joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8881 articole
Eveniment

Concursuri ilegale de directori la Primărie

Concursuri ilegale de directori la Primărie. Mai multe concursuri organizate de Primărie în ultima perioadă nu s-au desfăşurat în deplină legalitate. Concursuri ilegale de directori la Primărie Dintre cele cinci concursuri, care au intrat şi "sub lupa" Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP), trei vizează funcţii de conducere. Unul dintre posturi este foarte important: director responsabil cu implementarea strategiei Iaşiului în următorii ani. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară ANFP a primit o petiţie legată de aceste concursuri, iar agenţia a dat dreptate reclamantului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Concursuri ilegale de directori la Primărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Șef din ANAF, avere din pariuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șef din ANAF, avere din pariuri

Șef din ANAF, avere din pariuri. Un şef de la Finanţele ieşene şi altul de la Vama de Frontieră Iaşi nu au avut un an aşa grozav în 2022. Șef din ANAF, avere din pariuri Adică unul nu a mai câştigat la pariuri sportive nici măcar un leu, iar celălalt nu a mai primit cadouri în bani de la neamuri. Cel puţin asta reiese din declaraţiile de avere completate în 2023 de Bogdan Emilian Ciornei şi Dănuţ Bolohan. Citește și: Aici sunt banii pentru Sănătate: spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați. Un medic poate primi 38.000 lei/lună, o asistentă – peste 11.000 lei, iar un șofer – 5.600 lei/lună, brut Bogdan Emilian Ciornei, care conduce Serviciile interne din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi, declara în 2022 că a câştigat cu un an înainte 46.500 de euro din pariuri sportive. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare Foto: Twitter
Eveniment

Nu vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare

Șeful informațiilor militare estoniene, Colonel Margo Grosberg, calmează spiritele: „Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare”. Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare „Forțele ucrainene își continuă activitățile pregătitoare pentru mult-așteptata contraofensiva, a afirmat șeful centrului de informații al Forțelor de Apărare estoniene (EDF), colonelul Margo Grosberg. Vorbind în cadrul conferinței de presă a Ministerului Apărării, colonelul Grosberg a declarat că forțele armate ucrainene sunt pregătite să continue activitățile din prima fază a operațiunii lor ofensive, și anume, în principal, operațiunile de pregătire, cu scopul de a găsi punctele slabe în pozițiile defensive stabilite de forțele armate ruse în zonele ocupate. El a spus: «Inițiativa se află, evident, în mâinile forțelor armate ale Ucrainei, ceea ce înseamnă că acestea au posibilitatea de a alege momentul, locul și mijloacele prin care vor ataca unitățile inamicului. În mod logic, Federația Rusă va încerca apoi să elimine pe cât posibil capacitățile ofensive ale Ucrainei. Acest lucru ar însemna să folosească tot ce le stă la dispoziție; foc de artilerie, câmpuri de mine, de asemenea în aer». Colonelul Grosberg a declarat că, atunci când se pune întrebarea de ce contraofensiva ucraineană nu pare, din punct de vedere civil și conform presei, să se grăbească, acest lucru este complet logic din punct de vedere militar, deoarece partea rusă a avut timp să fortifice linia frontului în teritoriile ocupate din estul Ucrainei. El a declarat: «În esență, Federația Rusă și-a petrecut ultimele nouă luni construindu-și instalațiile defensive. În ceea ce privește desfășurarea unei operațiuni ofensive clasice, în care doctrina prevede că atacatorul are nevoie de un avantaj numeric de trei la unu în ceea ce privește personalul și armele, din păcate, ucrainenii nu au acest lucru în acest moment»”, arată agenția estoniană de pres ERR. Sub 10% din echipamentele occidentale au fost pierdute Unitățile ucrainene pregătite în ultimele șase luni pentru contraofensivă nu au fost încă implicate în operațiuni de luptă, în timp ce pierderea de echipamente de către ucraineni este o consecință inevitabilă a tuturor activităților ofensive, a mai explicat colonelul estonian Mai puțin de 10% din echipamentele donate de occidentali au fost pierdute în urma operațiunilor de până acum, a spus Grosberg, deși acest procent ar putea crește în cursul operațiunilor viitoare. Testările ucrainene pentru a găsi puncte slabe în liniile rusești și probabil pe o mare parte a frontului vor continua săptămâna viitoare, a mai susținut Grosberg. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” "Nu vom vedea o ofensivă în următoarele șapte zile", a concluzionat șeful informațiilor militare estoniene.

Spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați Foto: Facebook
Eveniment

Spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați

Spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați, arată ultimele informații publicate în conformitate cu transparența salarială. Pentru comparație, cel mai mare combinat siderurgic din România, Sidex, are peste 5.000 de angajați. Spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați Dar alte spitale județene au un personal mult mai restrâns: la spitalul județean Maramureș erau, potrivit datelor din 2022, 1.975 de angajați. La Spitalul Județean Târgu Jiu: 1639. La Spitalul Județean Satu Mare, pe lista salariilor apăreau 3.049 de poziții. La Constanța, la spitalul județean, lucrează circa 27 de economiști și zeci de farmaciști, cu diferite studii. Spitalul are nouă garderobieri și un preot. „Există în Spitalul Județean Constanța medici primari care au un salariu brut de peste 20.000 de lei, la care se adaugă sporuri. Iată un exemplu: salariu brut – 20.234 de lei. Se adaugă sporul pentru condițiile deosebit de periculoase, în valoare de 85% din salariu, în cazul acesta 17.199 lei. Se adaugă și titlul științific de doctor, de 950 de lei pe lună. În total, 38.383 de lei pe lună. Primește, desigur, și indemnizația de hrană, de 4.160 de lei pe an, și tichetele de vacanță de, 1.450 de lei”, scrie site-ul ct100.ro. Unele asistente pot sări de 11.000 lei pe lună, cu toate sporurile, însă majoritatea au, brut, 6-7.000 lei/ lună. Șoferii au 4.385 lei/lună, brut, dar unii dintre ei primesc și spor de condiții periculoase, de 1.385 lei/lună. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Toți angajații spitalului au indemnizație de hrană, de 4.160 lei/an și indemnizație de vacanță, de 1.450 lei pe an.

Greva a trecut, hibele Educației rămân (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Greva a trecut, hibele Educației rămân

Greva a trecut, hibele Educației rămân. În 34 de ani, conducerea ministerului Educației din România s-a schimbat de 32 de ori. Cele două legi ale învățământului (prima - din 1995, a doua - din 2011) au fost modificate de mai mult de o sută de ori. Examenul de bacalaureat a suferit nouă modificări profunde și nenumărate modificări minore. Nici o reformă nu a fost dusă până la capăt. Inițiativele de digitalizare a sistemului nu au făcut decât să cheltuie aiurea fonduri. La testele PISA din 2018, România a fost singura țară din UE care a susținut testele pe hârtie, cu pixul. Nici un guvern nu a respectat legea Educației, în ceea ce privește alocarea a 6% din PIB. După mai bine de 30 de ani de cînd a demarat reforma educației în România, nivelul educațional din țara noastră este în scădere de la an la an. În prezent, rata analfabetismului funcțional a crescut la 42%. Greva a trecut, hibele Educației rămân Reformarea sistemului educației în România a început imediat după Revoluție, fiind inițiată de Institutul de Științe ale Educației (ISE), desființat de comuniști în anii '80 și reînființat în 1990, de Mihai Șora. Una dintre primele măsuri luate de atunci a fost reducerea duratei învățământului obligatoriu, de la zece la opt clase. Până în prezent, au existat două legi ale educației: legea Învățământului (84/1995) și legea Educației (1/2011). De-a lungul timpului, amândouă au suferit peste o sută de modificări. În 2019, ISE, singura instituție publică de cercetare a educației din România, care a inițiat reforma educației, a fost desființat printr-o ordonanță de urgență (OUG nr. 68/06.11.2019) de guvernul Orban. Într-un comunicat de presă emis la acea vreme, cercetătorii ISE au susținut că instituția a fost desființată "În mod netransparent, fără consultare, fără o evaluare a activității", știrea parvenindu-le din presă. ISE a fost înlocuit de Centru Național de Politici și Evaluare în Educație, o instituție organizată prin comasarea cu Centrul Național de Evaluare și Examinare, aflată în subordinea Ministerului Educației. Deși guvernanții au susținut că "cercetătorii nu pierd nimic, vor fi preluați de noul centru", aceștia au acuzat "Pierderea statutului de neutralitate profesională, prin alipirea cu o instituție care va fi condusă de o persoană numită sau subordonată politic". Prima lege, peste 50 de modificări Reforma oficială, bazată pe cercetările ISE, a demarat începând cu anul 1995, prin adoptarea legii Învățământului, legea 84/1995, la inițiativa lui Liviu Maior. În linii mari, erau prevăzute descentralizarea învățământului, schimbarea programelor școlare, reprofesionalizarea profesorilor, centrarea educației pe elev, abandonarea monopolului statului asupra manualelor școlare și apariția manualelor alternative. Sub această lege, conducerea ministerului Educației a fost schimbată de 11 ori. Până în 2010, legea Învățământului a suferit mai mult de 50 de modificări și completări, prin ordonanțe de urgență și legi. Cataclismul Andronescu Câteva exemple: durata învățământului obligatoriu, care fusese redusă de la zece la opt clase de către primul ministru al Educatiei de dupa ’89, Mihai Șora, a fost modificată de Ecaterina Andronescu, care a decis revenirea la zece clase obligatorii. Tot ea a instituit Testele naționale, care au fost mai apoi anulate de Cristian Adomniței, câțiva ani mai tarziu. Adomniței a introdus Tezele cu subiect unic, pe care Ecaterina Andronescu le-a anulat, în următorul mandat. Tot Ecaterina Andronescu a decis să desființeze școlile profesionale, înlocuindu-le cu Școala de arte și meserii, SAM, declarând că le-a "restructurat". Dacă școlile profesionale puneau accent pe instruirea practică, oferind posibilitatea intrării rapide pe piața muncii, elevul neputând însă susține examenul de BAC, SAM-urile marșau pe teorie, în detrimentul practicii, oferind însă posibilitatea înscrierii la Bac. Cu toate acestea, la mandatul următor, Andronescu decide să desființeze și SAM-urile, direcționând locurile către liceele tehnice, fapt care a dus la necontinuarea studiilor pentru cel puțin 10% dintre elevii care terminau clasa a VIII-a – conform datelor oficiale din proiectul "Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020", publicat de Ministerul Muncii. A doua lege introduce celebrul 6% din PIB În ianuarie, 2011 a fost votată o nouă lege a Educației, legea 1/2011. Aceasta promova atât învăţământul orientat pe valori, creativitate și capacităţi cognitive, descentralizarea și depolitizarea sistemului, cât și finanțarea acestuia cu 6% din PIB. La câteva luni de la intrarea în vigoare, au avut loc două modificări, prin legea nr. 166 din 5 octombrie și prin legea nr. 283 din 14 decembrie 2011, care viza reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Printre modificări, munca suplimentară "Se va compensa numai cu timp liber", iar alocarea a 6% din PIB se amâna pentru anul 2013. În 2012, Ecaterina Andronescu a emis OUG 92/2012, care elimina din Legea Educației Naționale incompatibilitățile care privesc rectorii parlamentari. Andronescu fusese declarată de Agentia Națională de Integritate (ANI) incompatibilă pentru deținerea funcțiilor de rector și senator, simultan. Cea mai cârpită lege În prezent, legea Educației e cel mai modificat act normativ al ultimului deceniu, potrivit Consiliului Legislativ din 2020. Anul trecut, ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat că au fost depuse în jur de 1.500 de seturi de propuneri pentru proiecte de lege ale educației, cu peste 9.000 de amendamente. Până în 2022, legea Educației naționale suferise 112 modificări. Cele mai multe modificări au vizat alocarea de bani înspre sistem, măsurile de descentralizare și de depolitizare a sistemului de educație, toate prevăzute în legea inițială. Lunga listă de amânare a alocării a 6% Potrivit legii Educaţiei naţionale, "Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv". Însă articolul 8 nu a fost niciodată aplicat, fiind în continuu amânat prin Ordonanțe de Urgență. În decembrie, 2011, a fost emisă Legea 283, care prevedea intrarea în vigoare a articolului începând cu data de 1 ianuarie 2013. În 2012, Guvernul Ponta a emis o Ordonanță de urgență (84/2012) care amâna cu încă un an intrarea în vigoare a articolului. În 2013, o altă ordonanță de urgență, tot a guvernului Ponta (103/2013), amâna până în 2014 aplicarea articolului, motivându-se că "Aplicarea prevederii a fost amânată anual prin acte normative, datorită impactului financiar major pe care îl generează. În situaţia în care măsurile mai sus menţionate nu ar fi prelungite şi pentru anul 2014, cheltuielile bugetului general consolidat s-ar majora.". În 2014, o altă ordonanță de urgență (83/2014) amâna din nou implementarea articolului, până în 2016. 3,2% în 2023 Guvernul Cioloș a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2016 care împingea aplicarea articolului la 1 martie 2017. În 2017, în luna ianuarie, guvernul Grindeanu emite Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 , care prevedea aplicarea articolului 8 de la 1 ianuarie, 2018. În decembrie 2017, guvernul Tudose emite Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, împinge termenul către 31 decembrie 2018. În 2018, Guvernul Dăncilă emitea Ordonanța de Urgență nr. 114 prin care suspenda aplicarea articolului timp de trei ani: "În perioada 2019-2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.". În 2021, guvernul Cîțu emite Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 potrivit căreia "prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2023.". În 2023, bugetul alocat educației este de 3,2% din PIB. Modelul finlandez Sistemele de învățământ performanțe își plătesc profesorii mai mult, conchide un studiu PISA. În țările în care salariile profesorilor îi plasează sub pragul sărăciei, sau mult sub ale altor locuri de muncă, studiile arată că, pentru a îmbunătăți motivația profesorilor, nu există alte soluții de redresare a sistemului, până când problema salariilor nu e rezolvată. Finlanda deține în prezent titlul neoficial de cel mai bun sistem de învățământ din lume. Reforma educației a început în anii '70. Primele măsuri luate atunci de guvernul finlandez au fost reducerea numărului de elevi în clase, solicitarea unei diplome de master pentru toți profesorii și majorarea salariilor din învățământ, pentru a le face competitive cu salariile pe care aceștia le-ar primi în alte domenii. Citește și: Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc Dacă în 34 de ani, România a schimbat miniștrii educației de 32 de ori, în Finlanda, din 1990, până în prezent, la conducera ministerului s-au perindat doar 11. Finlanda alocă aproximativ 7% din PIB sistemului de învățământ preuniversitare, în timp ce în România, educației îi revin doar 3,2%, din PIB. În prezent, România, rata analfabetismului funcțional la elevii de 15 ani este de 42%. În Finlanda doar 4,8% dintre elevii în vârstă de 15 ani au dificultăți în a înțelege ce citesc.

Ambasada Rusiei în Moldova, pomeni către locuitorii Găgăuziei Foto: Nokta.md
Eveniment

Ambasada Rusiei Moldova, pomeni locuitorii Găgăuziei

Ambasada Rusiei în Moldova oferă pomeni către locuitorii Găgăuziei: distribuie „ajutoare” de sute de dolari persoanelor vulnerabile, arată un reportaj al publicației de limbă rusă Nokta.md. Doar cu pașaportul, aceștia au beneficiat de un „ajutor” de la 100 până la 500 de dolari americani. Banii au fost împărțiți pe 14 iunie în clădirea Comitetului Executiv al Găgăuziei, scrie Nokta. Ambasada Rusiei în Moldova, pomeni către locuitorii Găgăuziei Președintele Consiliului Bătrânilor Găgăuziei, Vasile Arnaut, le-a explicat jurnaliștilor de la Nokta că Ambasada Rusiei a distribuit bani pe baza unor cereri care conțin următoarele informații: - starea de sănătate, certificată de medicul de familie;- componența familiei;- venituri;- locul de reședință. Informațiile au fost colectate la Consiliul Bătrânilor, iar ulterior transmise la ambasadă, unde au fost selectați destinatarii plăților. Potrivit lui Arnaut, pe 14 iunie au primit bani circa 50 de persoane din Comrat, iar în următoarele zile urmează să beneficieze și locuitorii localităților Vulcănești și Ceadâr-Lunga. În total, Ambasada Rusiei va ajuta circa 120 de persoane. Găgăuzia amenință că merge pe urmele Transnistriei Congresul deputaților și autorităților reprezentative de toate nivelurile din Găgăuzia a adoptat sâmbătă, 27 mai, o rezoluție prin care cer Președinției, Parlamentului și Guvernului de la Chișinău „să înceteze să pună piedici autorităților regiunii autonome în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Constituție și Legea privind statutul Găgăuziei”. În rezoluția adoptată, congresul mai cere ca actele votate la nivel local să nu fie supuse controlului Cancelariei de Stat și să fie formată o misiune de garanți din reprezentanți ai Consiliului Europei, ONU, Rusiei, Turciei și Germaniei care ar asigura respectarea de către autoritățile centrale a statutului unității administrativ-teritoriale autonome. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” „În cazul în care autoritățile de la Chișinău vor ignora aceste solicitări, Găgăuzia își rezumă dreptul organizării unui referendum privind viitorul autonomiei”, se mai spune în rezoluție.

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari Foto: Digi 24
Eveniment

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari, nu vor să li se taie pensia specială și nici să muncească mai mult. Ei solicită actualizarea, în cel mai scurt timp posibil sau, cel târziu, la prima rectificare bugetară, a sporurilor, indemnizaţiilor şi a compensaţiei pentru chirie, precum şi prezentarea proiectului noii Legi a salarizării unitare pentru a formula puncte de vedere pertinente pe marginea actului normativ, potrivit unui comunicat al organizaţiei sindicale. Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari Conform sindicatelor, compensaţia pentru chirie este raportată la o valoare de referinţă din 2009, iar sindicaliştii solicită să fie actualizată în funcţie de cuantumul actual al salariilor în Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională (SAOPSN). De asemenea, pe lista de revendicări se mai află majorarea normei de hrană şi a normei de echipare, prin raportare la valoarea actuală a indicilor preţurilor/utilităţilor şi la datele statistice furnizate oficial de către INS, privind costul "coşului zilnic". Sindicaliştii au făcut referire şi la majorarea, la procentul maxim prevăzut în Legea-cadru 153/2017, a sporului de suprasolicitare neuropsihică acordat în prezent beneficiarilor din MAI, prin raportare la volumul, complexitatea şi riscurile profesionale ale muncii de poliţie şi la incompatibilităţile sau la interdicţiile poliţiştilor judiciarişti, care sunt asimilaţi din acest punct de vedere cu magistraţii. Pe lista de revendicări se mai află un nou Statut al poliţistului, dată fiind perimarea actualei legi, în vigoare - în cea mai mare parte - de peste 20 de ani, răstimp în care am devenit stat membru UE şi NATO. Polițiștii vor pensii ca-n NATO Totodată, s-a solicitat reglementarea Ghidului carierei poliţistului, pentru a asigura predictibilitate în profesie, accederea corectă în funcţii, stabilitate pe post, obţinerea gradelor profesionale la termene rezonabile şi în condiţii obiective etc. Pe de altă parte, sindicaliştii au solicitat scoaterea pensiilor militare din PNRR, "unde au fost asimilate, fără temei, de către guvernarea din 2020-2021, cu cele 6 sisteme de pensii de serviciu gestionate de Casa Naţională de Pensii Publice". Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” „Sperăm că Guvernul actual nu va ignora o realitate evidentă: pensiile militarilor şi poliţiştilor din statele NATO/UE datează de foarte mulţi ani şi sunt fundamentate pe riscurile profesionale, complexitatea şi importanţa socială a misiunilor derulate în interes naţional, european şi internaţional, pe speranţa de viaţă mai redusă faţă de alte domenii de activitate, pe incompatibilităţile si interdicţiile impuse prin lege etc", se precizează în comunicatul Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual (FSNPPC).

BOR defrișează pădure pentru o biserică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

BOR defrișează pădure pentru o biserică

BOR defrișează pădure pentru o biserică. Arhiepiscopia Iaşilor vrea să construiască un aşezământ monahal într-o poiană din Pădurea Cetăţuia. BOR defrișează pădure pentru o biserică Potrivit proiectului de Plan Urbanistic Zonal (PUZ), intenţia este de a construi o biserică, spaţii de consiliere, chilii, spaţii de cazare, anexe gospodăreşti şi căi de acces. "Funcţiunea de aşezământ monahal presupune un grad de izolare faţă de viaţa urbană, motiv pentru care s-a ales un amplasament cu dimensiuni ample, în prezent pădure (se va compensa suprafaţa scoasă din fondul forestier conform legii) – la limita de sud-est a municipiului, cu acces din şos. Iaşi – Hlincea. Citește și: Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc Deoarece se doreşte minimizarea suprafeţei construibile şi a suprafeţei de pădure dislocată, se propune o UTR (unitate teritorială de referinţă, n.r.) a cărei formă neregulată să urmărească strict propunerile de construcţii, scoţând din suprafaţa de pădure doar strictul necesar”, se arată în proiect. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicii care au apărat-o pe șpăgară cer salarii mai mari Foto: Captură video YouTube
Eveniment

Medicii care au apărat-o șpăgară cer salarii mai mari

Medicii care au apărat-o pe oncoloaga șpăgară de la Suceava cer salarii mai mari și, ieri, au protestat pentru scurt timp în fața Spitalului Județean Suceava. În februarie, aproape 100 de medici de la Spitalul Județean Suceava au semnat o scrisoare de susținere pentru șefa secției de Oncologie, Anca Dumitrovici Ababneh, acuzată că a primit 62 de șpăgi de la pacienți în decurs de șapte zile. Memoriul de susținere a medicului cercetat pentru luare de mită în formă continuată a fost semnat de către 95 dintre cei 252 de medici ai Spitalului Județean de Urgență “Sf. Ioan cel Nou” Suceava. Medicii care au apărat-o pe șpăgară cer salarii mai mari Joi, medicii de la acest spital au pichetat instituția, cerând plăți mai mari pentru gărzi. „La întrebările legitime ale jurnaliștilor, de exemplu, cu ce sumă plătește acum spitalul ora de gardă și la ce sumă s-ar ajunge dacă solicitarea le-ar fi acceptată, medicii au refuzat cu aroganță să răspundă și au arătat în direcția avocatului, iar răspunsul acestuia a fost ca ziariștii să facă o cerere oficială către sindicat”, scrie Monitorul de Suceava. Practic, medicii din Sindicatul Solidaritatea cer plata orelor de gardă și a sporurilor raportate la venitul salarial din 2023 şi nu la cel din 2018, cum este în prezent, mai explică publicația suceveană. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Însă lista salariilor de la acest spital, publicată în cadrul „Transparenței salariale”, arată că, de exemplu, un medic șef la medicină legală primește un salariu de peste 21.000 de lei și 18.000 de lei pentru condiții de muncă. Medici cu circa 14.000 de lei salariu de bază încasează cam tot atât pentru gărzile din zilele obișnuite și din week-end. La salarii de circa 11.000 de lei sunt sporuri pentru gărzi de 11-14.000 de lei pe lună. Doar din gărzi, venituri salariale de peste 18.000 lei/lună „Conform datelor oficiale, în luna aprilie a acestui an, spitalul a plătit numai pentru gărzi suma de 1,098 milioane de lei. Cele mai mici venituri brute din gărzi realizate în aprilie 2023 au fost de 278 de lei, pentru un medic de la Hemodializă sau 404 lei – un medic din secția Cardiologie, iar la polul opus sunt venituri brute din aceeași lună, numai din gărzi, realizate de un medic de la Medicină legală – 18.282 de lei, un medic de la Chirurgie generală – 10.870 de lei sau ATI- 8.923 de lei. La aceste sume se adaugă salariul de bază și celelalte sporuri. Situația veniturilor brute realizate în liniile de gardă în Spitalul de Urgență Suceava în luna aprilie arată o medie de 5.000 de lei/ lună a banilor plătiți medicilor pentru gărzi”, mai scrie Monitorul de Suceava

Încă o măgărie Wizz Air Foto: Facebook Wizz Air
Eveniment

Încă o măgărie Wizz Air

Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc, anunță AirLinesTravel. În februarie 2023, o organizație a consumatorilor din Marea Britanie a decis că Wizz Air este cea mai proastă companie aeriană în ceea ce privește comfortul pasagerilor și îmbarcarea. Media întârzierilor, de 46 de minute, plasa compania tot pe locul I, al doilea an consecutiv. Mulți pasageri s-au plâns că aplicația Wizz Air nu este funcțională și trebuie să plătească taxe uriașe pentru check-in. Încă o măgărie Wizz Air „Din 12 iunie 2023, Wizz Air a modificat perioada disponibilă pentru check-inul online gratuit. Rețineți că, după 12 iunie 2023, ora 00:00 UTC, check-inul online gratuit va fi disponibil cu 24 de ore înainte de ora de decolare programată și până la 3 ore înainte de aceasta, dacă nu v-ați achiziționat locurile pentru rezervare. Conform modificării, dacă nu vă cumpărați locurile pentru rezervare, rămâneți la mâna destinului la check-inul online disponibil cu 24 de ore înainte de zbor. Dacă alegeți să călătoriți mai mulți, cu siguranță locurile vor fi alocate aleatoriu, cu șanse minime să fiți apropiați. Totodată, există riscul de overbooking și atunci cei ce lasă check-inul pe ultima sută de metri riscă să rămână pe dinafară”, explică AirLinesTravel. Până acum, se putea face check-in cu 48 de ore înainte de decolare, dacă pasagerii nu rezervau loc în avion. Pentru cei care rezervă loc, check-in se poate face cu 30 de zile înainte. În 21 mai, ziarul The Times a deschis suplimentul de turism, care apare în fiecare final de săptămână, cu un articol în care arată cum a ajuns Wizz Air cea mai proastă linie aeriană din Marea Britanie. „Întârzieri, rambursări neplătite în valoare de 5 milioane de lire sterline și 881 de hotărâri judecătorești – cum au rămas sute de clienți fără bani în buzunar”, este subtitlul articolului. Wizz Air, cea mai proastă linie aeriană din Marea Britanie „The Sunday Times a aflat că Wizz Air încă datorează publicului britanic aproape 5 milioane de lire sterline în rambursări, în ciuda asigurărilor date de compania aeriană că «lucrează pentru a identifica și a încheia toate CCJ-urile [hotărâri judecătorești] restante». Până pe 5 mai încă se emiteau până la patru hotărâri judecătorești pe zi. Ancheta noastră a descoperit 881 de hotărâri judecătorești în valoare totală de 4.950.479 de lire sterline restante împotriva companiei aeriene, cu pretenții individuale cuprinse între 47 și 10.358 de lire sterline. Pentru Jozsef Varadi, directorul executiv al companiei, urmărirea cu perseverență a unei creșteri post-pandemie pare să fi suprasolicitat organizația sa în moduri care au provocat mânia pasagerilor și critici din partea organismelor oficiale”, scrie Sunday Times. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial

„Dacă se vor trezi, vă vor lăsa singuri”, avertizează Kelemen Hunor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

„Dacă se vor trezi, vă vor lăsa singuri”

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, i-a transmis viitorului premier Ciolacu să aibă grijă să nu se trezească PNL pentru că atunci când liberalii se vor trezi vor lăsa PSD singur la guvernare. „Dacă se vor trezi, vă vor lăsa singuri”, a spus Kelemen. „Dacă se vor trezi, vă vor lăsa singuri” „Domnule prim-ministru desemnat Marcel Ciolacu, aveţi grijă de Partidul Naţional Liberal. Sunteţi un magician politic extrem de talentat, aveţi grijă să nu se trezească. Este adevărat că n-a trecut încă pericolul de a te culca sănătos şi de a trezi mort. Domnule prim-ministru desemnat, bănuiţi şi dumneavoastră, ştiu şi eu că, dacă se vor trezi, vă vor lăsa singuri. Eu mai am încredere în dumneavoastră, domnule prim-ministru desemnat, fiindcă ştiu că n-aţi vrut să vindeţi Ardealul. Ştiam acest lucru când alţii v-au acuzat absolut gratuit. Şi tot de la dumneavoastră am înţeles în aceste zile explicaţia pentru acea acuzaţie de acum trei ani. Când v-am întrebat acum câteva zile de ce ar trebui să renunţăm la ambele ministere, unde am avut miniştrii buni - şi vreau să le mulţumesc lor pentru cei doi ani şi jumătate - mi-aţi dat un argument care m-a lăsat perplex. Răspunsul era în felul următor: că aşa e în politică. Da", a afirmat Kelemen Hunor. „Acum câteva zile încă credeam că în România în sfârşit vom putea vorbi cu zâmbetul pe buze despre respectarea cuvântului dat, despre angajamentele politice onorate, că vom putea vorbi de verticalitate şi de onoare. Şi sunt convins că doar prin aceste valori esenţiale putem începe restabilirea încrederii pierdute între societate şi cei care conduc statul român. Da, acest mesaj ar fi fost necesar într-un moment dificil, într o perioadă cu provocări multiple. N-a fost să fie. Încă o şansă uriaşă ratată. Execuţia cu premeditare a unui partener credibil, echilibrat şi responsabil a fost pusă în practică extrem de zgomotos şi prost. Da, nu neg, suntem supăraţi. Suntem supăraţi când vedem cum aceaste valori despre care vorbeam sunt aruncate în noroi", a declarat Kelemen Hunor în plenul reunit al Parlamentului. Programul de guvernare, copy-paste Potrivit acestuia, reprezentanţii UDMR sunt supăraţi când văd că "profesionalismul, seriozitatea, predictibilitatea, transparenţa decizională, munca făcută cu responsabilitate nu contează deloc", în timp ce programul de guvernare este lucrat cu "copy paste". „Prin umilirea celuilalt, prin lipsa de demnitate, prin nerespectarea cuvântului dat nu se poate construi absolut nimic. Sigur, supărarea va trece, dar rămâne un gust amar şi o lipsă de încredere. Domnule prim-ministru desemnat Marcel Ciolacu, despre programul de guvernare pot să fac doar o singură remarcă: nici nu aţi depus jurământul şi deja mai multe deziderate din programul de guvernare sunt îndeplinite. Felicitări, sunteţi cele mai de succes guvern din istoria României, aşa se întâmplă când lucrezi programul de guvernare cu copy paste, şi nici nu citeşti ce ai preluat", a spus liderul UDMR în timp ce se auzeau aplauze din sală. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial

Ciolacu îi face un cadou lui Putin Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Ciolacu îi face un cadou lui Putin

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, îi face un cadou lui Putinzi: a vorbit, în plenul Parlamentului, în discursul în care a cerut votul pentru funcția de premier, despre „poporul Republicii Moldova”. Însă, pentru România, poporul de pe teritoriul Republicii Moldova este poporul român. Ciolacu îi face un cadou lui Putin „În politica de vecinătate, vom acorda o atenție deosebită fraților noștri de peste Prut. România va susține cu toată forța parcursul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vom continua să asigurăm toate resursele necesare pentru ca administrația pro-europeană și poporul Republicii Moldova să reziste în fața amenințărilor rusești. România este și va rămâne garantul integrării europene a Republicii Moldova, a securității și stabilității sale!”, a susținut Ciolacu. La 23 martie 2023, Maia Sandu a promulgat legea prin care limba de stat a Republicii Moldova este româna. Romania?? salută promulgarea astăzi, de către Președintele @sandumaiamd, a legii ce consacră faptul că limba de stat a R. Moldova?? este limba română. O evoluție f. importantă, întemeiată pe adevărul istoric & care aprofundează comunitatea noastră de limbă, istorie & cultură.— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 22, 2023 „Astăzi am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română. Îmi doresc ca limba română să ne unească pe toți cei care trăim aici și cărora ne este drag acest pământ. Noi, alături de alți peste douăzeci și șapte de milioane de oameni de pe glob, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. Fie că este limba noastră maternă, fie că am învățat-o pe parcursul vieții, datorită limbii române noi nu avem nevoie de traducători: ne înțelegem dintr-un cuvânt și spunem - într-un glas - că «vorba dulce mult aduce»", a scris Maia Sandu pe Facebook. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial Legea promulgată la 23 martie prevedea înlocuirea sintagmei "limba moldovenească" cu "limba română" în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.

Semafoare pentru decongestionarea DN28 (Podu Iloaiei) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Semafoare pentru decongestionarea DN28, Podu Iloaiei

Semafoare pentru decongestionarea DN28 (Podu Iloaiei). În zilele următoare vor fi montate semafoare în câteva intersecţii de pe DN 28. Semafoare pentru decongestionarea DN28 (Podu Iloaiei) Dar acestea nu vor fi puse în funcţiune decât după o simulare "pe viu", care să stabilească timpii optimi şi modul de sincronizare a unora dintre ele. Directorul Regionalei de drumuri naţionale a spus că are deja 12 semafoare pentru testarea gestionării traficului, cu ajutorul cărora se va stabili dacă aceasta este într-adevăr o soluţie pentru degrevarea ambuteiajelor care se formează mai ales la Podu Iloaiei. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Altfel, "dacă ele nu vor fi corelate, vom face două ore până la Castelul de apă", a adăugat Ovidiu Laicu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Începe recuperarea orelor pierdute în grevă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Începe recuperarea orelor pierdute în grevă

Începe recuperarea orelor pierdute în grevă. Unităţile de învăţământ preuniversitar din Iaşi au început deja să recupereze zilele pierdute în perioada grevei generale. Începe recuperarea orelor pierdute în grevă Ministerul Educaţiei a transmis către Inspectoarele Şcolare o adresă prin care permite derularea activităţilor de recuperare pentru zilele de grevă din luna iunie. Va fi însă eficientă această recuperare într-un timp atât de scurt? Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Vor fi acoperite în câteva zile toate golurile acumulate în cele trei săptămâni de grevă? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi”, spune Vasile Blaga
Eveniment

Nu poți să fii copia PSD

„Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi”, a spus europarlamentarul PNL Vasile Blaga într-o ședință a conducerii PNL de dinainte de constituirea noului Guvern, arată stenograme publicate de Antena 3. În aprilie, tot Blaga spunea: „Am ajuns ospătari la guvernare”. Nu poți să fii copia PSD „Nu poți să îți propui să iei la alegeri scor cu doi în față. Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi. Trebuie să fii original”, ar fi spus, acum, Vasile Blaga. Potrivit stenogramelor publicate de Antena 3, fostul ministru Dan Vâlceanu ar fi amenințat că nu va vota guvernul Ciolacu: „Eu nu o să votez guvernul condus de Marcel Ciolacu! Nu pot vota un guvern condus de omul care a atacat cel mai tare PNL! Nu pot!”. Însă, imediat, prim-vicepreședintele PNL Lucian Bode a spus că vor fi excluși din partid toți cei care nu vor vota noul Executiv. „Să fie clar, cine nu votează acest guvern va fi dat afară din partid”, a spus Bode. În ședință ar fi avut loc și un schimb de replici între vicepreședintele Robert Sighartău și președintele formațiunii, Nicolae Ciucă. „Din păcate majoritatea deciziilor nu au fost luate aici. În teritoriu suntem întrebați și ce se întâmplă cu PNL. Suntem la un moment important pentru PNL, iar ca imagine, PNL e total nepregătit. Presa ne spune că nu știm ce vrem și ce nu vrem, ne strigă în față. S-au luat decizii numai în grupul restrâns, președinte, secretar general și prim-președinți, așa cum s-a propus și lista de miniștri”, a afirmat Sighartău. „Îmi asum responsabilitatea. Dacă puteți să faceți mai bine, feel free!”, a fost replica fostului premier. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial În dezbatere a intervenit și fostul ministru de Interne Lucian Bode: „Trebuie să evităm ca la această rocadă să trimitem în guvern miniștrii irelevanți politic, am demobiliza filialele. Să evităm să lăsăm liderii PNL fără tribună executivă. MAI este foarte important: Ministerul Afacerilor Interne, dar și funcția de vicepremier sunt foarte importante. Dar cred că eu, Bode, putem onora aceste funcții. Cu PSD la anul, sau nu, să știm ce vrem. Cel mai rău lucru ar fi să fim indeciși, asta ar însemna dezastru”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră