miercuri 09 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10157 articole
Eveniment

Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean

Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde, în august, o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri: de la minimum 2.000 de euro pentru un post de îngrijitor sau brancardier la 15.000 de euro pentru o slujbă de medic, arată surse din procuratură. Procurorii au arătat că sumele au crescut odată cu inflația, ba poate chiar un pic mai mult. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion DNA a reținut, în această noapte, 11 persoane de la acest spital, inclusiv pe fostul manager Doina Caba, pe directorul de îngrijiri Coca Crâșmariu, o serie de medici șefi, asistenți șefi și alți funcționari din spital. Spitalul este controlat de PSD, prin Consiliul Județean Botoșani, condus de Doina Federovici (PSD). De altfel, ieri, anchetatorii au percheziționat și birourile PSD și locuința lui Fedorovici. Doina Federovici, președintele CJ Botoșani Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani Ce șpăgi se plăteau pentru angajare: Muncitor, îngrijitor, brancardier: 2.000 – 5.000 de euro. Salariile acestora variau, cu sporuri, între 4.000 și 5.000 de lei, potrivit datelor din august 2023. Asistentă medicală: 8.000 - 15.000 de euro. Procurorii consemnează faptul că în 2020 şpaga era de 8.000 de euro, în 2022 -10.000, iar în 2023 - 15.000 de euro. Salariile asistentelor medicale pornesc de la circa 4.500 de lei și sar de 6.000 de lei, cu sporuri. Presa locală relatează că era o adevărată licitație pentru aceste posturi, în funcție de suma oferită și de pile. Candidații care ofereau șpagă primeau subiectele de concurs și răspunsurile, întrucât trebuiau să ia minimum nota 7 la proba scrisă - această probă rămânea în arhivele spitalului, deci cei care luau șpaga trebuiau să fie acoperiți din punct de vedere legal. În octombrie, primarul din Mioveni, Ion Georgescu, a fost arestat pentru că cerea șpagă la angajare la spitalul local, unde manager este iubitul fiicei sale. Însă DNA l-a prins într-un moment neobișnuit: Georgescu restituia 10.000 de euro, avansul primit, pentru că nu reușise să rezolve angajarea la spital. Citește și: Haos și corupție la spitalul Mioveni, unde primarul PSD cerea 30.000 de euro șpagă la angajare. Condus de iubitul fiicei edilului, spitalul funcționează la jumătate din capacitate Șpaga totală pentru această angajare urma să fie 30.000 de euro.

Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean
Bloc ilegal în centrul orașului, fără respectarea prevederilor de urbanism, "autorizat" de instanță
Eveniment

Bloc ilegal în centrul orașului, fără respectarea prevederilor de urbanism, "autorizat" de instanță

Bloc central ilegal, "autorizat" de instanță. Deşi nu respectă normele urbanistice, ba chiar toate acestea par a fi fost luate total în răspăr, un nou bloc va fi ridicat în centrul orașului. Bloc central ilegal, "autorizat" de instanță Totul, cu învoirea judecătorilor ieşeni, dar în special urmare a indolenţei sau altor nereguli din Primărie. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Ani de zile, mingea se aflase în terenul Primăriei, care putea cere anularea actelor care încălcau legea. Cum nu a făcut absolut nimic în acest sens, judecătorii nu au putut decât să dispună aplicarea lor. De ce nu a făcut nimic Primăria atâţia ani nu se ştie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Copii din România, strategii de sinucidere bine elaborate, avertizează psihologii. Care sunt semnele la care trebuie să fie atenți adulții
Eveniment

Copii din România, strategii de sinucidere bine elaborate, avertizează psihologii. Care sunt semnele la care trebuie să fie atenți adulții

Copii români, strategii de sinucidere elaborate. Cazurile de suicid şi tentativele de suicid în rândul tinerilor din România s-au înmulţit în ultimii ani. Copii români, strategii de sinucidere elaborate La Iaşi, doar în ultima săptămână, un tânăr de 13 ani a murit după ce a căzut de la etajul nouă al unui bloc din cartierul Vişoianu, Lunca Cetăţuii, sinuciderea fiind una dintre ipotezele anchetatorilor. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Iar marţi, 12 decembrie, o adolescentă de 11 ani s-ar fi aruncat de la etajul al II-lea al Colegiului Naţional „Emil Racoviţă” din Iaşi, pista principală fiind, până în momentul de faţă, o tentativă de sinucidere. Ce îi determină pe copii să se gândească la astfel de gesturi extreme şi care sunt semnele de avertizare la care ar trebui să se uite părinţii, prietenii şi profesorii? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Și cărăușul șpăgilor lui Vâlcov a fost adus în România pentru a face închisoare. Se ascundea, la fel ca Vâlcov, în Italia
Eveniment

Și cărăușul șpăgilor lui Vâlcov a fost adus în România pentru a face închisoare. Se ascundea, la fel ca Vâlcov, în Italia

Cărăușul șpăgilor lui Vâlcov, returnat României. Fugarul Minel Florin Prina, celebru pentru că îi căra șpăgile pesedistului Darius Vâlcov, a fost extrădat în România din Italia. El a fost condamant la patru ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la trafic de influenţă şi spălare a banilor în "Dosarul tablourilor" al lui Darius Vâlcov. Tot din Italia a fost extrădat și Darius Vâlcov, fost ministru PSD la Finanțe, la jumătatea lunii august a acestui an. Pe numele lui exista un mandat european de arestare pentru executarea unei pedepse de șase ani cu executare pentru trafic de influență și spălare de bani. Cărăușul șpăgilor lui Vâlcov, returnat României Minel Florin Prina, fostul primar al Slatinei, a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de patru ani și șase luni în "Dosarul tablourilor". Se întâmpla la data de 3 mai 2023, atunci când a fost găsit vinovat de complicitate la trafic de influență și spălarea banilor. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Atunci când polițiștii s-au dus la el pentru a-l întemnița, Minel Prina era deja plecat spre Italia. Judecătorii de la Tribunalul București au emis imediat un mandat de arestare european pe numele său. Iar șase zile mai târziu avea să fie arestat de polițiștii italieni în Milano. Aproape șapte milioane, șpagă Conform Direcției Naționale Anticorupție, în cursul anului 2009, afaceristul Theodor Berna i-a propus un comision de 20% lui Darius Vâlcov, pe atunci primar al Slatinei, pentru contractele pe care urma să le primească de la Compania de Apă Olt. Firma lui Berna, Tehnologica Radion, a câștigat contracte de aproape 80 de milioane lei în urma înțelegerii. Ulterior, în perioada ianuarie – martie 2021, Darius Vâlcov a primit o șpagă de 1,2 milioane lei în trei tranșe a câte 400.000 lei fiecare. Apoi a intrat în scenă Minel Florin Prina, cel care avea să devină cărăușul șpăgilor. Anchetatorii susțin că, în perioada aprilie - decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei în cinci tranşe. De fiecare dată, câte 500.000 lei. Ulterior, Theodor Berna i-a mai livrat 3.080.000 lui Darius Vâlcov prin intermediul unor societăți. Vâlcov, primul "greu" returnat din Italia Fostul ministru de Finanțe și fost primar al Slatinei Darius Vâlcov a fost condamnat în acest dosar de corupție la șase ani de închisoare. Pentru a scăpa de executarea pedepsei, pesedistul Vâlcov a fugit în Italia. Acolo a apelat la tot felul de tertipuri juridice pentru a nu fi extrădat în România. Curtea de Apel din Napoli a decis la data de 20 iulie ca Darius Vâlcov să fie extrădat în România pentru a-și executa pedeapsa. Dar pesedistul nu s-a lăsat așa ușor "expulzat" din Italia, motiv pentru care a făcut recurs la Curtea de Casație a Italiei. Nu a mai avut noroc pentru că magistrații au decis să îi respingă recursul. Autoritățile din Italia l-au extrădat în România la data de 14 august 2023. Fostul ministru al Finanțelor a fost încarcerat într-o primă fază la Penitenciarul Rahova.

Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion
Eveniment

Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion

Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Eugen Simion. Directorul institutului este sociologul Radu Baltasiu, aflat pe locul șase pe listele de candidați la Parlamentul European, un loc care ar putea fi eligibil, la limită. Academia Română primește de la buget peste 660 de milioane de lei, în 2023. Cazul nu este singular. Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu (ISPRI), din cadrul Academiei Române, a fost condus timp de 12 ani de Dan Dungaciu, un susținător deschis al AUR. Dungaciu a fost dat afară abia în toamna acestui an, fiind înlocuit de Cătălin Avramescu. În plus, George Simion, președintele AUR, s-a declarat un admirator al președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Institut al Academiei Române capturat de AUR Propaganda pro-AUR dusă de Centrul European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) poate fi observată în așa-zsa „revistă a presei”, care apare săptămânal pe site-ul publicației. Sunt preluate publicații apropiate AUR, precum R3media, Activenews sau RGN, sunt redistribuite mesajele politice ale AUR, mai ales cele anti-europene și anti-Ucraina și sunt citați liderii AUR. O rubrică a revistei presei este denumită „români minoritari în România”. Câteva exemple: Revista presei din săptămâna 27-30 noiembrie: „Claudiu Târziu, lider al partidului AUR, a afirmat că „reunificarea Basarabiei cu România va avea loc și ea va repara o nedreptate istorică” - este citat site-ul RGN. Tot revista presei din săptămâna 27-30 noiembrie: „După ce coaliția PSD-PNL a dat pe mâna UDMR Hidroelectrica, deși, teoretic, formațiunea controlată de Budapesta a ieșit de la guvernare, aceasta „s-a apucat de treabă”, sabotând Hidroelectrica”. Revista presei 25-29 septembrie: „Directorul executiv al publicației The Daily Clout, susține pe baza a 11 documente Pfizer, că vaccinurile anti-Covid-19 sunt «Cea mai mare crimă împotriva umanității din istorie»”. „Potrivit unui studiu publicat săptămâna trecută în «Correlation», vaccinurile anti-Covid-19 au ucis 17 milioane de oameni în întreaga lume” - tot revista presei din perioada 25-29 septembrie 2023. UE a refuzat să aloce cele 550 mil. de euro solicitate de Transgaz pentru extinderea rețelei naționale de gazoducte (R3media, 12 noiembrie), în schimb, a finanțat gazoductul BRUA prin care se exportă gaze către alte țări din blocul comunitar - Revista presei 13 – 17 noiembrie 2023 Revista presei 13 – 17 noiembrie 2023: „Sociologul Mirel Palada a declarat că multinaționalele sunt taxate de șase ori mai puțin decât firmele românești (DC News, 12 noiembrie). La scurt timp după această afirmație a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru că a refuzat să-i fie prelevate mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei din sânge. (Agerpres, 16 noiembrie)” „Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski este pus la colț prin dezvăluiri repetate în presa occidentală privind așa-numita implicare directă a forțelor ucrainene în sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 și 2” „A doua cea mai mare fabrică de tancuri din Rusia, Omsktransmash, pregătește, după 27 de ani, extinderea producției de tancuri T-80, cel mai capabil tanc din armata sovietică conform unor specialiști din domeniul militar” Exemplele pot continua, aproape toate așa-zisele „reviste ale presei” conțin astfel de mesaje. Radu Baltasiu Foto. Facebook La 4 decembrie, Baltasiu scria: „În România singura formațiune cu discurs național este Alianța Pentru Unirea Românilor. Am cunoscuți, amici și chiar prieteni care au unele îndoieli. Eu le-aș propune să-și transforme îndoiala în nădejde. Sunt singura formațiune politică cu ax creștin și național – ceea ce Țuțea numea, fără ocolișuri, «românesc». Tot ceea ce este în afara acestuia este pierdere de vreme, aici pe pământ, și cumplită eroare, la Judecată”.

Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023
Eveniment

Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI, cu o avere uriașă și care a mai condus instituția în guvernarea Năstase. Generalul Celea l-a tratat și pe Iliescu
Eveniment

Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI, cu o avere uriașă și care a mai condus instituția în guvernarea Năstase. Generalul Celea l-a tratat și pe Iliescu

Premierul Marcel Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI, Cristian Celea, cu o avere uriașă și care a mai condus instituția în guvernarea Adrian Năstase. Celea este de la începutul anului 2023 membru al consiliului de administrație al casei de asigurări de sănătate, instituție care gestionează un buget de circa 54 de miliarde de lei, banii colectați din asigurarea obligatorie de sănătate. În iunie 2023, acest pensionar special a fost plasat și-n consiliul de administrație al spitalului Bagdasar Arseni. Generalul SRI Cristian Celea Foto: Lumea politică Celea a fost șef al CNAS între 2003 și 2005, numit fiind de Adrian Năstase. În momentul detașării la CNAS, avea experiență de 10 ani la SRI, unde a fost și comandant al Spitalului SRI Agrippa Ionescu. În martie 2006, Celea a fost trecut în rezervă de fostul președinte Traian Băsescu. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI În ianuarie 2011, Ziarul de Argeș scria: „Medicul oftalmolog al lui Ion Iliescu, generalul maior Cristian Celea, a achiziţionat pachetul majoritar al Ortho Vita Med, cel mai nou şi mai modern laborator de servicii medicale din Piteşti, ridicat în Expo Parc. Suma tranzacţiei n-a fost făcută publică, dar pe surse am aflat că ea s-ar situa în jurul valorii de 5 milioane euro”. În iulie 2012, Ziarul de Tulcea scria: „Doctorul Cristian Celea, fost secretar de stat în Guvernul Adrian Năstase a câștigat o licitație dubioasă organizată de primăria Sulina, preluând în concesionare una dintre cele mai râvnite zone din România, respectiv una dintre ultimele plaje sălbatice, plaja Sulina”. Citește și: BREAKING DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Fedorovici, și peste spitalul gestionat de aceasta, unde o gravidă a murit în chinuri, acum câteva luni Combinații rentabile cu Primăria Capitalei În iulie 2023, Lumea Politică relatează o altă afacere interesantă a rezervistului SRI: „După ce Cristian Celea a preluat firma și a ieșit la pensie a făcut o afacere fabuloasă. Raim Comert SRL a preluat un spațiu de 900 mp de la Primăria Capitalei. Administrația Fondului Imobiliar a vândut un spațiu comercial în rate către firma fostului general. Imobilul evaluat la 200.000 de euro de autorități deși în zonă prețul unui mp de spațiu comercial era de cel puțin patru ori mai mare. O altă facilitate a fost posibilitatea ca firma generalului să achite valoarea în rate (…) În 2021, Raim Comert SRL, firma fondată de ginerele lui Virgil Măgureanu și apoi patronată de generalul Cristian Celea a ajuns la Asimed SA. Această companie este controlată de Laurențiu Huică, arestat în 2023 sub acuzația de trafic internațional de stupefiante”. Moșteniri peste moșteniri Potrivit unei declarații de avere din 2017, fostul general SRI era, în luna iulie din acel an, consilier personal al președintelui CNAS. La acel moment, CNAS era condusă de generalul în rezervă Marin Burcea, arestat în septembrie 2017 pentru o uriașă fraudă, de 4,5 milioane de euro. Burcea a ajuns în fața instanței în iulie 2018, în acest dosar, dar procesul trenează și este posibil să se încheie prin prescrierea faptelor. Potrivit declarației de avere din iunie 2023, generalul în rezervă Celea deține 23 de terenuri, inclusiv agricole și forestiere, în patru județe și municipiul București, care însumează peste 100.000 de metri pătrați. El are și două case în Argeș și 3 apartamente în Capitală, plus cinci autoturisme, din care două de epocă, un scuter, trei șalupe și o remorcă. Celea a declarat presei că 18 terenuri și 4 imobile sunt moștenite „de la defuncții mei părinți”, iar despre restul de 5 terenuri a precizat că au fost cumpărate în decurs de 17 ani pentru că și-a permis din punct de vedere financiar. În anul fiscal 2022, Celea nu a avut nici o sursă de venit în afară de chirii și pensia specială de 214.000 de lei.

Fără precedent: unii medici de familie aduc bani de acasă. Guvernul are restanţe record la medici şi spitale
Eveniment

Fără precedent: unii medici de familie aduc bani de acasă. Guvernul are restanţe record la medici şi spitale

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani. Spitalele, medicii de familie, stomatologii şi toţi profesioniştii care derulează servicii medicale decontate de statul român prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate s-au trezit cu găuri în buget chiar înainte de sărbători. Sistemul de sănătate, lăsat fără bani În mod concret, există o restanţă de circa 11,4 milioane de lei, servicii medicale efectuate pentru luna octombrie care încă nu au fost plătite. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Și este vorba numai de județul Iaşi. Situaţia este fără precedent: au mai întârziat plăţile, dar doar pentru scurt timp. Însă, în ultimele patru luni, întârzierile au devenit regulă. Iar pe octombrie au rămas bani în continuare de venit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Haos în Justiție: grefierii lucrează parțial, iar la unele instanțe judecătorii fie s-au solidarizat cu ei, fie pregătesc propriile greve. Avocații nu știu ce instanțe lucrează și care protestează
Eveniment

Haos în Justiție: grefierii lucrează parțial, iar la unele instanțe judecătorii fie s-au solidarizat cu ei, fie pregătesc propriile greve. Avocații nu știu ce instanțe lucrează și care protestează

Haos în Justiție: grefierii lucrează parțial, iar la unele instanțe judecătorii fie s-au solidarizat cu ei, fie pregătesc propriile greve. CSM și ministerul Justiției nu au nici o reacție. Protestele se datorează faptului că Guvernul nu poate plăti decât o parte din salariile grefierilor, iar în cazul judecătorilor nu are bani să achite drepturile salariale câștigate de aceștia în instanțe. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Ieri, uniunea Națională a Barourilor din România a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să găsească o soluție pentru ca avocații să poată afla ce instanțe au întrerupt activitatea. Haos în Justiție: avocații nu știu ce instanțe lucrează și ce instanțe sunt în grevă „UNBR consideră că este esențial ca măsurile de protest să nu aibă un potențial risc disruptiv cauzat de modalitatea neunitară a abordării protestului în cadrul instanțelor prin faptul că se procedează neunitar în tratarea cauzelor aflate pe rolul acestora, în sensul că la unele instanțe cauzele se judecă iar la altele nu, după cum grefierii care funcționează la respectivele instanțe sunt sau nu afiliați Sindicatului Național al Grefei Judiciare DICASTERIAL ori pricinile sunt apreciate de instanțe ca fiind urgente. În aceste condiții, singura posibilitate pentru avocați de afla dacă dosarul în care sunt angajați urmează a se judeca sau nu este de a se deplasa la respectiva instanță, uneori de la distanțe mari, cu costurile aferente deplasării, costuri care în final se regăsesc în cheltuielile justițiabilului, deja afectat de un nou protest în sistemul judiciar. Prin urmare, UNBR vă solicită să transmiteți instanțelor judecătorești să comunice către barouri/UNBR și/sau să evidențieze prin afișare pe pagina web a instanței situația completurilor la care activitatea este afectată de acțiunile de protest și cauzele pentru care se apreciază că protestul nu împiedică judecata, pentru ca activitatea avocaților să se desfășoare în condiții optime și cu cât mai puține prejudicii pentru justițiabili”, se arată în scrisoarea publică trimisă de avocați către CSM. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate Cluj și Pitești: judecătorii sunt solidari cu grefierii Tot ieri, judecătorii Curții de Apel Cluj au hotarat amanarea judecății cauzelor aflate pe rolul instanței, cu excepția cauzelor având caracter urgent, în semn de solidaritate cu grefierii. La Pitești, judecătorii Curții de Apel au votat că vor întrerupe activitate de la 1 ianuarie 2024, cerând: asigurarea, „în regim de urgență, a fondurilor pentru plata integrală a salariilor acordate prin acte administrative de salarizare în anul 2023, precum și plata tranșelor din hotărârile judecătorești definitive, respectiv actelor administrative de salarizare scadente în anul 2023”; „prevederea în bugetul pentru anul 2024 a fondurilor necesare plății integrale a salariilor și altor drepturi de natură salarială rezultând din hotărâri judecătorești, precum și plata drepturilor salariale recunoscute prin acte administrative, aferente perioadei 30 decembrie 2021 – până la zi”. Curtea de Apel Pitești a anunțat și că susține revendicările grefierilor.

Percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti, într-un dosar care vizează achiziţia de servicii IT de către unele spitale
Eveniment

Percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti, într-un dosar care vizează achiziţia de servicii IT de către unele spitale

În această zi, sunt efectuate percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti, într-un dosar care vizează achiziţia de servicii IT de către unele spitale, au anunțat procurorii anticorupție. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, comise de funcţionari publici, în cursul anului 2023, în contextul derulării unei proceduri de achiziţie publică, care prevedea implementarea în cadrul unor spitale din Bucureşti a unor servicii IT, anunţă DNA. Marţi, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, se fac percheziţii domiciliare la sediile a 3 instituţii publice din Bucureşti. Aceste instituții ar fi: Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), Spitalul de Boli Cronice „Sfântul Luca” din Bucureşti şi Spitalul Clinic Colţea din Bucureşti În cauză procurorii beneficiază de sprijin din partea IGPR – Direcţia de Operaţiuni Speciale şi din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. În septembrie 2023, DNA a mai instrumentat un dosar cu privire la presupuse fapte de corupţie comise în ASSMB, în care colaborator al procurorilor a fost chiar Oana Gabriela Sivache, cea care a sesizat problemele la DNA pe 5 aprilie 2023. Ulterior, pe 6 decembrie 2023, Secţia I a DNA l-a trimis în judecată pe Cristian Plută, fostul director adjunct al ASSMB, şi pe alte 3 persoane pentru fapte de corupţie. Plută, arestat preventiv, a fost acuzat oficial de comiterea a trei fapte de luare de mită şi de permiterea unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Ne scriu cititorii: „Când copilul meu a intrat în clasa a VII-a am constatat că are ore de la 8 dimineața la ora 15”. O comparație între numărul de ore din România și alte state europene
Eveniment

Ne scriu cititorii: „Când copilul meu a intrat în clasa a VII-a am constatat că are ore de la 8 dimineața la ora 15”. O comparație între numărul de ore din România și alte state europene

„La începutul anului școlar 2021-2022, când copilul meu a intrat în clasa a VII-a am constatat cu stupoare că are ore de la 8 dimineața până la ora 15. Patru zile din săptămână. Iar într-una din zile începe de la ora 7 dimineața. La aceste ore petrecute în școală se mai adaugă și orele prestate acasă, cu învățatul și temele”, a scris un cititor DeFapt.ro, Zsolt Bodola. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi El a transmis și un tabel Excel în care face o comparație între numărul de ore din România și alte state europene. Mesajul său vine după ce DeFapt.ro a scris că „elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA”. Citește și: GRAFIC Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA. Estonia, în topul PISA, are mai puține ore obligatorii Redăm scrisoarea primită la redacție. O comparație între numărul de ore din România și alte state europene „La începutul anului școlar 2021-2022, când copilul meu a intrat în clasa a VII-a am constatat cu stupoare că are ore de la 8 dimineața până la ora 15. Patru zile din săptămână. Iar într-una din zile începe de la ora 7 dimineața. La aceste ore petrecute în școală se mai adaugă și orele prestate acasă, cu învățatul și temele. Practic, era vorba de 20 de materii, cu câte 7 ore zilnic. Evident, fiind vorba de învățământ în limba maghiară, el are 2 materii în plus (5 ore pe săptămână mai mult) față de majoritatea elevilor din România. Dar chiar și așa, 18 materii, obligatorii toate, este un număr enorm. «Nu se poate, e o aiureală!» - mi-am zis. Și cum am mulți cunoscuți prin alte țări europene, am zis să văd la ei care e situația. Sumarizarea informațiilor o puteți vedea în tabelul atașat. La toate țările e vorba de orarul unui copil de clasa a 7-a. Excepție Irlanda, unde e vorba de clasa a 8.-a. După cum vedeți, România are cele mai multe materii. Absolut toate materii teoretice. Celelalte țări combină teoria cu practica. Cel mai practic învățământ fiind cel din Finlanda, unde la finalul ciclului primar și gimnazial copii știu să gătească, să prelucreze lemn și metal, să grădinărească la nivel elementar, etc... Ca număr de ore medii/zi petrecute în școală, situația e cam egală, mai toți copii fiind la școală între orele 7/8 - 16-17. Diferența o face în schimb modul de organizare: - în România sunt ore încontinuu, întrerupte de pauze de 10 minute - toate celelalte țări acordă o pauză de prânz, de cel puțin 30 de minute și în majoritatea cazurilor orele de după masă sunt practice (fără materie predată) sau ore de aprofundare și exercițiu pe materia învățată dimineața. Germania are cele mai multe materii de studiat, după România. Însă, materiile sunt grupate, în așa fel încât în aceeași zi copilul să aibă de pregătit doar două materii. De exemplu: două ore de matematică, urmate de două ore de germană. Prima pentru materie nouă, a doua pentru aprofundare și exercițiu. La Finlanda am mai remarcat o chestiune interesantă: singura materie care este constant în orar pe tot parcursul școlii, este ora de limbă maternă (care poate fi finlandeza sau suedeza). Matematica nu este constantă. De exemplu la clasa a 7.-a era doar jumătate de an. Evident, am comparat și situația la testele PISA. Nu mai știu ce an era, 2020 sau 2021. Aveți pozițiile obținute pe banda galbenă din tabel. Interesant că cea mai bine clasată țară (Finlanda) are cele mai puține materii. Nu am putut compara manualele. Doar în cazul Irlandei am avut ocazia să văd manualele fetei amicilor noștrii. Conținutul și calitatea manualelor irlandeze este incomparabil mai bun decât ceea ce primesc copii noștri. Da, pachetul de manuale costă 170 EUR pe an (unele manuale sunt totuși valabile pe parcursul a 3 ani). Dar, sincer aș prefera să plătesc un set de manuale făcute profesionist nu o adunătură de maculatură făcută în scârbă de edituri cu spate politic corespunzător. Concluziile? Cred că și un profan poate să le tragă rapid: învățământul de la noi merge pe cantitate teoretizată. De aceea ne trezim cu elevi cu bacalaureat dar care nu sunt în stare să înțeleagă un text simplu. Tot sistemul e gândit în așa fel încât să fie nevoie de cât mai multe cadre didactice. Practic elevul și nevoile lui sunt ignorate. Trist e, că nici profesorii nu vor să schimbe sistemul. Când arăți problemele toată lumea ridică din umeri și spune că nu se poate face nimic. Vorba unui părinte: «putem emigra»”, ne-a scris Zsolt Bodola

Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi
Eveniment

Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi

Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: ei dețin două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi și diferite investiții. Salariul său era, în anul fiscal 2022, de doar 73.046 de lei, iar al soției sale era secretizat. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate Leescu apare pe site-ul Agenției Naționale de Integritate din 2012, când era tot consilier APIA. În declarația de avere din 2012, care se referă la anul fiscal preecedent, 2011, el arăta că la botezul coppilului său a beneficiat de cadouri de 55.000 de lei. În acel an, consilierul APIA avea un teren de 337 mp, un apartament de 90 mp în Târgoviște, o casă de 228 mp în Găești și o casă de vacanță de 78 mp în Prahova, moștenită. El deținea un Opel, din 2008. Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste În declarația de avere din 2023 apar, pe lângă un împrumut la CEC de 425.000 de lei: aproape 2.900 mp de teren intravilan în mai multe localități din Dâmbovița, inclusiv Târgoviște și Găești două apartamente, o casă de vacanță (moștenită) și două case de locuit - din care una moștenită un Mercedes cumpărat în 2017 peste 150.000 de lei în conturi și diferite investiții obiecte de artă de 9.500 de euro venituri din închirierea unui imobil: 55.400 de lei Pe pagina sa de Facebook apar fotografii ale vacanțelor în străinătate, inclusiv la bordul unei bărci de croazieră. Târgoviște News scria, în 2016, că Leescu „gestiona” UNPR Găești. În 2017, el era director adjunct la APIA Dâmbovița. În 2020, Gazeta Dâmboviței arăta că ar putea ajunge subprefect, cu susținerea ALDE.

O mașină a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, depistată fără RCA: poliția i-a luat plăcuțele
Eveniment

O mașină a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, depistată fără RCA: poliția i-a luat plăcuțele

O mașină a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a fost depistată, la Băile Herculane, fără RCA: poliția i-a luat plăcuțele, relatează site-ul resita.ro. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Mașină a Autorității pentru Protecția Consumatorului, fără RCA „Inspectoratul de Poliție Județean Caraș-Severin, prin purtătorul de cuvânt Alina Boeru, confirmă: autoturismul a rămas fără plăcuțe de înmatriculare, cei de la ANPC fiind sancționați pentru că circulau cu o poliță RCA expirată”, scrie acest site, care publică și fotografii ale mașinilor. „După valul de controale al ANPC la Băile Herculane, s-a dovedit ca cei care cereau respectarea legii și a normelor impuse, erau de fapt alții decât antreprenorii noștri, cei care muncesc din greu în această perioadă pregătind vacanța de iarnă. ,«?????? ????????? ?̧? ????? ????????̆ ? ??????? ???? ?? ??????? ??̆ ???????? ?????? ??????? ???? ?? ????̆» Tot respectul pentru cei care respectă și aplica lege, normele morale și bunul simț!”, a scris, pe Facebook, consilierul județean Doru Coșei, președintele PNL Băile Herculane. Mașinile ANPC aveau aceeași problemă și-n 2022 Un fost șef al ANPC Brașov, Sorin Susanu, a amintit că situația de la Băile Herculane nu este unică: „Așa cum anunțăm și în urmă cu aproximativ un an jumătate (10.05.2022) mașinile ANPC rămâneau fără RCA (situație fără precedent din câte cunosc eu) și eram nevoit să dispun imediat indisponibilizarea lor. Chiar dacă informasem și solicitasem în prealabil fondurile necesare, conducerea ANPC (dl Horia Constantinescu și dl Paul Anghel) nu au reușit să gestioneze corect situația. Atrăgeam atenția de atunci referitor la posibilitatea unui management necorespunzător! La acel moment se cheltuiau sume extrem de mari de bani pt lucruri inutile instituției dar dorite de către Horia Constantinescu (spre exemplu stații walkie talkie și body-cam care au fost interzise de a fi folosite de către instituțiile abilitate pt că se încălcă legea) . Sunt și alte achiziții discutabile: soft pt recunoașterea vocii, servicii de publicitate, firma specializată pt respectarea GDPR (de când avem această firmă este pt prima dată în existența ANPC când suntem sancționați pt nerespectarea prevederilor GDPR) servicii monitorizare presa etc”. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate

Buzăul se laudă cu senzori în carosabil în cadrul unui sistem de monitorizare a traficului ca în Qatar. A costat 5,5 milioane de euro
Eveniment

Buzăul se laudă cu senzori în carosabil în cadrul unui sistem de monitorizare a traficului ca în Qatar. A costat 5,5 milioane de euro

Buzăul, senzori în asfalt ca-n Qatar. Intersecţiile din municipiul Buzău vor fi gestionate de către un sistem inteligent de monitorizare al traficului, similar cu cele din marile capitale ale lumii, care va putea prelungi sau reduce din timpii de semaforizare în funcţie de aglomeraţie, va putea putea oferi sprijin în caz de urgenţă autospecialelor de poliţie, pompieri sau ambulanţă şi va putea surprinde şoferii care încalcă regulile de circulaţie. Buzăul, senzori în asfalt ca-n Qatar Prin intermediul proiectului "Sistem inteligent de trafic management şi monitorizare bazat pe soluţii inovative de eficientizare şi reducere a poluării în Municipiul Buzău", în suprafaţa carosabilă au fost montaţi senzori care transmit în timp real date privind valorile de trafic. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești În funcţie de datele colectate şi perioada în care sunt înregistrate valori de trafic ridicate, sistemul poate gestiona traficul în timp real, acordând la nevoie un timp îndelungat culorii verde a unui semafor. "Sistemul are inteligenţa necesară astfel încât să decidă că în momentul acesta pe o direcţie trebuie să acorde câteva secunde în plus astfel încât să facă coada să se scurgă mai repede. Sistemul a fost implementat în oraşe precum Doha, în Qatar, cu prilejul Campionatului Mondial de Fotbal. Este folosit la Roma, Helsinki, în România, dar nu cu tehnologia de astăzi. Este cel mai modern din ţară. Sunt instalaţi în jur de 40 de senzori, în jur de 160 de bucle inductive, 500 de semafoare în 24 de intersecţii", a declarat directorul companiei care a implementat sistemul de management, Liviu Stăniloiu. Camere video peste tot Cu toate că sistemul este unul autonom, există un centru de control dotat cu servere în care controlorii de trafic pot vizualiza imagini din teren preluate de camerele de supraveghere iar în cazul unor defecţiuni se pot deplasa la faţa locului pentru a interveni. Totodată, imaginile colectate pot fi folosite de către autorităţi atunci când cercetează modul în care s-a produs un accident de circulaţie sau chiar pot aplica sancţiuni şoferilor indisciplinaţi. "În oraş există camere care identifică numărul de înmatriculare şi care transmit din intersecţiile respective numărul de înmatriculare către centrul de control. Orice maşină care trece pe roşu, se cunoaşte numărul dar nu are nicio informaţie despre proprietarul autoturismului. Utilitatea este dublă, în momentul în care se va întâmpla un accident, Poliţia care va fi în centrul de control va avea informaţii clare. Când se va schimba legislaţia, în momentul în care treci pe roşu poţi fi penalizat. Acum nu se pot emite amenzi în format electronic.", a mai spus Stăniloiu. Primarul s-a inspirat dintr-o vizită la Tokyo "În momentul în care Primăria şi Poliţia ajung la comuna înţelegere despre modul în care se foloseşte, aici este cel mai probabil să fie un ofiţer de poliţie care va vedea totul live, el va fi cel care va lua o măsură care să spunem are legătură cu cercetarea. Sunt camere video, 40 de camere CCTV. Funcţia din centrul de control nu este ca cineva să vadă că o persoană a trecut pe roşu, aceea este funcţia poliţistului care va fi în centrul de control şi va lua deciziile legale. Poliţia va fi aici...", a subliniat Liviu Stăniloiu. Implementarea proiectului s-a desfăşurat pe o perioadă de doi ani. "Această idee mi-a venit în 2018, eram la Tokyo şi am văzut acest sistem. Anul acesta numărul de maşini a mai crescut cu 6.700. Dacă se va merge în ritmul ăsta putem să ne blocăm total. 5,5 milioane euro a costat acest proiect, inclusiv TVA", a precizat primarul municipiului Buzău, Constantin Toma. Sistemul inteligent de management al traficului va urma să fie integrat cu sistemul de transport în comun.

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR. „Cât o să putem supraviețui cu așa ceva?”
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR. „Cât o să putem supraviețui cu așa ceva?”

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu. Citește și: Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% „Eu nu mă pot abține să spun că avem problema colosală a pensiilor speciale, care este o problemă înspăimântătoare. Nu mai există pe fața pământului, în nicio țară civilizată, oamenii să iasă la pensie cu mai mult decât salariul la 45 de ani. Nu se poate așa ceva, la noi se poate. Și am înțeles că s-a rezolvat problema, peste 40 de ani. Avem în sfârșit un program de țară. Rezolvăm pensiile speciale peste 40 de ani. Acum avem 200.000 de oameni care ies la pensie între 45-50 de ani, 200.000! În 10 ani vom avea 300.000. Cât o să putem supraviețui cu așa ceva? Nu se poate”, a spus Rădulescu. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate El a fost director în BNR până la mijlocul acestui an, dar s-a pensionat. În ianuarie 2023, Eugen Rădulescu arăta: „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră