miercuri 09 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10154 articole
Eveniment

Medic primar Terapie Intensivă, de la Spitalul Floreasca, atac dur la guvernarea Ciolacu: „Cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital”, fiindcă nu există personal medical

Radu Țincu, medic primar la Terapie Intensivă, la Spitalul Floreasca, a lansat un atac dur la guvernarea Ciolacu, pentru că a blocat angajările în spitalele de stat, deși există o fluctuație mare de personal: „Cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital”, fiindcă nu există personal medical, a explicat medicul. Totuși, Țincu a evitat să pronunțe numele celor responsabili de această situație. Însă angajările sunt blocate în spitale după ordonanța austerității. Angajări se pot face doar prin aprobarea specială a Guvernului, dar,în cazul Capitalei, mai multe solicitări au fost respinse. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar „Cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital” „Nu putem avea pretenţii la servicii de calitate, atâta timp cât acei pacienţi sunt îngrijiţi de personal deficitar. Ne întrebăm oare câţi din pacienţi sau aparţinători ştiu, de exemplu, că unele spitale funcţionează cu jumătate din normativul de personal. (...) Sănătatea nu este divizibilă între ASSMB, consiliile judeţene şi Ministerul Sănătăţii. Scopul final al tuturor este ca pacientul să fie salvat. Iar în momentul în care luăm decizia de a bloca posturile din sistemul de sănătate, având în vedere că discutăm de un sistem deficitar de dinainte de această ordonanţă, este clar că ne putem cu toţii întrebarea dacă nu cumva cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital, pentru că nu există personal medical care să îl trateze”, a spus el, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul ASSMB. Secțiile ATI, suprasolicitate Radu Ţincu a mai precizat că există spitale care se confruntă cu deficit de personal la nivelul secţiilor de terapie intensivă, iar în unele unităţi medicale pacienţii aşteaptă 24-48 de ore până să se găsească un loc la aceste secţii. „Din păcate, nu am înţeles nimic din pandemie, când, într-o criză sanitară, am observat că deficitul de personal din terapie intensivă a fost cuantificat în pierderea de vieţi omeneşti. Este evident faptul că nu putem avea pretenţia ca un asistent medical care a terminat şcoala post-liceală să ajungă să lucreze în sectorul de terapie intensivă. E nevoie de o perioadă de învăţare, de câteva luni de zile, ca el să se poată acomoda cu situaţiile particulare pe care le regăseşte într-o secţie de reanimare. Deficitul de terapie intensivă nu se regăseşte doar în spitalele mici", a precizat acesta. Radu Ţincu a menţionat că şi Spitalul Floreasca se confruntă cu deficit de personal şi a estimat că „niciun spital din România nu are organigrama completă". "În anumite zone ale ţării, ştiţi foarte bine, nu există linii de gardă pentru anumite specialităţi. Mă întreb oare cum putem să stăm liniştiţi, în centrele universitare, spre exemplu, ştiind că în spitale judeţene sau orăşeneşti copiii nu pot fi trataţi, că nu există linie de pediatrie sau nu se pot face operaţii de urgenţă pentru pacienţii care au nevoie de intervenţii chirurgicale", a spus el. La spitalul Gomoiu, copiii așteaptă 4-5-6 ore Managerul Spitalului Clinic de Copii "Dr. Victor Gomoiu", Maria Enescu, a declarat că unitatea medicală funcţionează „într-o situaţie de avarie", iar pacienţii şi aparţinătorii, care trebuie să aştepte "foarte mult" la camera de gardă, devin "foarte recalcitranţi". „În camera de gardă, chiar dacă avem patru-şase medici pe tură, avem cel mult doi asistenţi medicali. Vă daţi seama că în fiecare cabinet se aşteaptă mult mai mult decât ar trebuit. Pacientul copil este mai dificil, părinţii devin recalcitranţi, se iau la bătaie sau intră peste asistentele şefe şi le cer explicaţii pentru timpul mare de aşteptare. (...) Cred că în ultima perioadă aproape zilnic chemăm poliţia. Timpul de aşteptare este patru-cinci-şase ore. Dimineaţa mai mult. (...) După ora 17.00 şi personalul din spital e epuizat şi părinţii vin obosiţi de la serviciu şi atunci se creează aceste ambuscade", a spus Maria Enescu. Sezon de gripă, plus explozia rujeolei Managerul Spitalului "Victor Babeş", Simin Florescu, a afirmat că unitatea are 100 de posturi vacante blocate, dintre care 90% pentru medici, personal medical şi auxiliar, motiv pentru care activitatea este "extrem de dificilă". „În acest moment, avem un fenomen al bulgărelui de zăpadă care se rostogoleşte şi pe măsură ce activitatea devine mai dificilă prin lipsa personalului şi alţi oameni tind să îşi dea demisia şi să plece din spital, pentru că există un grad de uzură foarte mare al personalului, în condiţiile în care suntem cu un număr în creştere de cazuri, într-un sezon de gripă care a început mai devreme, într-un sezon de rujeolă epidemic. Toate acestea nu fac decât să deterioreze activitatea medicală în cadrul spitalului", a precizat Simin Florescu. Şerban Dragosloveanu, managerul Spitalului Foişor, a informat că unitatea medicală nu amână intervenţiile chirurgicale, care se realizează conform listelor de programări. Mici amânări pot să apară din cauza urgenţelor, care au fost în număr destul de mare în perioada sărbătorilor. Pe de altă parte, spitalul se confruntă cu o lipsă de anestezişti. „Mai avem nevoie de trei medici ATI. Ne dorim să reuşim să scoatem posturile la concurs. Problema pe care am subliniat-o este faptul că, şi dacă s-ar debloca posturile astăzi, durata între deblocarea lor şi scoaterea la concurs este destul de lungă. Deci, undeva prin martie am reuşi să putem să avem efectivul necesar", a spus el.

Medic primar Terapie Intensivă, de la Spitalul Floreasca, atac dur la guvernarea Ciolacu: „Cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital”, fiindcă nu există personal medical
O lună de muncă se duce într-o oră la sala de jocuri. Iadul unui dependent de jocuri de noroc
Eveniment

O lună de muncă se duce într-o oră la sala de jocuri. Iadul unui dependent de jocuri de noroc

Salariul, într-o oră la jocuri de noroc. Andrei, un tânăr în vârstă de 28 de ani din satul Victoria (comuna Popricani, Iași) este dependent de jocuri de noroc. Salariul, într-o oră la jocuri de noroc De mai bine de 14 ani, de când a intrat în acest univers iluzoriu, Andrei a pierdut la păcănele zeci de mii de lei. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar A acceptat să vorbească despre dependenţa sa pentru a transmite un mesaj şi celorlalte persoane care se confruntă cu una dintre cele mai periculoase adicţii. Ziua de salariu reprezintă pentru Andrei „o nouă şansă de câştig”, prin urmare, în mai puţin de o oră petrecută în sala de jocuri rămâne fără 4000 de lei, bani pentru care munceşte o lună întreagă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ninsori, viscol și temperaturi de până la -20 de grade de duminică seară până marți dimineață, în special în estul României
Eveniment

Ninsori, viscol și temperaturi de până la -20 de grade de duminică seară până marți dimineață, în special în estul României

Ninsori, viscol, ger în estul României. Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului, polei, ninsori moderate cantitativ şi viscol pentru 14 judeţe, valabilă până marţi dimineaţa. Ninsori, viscol, ger în estul României În intervalul 7 ianuarie, ora 18.00 - 9 ianuarie, ora 10.00, în judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ şi Iaşi va ninge moderat cantitativ şi se va depune strat de zăpadă, local de peste 10-15 cm. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar În cursul nopţii de duminică spre luni (7/8 ianuarie) şi în prima parte a zilei de luni (8 ianuarie) în jumătatea sudică a Moldovei, în cea estică a Munteniei şi în Dobrogea vor fi mai ales ploi ce local vor depune polei, apoi vor predomina ninsorile. Vântul va avea intensificări cu rafale în general de 55-70 km/h şi vor fi perioade cu viscol şi vizibilitate redusă. Se vor afla sub cod galben judeţele: Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Ialomiţa, Călăraşi şi Constanţa. Potrivit meteorologilor, la începutul săptămânii vremea se va răci semnificativ, astfel încât marţi vor fi temperaturi maxime preponderent negative, cuprinse în general între -8 şi 0 grade, iar în noaptea de marţi spre miercuri (9/10 ianuarie) va fi ger în nord, centru şi est, cu minime termice de până la -20 grade.

ANRE: Ferma Dacilor era racordată ilegal la reţea, printr-un cablu de 650 metri. Și apa venea printr-un furtun de la 650 de metri distanţă
Eveniment

ANRE: Ferma Dacilor era racordată ilegal la reţea, printr-un cablu de 650 metri. Și apa venea printr-un furtun de la 650 de metri distanţă

Ferma Dacilor era racordată ilegal la reţea, printr-un cablu de 650 metri, a arătat George Niculescu, preşedintele ANRE. Și apa venea printr-un furtun de la 650 de metri distanţă. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Ferma Dacilor era racordată ilegal la reţea „În luna mai a anului trecut, ANRE a primit reclamații de la reprezentanții pensiunii cu privire la fluctuațiile de tensiune în rețea. Pentru clarificarea situației, s-a solicitat distribuitorului de energie din zonă, DEER (fosta Electrica Distribuție), să investigheze acest aspect. DEER a descoperit că pensiunea se alimenta de la un punct de consum aflat la 650 de metri depărtare, având aviz pentru o pompă de apă și certificat de racordare pentru o casă de locuit cu panouri fotovoltaice. Aceste aspecte reprezintă o neconcordanță gravă între nevoile reale ale pensiunii și soluțiile furnizate, întrucât pentru a acoperi integral necesarul de consum al obiectivului era necesar un post de transformare. Această tragedie a distrus familii și a luat vieți, sens în care adevărul trebuie să iasă la iveală, iar vinovații trebuie să plătească”, a spus Niculescu. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani „I s-au dat 6 puncte pentru autorizaţie. Le-a indeplinit, ba chiar a suplimentat. Hidranţi, senzori de fum. Acordare ilegală nu a existat. Deşi exista această subdimensionare, Cornel Dinicu a făcut toate diligenţele sa obţină o aprobare pentru 115KW”, a susținut Iancu Toader, avocatul lui Cornel Dinicu.

VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar
Eveniment

VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar

Pe rețelele sociale circulă un scurt videoclip în care George Simion este filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, fără cuvinte, îi strecoară în buzunar. Nu este clar când și unde a fost realizată filmarea. Cum însă mai multe persoane purtau măști sanitare, este posibil ca ea să fi fost realizată în perioada în care erau în vigoare restricțiile pentru limitarea răspândirii virusului. Pe fondul sonor se aude o muzică de petrecere. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu Liderul AUR s-a lăudat, recent, că nu are card și face toate plățile în numerar. Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani Acțiunea propriu-zisă durează doar patru secunde: Simion dă mâna dreaptă cu un cetățean de pe stradă, pe care pare că îl cunoaște, acesta îi pasează cu stânga ceea ce pare a fi un teanc de bani, Simion ia banii, tot cu mâna stângă, îi bagă în buzunarul de la palton, rapid și uitându-se în altă parte, și își continuă acțiunea electorală. Sa fie primit. bădabouesti . Sanatate si multi bani. pic.twitter.com/M9K9bnWtt5— Vader (@byzak68) January 6, 2024 Liderul AUR se laudă că își donează salariul de deputat, dar nu a explicat niciodată din ce trăiesc el și soția sa. Recent, el s-a plâns că nu mai poate dona 90% din acest salariu fiindcă a fost amendat. „Mi-au luat din bani 30 %. 7.625 de lei. Dragi prieteni, cu reţinere 30 % din salariu mi se opreşte, pentru că am făcut protest în timpul pandemiei. Vreau să vă arăt fluturaşul de salariu, cum vi-l arăt în fiecare lună, de 5 luni încoace nu mai pot dona 10.000 de lei, adică 90 % din acest salariu, pentru că mi se reţin şi am 7600”, a spus liderul AUR într-o filmare pe Facebook. Foto: Captură video El a spus că va dona în luna decembrie 6000 de lei din cei 7.600 de lei. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Întrebat, în august 2023, câţi bani sunt în contul partidului, George Simion a răspuns: „Cred că vreo 8 milioane de euro, am dat drumul la caravana medicală”.

"Taverna racilor" din Cluj, închisă de ISU la o lună de la inaugurare: fără autorizație de securitate la incendiu și terasă construită ilegal
Eveniment

"Taverna racilor" din Cluj, închisă de ISU la o lună de la inaugurare: fără autorizație de securitate la incendiu și terasă construită ilegal

"Taverna racilor", neautorizată de ISU, închisă. Localul din Cluj, proaspăt inaugurat, a fost închis vineri după un control al pompierilor. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu Terasa fusese construită ilegal iar stabilimentul nu avea nici măcar autorizație de securitate la incendiu. "Taverna racilor", neautorizată de ISU, închisă "În urma verificărilor specialiștilor ISU Cluj au fost constatate deficiențe și încălcări grave ale cerinței de securitate la incendiu. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Astfel, s-a constatat că în spațiul respectiv nu existau instalații cu rol de securitate la incendiu, care erau obligatorii pentru numărul de clienți găsiți în momentul controlului, iar terasa construită adiacent spațiului din incinta complexului comercial nu deținea autorizație de construire. În acest sens s-a aplicat o sancțiune contravențională de 105.000 lei și a fost aplicată măsura complementară de oprire a funcționării și de utilizare a spațiului respectiv", au transmis pompierii.

Ca în filmele cu bugetari: două angajate ale unei grădinițe au primit înapoi banii tăiați de guvernul Boc, deși nu lucrau pe atunci. Nu i-au înapoiat, grădinița și-a dat seama de eroare prea târziu
Eveniment

Ca în filmele cu bugetari: două angajate ale unei grădinițe au primit înapoi banii tăiați de guvernul Boc, deși nu lucrau pe atunci. Nu i-au înapoiat, grădinița și-a dat seama de eroare prea târziu

Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc. Conducerea unei grădiniţe ieşene a dat înapoi unor angajate banii scăzuţi din leafă de guvernul Boc. Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc Doar că angajatele respective nici nu lucrau la acea vreme acolo, aşa că nu aveau ce bani înapoi să primească. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Strânsă cu uşa de Inspectoratul Şcolar Judeţean, grădiniţa a încercat să-şi recupereze banii în instanţă. S-a trezit prea târziu. Conform legii, termenul de prescripţie a dreptului de a cere obligarea cuiva la returnarea unor bani încasaţi necuvenit este de trei ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

De Bobotează, George Simion s-a dus să asiste la slujba putinistului Tedosie, controversatul arhiepiscop al Tomisului
Eveniment

De Bobotează, George Simion s-a dus să asiste la slujba putinistului Tedosie, controversatul arhiepiscop al Tomisului

De Bobotează, președintele AUR, George Simion, s-a dus să asiste la slujba putinistului Tedosie, controversatul arhiepiscop al Tomisiului. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Cu două săptămâni înaintea invadării Ucrainei de către armata rusă, arhiepiscopul Teodosie a declarat la Radio Dobrogea: „Domnul Putin, care este atât de vehiculat în zilele acestea şi văzut atât de negru, nu-i negru cum îl prezintă toată lumea. Am spus-o şi o spun fără frică şi fără nicio ezitare. Este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte şi la Ierusalim. În ţara sa, şi Putin, şi Medvedev sunt ctitori“. „M-am minunat câte jertfe au făcut Putin și Medvedev, și noi îi judecăm ca pe niște răufăcatori”, a mai spus arhiepiscopul. George Simion s-a dus să asiste la slujba putinistului Tedosie Însă liderul AUR, și el cunoscut pentru faptul că a preluat propaganda anti-Ucraina a Moscovei, a făcut un gest simbolic și a fost, azi, la slujba oficiată de Teodosie. Foto: Replica Online Citește și: VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu „Astăzi se sfinţesc apele, fiind o zi în care trebuie să separăm răul de bine. Prea mult a fost rău românilor. În anul 2024 va fi, în sfârşit, bine! Apele sfinţite să spele tot răul din lume, să ne ajute să ne regăsim credinţa şi să ne întărească în convingerile noastre. Să ne dea puterea de a merge mai departe, de a lupta pentru ceea ce este drept şi de a ne păstra unitatea şi solidaritatea”, a transmis George Simion, potrivit AUR.

VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu
Eveniment

VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu

Ciolacu, pe tronul regal la Athos. Premierul român a vizitat Mănăstirea Vatopedu de pe muntele Athos în ajunul Bobotezei. Ciolacu, pe tronul regal la Athos Premierul Marcel Ciolacu, însoțit de Marian Neacșu, secretarul general al Guvernului, și de un alai de membri de partid, toți cu frică de Dumnezeu, au ajuns vineri seara la Mănăstirea Vatopedu de pe Muntele Athos. Chiar în ajunul sfintei sărbători de Bobotează. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Întâmpinat de un sobor de călugări, premierul Marcel Ciolacu a intrat în biserică. Îmbrăcat cu o pufoaică de firmă, blugi și ghete asortate, premierul Marcel Ciolacu s-a așezat pe tronul regal din biserică. În dreapta lui, în picioare și cu mâinile împreunate, se afla Marian Neacșu, mai mic în rang. Ceilalți membri de partid s-au așezat în dreapta vicepremierului, în funcție de rangul politic. Pe tronul regal din biserică pot sta în timpul slujbelor doar regii, împărații, patriarhii sau președinții de stat. Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos (sursa: defapt.ro) Marcel Ciolacu a mai vizitat muntele Athos, inclusiv Mănăstirea Vatopedu, pe la finalul lunii aprilie 2023, înaintea Paștelui. Afaceristul român cunoscut drept "Pescobar", Paul Nicolau, se laudă că face afaceri cu Mănăstirea Vatopedu, de unde ar aduce doradă pentru restaurantele sale din România. Și Gabriela Firea se laudă cu o relație apropiată cu starețul Efrem de la Vatopedu.

Spitalul din Reghin nu-și asumă nici o vină în cazul pacientei internate cu gripă și care, plimbată între spitale, a ajuns să aibă ambii umeri rupți. Cum explică radiografia extrem de târzie
Eveniment

Spitalul din Reghin nu-și asumă nici o vină în cazul pacientei internate cu gripă și care, plimbată între spitale, a ajuns să aibă ambii umeri rupți. Cum explică radiografia extrem de târzie

Spitalul din Reghin nu-și asumă nici o vină în cazul pacientei internate cu gripă și care, plimbată între spitale, a ajuns să aibă ambii umeri rupți. Această unitate susține că a efectuat o radiografie a pacientei abia pe 28 decembrie - la cinci zile după fusese adusă de la Târgu Mureș, iar medicii observaseră „stare generală alterată sever, echimoze şi dureri la nivelul ambelor braţe” - întrucât, inițial, pacienta nu coopera. Însă fata pacientei de 77 de ani a declarat, la Pro TV, că radiografia s-a făcut la insistența ei. Citește și: Caz șocant: femeie trimisă la spital cu o gripă severă are acum fracturi la umeri și nu-și poate mișca brațele, după ce a fost plimbată între unitățile medicale Spitalul, nici o vină în cazul pacientei internate cu gripă și care a ajuns să aibă ambii umeri rupți „Considerăm că fracturile amintite nu au survenit în timpul în care pacienta a fost tratată în CPU Reghin, cauza şi momentul apariţiei acestora urmând să fie stabilite de ancheta în curs de desfăşurare, atât la nivelul spitalului nostru, cât şi la UPU Târgu Mureş şi Serviciul Ambulanţă", a anunţat, vineri seara, Spitalul Municipal "Eugen Nicoară" din Reghin, într-un comunicat de presă. Acest spital arată că: Pacienta a fost internată la 21 decembrie, fiindcă avea gripă: „Radiografia efectuată în data de 21.12.2023 nu indică aspect de fracturi". „Ulterior, pacienta prezintă o criză tonico-clonica scurtă, pentru care se administrează tratament şi se solicită examinare CT. După episodul convulsiv, pacienta devine conştientă, orientată temporo-spaţial. La scurt timp repetă convulsiile cu aspect de grand mall, motiv pentru care se solicită prin 112 transferul la UPU Târgu Mureş” În data de 23 decembrie, pacienta a fost adusă de la UPU Târgu Mureş de un echipaj al Serviciului de Ambulanţă şi internată în Secţia boli infecţioase, cu formă severă de gripă tip A, complicată cu pneumonie bilaterală. „La internare, pacienta avea stare generală alterată sever, echimoze şi dureri la nivelul ambelor braţe, gradul de durere neputând fi stabilit din cauza lipsei de cooperare a pacientei”. „Investigaţia radiologică s-a efectuat în data de 28.12.2023, după îmbunătăţirea stării generale şi ameliorarea simptomatologiei, când s-a putut colabora cu pacienta şi persistenţa durerii a impus reevaluarea acesteia. Imaginea radiologică a pus în evidenţă fracturi de col chirurgical humerus bilateral. Din acest motiv, pacienta a fost transferată în data de 29.12.2023 în Compartimentul Ortopedie - Traumatologie din cadrul spitalului, unde i s-a acordat îngrijire medicală de specialitate, fiind pregătită pentru intervenţia chirurgicală care urma să fie efectuată în Secţia Ortopedie din cadrul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş (unde a fost transferată în data de 04.01.2024)" Fata victimei: „Am insistat să se facă radiografie” Însă fata victimei are o relatare diferită. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani „Nu putea să miște degetele și nu putea să ridice mâna, am întrebat, toată lumea dădea din umeri că nu se știe (…) Avea prea multe vânătăi la brațe. Am insistat să se facă radiografie, i s-a făcut radiografia în 29, la care mi s-a confirmat că sunt fracturate ambele brațe (…) Întrebrea mea este unde și cine? De ce a fost mama tratată cu indiferență? (…) Am adus-o cu brațele întregi”, a relatat, pentru Pro TV, Ana Rad, fiica pacientei.

VIDEO Capcană de pământ și pietre pe o șosea din Iași tocmai modernizată cu fonduri europene. Porțiunea neasfaltată, nesemnalizată
Eveniment

VIDEO Capcană de pământ și pietre pe o șosea din Iași tocmai modernizată cu fonduri europene. Porțiunea neasfaltată, nesemnalizată

Șosea asfaltată terminată în groapă nesemnalizată. Un segment de drum surpat a fost reparat provizoriu cu pământ şi piatră. Șosea asfaltată terminată în groapă nesemnalizată Lipsa asfaltului, cauzată de riscul continuu de alunecare a terenului în zonă, a determinat o diferenţă de nivel însemnată. Citește și: Judecătorul Danileț se pensionează la numai 48 de ani, invocând presiunile puse asupra sa de CSM prin sancțiuni ilegale "Capcana" este sesizată în ultimul moment de conducătorii auto. Urmele de frână de pe marginea asfaltului demonstrează din plin eforturile disperate ale celor care se trezesc în faţa gropii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Germania, cel mai generos stat cu refugiații ucraineni. Polonia și Cehia taie masiv din ajutoarele de hrană și cazare. Și România a impus condiții restrictive, dar și întârzie plățile
Eveniment

Germania, cel mai generos stat cu refugiații ucraineni. Polonia și Cehia taie masiv din ajutoarele de hrană și cazare. Și România a impus condiții restrictive, dar și întârzie plățile

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni. Războiul din Ucraina a provocat în Europa cea mai mare deplasare de oameni de la al Doilea Război Mondial: peste șase milioane de refugiați ucraineni. Pe 3 ianuarie 2024, în Europa erau înregistrați 5.936.700 de refugiați din Ucraina. Comparativ cu numărul populației, Polonia e pe primul loc în acordarea de protecție temporară, găzduind 955.110 de persoane. Citește și: Rusia nu se va opri în Ucraina, după ce acest război se va sfârși, avertizează ministrul leton de Externe Pe locul doi se situează Germania, cu 1.235.960, iar pe locul al treilea, Republica Cehă, cu 357.960. Deși, inițial, refugiații ucraineni au fost primiți cu brațele deschise în statele Uniunii Europene, guvernele oferind imediat adăpost și ajutoare sociale, după aproape doi ani, entuziasmul a început să scadă. Beneficiile guvernamentale pentru refugiați se diminuează sau dispar cu totul. Uneori anunțate, alteori, trecute sub tăcere. România a cheltuit 122 de milioane de euro România găzduiește în prezent 140.585 de refugiați ucraineni. Imediat după invazia rusă în țara vecină, Bucureștiul a primit multe laude internaționale pentru modul cum a primit refugiații. În primele luni de la declanșarea războiului, România a alocat aproximativ 63 de milioane de euro pentru ajutorarea celor fugiți din calea trupelor ruse. Până în iunie 2023, statul român a susținut financiar refugiații din Ucraina cu o sumă estimată de institutul economic german IfW Kiel la 122 de milioane de euro. Sprijinul statului român s-a dovedit a fi, însă, unul precar. La sosirea în România, refugiații ucraineni erau dependenți de ajutorul oferit de ONG-uri sau de persoane fizice. Mai mult de jumătate dintre ucraineni au declarat că societatea civilă i-a ajutat mai mult decât autoritățile. În prezent, există restanțe la plata subvențiilor. Gratuitatea transportului, inițiată în 2022, s-a redus pe o perioadă de doar cinci zile de la intrarea refugiatului în țară. Din cauză că nu s-a depus nici un efort real de integrare, din cei peste 140.000 de refugiați, mai puțin de 7.000 au reușit să se angajeze. Programul "50/20", eșuat în speculă Pe 27 februarie 2022, Guvernul României a adoptat OUG nr. 15/2022, prin care se constituia cadrul juridic necesar acordării de sprijin şi asistenţă umanitară refugiaților din Ucraina. Una din primele măsurile de sprijin instituite a fost programul "50/20" prin care statul român deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pentru mâncare. Programul a fost însă sistat în luna aprilie 2023. Existau deja restanțe la plăți, însă Guvernul a invocat depistarea mai multor nereguli. Potrivit unui document, guvernul a sesizat că acest program devenise "o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași", fapt ce a dus "la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români". Nou program: "2.000/600" De la 1 mai 2023, a intrat în vigoare programul "2.000/600". Acesta prevedea alocarea unei sume de 2.000 de lei de familie, pentru cazare, și 600 de lei de persoană, pentru mâncare. Banii nu mai erau decontați, ci oferiți direct refugiaților. Însă pentru a accesa fondurile, aceștia trebuia să îndeplinească mai multe condiții. În primul rând, să aibă un cont într-o bancă din România. Însă statul român nu a comunicat suficient cu băncile pentru simplificarea procedurilor: solicitantul contului trebuia să înțeleagă limba română, pentru a putea semna contractul în deplină cunoștință de cauză. În lipsa cunoașterii limbii și a unui translator autorizat, multe instituții bancare au refuzat cererile de deschidere de cont. Citește și: A apărut dovada că șeful Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, putea închide Ferma Dacilor! Ultimul control ANPC la amicul lui Constantinescu, în 2017 În plus, pentru acte, refugiații aveau nevoie și de o adresă de rezidență din Ucraina, însă toate documentele lor erau scrise în alfabet chirilic. Refugiații trebuia să le traducă și să le autorizeze. O dată deschis contul în bancă, familiile cu copii aveau să fie supuse unor condiții suplimentare. Suportul financiar era oferit pentru maximum 12 luni, doar dacă adulții erau încadrați în câmpul muncii și copiii înscriși la școală din România. Fetiță ucraineancă, la școala românească Oksana a ajuns în România, împreună cu fiica ei de 11 ani, la finele anului 2022. Proprietarul care i-a găzduit a mărturisit pentru DeFapt.ro că, în primele luni, a plătit din buzunarul propriu toate utilitățile apartamentului (de la întreținere la internet): "Banii din decembrie 2022 urma să fie plătiți în ianuarie 2023. I-am primit abia în luna mai. Banii din aprilie 2023 au fost virați abia pe 3 ianuarie 2024.". Din mai 2023, Oksana a accesat, din nou cu ajutorul proprietarului, programul "2.000/600". Fiind absolventă a Facultății de Turism din Ucraina, nu și-a putut găsi un job potrivit calificării. Pentru a primi ajutorul financiar pentru 12 luni, și-a înscris fetița la o școală din sectorul 6. Deși nici una dintre ele nu cunoaște limba română. Ministerul Educației nu dezvoltase la acea dată nici un fel de program educativ pentru refugiați pentru a-i învăța limba română. Fetița a urmat câteva asemenea cursuri oferite de ONG-uri. Totuși, nu putea ține pasul cu predarea la clasă, care se face în limba română. Pentru a nu stagna educațional, a continuat online și cursurile școlii din Ucraina. O povară pentru un copil, obligat astfel să facă două școli. Dimineața, merge la cursurile școlii românești (unde prezența este obligatorie, dar beneficiile, zero), seara face cursuri online la școala ucraineană, ca să învețe. Noaptea și week-endurile, își face temele. Banii pe lunile mai și iunie 2023, Oksana i-a primit abia în septembrie. Valoarea plăților restante pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni pentru perioada aprilie-iulie 2023 este de 63,7 milioane de euro. Polonia, sumă enormă în 2022 pentru refugiați După izbucnirea războiului, Varșovia a ajutat imediat refugiații ucraineni, oferind cazare gratuită, acces la educație, asistență medicală și ajutoare familiale. În 2022, suma alocată refugiaților ucraineni a fost de 8,36 miliarde de euro. Printre altele, refugiații ucraineni au beneficiat și de programele guvernamentale "Familie 500+" și "Bun început". "Familie 500+" este un ajutor financiar acordat de guvern familiilor cu copii în întreținere. Acestea primesc, lunar, 500 PLN (aproximativ 115 euro) pentru fiecare copil, până la împlinirea vârstei de 18 ani, indiferent de venitul familiei. "Bun început" este un ajutor financiar de 300 PLN (69 de euro) pentru toți elevii care încep anul școlar. Indemnizația se acordă o dată pe an pentru fiecare copil care frecventează școala până când acesta împlinește 20 de ani. Potrivit datelor guvernamentale, pentru refugiații ucraineni din Polonia s-au alocat peste 500 de milioane de euro pentru programul "500+", zece milioane de euro pentru programul "Bun început" și peste 28 de milioane de euro pentru indemnizațiile pentru nou născuți. Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni Acordarea beneficiilor s-a schimbat, însă, în primăvara anului trecut. În martie 2023, o nouă lege a prevăzut că refugiații care locuiesc în Polonia mai mult de 120 de zile trebuie să acopere 50% din costurile cazării, iar cei a căror ședere depășește 180 de zile va trebui să acopere 75%. Pe 2 septembrie 2023, guvernul polonez a închis cel mai mare adăpost înființat pentru adăpostirea ucrainenilor care fugeau de invazia rusă. Acesta găzduia peste 9.000 de refugiați. La sfârșitul anului trecut, Piotr Müller, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, a declarat că în 2024 extinderea sprijinului pentru refugiații ucraineni este incert: "Să ne amintim că reglementările sunt temporare și expiră la începutul anului viitor. Nimic nu este permanent.". În același timp, Müller a vorbit și despre plângerea Kievului împotriva embargoului polonez pe cereale: "Susținem Ucraina împotriva atacului rusesc. Aceasta privește și siguranța noastră. (...) Dar e inacceptabil ca atunci când interesele noastre economice sau agricole sunt amenințate, să fim supuși unei asemenea presiuni, morale sau legale.”. Pe de altă parte, dacă beneficiile le sunt retrase, refugiații ucraineni din Polonia vor decide să plece în alte state, precum Germania. Or, cum procentul inserării acestora în piața muncii poloneze a devenit deja unul semnificativ (65%), angajatorii au intrat în alertă. "Există o mare incertitudine în rândul angajatorilor, dacă guvernul va prelungi termenele limită sau va introduce modificări în cea ce privește refugiații ucraineni. Situația în companii este tensionată", a declarat Nadia Kurtieva, expertă în piața muncii, din cadrul Confederației Lewiatan. Alocația socială germană, foarte mare Până în prezent, Guvernul federal al Germaniei a oferit Ucrainei un ajutor în valoare totală de aproximativ 28 de miliarde de euro, sub formă de sprijin umanitar, plăți directe sau sprijinit armat. Doar pentru refugiații din Ucraina, Germania a alocat, în 2023, 6,8 miliarde de euro. 3,75 miliarde de euro au fost fonduri ale guvernului federal, restul a fost asigurat din fondul guvernelor landurilor. Din iunie 2022, refugiații ucrainenii în Germania au beneficiat pe termen nelimitat de alocația socială pe care o primește temporar orice cetățean german: 502 de euro pentru adulți și un supliment de 420 de euro pentru fiecare copil. Cazarea și costurile suplimentare au fost și sunt încă acoperite de stat. În plus, guvernul federal a mizat pe integrarea refugiaților, oferind cursuri de limbă germană: aproximativ 60% dintre refugiații ucraineni au urmat astfel de cursuri. Spre deosebire de Polonia și Republica Cehă, unde refugiații ucraineni primeau mai puține beneficii, fiind nevoiți să se angajeze în locuri de muncă prost plătite, Germania a dorit ca aceștia să poată obține un loc de muncă corespunzător calificărilor. Strategia a dat, însă, greș: din octombrie 2022, proporția celor care s-au angajat a crescut doar cu un punct procentual. Beneficiile sociale în Germania, fiind atât de mari, au redus motivația de a căuta un loc de muncă. În timp ce, în Polonia, 65% dintre refugiații ucraineni au, în prezent, un loc de muncă, iar în Republica Cehă, 51%, în Germania, rata este de doar 19%. Nemulțumire în landuri Anul trecut, în septembrie, guvernul federal a anunțat că Germania intenționează să reducă ajutorul financiar alocat refugiaților ucraineni și să elimine și contribuția pentru integrare și școlarizare. Conform planurilor guvernului federal, statele și municipalitățile urma să fie sprijinite cu maximum 1,7 miliarde de euro în 2024, adică mai puțin de jumătate din ajutorul oferit în 2023, de 3,75 miliarde de euro. Intenția a nemulțumit oficialii landurilor. Pe 6 noiembrie a avut loc o întâlnire a acestora cu Cancelarul federal. S-a decis ca guvernul federal să efectueze către landuri, în prima jumătate a anului 2024, o plată de 1,75 miliarde de euro. Câteva săptămâni mai târziu, landurile au cerut reduceri de beneficii pentru refugiații din Ucraina. "Noii refugiații de război din Ucraina nu ar mai trebui să primească beneficii nelimitate, ci beneficii în conformitate cu Legea privind prestațiile solicitanților de azil", a declarat Reinhard Sager, președintele Consiliului Districtual. Consiliul Districtual a mai cerut înlocuirea beneficiilor în numerar cu beneficii în natură și introducerea obligativității de a lucra pentru refugiați. La sfârșitul lunii decembrie, cancelarul Olaf Scholz a declarat că, în 2024, Germania va oferi în continuare un sprijin considerabil Ucrainei: opt miliarde de euro pentru livrări de arme și ajutor financiar pentru bugetul ucrainean direct sau prin intermediul Uniunii Europene. În ceea ce-i privește pe refugiații ucraineni din Germania, este de așteptat ca suma alocată să fie "mai mare de șase miliarde de euro". Cehia, reduceri de peste 30% Republica Cehă, a alocat, până în ianuarie 2023, 1,96 miliarde de euro pentru refugiații ucraineni. Însă beneficiile financiare s-au diminuat drastic la mijlocul anului trecut. Inițial, refugiații ucraineni din Republica Cehă primeau un ajutor lunar de 200 de euro. După cinci luni, suma scădea la 130 de euro. Asigurarea de sănătate și costurile de cazare în locuințe private erau acoperite de stat, prin "indemnizația solidară" (3.000 de coroane, echivalentul a 121 de euro) De la 1 iulie 2023, LEX Ucraina, legea care prevede acordarea de beneficii refugiaților, a fost modificată. Schimbările au fost ample și au vizat reducerea cheltuielilor statului pentru ajutorarea refugiaților ucraineni cu mai mult de o treime. LEX Ucraina anulează cazarea gratuită pentru refugiații care stau în Republica Cehă mai mult de cinci luni, dacă nu se încadrează în grupuri considerate vulnerabile – persoanele în vârstă de peste 65 de ani, persoanelor cu dizabilități, părinții singuri ai copiilor preșcolari, femeile însărcinate și copii sub 18 ani. Indemnizația solidară, care oferă refugiaților locuințe gratuite, a fost anulată. Noul ajutor pentru acoperirea costurilor lunare, "Alocația umanitară", prevede o sumă de 2.110 coroane (85 de euro). Aceasta nu mai este însă acordată unei persoane care are salariu, fie și minim. Persoanele care se încadrează în grupul considerat a fi vulnerabil au dreptul la aproximativ 4.000 de coroane (162 de euro) doar dacă aparținătorii lor nu câștigă această sumă. În același timp, persoanele vulnerabile au asigurată cazarea în "locuințe umanitare", alocate de primării. Pentru a obține cazarea, aceste persoane trebuie să fie înregistrate în sistem ca "vulnerabile". Însă persoane înregistrate ca fiind vulnerabile în sistemul Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale și care primesc alocația umanitară nu sunt înregistrate ca fiind vulnerabile și în sistemul HUMPO, care ține de Ministerul de Interne și care acordă cazare gratuită. Prin urmare, furnizorii de locuințe au încetat să primească banii pentru cazare. Unii au început să ceară suma pentru cazare direct de la refugiați. Statul nu restituie banii, chiar dacă se dovedește greșeala. În luna octombrie, ministerele acuzate de această problemă tehnică au interpretat LEX Ucraina: refugiații nu trebuie să aibă salariu, pentru a primi alocația umanitară, și trebuie să se încadreze în grupul vulnerabil, pentru a fi eligibili pentru cazare. Dacă aparținatorul unei persoane vulnerabile are un salariu, fie el și minim, nu mai primește nici alocația umanitară, nici cazare de urgență. Astfel, o mamă angajată full time, pentru un salariu net de 23.500 de coroane (în jur de 900 de euro) va trebui să plătească aproximativ 8.000 de coroane pe lună pentru cazare, și încă 12.000 de coroane pentru a angaja o bonă, creșele și grădinițele de stat nefiind disponibile. La final, din salariu îi rămân în jur de 3.500 de coroane, aproximativ 140 de euro. În prezent, două treimi dintre nou-veniții cu vârsta peste 17 ani au un loc de muncă, însă nu câștigă nici măcar 150 de coroane (șase euro) net pe oră. Aproape trei cincimi dintre cei angajați muncesc în poziții sub calificările lor. Șapte din zece refugiați din Republica Cehă trăiesc sub pragul sărăciei.

Directorul medical al Spitalului Gomoiu: „S-a întâmplat ca 120-200 de pacienţi să fie îngrijiţi de o singură asistentă”. Rafila susține că „declarațiile de acolo au fost politizate”
Eveniment

Directorul medical al Spitalului Gomoiu: „S-a întâmplat ca 120-200 de pacienţi să fie îngrijiţi de o singură asistentă”. Rafila susține că „declarațiile de acolo au fost politizate”

Directorul medical al Spitalului Gomoiu, Costel Vlad, a afirmat, pentru news.ro, că „s-a întâmplat ca 120-200 de pacienţi să fie îngrijiţi de o singură asistentă”. Citește și: Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit „trompeta PSD în CSM”. Acum, el a ajuns consilierul șefei ICCJ, controversata Alina Corbu, fiică de primar PSD Însă, joi seara, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), s-a derobat deorice responsabilitate, spunând că spitalul aparține de primăria Capitalei, și a apreciat că „declarațiile de acolo au fost politizate”. 120-200 de pacienţi, îngrijiţi de o singură asistentă „Suntem în situaţia în care suntem la minimum cu personalul, în toate secţiile spitalului, în special la camera de gardă. Ar trebui să ne întoarcem un pic în urmă, respectiv luna mai, când s-au blocat posturile, iar noi nu am mai putut organiza concursuri de ocupare a posturilor. Până acum în decembrie am tot detaşat asistenţi din alte secţii, de la pediatrie, de la ortopedie, de la chirurgie, de la ORL, de la neurologie, de la terapie intensivă, de peste tot. Încet, încet, oamenii au obosit cu toţii, au început să-şi dea demisia mai ales după ce i-am mutat de colo colo în aşa fel încât acum, la sfârşit de an, am ajuns cu toţii în situaţia să nu mai avem oameni”, a explicat directorul medical de la Gomoiu. „Camera de gardă este zona cea mai fierbinte pentru că ea este interfaţa cu pacientul care vine cu o urgenţă la spital, motiv pentru care noi am considerat că este corect să tragem un semnal de alarmă în special pentru acest sector de activitate, pentru că pacientul de la gardă simte cel mai tare lipsa de oameni. Concret, se poate întâmpla şi de fapt s-a întâmplat ca cei 120-200 de pacienţi care se prezintă la camera de gardă într-o zi să poată să fie îngrijiţi de o singură asistentă, ceea ce este foarte puţin”, a spus Vlad. Rafila dă vina pe Nicușor Dan La Spitalul „Victor Gomoiu” este nevoie în acest moment de 75 de asistenţi medicali şi de 25 de infirmieri. Situaţia este în acest moment extrem de dificilă în special la camera de gardă, unde 8 asistente fac munca a 20, a mai explicat directorulmedical al spitalului. Citește și: Caz șocant: femeie trimisă la spital cu o gripă severă are acum fracturi la umeri și nu-și poate mișca brațele, după ce a fost plimbată între unitățile medicale Însă ministrul Rafila refuză orice responsabilitate, în acest caz. „Nu cred că e cazul de politizare, e cazul de găsire a unei soluții pentru rezolvarea acestei probleme – și limitările, dacă vreți, au venit din zona Ministerului de Finanțe, la sfârșitul anului trecut, când trebuia să ne încadrăm în acea limită de deficit bugetar (...) Nu cred că o autoritate locală nu este răspunzătoare pentru starea de sănătate a comunității pe care o conduce”, a spus Rafila, pentru B1 TV.

Pensia specială bate tot: zeci de polițiști cu funcții din fiecare județ s-au pensionat la sfârșitul lui 2023 de teamă că în 2024 va crește vârsta de pensionare
Eveniment

Pensia specială bate tot: zeci de polițiști cu funcții din fiecare județ s-au pensionat la sfârșitul lui 2023 de teamă că în 2024 va crește vârsta de pensionare

Polițiștii se pensionează special în masă. Şoc în rândul instituţiilor de forţă din Iaşi: zeci de poliţişti cu experienţă au ieşit la pensie în urmă cu o săptămână, la sfârşit de an. Polițiștii se pensionează special în masă Aceştia s-au grăbit să iasă din structuri deoarece se aştepta o nouă lege, de la 1 ianuarie, care să ridice vârsta de pensionare. Citește și: Colonel (r) SPP, jefuit de jumătate de milion de lei de prietenul interlop cu care s-a distrat ziua la grătar și noaptea la club S-au pensionat oameni “importanţi” din poliţia ieşeană: printre ei, şeful serviciului secret al Poliţiei, celebra structură "Doi şi un sfert" - UM 0215, dar şi de la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA). Un număr de 35 de poliţişti, în total, au ieşit la pensie în urmă cu o săptămână. Instituţia avea oricum un deficit de personal de peste 400 de oameni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Caz șocant: femeie trimisă la spital cu o gripă severă are acum fracturi la umeri și nu-și poate mișca brațele, după ce a fost plimbată între unitățile medicale
Eveniment

Caz șocant: femeie trimisă la spital cu o gripă severă are acum fracturi la umeri și nu-și poate mișca brațele, după ce a fost plimbată între unitățile medicale

O femeie din județul Mureș care a fost trimisă la spital cu o gripă severă are acum fracturi la umeri și nu-și poate mișca brațele, după ce a fost plimbată între unitățile medicale. Cazul a fost identificat de fiica victimei, nu de medici, când a văzut că mama ei este plină de vânătăi. Citește și: Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit „trompeta PSD în CSM”. Acum, el a ajuns consilierul șefei ICCJ, controversata Alina Corbu, fiică de primar PSD La cererea fetei, s-a făcut o radiografie și medici au descoperit că femeia de 77 de ani are fracturi la ambii umeri și un umăr dislocat. Foto: Pro TV Femeie trimisă la spital cu gripă are acum fracturi Cum a fost plimbată pacienta între spitale, potrivit relatării Pro TV: Fata ei a dus-o la spitalul din Reghin pe 21 decembrie, cu simptome severe de gripă. După o serie de investigații, medicii au decis transferul la Târgu Mureș unde i s-au făcut alte analize. Două zile mai târziu a fost trimisă înapoi la Reghin, la secția de Boli Infectioase. Pe 24 decembrie, fata ei a mers în vizită și a găsit-o cu vânătăi pe ambele brațe. Radiografia s-a făcut abia pe 29 decembrie „Nu putea să miște degetele și nu putea să ridice mâna, am întrebat, toată lumea dădea din umeri că nu se știe (...) Avea prea multe vânătăi la brațe. Am insistat să se facă radiografie, i s-a făcut radiografia în 29, la care mi s-a confirmat că sunt fracturate ambele brațe (...) Întrebrea mea este unde și cine? De ce a fost mama tratată cu indiferență? (...) Am adus-o cu brațele întregi”, a relatat, pentru Pro TV, Ana Rad, fiica pacientei. „Efectiv neagră, nu albastră pe mâini și zicea că are dureri foarte mari (...) A zis că o dor degetele, nu pot să le mișc (...) Durerile erau din ce în ce mai mari”, a spus și Arabela Medve, nepoata pacientei. Spitalele din Târgu Mureșși Reghin au anunțat o anchetă internă, dar cei la Ambulanță au refuzat. „Poliția a deschis un dosar penal pentru vătămare corporală. După două săptămâni în care a stat cu mâinile rupte, femeia a fost transportată din nou la Târgu Mureș, pentru a fi operată la brațe. De gripă s-a vindecat între timp”, mai arată Pro TV.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră