezii, încă pericol public în România Aceasta a ieșit să ducă gunoiul menajer în fața proprietății, în zi de colectare, moment în care a fost atacată de doi câini maidanezi de talie mare, conform relatărilor făcute polițiștilor. Animalele au trântit-o la pământ, mușcând-o de mâna dreapta, și nu este clar motivul pentru care s-au retras, dacă femeia a fost sau nu ajutată de altcineva. Citește și: Catastrofă la Iași: CET-ul care produce căldură și apă caldă poate fi vândut pe bucăți pentru o datorie de 700 de milioane de lei, a decis instanța Locul din sat în care aceasta locuiește este mai retras, la circa 200 de metri terminându-se rândul de case. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primul mare oraș din România care poate rămâne fără încălzire centralizată are probleme și cu votarea bugetului
Eveniment

Primul mare oraș din România care poate rămâne fără încălzire centralizată are probleme și cu votarea bugetului

Fără căldură, fără bani la Iași. Primul duel politic din anul pre-electoral 2023 are loc în aceste zile la nivel local. Fără căldură, fără bani la Iași Ameninţat cu pierderea majorităţii politice, primarul Mihai Chirica forţează, faţă de alţi ani, votarea proiectului de buget pe repede înainte. Dezbaterile cu cetăţenii, anunţate la finalul trecut, nu au mai avut loc. Citește și: Catastrofă la Iași: CET-ul care produce căldură și apă caldă poate fi vândut pe bucăți pentru o datorie de 700 de milioane de lei, a decis instanța Primarul a convocat şedinţa de aprobare a bugetului fix în ziua (18 ianuarie) în care ar putea să piardă majoritatea în Consiliul Local: instanţa ar putea lua o hotărâre în urma căreia viceprimarul Cezar Baciu (exclus din USR) să-şi piardă mandatul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

EXCLUSIV Sentința de închisoare cu executare pentru o palmă peste posteriorul unei femei, sabotată de polițiști, care au descurajat victima și nu voiau să deschidă dosar
Eveniment

EXCLUSIV Sentința de închisoare cu executare pentru o palmă peste posteriorul unei femei, sabotată de polițiști, care au descurajat victima și nu voiau să deschidă dosar

Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști. Un sucevean care a lovit cu palma, pe stradă, posteriorul unei femei, a fost condamnat la un an de închisoare (din care va executa zece luni). Sentința este fără precedent în România pentru o astfel de faptă. Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști Dar, ca să se ajungă aici, a fost nevoie de insistența extraordinară a victimei. Femeia, Nina Smart (foto), nu s-a lăsat descurajată de polițiștii suceveni care au minimalizat importanța agresiunii. "Doamna Nina Smart a depus plângere și nu s-a lăsat până când nu a fost făcut un dosar și trimis la procurori. Dar plângerea a trecut pe la mai mulți polițiști până când să fie făcut un dosar: unii s-au pensionat, alții s-au transferat în altă parte. Dar victima a fost descurajată în demersul ei de a reclama agresiunea de către polițiști, asta este clar", a spus Cristina Bucșă, avocata Ninei Smart, pentru Defapt.ro. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România Chiar victima, de altfel, a trimis o declarație presei în care vorbește despre cum "Umilința suferită în urma violenței și atitudinea inițială a persoanei care a preluat reclamația pe care am făcut-o la poliție m-au afectat multă vreme". Avocata admite că, într-o oarecare măsură, nu se aștepta ca agresiunea să fie pedepsită cu închisoare cu executare. "În instanțele noastre, violența împotriva femeilor este pedepsită mult mai blând decât ar trebui, chiar în cazuri de agresiuni mult mai violente. Credeam că sentința va fi de amendă penală, dar doamna judecătoare a fost foarte profesionistă, a judecat foarte corect și a vrut să dea un exemplu că astfel de agresiuni sunt inacceptabile", a mai spus Bucșă. Agresorul a recunoscut fapta la poliție Pe 28 iunie 2021, Nina Smart se afla într-o cafenea din centrul orașului Suceava împreună cu trei prietene. Avocata Cristina Bucșă a spus că la scurt timp după ce au ieșit din cafenea, pe promenadă, au observat un individ care se îndrepta spre ele. Era destul de voinic, era înalt. În momentul în care a trecut prin dreptul grupului de femei, acesta și-a luat avânt și a aplicat o palmă peste partea posterioară, practic pe fundul persoanei vătămate. Totodată, a început să râdă frenetic, era foarte mulțumit de ceea ce făcuse. Și nici nu a dat importană faptului că persoanele care o însoțeau pe victimă i-au reproșat gestul pe care tocmai îl făcuse. A intrat liniștit într-o sală de jocuri din apropiere. „Mai departe, povestea este simplă. Au fost sesizate organele de poliție, iar victima s-a dus și a depus plângere”, a explicat avocata. Viorel Lupu și-a recunoscut fapta în fața polițiștilor, ba chiar a și dat o declarație în acest sens. Dar, după ce a fost trimis în judecată, nu s-a mai prezentat în fața judecătorilor. Avocata Cristina Bucșă a spus că agresorul a fost citat de mai multe ori, chiar și cu mandat de aducere: „A fost citat cel puțin de patru-cinci ori. Polițiștii care se ocupau de punerea în aplicare a mandatului de aducere au transmis că acesta ar fi plecat din țară. Adică, în timpul procesului penal el a plecat din țară. Familia lui a fost înștiințată, dar a refuzat să dea detalii despre unde se află mai exact. Nu a dorit să se apere în instanță” Condamnat la zece luni de închisoare cu executare Judecătoria Suceava a decis să îl condamne pe Viorel Lupu la o pedeapsă cumulată de zece luni de închisoare cu executare. „Nu pot să vă spun cu exacitate dacă este unică această hotărâre, însă șansele sunt foarte, foarte mari”, a declarat avocata Cristina Bucșă. Tot ea a mai menționat că Viorel Lupu a mai avut probleme cu legea. În anul 2005 a fost eliberat din închisoare, după ce și-a ispășit pedeapsa pentru două violuri comise în anii 1996 și 2000. „Juridic, el nu poate fi considerat un recidivist și nici pedeapsa aplicată nu a fost agravată ca urmare a recidivei. Primele fapte, cele la care se face referire, de viol, au fost săvârșite în anul 2000 și, respectiv, 1996. Acesta a fost eliberat condiționat în anul 2005, dar restul de pedeapsă era foarte mic. S-a considerat executat ulterior. Termenul de reabilitare s-a împlinit de mult. Tocmai de aceea nu s-a atras recidiva în prezent”, a menționat avocata.

Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex
Eveniment

Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex

Bulgaria este principală poartă a migrației ilegale din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), analizând datele publicate de Frontex chiar azi. FAZ anunță că, la reuniunea din 9-10 februarie a liderilor Uniunii Europene, se va discuta despre problemele migrației ilegale. Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest „Originea migranților înregistrați pe ruta Balcanilor de Vest sugerează, de asemenea, că granița terestră cu Bulgaria este principala poartă de intrare în Uniunea Europeană. Cea mai mare parte (94.000) au fost sirieni; cu aproximativ 3,5 milioane, ei sunt cel mai mare grup de refugiați din Turcia. Afganii și turcii au venit de obicei în UE în acest fel. În decembrie, Austria și Țările de Jos au respins propunerea Comisiei UE de admitere a Bulgariei și României în spațiul Schengen. Ambele țări s-au referit în special la deficiențele din Bulgaria. Șefii de stat și de guvern din UE vor să discute despre migrație la o întâlnire specială din 9 și 10 februarie. O întrebare va fi atunci dacă Comisia UE ar trebui să-și folosească bugetul pentru a finanța construcția de bariere fizice de frontieră”, scrie FAZ. În raportul publicat azi, Frontex scrie că numărul imigranților ilegali a fost, în 2022, cel mai mare din 2016 până acum. Frontex arată că au fost depistați 330.000 de imigranți ilegali, o creștere de 64% față de anul trecut. „În 2022, au fost raportate 145.600 de treceri ilegale ale frontierei pe ruta Balcanilor de Vest, cu 136% mai multe decât în ​​2021. Acesta este cel mai mare număr de treceri raportate pe această rută din 2015 și aproximativ jumătate din toate intrările ilegale raportate în 2022”, mai afirmă organismul european. Citește și: Aeroportul militar Otopeni devine baza avioanelor AWACS ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei Datele Frontex, discutabile, migrația pare a fi mult mai mare Însă Frankfurter Allgemeine arată că aceste date trebuie contextualizate. Astfel, potrivit Eurostat, în primele nouă luni din 2022 s-au înregistrat 600.000 de cereri de azil, din care 244.000 doar în Germania. Potrivit FAZ, aceste date arată că mulți imigranți nu sunt înregistrați de Frontex. „Potrivit Eurostat, în primele nouă luni ale anului trecut au fost depuse peste 600.000 de cereri inițiale de azil în statele membre UE. Numai în Germania au fost 244.000 de cereri pe tot parcursul anului. Acest lucru sugerează că mulți migranți reușesc să intre în țara aleasă de ei nedetectați sau neînregistrați. Există multe indicii că Bulgaria în special, care dorește să devină membră a spațiului Schengen, este un punct slab. Ministerul bulgar de Interne a anunțat recent că peste 160.000 de persoane au fost împiedicate să treacă ilegal frontiera anul trecut și doar 14.000 au traversat țara. Cu toate acestea, guvernul de la Viena subliniază că aproximativ jumătate din cei 100.000 de migranți ilegali care au sosit în Austria, dintre care majoritatea nu erau înregistrați anterior, au trecut de granița turco-bulgară. Alți 40% au zburat la Belgrad cu avionul și au călătorit ilegal de acolo. Motivul pentru aceasta a fost practica laxă a vizelor în Serbia, care a fost înăsprită la sfârșitul anului din cauza presiunii UE”, explică Frankfurter Allgemeine. Le nombre d'entrées irrégulières dans l'Union européenne a augmenté en 2022 de 64% par rapport à l'année précédente, atteignant le niveau le plus élevé depuis 2016, a indiqué vendredi 13 janvier l'Agence européenne des frontières, Frontex.➡https://t.co/W5BNHvxw6N pic.twitter.com/3QILhUd5el— Le Figaro (@Le_Figaro) January 13, 2023

Aeroportul militar Otopeni devine baza avioanelor AWACS ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei
Eveniment

Aeroportul militar Otopeni devine baza avioanelor AWACS ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei

Aeroportul militar Otopeni devine de marți baza avioanelor AWACS (Airborne Early Warning and Control) ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei. Deocamdată, nu este clar câte aeronave se vor muta de lângă Geilenkirchen/ Aachen, unde sunt staționate în prezent, în România, unde vor rămâne „câteva săptămâni”. Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat că aeronave AWACS din cadrul Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control vor ajunge, marţi, în România, în contextul aplicării măsurilor de întărire a posturii defensive a Alianţei în regiunea Mării Negre. ”Aeronave AWACS (Airborne Warning and Control System) din cadrul Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control (NATO Airborne Early Warning & Control Force – NAEW&C) cu baza permanentă la Geilenkirchen, Germania, vor ateriza marţi, 17 ianuarie, în Baza 90 Transport Aerian din Otopeni, în contextul aplicării măsurilor de întărire a posturii defensive a Alianţei în regiunea Mării Negre”, a anunţat, vineri, MApN. Potrivit sursei citate, ca răspuns la agresiunea ilegală a Rusiei în Ucraina, NATO a sporit prezenţa aeriană în flancul estic al Alianţei cu avioane de luptă suplimentare, avioane de supraveghere şi avioane cisternă. #NATO is deploying Airborne Warning and Control System (AWACS) surveillance planes ✈️?️ to #Romania ?? The aircraft will support the Alliance’s reinforced presence in the region & monitor Russian military activityℹ️: https://t.co/DJ9ftBfrlX pic.twitter.com/LuQxlr8zPq— Oana Lungescu (@NATOpress) January 13, 2023 Avioanele AWACS vor începe zboruri de recunoaștere, exclusiv pe teritoriul Alianței, în zilele următoare. Misiunea este programată să dureze câteva săptămâni. Aeronavele aparțin unei flote de 14 avioane de supraveghere NATO cu sediul obișnuit în Geilenkirchen, Germania. Aproximativ 180 de militari vor desfășura baza Forțelor Aeriene Române de la Otopeni, lângă București, în sprijinul aeronavelor, arată un comunicat NATO. ”Nu trebuie să existe nicio îndoială cu privire la hotărârea NATO de a proteja și apăra fiecare centimetru de teritoriul aliat”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. „AWACS-ul nostru poate detecta aeronave la sute de kilometri distanță, făcându-le o capacitate cheie pentru descurajarea și postura de apărare a NATO. Mulțumesc României pentru găzduirea aeronavei, ceea ce aduce o contribuție importantă la avertizarea noastră timpurie”, a mai spus Oana Lungescu. Rusia a devenit, brusc, activă în Marea Neagră Acum două zile, site-ul Naval News a scris despre o intensificare bruscă a manevrelor marinei ruse în Marea Neagră. Cel puțin 3 submarine și o navă mare pentru desant litoral au plecat din portul Novorossiisk și se îndreaptă spre portul Sevastopol, arată acest site. Acesta apreciază că mișcarea este extrem de neobișnuită și nu se poate exclude o tentativă de debarcare pe teritoriul ucrainean. „O explicație ar fi o formă de debarcare cu amfibii. Aceasta ar putea viza sud-vestul Ucrainei pentru a stabili un cap de pod terestru spre Transnistria”, apreciază site-ul, dar spune că, totuși, ar fi o mișcare extrem de riscantă pentru Rusia. Citește și: Soledar nu a picat, susține Ucraina. Prigojin, înfuriat, aruncă mercenarii în luptă fără să-i pese de pierderi. „Rușii înaintează peste cadavrele propriilor trupe”, spune un demnitar de la Kiev Sistemele AEW&C moderne pot detecta un avion de la o distanță de 400 km, în afara razei rachetelor sol-aer. Un astfel de avion poate controla o suprafață de 312,000 km2.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră