joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8881 articole
Eveniment

„Busi” habar nu are cât e salariul minim

Viitorul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, zis „Busi”, habar nu are cât e salariul minim în domeniul păstorit. Potrivit Digi 24, colegii au încercat să-l ajute pe Florin Barbu și i-au șoptit ca unui școlar la examen. Acesta însă tot nu a reușit să dea un răspuns corect. Iată transcrierea dialogului viitorului ministru al Agriculturii cu presa: „Busi” habar nu are cât e salariul minim „Jurnalist: Cât este salariul în Agricultură acum? Florin Barbu: 3050 Jurnalist: Cât este net? Florin Barbu: 2250 Jurnalist: E 2362. Dar ce se exclude din acest salariu? Florin Barbu: Haideți să vorbim de Agricultură, nu vorbim de partea economică”. Pila lui Paul Stănescu Site-ul Puterea arată că „acesta este nimeni altul decât nepotul secretarului general al PSD, baronul Paul Stănescu”. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe. Florin Barbu și-a menținut funcția la ANIF până în 2020. Ziarul Can-Can a publicat, în timp, mai multe articole în care îl atacă dur pe actualul deputat PSD: „Potrivit surselor CANCAN.RO (…) Florin Ionuț Barbu, președintele ANIF (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare), și-ar fi renegociat poziția în cadrul agenției, zvonurile vehiculând o sumă de-a dreptul ”frumușică”. Iar întrebarea esențială este următoarea: a rămas ”Mafiotul de la ANIF” în funcție deoarece a plătit 900 mii € unui înalt oficial guvernamental?! Scopul negocierii ”la sânge” este poziția nr. 2 din schema de personal, astfel încât ”Busi” să nu mai fie sub lumina reflectoarelor – în fiecare zi – iar afacerile derulate prin ”firmele de casă” să meargă mai departe și să fie din ce în ce mai profitabile” – articol in februarie 2020 „Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare încheie contracte, de pildă, cu diferite firme de pază. Acestea asigură, firește, paza, monitorizează și patrulează. Sursele noastre spun că majoritatea acestor firme sunt ”de casă”, ceea ce înseamnă că sunt conduse de oameni foarte apropiați conducerii ANIF. Trecând peste sumele impresionante pe care ANIF le plătește acestor firme, trebuie menționat și un ”amănunt” senzațional, o dovadă în plus că – așa cum scriam la începutul materialului – ”o mână spală pe alta” (…) La respectivele firme de pază ”lucrează” și… unii angajați ai ANIF. Astfel, ”aleșii” prestează cu jumătatea de normă la firmele de pază și cu normă întreagă la… Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare. Iar acum vine o altă bombă. Locurile de pază – posturile, așa cum sunt numite – sunt… imaginare. Ele ar fi fost prevăzute doar pentru ca alte sume consistente să intre în buzunarele șmecherilor decidenți” – decembrie 2019 Părinții, pensionari și antreprenori de succes În 2021, 60m.ro susținea că ex-șeful ANIF și-ar fi ascuns averea pe numele părinților. În 2018, aceștia ar fi cumpărat șapte terenuri lângă comuna Milcov, din Olt, deși ambii sunt pensionari. „Surse avizate evaluează investiția din zonă la suma de 500 de mii de euro. Oameni din cadrul Primăriei Milcov, sub rezerva anonimatului, ne-au mărturisit că deputatul intenționează să ridice aici mai multe case de acest fel, pentru profit. Cele șapte terenuri au fost achiziționate de părinții deputatului Barbu fix în perioada în care fiul acestora era directorul general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Sub mandatul lui Florin Barbu, zis Busi, pe investițiile derulate de ANIF în țară, în zona de irigații, au fost introduse în schema de fraudare a banului public firme din anturajul președintelui Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu”, scrie 60m.ro. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” “ANIF a cheltuit 500 milioane euro, iar pe canalele de irigaţii nu a curs nicio picătură de apă“, afirma, în 2019, fostul premier Ludovic Orban.

„Busi” habar nu are cât e salariul minim Foto: Facebook
Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare Foto: Inquam Photos / George Călin
Eveniment

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare a executării pedepsei. Curtea de Apel l-a condamnat doar pentru instigare la fals intelectual. Magistraţii l-au achitat de celelalte acuzaţii aduse de DNA, pentru care fusese condamnat, în primă instanţă, la şase ani şi opt luni de închisoare. Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției De asemenea, judecătorii au decis încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, pentru infracţiunea de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane. În acelaşi dosar, Daniela Lizica Maria Radu, fost şef serviciu comercial al CN Unifarm SA, a primit tot un an cu amânare (la instanţa de fond primise 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare). De asemenea, judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de compania Unifarm împotriva celor doi. Potrivit DNA, Adrian Ionel ar fi pretins suma de 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu virusul COVID-19 - 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale. Contractul a fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cât şi al modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură. „Deoarece societatea comercială furnizoare nu ar fi achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit iniţial, inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A, a decis rezilierea unilaterală a contractului. Totuşi, anterior, firma respectivă ar fi reuşit să livreze cantităţile de 1 milion de măşti chirurgicale (neconforme cu standardele stipulate în contract) şi 25.920 de combinezoane din totalul echipamentelor menţionate în contract, pentru care CN Unifarm SA a achitat suma de 2.380.000 lei (reprezentând doar valoarea măştilor respective)”, mai explică procurorii. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”

Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate Foto: Facebook
Eveniment

Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate

Mesajele „economice” ale lui Marcel Ciolacu, președintele PSD sunt plagiate din AUR și Șoșoacă; Viktor Orban, presa comunistă și o senatoare progresistă din SUA, arată o analiză a ultimelor discursuri și proiecte ale liderului PSD, prin comparație cu declarațiile altor lideri politici. De altfel, pe fondul ascensiunii AUR în sondaje, PSD pare a fi tot mai tentat să recupereze o parte din electoratul pierdut lansând mesaje asemănătoare cu cele a lui Simion și Daniela Șoșoacă. În ceea ce privește „patriotismul economic”, această sintagmă este frecvent folosită, dar ea a devenit celebră în programul economic al lui Elizabeth Warren, senator american democrat, din aripa „progresistă” a acestui partid. Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate Iată mesajele plagiate de Ciolacu, toate fiind puternic intervenționiste, împotriva economiei de piață și cu accente anti-europene: „Luptăm ca românii să nu mai fie «sclavii moderni” ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE», se afirmă în programul guvernului Ciolacu. George Simion, reacție la programul de guvernare Ciolacu: „Nu e adevărat că suntem scalvii moderni ai Europei, suntem iobagi, nu producem nimic modern”. Șoșoacă: „Suntem statul sclav al Americii? Suntem colonie?”. Ciolacu: „Prima noastră luptă va fi cu prețurile și cu specula. În acest sens avem pregătit un program îndrăzneț și coerent prin care vizăm stoparea creșterii prețurilor la principalele alimente de bază”. Un astfel de program a avut și Viktor Orban, premierul Ungariei și s-a terminat cu un eșec epic. Produsele la care au fost plafonate prețurile au dispărut din magazine. Alte prețuri au explodat, iar Ungaria are una din cele mai mari inflații din UE. Mesajele lui Ciolacu despre combaterea speculei sunt însă, în esență, rămășițe ale perioadei comuniste, când specula era pedepsită penal. În 17 mai 1989, de exemplu, România Liberă publica un articol în care critica dur „specula” din piețe, mai ales prețul mare al cireșelor. Scânteia, august 1947: „În comuna Militari se găseau în piaţă de toate: zarzavat şi legume la toate gheretele, pînă şi carne la fiecare măcelărie. Dar n-au lipsit nici speculanţii, şi femeile din U.F.A.R. i-au dibuit repede. Împreună cu primarul, pe care l-au chemat în ajutor, le-au atârnat cântarul şi placarda de gât şi i-au plimbat prin toată comuna în huiduielile populaţiei“. „Patriotismul economic” a fost un proiect al senatoarei progresiste Elizabeth Warren. „Luna trecută, mi-am făcut publică agenda mea privind patriotismul economic - angajamentul meu de a schimba în mod fundamental abordarea guvernului față de economie, astfel încât să punem interesele lucrătorilor și familiilor americane înaintea intereselor corporațiilor multinaționale. (...) Acesta este planul meu de a folosi patriotismul economic pentru a revizui abordarea noastră față de comerț. Timp de decenii, marile corporații multinaționale au cumpărat și au făcut lobby pentru a dicta politica comercială a Americii. Aceste mari corporații s-au îmbogățit, dar toți ceilalți au plătit prețul”, a explicat Warren pe blogul ei, în iulie 2019. Neoficial însă, guvernul Ciolacu se pregătește să crească masiv fiscalitatea, pentru a acoperi uriașul deficit bugetar - arată Antena 3, un postt apropiat PSD. Pe lista propunerilor se află inclusiv majorarea TVA. Citește și: Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu – surse Antena 3. Jalonul privind pensiile speciale – înghețat până în 2025, la fel ca banii din PNRR În schimb, reforma pensiilor speciale ar urma să fie înghețată până în 2025.

Doi penali în viitorul Guvern: unul dintre ei, Marian Neacșu, aici alături de Mihai Tudose Foto: Facebook
Eveniment

Doi penali în viitorul Guvern

Cum arată, concret, „Patriotismul economic” promovat de viitorul premier Marcel Ciolacu: doi penali se vor afla în viitorul Guvern, Marian Neacșu, deja condamnat, și Radu Oprea, trimis în judecată pentru evaziune. Doi penali în viitorul Guvern, plus Câciu, care a luat bani ca să laude Huawei Fostul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu, a fost promovat din funcția de secretar general al Guvernului în cea de vicepremier, în pofida trecutului său controversat. În 2016, Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Specialist în furaje și fost vicepreședinte la arbitrul pieței energiei, acesta și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Între timp, Neacșu a fost reabilitat. Marian Neacșu Neacșu e expert contabil și are mai multe specializări în nutriția animalelor, potrivit CV-ului oficial. El a intrat în politică în anii 90 ca membru în Partidul Agrar, iar în 2001 a intrat în PDSR Ialomița (precursorul PSD). A urcat până la poziția de secretar general al PSD în 2015, promovat de Liviu Dragnea. Senatorul PSD de Prahova Radu Oprea, care a fost ministru și în guvernul Dăncilă, va fi ministrul al Economiei. În ianuarie 2023, acesta a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru „săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală sub forma autoratului şi spălare a banilor sub forma complicităţii” – potrivit presei locale, care citează Agerpres. „Procurorii susţin că Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu au dispus şi dirijat transferul de sume de bani, ştiind că provin din evaziune fiscală, din conturile firmelor pe care le administrau în conturile unora de tip „fantomă”, cu care doar au simulat operaţiuni comerciale. Prejudiciul adus bugetului de stat se ridică la aproximativ 224.000 lei”, scria Rador, în 2016 Radu Oprea Foto: Facebook În viitorul Guvern, la Investiții și Proiecte Europene, va fi transferat fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Câciu a atacat, pe bani, parteneriatul cu SUA Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut zeci de mii de lei pentru articole în care a promovat compania Huawei și a criticat SUA. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. În articol, el mai afirma: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea «Tătucului». L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Câciu a fost membru al CSAT. Rămân în viitorul Guvern: Marius Budăi - Muncă, Gabriela Firea - Familie, Grindeanu - Transporturi și Rafila - Sănătate.

Directorul financiar de la spitalul din Novaci are 28.000 lei pe lună, brut Foto: GorjOnline
Eveniment

Directorul financiar are 28.000 lei pe lună

La un spital aflat în prag de faliment, Spitalul orășenesc Novaci, din Gorj, directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut, potrivit datelor publicate pe site-ul acestui spital. Managerul spitalului are doar 20.000 lei pe lună. Spitalul este subordonat consiliului local din Novaci. Directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut Recent, Adevărul scria că spitalul este în prag de faliment și are datorii de sute de mii de lei la electricitate și medicamente. Iar Impact de Gorj anunța, acum două săptămâni, că salariile întârzie la acest spital. „S-au scumpit toate, de la curent și până la medicamente. Avem niște restanțe la care suntem nevoiți să plătim dobânzi. Avem în momentul de față, în sumă de 700.000-800.000 de lei. Cele mai mari datorii le avem la energie electrică și medicamente. Nu am primit preaviz de deconectare pentru că am făcut o eșalonare prin care să plătim în rate, iar pentru medicament am mai mărit numărul de zile de decontat de la 30 la 60 de zile. Dacă am fi finanțați corect pe numărul de bolnavi pe care-i tratăm în spital, nu ar mai fi probleme. Să vedem pe mai și iunie cum ne vom descurca“, a declarat managerul spitalului, Emil Grigore. Ca să justifice noi creșteri salariale în sistemul medical de stat, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila a mințit, acum două săptămâni, spunând: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Această afirmație este contrazisă de datele publice, valoarea salariilor fiind publicată trimestrial pe site-urile spitalelor. Astfel, la Spitalul Județean Baia Mare, directorul financiar are 8.797 de lei, sporuri de 1.320 de lei și indemnizație de hrană de 300 de lei. La spitalul universitar de urgență București, ultimele date sunt din 2021, când directorul financiar avea exact aceleași venituri salariale ca omologul de la Baia Mare. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri La spitalul Tulcea, aceeași situație ca la Baia Mare sau la București. La Spitalul Județean Bistrița, veniturile erau mai spectaculoase: salariul net al directorului financiar contabil era de 12.063 lei, în 2022.

Viitor ministru al Justiției, Simona-Maya Teodoriu, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Foto: Facebook
Eveniment

Viitor ministru Justiției, pensie specială 30.000 lei lună

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. Ea a fost judecător la CCR între 2015 și 2019. Viitor ministru al Justiției, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Potrivit declarației de avere din 2022 - care cuprinde anul fiscal 2021 - ea a primit o pensie de 357.756 de lei, anual. Alte venituri salariale de la stat - indemnizația de deputat, „drepturi salariale” de la CCR, salariu de la un institut al Academiei și salariu de la SNSPA - ajungeau la circa 290.000 de lei. În total, ea a câștigat, în 2021, 650.000 lei - toți banii fiind plătiți de la bugetul statului - adică o medie de 54.000 lei/ lună. În iunie 2018, Digi 24 scria despre ea: „Cine este Simona-Maya Teodoriu, judecătorul CCR care i-a dat o mână de ajutor lui Dragnea”. „CCR a decis că trebuie schimbată „de îndată” compunerea completelor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă și apelul lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive. Raportor în acest caz a fost judecătoarea Simona-Maya Teodoroiu, numită la CCR în 2015, din partea PSD, pe restul de mandat lăsat vacant de Toni Greblă”, explica acest post de televiziune. În perioada iulie 2007 – noiembrie 2014 a fost membru al Consiliului Naţional de Integritate din partea PSD. Promovată de aripa dură a PSD Teodoriu a fost secretar de stat la Justiție în mai multe rânduri: prima oară, din 2002 în 2005, când cea mai mare parte a timpului ministru plin a fost Rodica Stănoiu, și din 2012 în februarie 2015, în regimul Ponta. În septembrie 2019, Simona Maya Teodoroiu a fost numită agent guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), printr-o decizie a fostului premier Viorica Dancilă. Presa relată ca fostul judecător CCR ar fi fost susținută în această funcție de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani Simona-Maya Teodoriu Foto: Facebook În iunie 2017, trei judecători CCR - Maya Teodoroiu, Valer Dorneanu și Marian Enache - considerau, în opinie separată, că interdicția impusă persoanelor condamnate penal de a ocupa funcția de membri ai Guvernului este neconstituțională, deoarece un condamnat penal este discriminat dacă i se interzice posibilitatea de a face parte din guvern, arăta, în 2020, Ziare.com.

Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor (sursa: vk.com/ Райффайзен Банк)
Eveniment

Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor

Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor. În ciuda războiului din Ucraina, a sancțiunilor, interdicțiilor și embargourilor impuse de Uniunea Europeană, unele țări membre continuă să mențină relații economice strânse cu Rusia. Un exemplu este Austria, care importă încă masiv gaze din Rusia și își menține pe poziții filiala rusească a băncii Raiffeisen. O altă țară este Grecia: doar în luna aprilie, armatorii greci au transportat în lume 50% din petrolul rusesc. Gazul rusesc alimentează Austria Relațiile economice dintre Austria și Rusia rămân încă strânse. După Germania, Rusia e cel mai mare investitor al Austriei. Dacă anul trecut investițiile SUA în Austria se ridicau la 13 miliarde de euro iar ale Italiei, la 11 miliarde, cele ale Rusiei cuantificau 25 de miliarde de euro (adică 13% din totalul investițiilor străine). Înainte de invadarea Ucrainei, Austria importa 80% din gazul său din Rusia. Această pondere a scăzut după invazia rusă, însă doar pe timpul verii. Din decembrie 2022, a ajuns la 71%. În ianuarie a fost chiar 81%. Deși guvernul austriac și-a propus să fie total independent de gazul rusesc până în 2027, contractul dintre gigantul rus Gazprom și compania energetică austriacă OMV durează până în 2040, fără posibilitatea de a fi reziliat. Guvernul susține că nu cunoaște detaliile acestui acord. Anul trecut, Austria a plătit Rusiei aproximativ șapte miliarde de euro pentru gaze. Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor Sucursala rusă a băncii austriece Raiffeisen Bank International (RBI), care operează în Rusia de 30 de ani, e principala companie occidentală rămasă în Rusia. După ce numeroase bănci rusești au fost excluse din sistemul financiar internațional Swift, ca urmare a sancțiunilor după izbucnirea războiului din Ucraina, RBI joacă un rol important în tranzacțiile internaționale de plată pentru țară. Chiar dacă în prezent, din cauza sancțiunilor, dividendele nu curg dinspre Moscova spre Viena, RBI continuă să facă afaceri bune. Potrivit Financial Times, până la 50% din tranzacțiile internaționale de plată din Rusia sunt procesate în prezent prin Raiffeisen. În ultimul an, profitul total al RBI s-a dublat, ajungând la 3,6 miliarde de euro. De la începutul războiului, RBI "s-a gândit" la o retragere din Rusia, dar nu o face. Iar Alexander Schallenberg, ministrul de Externe al Austriei, apără această decizie. Potrivit acestuia, întreruperea tuturor canalelor de dialog cu Moscova ar fi fatală: "Rusia nu va dispărea, însă va rămâne cel mai mare vecin al UE.". Schallenberg a susținut, de altfel, că sunt multe companii internaționale care au rămas în Rusia, citând un studiu potrivit căruia mai puțin de 10% din companiile internaționale s-au retras din Rusia. Însă, potrivit studiului respectiv, dintre companiile internaționale care s-au retras, cele austriece sunt de două ori mai puține. Golful Lakonikos Pe 5 decembrie 2022, Uniunea Europeană a interzis toate importurile de țiței și produse petroliere rusești pe mare. Însă Moscova continuă să exporte și azi sute de milioane de barili pe alte rute. Una dintre acestea trece prin Grecia. Armatorii greci dețin 59% din flota europeană și 21% din tonajul mondial, dintre care 49% e destinat transportul petrolului. Potrivit presei elene, armatorii greci sunt campioni în transportul de combustibil rusesc, în ciuda embargoului. Numai în luna aprilie a acestui an, armatorii greci ar fi transportat 50% din petrolul rusesc în lume. Iar în Golful Lakonikos se fac schimburi de petrol de la navă la navă. Înainte de embargo, acestea aveau loc în portul Rotterdam, dar apoi navele au venit aici, golful Lakonikos devenind un loc privilegiat de schimb pentru petrol rusesc, prima etapă a unei noi rute care face posibilă ocolirea embargoului european. Potrivit Bloomberg, 16,1 milioane de barili de petrol rusesc au trecut prin golful grecesc în ultimele două luni. Valoarea totală estimată: un miliard de euro. "Armatorii greci nu fac nimic ilegal" Ministerul Marinei din Grecia susține că nu are cum să intervină: "Transferurile de marfă între cisterne sunt autorizate în apele internaționale, adică la o distanță mai mare de șase mile marine de coastă.". Citește și: ANALIZĂ Dezastrul de după grevă: viitorul premier s-a dovedit un laș, AUR – în ascensiune, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, opoziția de dreapta – inexistentă După transbordări în largul Greciei, unele dintre nave acostează în China, dar mai ales în India. Într-un an, New Delhi și-a înmulțit de 22 de ori achizițiile de petrol rusesc. În India, țițeiul de la Moscova este rafinat și, potrivit unui broker de transport maritim, "Când e rafinat, nu mai poți dovedi că petrolul este rusesc. Produsul devine indian și poate fi livrat oriunde în lume.". Potrivit ministerului Indian al Economiei, exporturile de petrol rafinat către Europa au crescut cu 20%, de la începutul războiului. Deși Ucraina a denunțat în mod repetat că armatorii greci transportă petrol și gaze rusești, toți au negat. Potrivit lui Nicolas Varnikos, președintele Camerei Internaționale de Comerț, "Armatorii greci nu fac nimic ilegal.".

Dezastrul de după grevă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Dezastrul de după grevă

Dezastrul de după grevă: viitorul premier, Marcel Ciolacu, s-a dovedit un laș, AUR este în ascensiune, fiind principalul beneficiar politic al acestui protest, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, iar opoziția de dreapta a fost inexistentă, lăsând formațiunile extremiste să câștige. Dezastrul de după grevă Iată ce s-a putut constata pe perioada grevei și care vor fi consecințele: Viitorul premier, Marcel Ciolacu, a fugit de răspunderea funcției de șef al Guvernului, lăsând un guvern slab, care mai avea câteva zile până la demitere, să negocieze și să-și asume cheltuieli bugetare pentru viitor. Ciolacu nu a oferit nici o soluție la grevă și a făcut declarații complet paralele, precum cea despre „patriotismul economic” pe care-l va promova viitorul Executiv. AUR a manipulat greva cu ajutorul rețelelor sociale, unde și-a difuzat mesajele și a instigat la continuarea protestului. De altfel, chiar unul din liderii sindicali, Marius Nistor, s-a plâns la Antena 3 că rețelele sociale sunt infiltrate de persoane care sunt în afara sistemului de Educație și care seamănă neîncrederea. Probabil că AUR va câștiga masiv în intenția de vot și va depăși 25%. Deficitul va exploda: pentru anul acesta, angajamentele salariale față de cadrele didactice vor însemna cheltuieli suplimentare de 2,75 miliarde de lei, dar anul viitor se vor adăuga 15 miliarde de lei în plus la aceste salarii. Cum Guvernul nu pare să aibă voința politică de a tăia din cheltuieli, iar ANAF încasează oricum mai puțin decât era planificat, aceste cheltuieli probabil vor crește deficitul. Menținerea sub control a deficitului era o condiție esențială a PNRR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată”, explica ministrul Marcel Boloș în aprilie 2023. România trebuia, conform PNRR, să adopte o lege unică de salarizare. În loc să rezolve problema salarizării profesorilor prin acea lege, Guvernul a emis trei ordonanțe de urgență doar pentru salarizarea cadrelor didactice. Opoziția care se autodefinește de dreapta nu a reușit să-și impună mesajele în perioada grevei profesorilor. Este posibil ca, pe viitor, încurajate de succesul cadrelor didactice, și alte categorii de bugetari care pot genera blocaje majore să încerce să obțină în acest fel majorări salariale. Deșiu aflat la guvernare, vicepremierul UDMR Kelemen Hunor a dispărut între 26 mai și 11 iunie, când a reapărut la negocierea viitorul guvern. De altfel, el își planificase., din 8 iunie, un turneu în Bali, pe linie parlamentară, dar se pare că a renunțat la el. Spre deosebire de greva profesorilor din 2005, când ministrul Educației, Mircea Miclea a demisionat - în semn de protest pentru faptul că Educația nu beneficiază de o alocare bugetară corespunzătoare - actualul deținător al acestui portofoliu va fi prezent, probabil, și în viitorul guvern Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Cea mai dură înfrângere a Puterii, din noiembrie 2021: seria de gafe care a făcut ca sindicatele din Educație să obțină aproape tot ce au dorit

Vameșii români, salariu triplat prin UE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Vameșii români, salariu triplat prin UE

Vameșii români, salariu triplat prin UE. Şeful Direcţiei Regionale Vamale (DRV) Iaşi, vasluianul Marius Costache, a rămas fără venitul anual de mii de euro de la Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM). Vameșii români, salariu triplat prin UE În 2022, şeful vameşilor din Iaşi declara un venit anual de la EUBAM, ridicat în 2021, de aproape 30.000 de euro în documentul de avere. Însă au fost ani în care a câştigat şi mai mult de atât. În 2019, spre exemplu, indica un venit de la EUBAM de peste 36.000 de euro. Citește și: ANALIZĂ Cea mai dură înfrângere a Puterii, din noiembrie 2021: seria de gafe care a făcut ca sindicatele din Educație să obțină aproape tot ce au dorit Adică, lunar, circa 3.000 de euro numai de la UE, pe lângă cei aproximativ 1.500 de euro (peste 7.000 de lei) ca salariu de la Vamă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Epidemia păcănelelor: dependenții ajung la psihiatrie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Epidemia păcănelelor: dependenții ajung la psihiatrie

Epidemia păcănelelor: dependenții ajung la psihiatrie. Medicii de la Institutul de Psihiatrie "Socola" din Iaşi atrag atenţia asupra unei "pandemii nevăzute". Epidemia păcănelelor: dependenții ajung la psihiatrie Din ce în ce mai mulţi pacienţi se prezintă cu probleme legate de dependenţă de jocurile de noroc. Creşterea este progresivă: acum zece ani nu era niciun pacient. Citește și: ANALIZĂ Cea mai dură înfrângere a Puterii, din noiembrie 2021: seria de gafe care a făcut ca sindicatele din Educație să obțină aproape tot ce au dorit Acum sunt zeci la cabinetul fiecărui medic, spune dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru la Institutul Socola şi coordonator al programelor naţionale No Addict. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Greva se suspendă Foto: Facebook
Eveniment

Greva se suspendă

Greva se suspendă, anunță sindicatele din educație. Acestea au transmis și Guvernului faptul că sunt de acord cu oferta Executivului și vor înceta greva. Reprezentanții sindicali aveau termen până, astăzi, la ora 10.00 termen pentru a răspunde Guvernului. Greva se suspendă Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, în urma consultării liderilor organizațiilor sindicale afiliate, în cadrul ședințelor Colegiilor liderilor celor două federații, au luat decizia suspendării grevei generale, condiționată de instituirea, în ordonanța de urgență ce urmează a fi aprobată în ședința de Guvern de astăzi, prin articol distinct, a: – principiului potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public; – acordării primei tranșe de majorare salarială (50% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării) de la 01.01.2024. În situația în care în textul noii legi a salarizării nu se vor aplica principiile cuprinse în ordonanța de urgență, greva va fi reluată, susțin liderii sindicali. Ce oferă Guvernul Guvernul a publicat, în transparență decizională, OUG prin care vor crește salariile profesorilor. Sindicaliștii din educație au avut termen, până luni la ora 10.00, să dea un răspuns Guvernului dacă acceptă acest act legislativ, iar apoi va avea loc o ședință la Palatul Victoria pentru adoptarea OUG. ”Începând cu data de 01 iunie 2023 se majorează salariile de bază: d) personalului didactic şi personalului didactic auxiliar din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi instituţiilor de învăţământ superior cu suma 1300 de lei brut pe fiecare funcţie; e) personalului didactic auxiliar din cadrul bibliotecilor universitare, precum şi pentru celelalte categorii de funcţii cuprinse în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi care au calitatea de personal didactic auxiliar, conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi desfăşoară activitatea în sistemul naţional de învăţământ, cu suma de 1300 de lei fiecare; f) personalului nedidactic din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi instituţiilor de învăţământ superior cu suma 400 de lei brut pe fiecare funcţie”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale Vom reveni.

Când vom putea ști că a început cu adevărat ofensiva Ucrainei Foto: Twitter
Eveniment

Când ști că a început cu adevărat ofensiva Ucrainei

Fostul șef al trupelor americane în Europa, generalul Ben Hodges, arată când vom putea ști că a început cu adevărat ofensiva Ucrainei: când vom vedea 500-750 de blindate atacând pe un front îngust. Când vom putea ști că a început cu adevărat ofensiva Ucrainei „Când vom vedea formațiuni mari, blindate, alăturându-se asaltului, atunci cred că vom ști că atacul principal a început cu adevărat. Până în prezent, nu cred că am asistat la această concentrare de câteva sute de tancuri și vehicule de luptă de infanterie (IFV) în atac. Un batalion ucrainean de tancuri are în mod normal 31 de tancuri. Un batalion blindat de infanterie ar avea cam același număr. Adăugați vehiculele blindate care transportă geniști, apărare aeriană, logistică și așa mai departe. O brigadă blindată ar avea probabil trei batalioane de tancuri și unul sau două batalioane de infanterie mecanizată. În total, așadar, o brigadă blindată va avea peste 250 de vehicule blindate de diferite tipuri. Estimez că ucrainenii au alcătuit între șapte și 12 brigăzi blindate. Este posibil ca unele să aibă doar echipamente ucrainene sau rusești capturate, iar altele vor avea un amestec de echipamente furnizate de Occident. Când vom vedea două sau trei dintre aceste brigăzi (aproximativ 500-750 de vehicule blindate) concentrate pe un front îngust, atunci se va putea spune că atacul principal a început probabil și unde are loc. Dar chiar și atunci, fiți atenți. Statul Major ucrainean va dori să-i țină pe ruși la ghicit cu privire la locația atacului principal cât mai mult timp posibil și nu va fi prea deranjat (și probabil va fi binevenit) ca Twitter să greșească”, a scris Hodges pe site-ul CEPA, un think tank specializat în problemele Europei de Est. Ucrainenii le-au arătat rușilor Leopardul „Până în prezent, se pare că ucrainenii continuă să sondeze, să preseze, să caute vulnerabilități pe care să le exploateze, consolidând succesul tactic local acolo unde îl găsesc sau îl creează. Acesta este unul dintre beneficiile adoptării de către ei a unui sistem de comandă și control tactic de tip occidental, în care liderii de nivel inferior pot lua decizii pe cont propriu. Iar unele dintre lucrurile pe care le vedem sunt menite, probabil, să îi deruteze pe ruși în ceea ce privește locul unde va fi lansat în cele din urmă atacul principal. A arăta un Leopard pe câmpul de luptă într-un stadiu atât de timpuriu a fost probabil, după părerea mea, menit să atragă multă atenție asupra acelei zone, poate ca o momeală. Nu pot ști asta, dar este ceva ce aș fi făcut și eu, având în vedere toată atenția acordată în mass-media acestor tancuri excelente”, scrie generalul american. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale Ucraina poate elibera Crimeea, dar... Hodges este optimist și apreciază că Ucraina poate elibera Crimeea dacă Vestul îi va pune la dispoziție rachete cu rază lungă de acțiune. Sistemul rusesc de apărare Foto: Twitter/ AFP „Dacă Occidentul furnizează tot ceea ce au nevoie Forțele Armate Ucrainene (FAU), în special arme de precizie cu rază lungă de acțiune, atunci anticipez în continuare că Ucraina poate elibera Crimeea, terenul decisiv al acestui război, până la sfârșitul acestei veri, adică până la sfârșitul lunii august. Acesta este unul dintre obiectivele ofensivei, cred eu. În acel moment, armele de precizie cu rază lungă de acțiune ale UAF ar putea ajunge la Sevastopol, Saky, Dzankoy și la alte ținte cheie din Crimeea, iar acest lucru le-ar permite să facă peninsula de nesuportat pentru forțele rusești. De aceea, livrarea de către Marea Britanie a rachetelor de croazieră lansate din aer Storm Shadow, cu o rază de acțiune de peste 155 de mile, a fost o contribuție atât de importantă. Sper ca administrația Biden să cedeze în sfârșit și să ofere Ucrainei rachete balistice ATACMS cu rază scurtă de acțiune (până la 300 km sau 186 mile) sol-sol. Acest lucru ar marca o contribuție decisivă la ceea ce pot realiza forțele ucrainene pe teren, dând un impuls enorm ofensivei”, a arătat generalul american. Approximate range for GMLRS launched from HIMARS vic Kherson is the blue circle. I imagine this will start soon, and will degrade/fix Russian defenses and LOC's north of Crimea. This also shows clearly why ATACMS would have immediate positive effect vs Russian bases in Crimea. pic.twitter.com/VNv3SmTKpj— Ben Hodges (@general_ben) November 12, 2022 El a mai spus că, deși fortificațiile din liniile defensive rusești par impresionante, ele depind de dorința soldaților ruși de a le apăra, așa că nu este impresionat. Generalul Ben Hodges Foto: Twitter

Ciolacu arată cum se vor plăti noile majorări salariale Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Ciolacu arată cum se vor plăti noile majorări salariale

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, arată cum se vor plăti noile majorări salariale din sectorul bugetar: suprataxă de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii și revenirea la impozitare progresivă. El nu a făcut o legătură directă între aceste majorări de salarii, care vin în contextul unui deficit bugetar mult mai mare decât cel planificat, și majorările de taxe și impozite pe care le-ar dori introduse după ce preia guvernarea. Ciolacu arată cum se vor plăti noile majorări salariale Liderul PSD Marcel Ciolacu a fost întrebat cum va arăta taxarea pe muncă în noul programul de guvernare, după preluarea funcţiei de premier. ”Eu îmi continui demersul ca la un moment dat România să intre într-o impozitare progresivă”, a fost răspunsul său, citat de news.ro. „Ne-au atras atenția și cei de la Comisia Europeană și de la Banca Mondială că problema sunt excepțiile pe care le avem în acest moment şi care nu mai creează un climat concurențial corect. Îmi mențin părerea că marile companii ar trebui să plătească impozit cel puțin 1% din cifra de afaceri", a mai susținut liderul PSD. „Nu va exista nici un impozit progresiv, așa cum susțin liderii social-democrați! Vom apăra cota unica, pentru ca trebuie sa încurajam munca. Poate ca social-democrații ar putea începe cu scăderea cheltuielilor pentru acei asistați sociali, care sunt apți de munca și nu vor sa muncească! Cota unică este linia roșie peste care nu se trece cu PNL în guvern!”, a scris, în replică la afirmațiile lui Ciolacu, deputatul PNL Florin Roman, pe Facebook. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale Conform deputatului liberal, impozitarea cu 1% din cifra de afaceri pentru marile companii lovește în principal în companiile cu capital românesc: „Asta nu este patriotism economic, este protejarea companiilor străine”.

Profesorii și învățătorii greviști, salariu tăiat, spune ministrul Deca (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Profesorii și învățătorii greviști, salariu tăiat

Profesorii și învățătorii greviști, salariu tăiat. Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat că profesorii care au fost în grevă nu vor fi sancţionaţi în niciun fel şi nici nu au fost făcute presiuni asupra lor să revină la clase, însă nu vor fi plătiţi pentru zilele în care au protestat şi nu au fost la şcoală. Profesorii și învățătorii greviști, salariu tăiat La finalul şedinţei de Guvern desfăşurată duminică, Ligia Deca a fost întrebată de jurnalişti dacă profesorii care au făcut grevă vor fi sancţionaţi pentru faptul că nu s-au prezentat la muncă. "În primul rând că nu este vorba despre o sancţiune. Este vorba despre o prevedere legală asumată şi în scris de către federaţiile sindicale în informările pe care le-au făcut către membrii de sindicat. În acest context, legal, noi nu am făcut decât să rămânem în statul de drept pe care-l avem şi să aplicăm legea, adică am solicitat ca plăţile să se facă în funcţie de numărul de zile lucrate pentru fiecare cadru didactic. Toţi cei care au fost la şcoală, vor fi plătiţi în conformitate cu zilele lucrate. Cei care au ales o formă de protest, la fel, vor fi plătiţi în funcţie de zilele lucrate. Nu există niciun fel de altă sancţiune, n-am făcut niciodată presiune asupra cadrelor didactice care protestează şi am rugat să nu existe niciun fel de presiune nici asupra cadrelor didactice care au ales să continue procesul educaţional", a explicat ministrul Educaţiei. Unele ore pot fi recuperate Pe de altă parte, Ligia Deca susţine că există posibilitatea ca o parte din orele de şcoală să fie recuperate săptămâna viitoare, dar printr-o planificare realizată la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. "Inclusiv liderii sindicali, în primele zile de grevă, au afirmat că oamenii şi-au asumat consecinţele legale ale protestului, şi anume faptul că zilele în care nu se lucrează nu se primeşte salariul. Este logic, se poate plăti numai activitatea efectuată. Sigur că, prin ceea ce am agreat că vor primi cadrele didactice, eu cred că există în acest moment suficiente motive pentru a se reîntoarce în clasă. Din nou, nu putem recupera decât ceea ce se poate legal, în calendarul asumat (...). Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale Eu cred că trebuie să aşteptăm ziua de mâine şi să vedem situaţia concretă din fiecare şcoală. Am mare încredere, din nou, în raţiunea şi în empatia cadrelor didactice, mai ales ştiind miza pe care întoarcerea la şcoală o are, şi anume finalizarea cu succes a examenelor naţionale şi posibilitatea ca elevii să poată merge mai departe", a mai spus Deca.

Cercetătorii chinezi au manipulat viruși pentru a-i transforma în arme Foto: Wikipedia
Eveniment

Cercetătorii chinezi manipulat viruși transforma arme

O investigație The Times & Sunday Times, publicată azi, susține că cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. Sunday Times a obținut noi dovezi în acest sens, după ce a consultat sute de documente, inclusiv rapoarte confidențiale. Intenția armatei chineze ar fi fost să obțină un virus mortal pentru oameni, iar apoi să aibă și un vaccin pentru acest virus, ceea ce ar fi schimbat echilibrul puterii mondiale. Investigația nu acuză direct China comunistă că ar fi scăpat, din laboratorul de la Wuhan, coronavirusul, dar arată că autoritățile de la Beijing au împiedicat investigațiile. În plus, The Times citează un investigator american care acuză direct faptul că virusul a scăpat din acele laboratoare, după ce acestea experimentaseră folosirea sa împotriva oamenilor. Cercetătorii chinezi au manipulat viruși pentru a-i transforma în arme „Institutul era angajat în experimente din ce în ce mai riscante pe coronavirusuri pe care le colecta din peșterile de lilieci din sudul Chinei. Inițial, institutul și-a făcut publice descoperirile și a susținut că riscurile asociate erau justificate, deoarece munca ar putea ajuta știința să dezvolte vaccinuri. Acest lucru s-a schimbat în 2016, după ce cercetătorii au descoperit un nou tip de coronavirus într-un puț de mină din Mojiang, în provincia Yunnan, unde oamenii au murit din cauza unor simptome similare cu cele ale Sars. În loc să avertizeze lumea, autoritățile chineze nu au raportat decesele. Virușii descoperiți acolo sunt acum recunoscuți ca fiind singurii membri ai familiei imediate a Covid-19 despre care se știe că au existat înainte de pandemie. Aceștia au fost transportați la institutul Wuhan, iar activitatea cercetătorilor a devenit clasificată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră