Eveniment
Cioabă cere BOR recunoașterea "robiei romilor"
Cioabă cere BOR recunoașterea "robiei romilor". Autointitulatul rege al romilor Dorin Cioabă a anunţat, miercuri, că ia în calcul să îl dea în judecată pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) pentru a fi recunoscută robia romilor, precum şi contribuţia adusă de aceştia de-a lungul timpului, la construcţia de biserici şi mănăstiri.
Cioabă cere BOR recunoașterea "robiei romilor"
"Anul acesta am ajuns la 167 de ani de la dezrobirea romilor şi am amânat puţin acest eveniment pe care noi îl comemorăm.
Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online
Este o parte, să zicem aşa, neagră a istoriei noastre, pentru că am stat atâta timp în robie, iar după sfârşitul acestei robii a urmat şi Holocaustul, care practic a decimat întreaga comunitate de romi şi a făcut în aşa fel încât să ajungem în situaţia în care ne aflăm. Noi vrem, Organizaţia Internaţională a Romilor, prin persoana mea, vrem să solicităm conducerii Bisericii Ortodoxe Române, şi rugăm pe această cale pe Patriarhul Bisericii (Ortodoxe Române - n.r.) să se aplece puţin spre cererea noastră. Vrem o recunoaştere din partea Bisericii Ortodoxe a lucrurilor care s-au întâmplat în timpul robiei, în timpul în care comunităţile de romi au stat în curţile bisericilor şi au ajutat la construcţia bisericilor", a declarat Dorin Cioabă, în timpul unei conferinţe de presă ocazionată de desfăşurarea Conferinţei Europene a Romilor.
Este invocat Papa la Blaj
El a mai precizat că doreşte ca BOR "să îşi ceară scuze" pentru ce s-a întâmplat în timpul robiei romilor: "Aşa cum Papa de la Roma când a fost în vizită în România, la Blaj, şi-a cerut scuze în numele bisericii pentru Holocaust, (...) cred că şi Biserica Ortodoxă ar fi putut şi ei să facă acest lucru. Iar noi credem că este o reparaţie morală această recunoaştere".
Dorin Cioabă, care este în acelaşi timp şi pastor, spune că romii "nu caută ceartă cu Biserica (BOR)" şi îi consideră pe creştinii ortodocşi drept "fraţi".
"Ne dorim doar atât, recunoaştere a ceea ce a fost. În cazul în care Biserica Ortodoxă va refuza, aşa cum a făcut-o de atâtea ori, noi atunci vedem nevoiţi să apelăm la instanţa de judecată, să apelăm la Academia Română, să apelăm la toate instituţiiile care ne pot ajuta în dovedirea actelor pe care le-au făcut aceştia cu comunitatea de romi", a mai afirmat Dorin Cioabă.
Acesta a mai anunţat că a început construcţia la Sibiu, la marginea municipiului, a unui muzeu internaţional dedicat romilor.
International Romani Union (IRU) şi Partida Romilor organizează în perioada 1-3 martie, la Sibiu, reuniunea Conferinţa Internaţională a Romilor.
BOR se apără cu "complexitatea realului şi a istoriei"
Instituţiile statului, Biserica şi societatea românească sunt chemate să contribuie la cunoaşterea obiectivă a adevărului istoric al robiei romilor şi să contribuie la susţinerea acestei minorităţi, afirmă Patriarhia Română, în replică, într-un comunicat de presă.
"Dacă ignorăm complexitatea realului şi a istoriei, reducând totul la câteva idei simplificatoare, dacă sfidăm realitatea încercând să judecăm şi să tranşăm trecutul cu un instrumentar total inadecvat acestuia, cel al sensibilităţilor, al actualelor drepturi civice, al avansului cunoaşterii şi al logicii prezentului, ca şi cum acest instrumentar ar fi aplicabil şi unor lucruri din afara experienţei sociale în care a apărut, atunci ne aflăm cu certitudine în faţa unui şir nesfârşit de dileme coborâtoare pe firele milenare ale istoriei. Cum vom putea îndrepta, de pildă, atâtea cruzimi şi nedreptăţi strigătoare la cer consumate în antichitate, în Evul Mediu, în Renaştere, în timpul sângeros al Revoluţiei Franceze, al Holocaustului nazist şi sinistrului Gulag comunist sau în oricare epocă istorică ale cărei reverberaţii oricât de sublimate ajung încă supărător până la noi? Cum vom putea rescrie istoria în aşa fel încât ea să se transforme într-un senin prezent continuu, edificat utopic pe ştergerea radicală a accidentatului relief cultural, social şi moral al trecutului?", se arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române.
Robii romi nu erau chiar sclavi, mai spune Biserica
Potrivit sursei citate, "lumea, până relativ recent în epoca modernă, a fost organizată strict pe principii ierarhice care structurau piramidal societatea, formată din varii categorii de oameni incluse în sistemul politico-social al vremurilor", în acest fel funcţionând lumea multe mii de ani, conceptul de autonomie personală sau de persoană juridică apărând foarte târziu.
În acest context şi doar în el poate fi şi trebuie înţeleasă şi "robia romilor", consideră Patriarhia.
"Ţine de onestitate intelectuală şi morală să spunem public şi răspicat că nu toţi romii erau robi, că nu toţi robii din Ţările Române erau romi şi că robi au fost şi foarte mulţi români, tătari sau turci în aceeaşi epocă şi în acelaşi spaţiu geografic. Aşa cum limpede şi documentat a arătat în mesajul transmis cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la Dezrobirea Romilor în Principatele Române şi Părintele Patriarh Daniel, 'o cercetare onestă a fenomenului 'robiei romilor' din Ţările Române trebuie să aibă în vedere contextul internaţional al epocii, nu doar pe cel local.
Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean
Robia a făcut parte din viaţa socială a Ţărilor Române medievale în aceeaşi măsură în care a fost o instituţie a societăţilor învecinate: Imperiul Bizantin, Serbia, Bulgaria, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Rusia ţaristă, dar şi la nivel mai larg: America latină, Statele Unite ale Americii, Franţa, Marea Britanie, ţări în care s-a dezvoltat mişcarea aboliţionistă (de abolire a sclaviei), dar care la rândul lor nu au reuşit eradicarea sclaviei decât aproximativ în aceeaşi perioadă ca şi în Ţările Române sau chiar după Ţările Române", susţine Patriarhia.
Fenomenul robiei ţiganilor din Ţările Române prezintă, conform sursei citate, diferenţe de înţelegere faţă de sclavia practicată în ţările atlantice sau în coloniile unor imperii occidentale, unde sclavii nu aveau atât de multe drepturi precum robii de etnie romă din Ţările Române.
