joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8879 articole
Eveniment

Și grefierii intră în grevă

După judecători, și grefierii intră în grevă: creșterea vârstei de pensionare „echivalează cu condamnarea la moarte”, apreciază Sindicatul Național al Grefei Judiciare DICASTERIAL. Și grefierii intră în grevă Ei solicită public premierului organizarea unei întrevederi până la sfârșitul acestei săptămâni pe tema modificrii condițiilor de pensionare pentru grefierii din instanțe și parchete. „În prezent, vârsta de pensionare a grefierilor este 60 de ani, iar majorarea ei echivalează cu condamnarea la moarte a grefierilor - din ultimele date oficiale numărul grefierilor beneficiari de pensie de serviciu a scăzut cu 116 persoane în intervalul 2020-2022”, se susține în comunicatul acestui sindicat. Pensia medie a grefierilor este 4989 lei pe lună, cu 250% peste pensia medie. „Începând cu data de 21 iunie 2023, personalul auxiliar de specialitate va efectua acte de procedur și înregistrri statistice numai în cauzele stabilite prin hotărârea adunării generale a instanței sau parchetului unde își desfășoară activitatea; în cazul dosarelor amânate la instanțe, nu se va efectua niciun fel de act de procedură și niciun fel de operațiune statistică în programul informatic Ecris, decât introducerea termenului de judecat ce se va acorda”, a decis Sindicatul Național al Grefei Judiciare. Registrul Comerțului, afectat - Profit Activitatea judecătorilor delegați la Registrul Comerțului nu este inclusă în puținele cazuri de urgență pe care Tribunalul București a anunțat că va continua să le judece, arată Profit. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni La precedenta grevă a magistraților, peste 22.000 de cereri depuse a Oficiile Registrului Comerțului de pe lângă tribunale nu au mai fost soluționate în perioada 1-25 septembrie 2009. Cea mai gravă situație se înregistra în București unde, în intervalul menționat, nu s-au mai soluționat deloc 8.132 de cereri, un număr mare fiind și în Cluj – 1.490, Timiș – 1.398, Prahova – 1.338 și Iași – 1.292.

Și grefierii intră în grevă Foto: Facebook Dicasterial
Postul, bun pentru organism, cu condiții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Postul, bun pentru organism, cu condiții

Postul, bun pentru organism, cu condiții. Creştinii ortodocşi sunt, în această perioadă, în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Postul, bun pentru organism, cu condiții Acest post e considerat a fi, în unii ani, la fel de greu sau mai greu decât Postul Paştelui. Mulţi preoţi şi credincioşi susțin că, postind toate posturile mari din an, omul duce cel mai sănătos trai. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni Explicația ar fi că organismul nu doar că trece printr-o cură de detoxifere constantă, ci metabolismul se reglează şi se evită luarea în exces în greutate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensia medie a magistraților a crescut cu 222 de lei Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Pensia medie a magistraților a crescut cu 222 de lei

În ultimele cinci luni, pensia medie a magistraților a crescut cu 222 de lei, în timp ce cea a pensionarilor obișnuiți, cu doi lei, arată date obținute de DeFapt.ro. În acest interval de timp, numărul magistraților cu pensie specială a crescut cu 390. Numărul pensionarilor obișnuiți a scăzut cu 4.707. Pensia medie a magistraților a crescut cu 222 de lei În 2022, numărul celor care beneficiau de pensie de magistrați a crescut cu 410 - este posibilul ca numărul celor pensionați să fi fost chiar mai mare, dacă luăm în considerare posibile decese. Era cel mai mare număr de pensionări din 2010. Față de 2021, numărul magistraților cu pensie specială era cu 91 mai mare. Citește și: În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român. Încă un milion de lei, din activitatea de avocat Dar, în 2023, numărul pensionarilor speciali magistrați a crescut deja cu 390. În primele cinci luni, s-a pensionat un număr de magistrați aproape cât cel din tot anul 2022. Cea mai mare pensie specială plătită unui fost magistrat depășește 50.000 de lei. În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă din acest județ, arată datele pe luna iunie a casei de pensii din acest județ. Potrivit acestor date, în județ sunt 75 de magistrați cu pensii speciale. Pensia medie a acestora este de 20.908 lei, iar pensia cea mai mare este de 29.250 lei. În cazul pensiilor obișnuite, pentru limită de vârstă, pensia medie este de 1.937 de lei, dar există și o pensie maximă ușor peste 16.000 de lei. Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor. Consiliul Superior al Magistraturii susține că inițiativa de reformare a sistemului de pensii este de o "gravitate deosebită" și aduce atingere independenței justiției și statutului magistraților.

4.672 magistrați pensionari, subvenție de 90 de milioane lei/lună
Eveniment

4.672 magistrați pensionari, subvenție 90 milioane

Fapte: în luna mai 2022, pentru 4.672 de magistrați pensionari, contribuabilii români plăteau o subvenție de 90 de milioane de lei/lună, arată un răspuns al ministerului Muncii la o interpelare. În ianuarie 2023, pensia medie a magistraților era de 21.333 de lei. 4.672 magistrați pensionari, subvenție de 90 de milioane lei/lună Pe bază de contributivitate, bugetul lunar al pensiilor magistraților abia aduna 6,5 milioane de lei. Ca să se ajungă la nivelul legal al pensiilor, de la buget se aduceau 89,216 milioane lei, lunar. O împărțire simplă arată că fiecare magistrat pensionar primea, de la buget, puțin peste 19.000 lei/lună. În 2023, în iunie, numărul magistraților pensionați ajunsese la 5.252, deci crescuse cu circa 12%. Ministerul Muncii nu a precizat cât cheltuie acum cu aceste pensii, dar, tot într-un răspuns la o interpelare, arăta că cea mai mare pensie acordată unui magistrat pensionar este de 50.359 lei. În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă din acest județ, arată datele pe luna iunie a casei de pensii din acest județ. Potrivit acestor date, în județ sunt 75 de magistrați cu pensii speciale. Pensia medie a acestora este de 20.908 lei, iar pensia cea mai mare este de 29.250 lei. În cazul pensiilor obișnuite, pentru limită de vârstă, pensia medie este de 1.937 de lei, dar există și o pensie maximă ușor peste 16.000 de lei. Citește și: În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român. Încă un milion de lei, din activitatea de avocat Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor.

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței Foto: Știri de Bucovina
Eveniment

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței, de la Curtea de Apel București, unde magistrații fac grevă pentru pensiile speciale: soția fostului ministru al Educației și președinte al Consiliului Județean Iași deține circa 3,7 milioane de lei doar în conturi bancare și acțiuni. Cristian Adomniței, soțul judecătoarei, a fost condamnat in noiembrie 2020 la o pedepsă de 3 ani si 2 luni cu executare de o judecatoare de la Tribunalul Iasi. El a făcut recurs la sentință. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor. Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței Judecătoarea Sabina Adomniței, vicepreședinte al Curții de Apel, a primit de la statul român, în 2022: 188.258 lei - salarii, 33.516 lei - diurnă, 34.401 lei - chirie, 1.597 lei - decontare transport, 8.169 lei - CSM și 53.409 lei - diferențe salariale. În total, circa 319.000 lei. În plus, de la OMV a încasat dividende de 413.211 lei. Soțul ei, Cristian Adomniței, lucrează acum la Camera Deputaților, de unde a încasat 68.491 lei. Adomniței deține în diferite bănci circa 760.000 de lei (inclusiv conturi în euro și dolari), iar acțiunile la OMV valorează peste 2,9 milioane de lei. În iunie 2022, G4Media scria: „Judecătoarea Curții de Apel București, Sabina Daniela Adomniței, în opinie minoritară, a vrut să suspende – în baza deciziilor CCR privind prescripția – executarea pedepsei de 3 ani de închisoare la care a fost condamnată pentru corupție Vanessa Youness, iubita fostului șef al serviciului secret al MAI, Gelu Oltean, potrivit portalului CAB coroborat cu surse judiciar”. Însă, în februarie 2023, Gazeta de Bistrița scria: „Lia Savonea și Sabina Adomniței, doi judecători cu conexiuni în lumea politică și cunoștințe condamnate pentru corupție, au admis o contestație în anulare formulată de Youness și au anulat sentința de condamnare în ceea ce privește latura penală, adică executarea unei pedepse cu închisoarea. Astfel că, Youness scapă de pușcărie dar trebuie să plătească un milion de euro”. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932

Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Tudorel Toader a încasat un milion de la statul român

În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român, arată ultima declarație de avere depusă de acesta, în iunie 2023. Cel mai consistent venit salarial: pensia specială, de fost judecător CCR. Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român În plus, tot în 2022, el a câștigat peste un milion de lei din activitatea de avocat. Toader a fost unul dintre avocații Elenei Udrea, dar nu pare să fi reușit să o salveze pe aceasta. În declarația de avere din 2022, care cuprinde veniturile din anul fiscal 2021, Tudorel Toader consemna venituri salariale de la stat de doar 750.000 de lei. În 2022. Tudorel Toader a încasat de la stat: 267254 lei - salariu de la universitatea Cuza din Iași. Este o creștere de 3.000 de lei față de anul anterior. Pensie: 312.345 lei. Fără explicații, aceasta a scăzut, era 493.124 lei cu un an înainte „Diferente compensatorii, inclusiv din recalculare VRS”: 397.142 lei În total, el a obținut, de la statul român, 976.741 lei. În mandatul său de ministru al Justiției, el a reușit să o revoce pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA. A încercat să-l revoce și pe Augustin Lazăr de la conducerea Parchetului General. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Tudorel Toader a devenit judecător la Curtea Constituțională în 2006 în timpul guvernării Tăriceanu, fiind propus pentru această funcție de grupul PNL. În 2009, judecătorul a fost fotografiat când a venit la o petrecere organizată de deputatul PNL Relu Fenechiu.

Asistentul acuzat că a sedat paciente lucrează în continuare  Foto: Antena 3
Eveniment

Asistentul acuzat sedat paciente lucrează în continuare

Asistentul medical acuzat penal că a sedat premediat paciente la Spitalul Militar lucrează în continuare în sistem, scrie în această dimineață Libertatea. Asistentul acuzat că a sedat paciente lucrează în continuare „Nu are voie să interacționeze cu pacienții”, a explicat, la cererea Libertatea, Spitalul Militar situația asistentului cercetat pentru tentativă de omor calificat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Un asistent medical ar fi sedat intenționat, cu diazepam, trei paciente de la Spitalul Militar Central, scria Libertatea, la 10 mai. Una dintre paciente a ajuns la ATI, după ce a intrat în stop cardio-respirator. Medicii ATI care au salvat-o pe femeia aflată în stare gravă au avut suspiciunea unui viol, întrucât diazepamul este un sedativ, folosit pentru calmarea mușchilor și a creierului.. Evenimentul a avut loc sâmbătă, 6 mai. Inițial, dosarul a ajuns la Parchetul Militar, care a făcut „cercetări in rem”, adică fără a cerceta o persoană anume. Însă pentru că medicii militari nu erau implicați, dosarul a fost mutat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Procurorii nu au dispus nici o măsură împotriva suspectului. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Mai mult, comisia de disciplină a Spitalului Militar Central a dispus o singură sancțiune împotriva suspectului: să nu mai interacționeze cu pacienții. Citeștei aici tot articolul din Libertatea: „INVESTIGAȚIE. Asistentul cercetat penal pentru că a sedat premeditat 3 paciente internate în Spitalul Militar lucrează, în continuare, în aceeași secție. Spitalul spune că pacienții sunt în siguranță”

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat Foto: Facebook Solidaritatea Sindicală
Eveniment

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat

Ciolacu își cumpără liniștea: avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat, care amenință cu greva. Însă veniturile unei asistente le depășesc, adesea, pe cele ale unui conferențiar universitar. În plus, Federația Solidaritatea Sindicală a anunțat în această dimineață că circa 10% dintre medici și-au anunțat deja intenția de a demisiona din contractele de gărzi suplimentare Potrivit unor surse politice, guvernul Ciolacu pregătește o ordonanță de urgență care ar majora sporurile din sectorul medical de stat. Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat Propunerile Executivului către sindicatele din Sănătate, care se pregătesc de grevă sunt: Pentru asistente, infirmiere și brancardieri: 500 de lei brut și câte 100 de lei pentru fiecare zi lucrată în weekend sau într-o sărbătoare legală Pentru medici: 1.500 lei pentru cel puțin 3 gărzi pe lună, sub formă de primă. Majorările ar putea fi acordate de la 1 iulie. Nu este clar ce impact bugetar vor avea aceste majorări, în condițiile în care recent au crescut și salariile din Educație, iar deficitul bugetar este mai mare decât cel anticipat, după primele patru luni. În plus, PNRR prevede o lege a salarizării unice în sectorul bugetar, nu emiterea unor acte legislative punctuale, în funcție de presiunile sectoriale. DeFapt.ro a arătat că salariile asistentelor medicale nu sunt așa de mici cum susține Federația Solidaritatea Sindicală. Asistente medicale vs. cadre universitare De exemplu, la spitalul județean Gorj, datele din martie arată că, la unul din blocurile operatorii, asistenta șefă are un salariu net de 7.045 de lei. Absolut toate celelalte asistente de la acest bloc au între 5.400 de lei și 6.300 de lei. La compartimentul ATI-COVID, asistenta medicala șefă a luat, în martie, 8.219 lei. La unele secții sunt și salarii de 3.200-3.500 de lei, pentru o asistentă, dar acestea sunt relativ puține. Pe de altă parte, la acest spital un muncitor calificat a primit, în martie 2023, peste 11.000 de lei, ceea ce arată că salariile variază foarte mult în funcție de sporuri neprecizate în tabel. Ziarul de Iași arăta, în februarie anul trecut, cât câștiga cadrele universitare la universitatea Cuza, din Iași. „La UAIC, spre exemplu, din informaţiile obţinute de „Ziarul de Iaşi”, sunt asistenţi abia intraţi în sistem cu un salariu brut de circa 4.000 de lei, ceea ce înseamnă 2.300 de lei net (…) Sporul de doctorat are valoarea netă de 950 de lei. Prin urmare, cele mai mici salarii la nivelul cadrelor didactice, prima treaptă, asistent, sunt de măcar 3.250 de lei net. Lectorii, următoare treaptă didactică, care sunt mai tineri şi nu au vechime, au între 5.000 şi 5.500 de lei brut la UAIC. Asta înseamnă între 2.875 de lei şi şi 3.160 de lei net, la care se adaugă obligatoriu şi sporul de doctorat – 950 de lei net”.

Cel mai mare proiect pentru extinderea liniilor de tramvai Foto: Facebook Metroul Ușor
Eveniment

Cel mai mare proiect pentru extinderea liniilor de tramvai

Cel mai mare proiect pentru extinderea liniilor de tramvai în București a intrat în dezbatere publică, anunță Asociația Metroul Ușor, pe Facebook. „PrimăriaCapitalei a publicat pe 13 iunie, pe website-ul oficial (urbanism.pmb.ro), documentele pentru inițierea etapei de #consultare publică a proiectului extinderii rețelei de tramvai pe #InelulMedian de sud-est. Etapa de inițiere se va încheia pe 28 iunie. Traseul supus dezbaterii este între Bd. Basarabia și Șos. Giurgiului, însumează circa 11km și străbate arterele Bd. Nicolae Grigorescu, Str. Iuliu Hațieganu, Șos. Vitan-Bârzești, Str. Serg. Ion Iriceanu, Str. Turnu Măgurele și Str. Luica. Traseul oglindește linia 41 din vestul Capitalei, aflată, de asemenea, pe inelul median”, se arată pe pagina de Facebook. Cel mai mare proiect pentru extinderea liniilor de tramvai „Este prima dată când #PMB pune pe tapet acest proiect de importanță strategică pentru #mobilitate. Este un proiect pentru care Asociația "Metrou Ușor" a militat constant în ultimii ani, astfel că salutăm demersurile oficiale și venim în sprijinul autorităților încă din prima etapă”, mai scrie Asociația Metroul Ușor. Această asociație are și o serie de propuneri: Menținerea suprafețelor verzi prin adoptarea soluției #greentrack (șine înierbate) acolo unde este posibil. Soluții personalizate pentru amplasarea șinelor, în raport cu trama stradală specifică fiecărui tronson în parte, astfel încât tramvaiul să beneficieze în totalitate de culoar dedicat și să nu fie blocat în #trafic. Pasaje directe de corespondență între peronale tramvaiului și stațiile de metrou, la Apărătorii Patriei și Titan, implementând modelul de succes de pe linia41, de la Crângași și Parc Drumul Taberei. Realizarea de racorduri strategice (macazuri) între liniile de tramvai În ianuarie, primăria Capitalei a atribuit patru contracte pentru studiile de fezabilitate pentru extinderea cu 15 km a rețelei de tramvaie din București, potrivit unui anunț al primarului Nicușor Dan. O linie nouă de tramvai ar urma să traverseze Piața Unirii. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Lotul 2 urma să facă legătura dintre liniile de tramvai din zona de sud-est și cele din nord-est, prin extinderea liniei de tramvai cu aproximativ 10,8 kilometri, între Bd. Chișinău şi str. Alexandru Anghel prin Bd. Nicolae Grigorescu – Str. Iuliu Hațieganu – Șos. Vitan-Bârzeşti – Str. Sergent Ion Iriceanu – Str. Turnu Măgurele – Str. Luică. Acest studiu de fezabilitate a fost atribuit companiei METROUL S.A., cu o valoare de 3.977.000 lei fără TVA, iar termenul de elaborare era de 9 luni.

Partidul ȘOR, finanțat de Kremlin, scos în afara legii Foto: Facebook
Eveniment

Partidul ȘOR, finanțat de Kremlin, scos în afara legii

În Moldova se poate: partidul ȘOR, finanțat de Kremlin și condus de un oligarh sanționat de SUA, care acum s-a refugiat în Israel, a fost scos în afara legii. La scurt timp a urmat reacția purtătoarei de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova: „O instanță de judecată din Moldova a scos în afara legii partidul de opoziție «ȘOR». Democrația progresează. Ce urmează? O regină română a întregii Moldove?” Partidul ȘOR, finanțat de Kremlin, scos în afara legii „Judecătorii Curții Constituționale a Moldovei (CCM) s-au pronunțat, pe 19 iunie, asupra sesizării depuse de Guvern privind declararea formațiunii politice, conduse de Ilan Șor, în afara legii. Astfel, ei au constatat că formațiunea politică a acționat în contradicție cu principiile statului de drept și au pus în pericol suveranitatea și independența Republicii Moldova”, scrie Newsmaker Moldova. Decizia a fost luată în conformitate articolului 41, aliniatul 4, din Constituția Republicii Moldova, care prevede: „Partidele și alte organizații socio-politice ale căror scopuri sau activități sunt îndreptate împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, suveranității, independenței și integritatea teritorială a Republicii Moldova, sunt neconstituționale.” „De la data pronunțării prezentei hotărâri, Partidul „ȘOR” se consideră dizolvat. Niciun act al organelor acestui partid, odaptat după anunțarea prezentei hotărâri, nu are valoare juridică”, a declarat președintele Curții Constituționale, Nicolae Roșca. Deputații ȘOR devin independenți „Se admite sesizarea Guvernului cu privire la verificare constituționalității Partidului Politic «Șor». Se declară neconstituțional Partidul Politic „Șor” înregistrat în registrul de stat al persoanelor juridice cu numărul 21 IDNO 1016620006611 cu sediul în strada Vasile Lupu nr. 36 municipiul Orhei. De la data pronunțării prezentei hotărâri, Partidul Politic «Șor» se consideră dizolvat. Nici un act al organelor acestui partid adoptat după pronunțarea prezentei hotărâri nu are valoare juridică. Ministerul Justiției va desemna de îndată o comisie de lichidare a Partidului Politic «Șor» care va întreprinde toate măsurile necesare pentru lichidarea și radierea acestui partid din registrul de stat al persoanelor juridice. Reprezentanții și membrii Partidului Politic Șor, care la data pronunțării prezentei hotărâri exercită mandate de deputat în Parlamentul R. Moldova, vor continua să-și exercite mandatele în calitate de deputați independenți, fără dreptul de a se afilia la alte fracțiuni parlamentare. Reprezentanții și membrii Partidului Politic Șor care la data pronunțării prezentei hotărâri exercită mandate reprezentantive, în organele unităților administrativ-teritoriale de toate nivelele, inclusiv în organele Unității Teritorial-Autonome Găgăuzia, vor continua să-și exercite mandatele ca reprezentanți independenți, fără dreptul de a se afilia la alte fracțiuni. Listele candidaților supleanți din partea Partidului Politic Șor în Parlament și în consiliile locale din unitățile administrativ-teritoriale de toate nivelele, validate anterior, se declară nule ”, se arată în decizia Curții.

Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani  Foto: romaniadacia.wordpress.ro
Eveniment

Judecătorii cer lăsați să muncească până la 70 de ani

Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932, când Înalta Curte de Casație a decis că este neconstituțională o prevedere legală prin care vârsta de pensionare a judecătorilor a fost redusă de la 70 de ani la 68 de ani. Iată ziarul Dimineaţa, 29 mai 1932, anul 28, nr. 9131, republicat recent de Forumul Judecătorilor: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani „Secţiunile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie au declarat neconstituţională dispoziţia introdusă în legea organizării judecătoreşti la 2 aprilie 1931, prin care se reduce limita de vârstă a membrilor Înaltei Curţi de la 70 de ani la 68 de ani. Cu acest prilej, suprema instanţă a stabilit o jurisprudenţă de extraordinară importanţă in fixarea noţiunii principiului de inamovibilitate a magistraturii, înscrisă în art. 108 din Constituţie. Chestiunea a fost adusă in faţa justiţiei prin acţiunea în Contencios introdusă de d. T. Brăiloi, unul din consilierii Înaltei Curţi de Casaţie, scos la pensie la vârsta de 68 de ani în virtutea dispoziţiunii de lege modificatoare, mai sus arătate. Acţiunea împotriva decretului regal de scoatere la pensie se întemeia pe consideraţiunea că noua dispoziţie nu s’ar aplica magistraţilor aflaţi în funcţie la data promulgării nouei legi, cari, au căpătat un drept câştigat în ce priveşte termenul de scoatere la pensie (urmând să se aplice numai magistraţilor cari devin membri ai Înaltei Curţi după promulgarea nouei legi) aceasta în baza principiului neretroactivităţii legilor. Acţiunea se mai întemeia pe consideraţiunea că dispoziţiunea de reducere a limitei de vârstă aduce atingere principiului însuşi al inamovibilităţii magistraturii, care fiind înscris în Constituţie, face ca orice lege care direct sau piezis ştirbeşte acest principiu, sa fie de lege neconstituţională. Alte motive de neconstituţionalitate ar fi că, consilierul de la Casaţie, care a obţinut această demnitate sub imperiul legii de organizare din 1928 ce prevedea limita de vârstă la 70 de ani, a câştigat acest drept care a intrat în patrimoniul său, aşa că reducerea limitei constitue o atingere a dreptului de proprietate garantat prin art. 17 din Constituţie. Atât Curtea de Apel, cât şi Secţia III-a Curţii de Casaţie au respins acţiunea d-lui Brăiloiu ca nefondată, faţă cu noua lege. Aceste instanţe au judecat în limitele acestei legi, pe cari nu puteau de cât s’o aplice, ele neavând căderea să se ocupe de constituţionalitatea ei (cădere care constitue atributul esclusiv al Secţiunilor Unite ale Casaţiei). DESBATERILE DE ERI Desbaterile s’au desfăşurat priin faţa supremului for, sub preşidenţia d-lui Volanski prim preşedinte asistat de toţi preşedinţii de secţie. Ele au luat o amploare neobişnuită, fiind in discuţie o chestiune primordială ca aceea a inamovibilitaţii magistraturii şi în deosebi a membrilor celei mai înalte instanţe, care are rolul preponderent şi covârşitor în stat, de a cenzura toate celelalte puteri constituite (executiva şi legiuitoarea), şi de a judeca pe miniştrii ţării. Din partea d-lui Brăiloi au desvoltat pe larg recursul, d-nii Valeriu Roman şi Vălimărescu. In numele ministerului de justiţie a pledat d. av. Ulise Vasilescu, combătând recursul cu susţinerea că din moment ce Constituţia a declarat magistratura inamovibilă „in condiţiunile ce se vor stabili prin lege”, urmează ca s’a dat delegaţie legiuitorului ordinar să stabilească limita de vârstă a funcţiunii magistraţilor. Când deci o lege ordinară fixează o nouă limită, mărind-o sau micşorând-o, nu depăşeşte puterile ei şi nu calcă nici o dispoziţie a Constituţiei“. Dar d-sa a relevat că legea de organizare din 1924, întocmită imediat după promulgarea actualei Constituţii, a fixat limita de vârstă pentru membrii Casaţiei, la 68 de ani, iar mai târziu, în 1928 s’a modificat legea, mărindu-se limita până la 70 de ani. Astfel că legea din 1931, n’a făcut decât să revină la termenul fixat prin legea din 1924 împotriva căreia nu s’a putut aduce nici o încriminare de neconstituţionalitate. CONCLUZIILE PROCURORULUI Interesant a fost că procurorul general, d. Viforeanu, care a ţinut să releve că situaţia Înaltei Curţi este cam delicată deoarece are să judece oarecum în propria ei cauză,a pus concluziuni în acelaşi sens ca şi ale reclamantului, argumentând că dispoziţia din legea de la 1931 este neconstituţională. A susţinut că limita de vârstă este un element esenţial al inamovibilităţii, căci dacă s’ar putea scădea mereu prin legi ordinare, s’ar ajunge la distrugerea ei, care constitue garanţia justiţiei însăşi, împrejurarea că înainte de legea de la 1928 care urcase limita de vârstă la 70 ani, a fost cea din 1924 și că legea din 1931 n’a făcut decât să revină la primul termen, — a fost tratată de procurorul general in felul următor : o lege care urmărește limita nu face decât să Intărească principiul și vederile Constituţiei asupra inamovibilităţii magistraturii, aşa că nu se mai poate reveni prin altă lege asupra termenului din legea cea atât de constituţională, fiindcă micşorându-se termenul se isbeşte în inamovibilitatea statornicită în spiritul Constituţiei prin ea. Căci dacă s’ar admite contrariul, că adică se poate scădea sub 70 de ani limita de vârstă, din jocul acesta ar rezulta că sunt două feluri de inamovibilităţi: una garantată de Constituţie şi alta negarantată. In interesul justiţiei (nu al consilierilor de la Casaţie — a adaugat d. procuror general Viforeanu), — a conchis cerând să fie declarată de neconstituţională legea, spre a face puterea executivă (!) să ştie odată pentru totdeauna că inamovibilitatea magistraturii — şi a celei mai înalte magistraturi — este un patrimoniu naţional, este temelia însăşi a justiţiei, de care nu se poate atinge. Suprema Curte s’a retras în camera de chibzuire, spre a decide asupra unei chestiuni de principiu, care printr’un curios joc al mecanicei împrejurărilor punea pe membrii înaltei Curţi In postura — în care nu era deci cu nimic vinovată, — de a hotărî implicit de soarta fiecăruia din membri (fiindcă de hotărirea luată asupra principiului, depindea dacă dânşii vor eşi la pensie la 68 sau la 70 de ani), înalţii magistraţi au fost însă reconfortaţi de cuvintele procurorului general cum că această excepţională şi nedorită postură nu trebue să le provoace nici o jenă, nici turburare a conştiinţelor, ci ridicându-se cu toţii pe un plan superior să rezolve fără şovăire chestiunea, in lumina principiilor şi al interesului general, cu conştiinţa datoriei împlinite în mod curajos. Justiţia trebue servită de preoţi cari n’au a se teme de nimic“ — şi aceasta nu se poate fără ca garanţia inamovibilităţii să fie reală. După o oră de deliberare, Suprema Curte s’a pronunţat, admiţând recursul d-lui Brăiloi şi declarând legea de reducerea limitei de vârstă a consilierilor Casaţiei, ca neconstituţională, deci neaplicabilă. Recursul în fond fost trimes la secţia Ill-a a Casaţiei, care nemai ţinând seama de această lege, va admite acţiunea în Contencios ad-lui Brăiloi şi va anula decretul de scoatere a d-sale la pensie. Acţiunile intentate de ceilalţi membrii ai Casaţiei —pensionaţi în aceleaşi condiţii, dintre cari şi aceea a d-lui Em. Miclescu fost preşedinte al secţiei I a Înaltei Curţi, vor primi aceeaşi rezolvare.” Articolul din Dimineața Foto: Forumul Judecătorilor Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară

Imagini necenzurate ale unui asalt ucrainean asupra unor poziții rusești fortificate Foto: Twitter
Eveniment

Imagini necenzurate ale unui asalt ucrainean

Imagini necenzurate ale unui asalt ucrainean asupra unor poziții rusești fortificate au fost postate pe Twitter de mai mulți influeceri pro-Ucraina. Imagini necenzurate ale unui asalt ucrainean „Conținut explicit: Luptători ai Corpului 73 Operațiuni Speciale Maritime al Forțelor Armate ale Ucrainei au intrat într-un tranșeu rusesc bine echipat pe frontul de sud pentru a distruge un grup de 10 militari ruși (necenzurat + adăugarea unor subtitrări)”, scrie utilizatorul Dmitri, pe Twitter. Explicit content: fighters of the 73rd Maritime Special Operations of the Ukraine Armed Forces entered a well-equipped Russian trench on the southern front to destroy a group of 10 Russian servicemen (uncensored + some subtitles added). pic.twitter.com/uxFRkm3esL— Dmitri (@wartranslated) June 19, 2023 Un oficial instalat de Rusia a recunoscut că Ucraina a recucerit un sat din sudul regiunii Zaporojie, a doua sa victorie pe acest front de când și-a lansat contraofensiva la începutul acestei luni, transmite Reuters, conform Mediafax. Oficialul, Vladimir Rogov, a declarat că forțele ucrainene au cucerit așezarea Piatykhatky, dar se află sub tirul artileriei rusești. „Ofensivele 'în valuri' ale inamicului au dat rezultate, în ciuda pierderilor enorme”, a scris Rogov pe Telegram. Lupte grele continuă în zonă, a adăugat el. Reuters nu a putut confirma în mod independent situația de pe câmpul de luptă. Rusia afirmă că provoacă pierderi grele forțelor Kievului, iar președintele Vladimir Putin a declarat că Ucraina nu are „nicio șansă” de succes în contraofensivă. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară La rândul său, Ucraina a anunțat că a recâștigat controlul asupra a aproximativ 100 de km pătrați de teritoriu în puțin peste o săptămână, recapturând un șir de sate din regiunea Donețk, în est.

România a cheltuit doar 1,3% din PNRR
Eveniment

România a cheltuit doar 1,3% din PNRR

Eșec al PNRR: România a cheltuit doar 1,3% din cele 27 miliarde de euro, adică 340 milioane de euro, arată datele centralizate de Ziarul Financiar. „La ritmul actual de absorbţie, România ar avea nevoie de 78 de ani să cheltuiască cele 27 miliarde de euro”, scrie această publicație. Mai sunt trei ani până la finalul perioadei în care pot fi luaţi bani din PNRR, explică ZF. PNRR-ul României a fost aprobat în octombrie 2021, iar primii bani au fost primiți în decembrie 2021. Grafic: Ziarul Financiar România a cheltuit doar 1,3% din PNRR Însă datele ministerului de Finanțe arată chiar mai rău. La final de aprilie 2023, potrivit excecuției bugetare, în acest an se cheltuiseră 477 milioane lei - adică sub 100 de milioane de euro - din fondurile PNRR nerambursabile (deci fără partea de granturi). În 2022, la 31 decembrie, sumele cheltuite erau de 235 milioane lei. În total: circa 712 milioane lei cheltuiți din PNRR, partea de granturi. În plus, așa numita „Evoluție a fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.05.2023” arată că, în 2023, s-au încasat zero euro din „Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) - granturi” și, până la final de an, se așteaptă 3,6 miliarde euro. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Cererea de plată numărul 2 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi aprobată parțial pe data de 26 iunie, pentru că două dintre jaloanele de la Ministerul Energiei sunt neîndeplinite și mai urmează discuții pentru închiderea acestora, au afirmat surse guvernamentale pentru Economedia. Totodată, Guvernul pregătește depunerea în luna iulie a cererii de plată numărul 3, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro, în paralel cu discuțiile cu Comisia Europeană pe modificarea PNRR.

Concursuri ilegale de directori la Primărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Concursuri ilegale de directori la Primărie

Concursuri ilegale de directori la Primărie. Mai multe concursuri organizate de Primărie în ultima perioadă nu s-au desfăşurat în deplină legalitate. Concursuri ilegale de directori la Primărie Dintre cele cinci concursuri, care au intrat şi "sub lupa" Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP), trei vizează funcţii de conducere. Unul dintre posturi este foarte important: director responsabil cu implementarea strategiei Iaşiului în următorii ani. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară ANFP a primit o petiţie legată de aceste concursuri, iar agenţia a dat dreptate reclamantului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șef din ANAF, avere din pariuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șef din ANAF, avere din pariuri

Șef din ANAF, avere din pariuri. Un şef de la Finanţele ieşene şi altul de la Vama de Frontieră Iaşi nu au avut un an aşa grozav în 2022. Șef din ANAF, avere din pariuri Adică unul nu a mai câştigat la pariuri sportive nici măcar un leu, iar celălalt nu a mai primit cadouri în bani de la neamuri. Cel puţin asta reiese din declaraţiile de avere completate în 2023 de Bogdan Emilian Ciornei şi Dănuţ Bolohan. Citește și: Aici sunt banii pentru Sănătate: spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați. Un medic poate primi 38.000 lei/lună, o asistentă – peste 11.000 lei, iar un șofer – 5.600 lei/lună, brut Bogdan Emilian Ciornei, care conduce Serviciile interne din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi, declara în 2022 că a câştigat cu un an înainte 46.500 de euro din pariuri sportive. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră