vineri 15 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9679 articole
Eveniment

O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi, Daniela-Ioana Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM, instituția care gestionează problemele magistraților și poate aplica sancțiuni. Citește și: Sondaj comandat de Nicușor Dan: AUR și SOS nu trec de 5% în București. Datele contrazic flagrant un sondaj CURS. Piedone Popescu ar câștiga primăria Capitalei, în sondajul lui Nicușor Dan Ea a și câștigat procesul în primă instanță, la Tribunalul Argeș. Statul poate face recurs, dar decizia este executorie. Suma pe care Stăncioi a câștigat-o în instanță este de 2.331 de lei. O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii Însă Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM. Judecătoarea din Argeș care i-a dat câștig de cauză, Anca Georgiana Rădulescu, a invocat în motivarea sentineție decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. „Faptul că reclamanta beneficiază de un spor salarial pentru condițiile de muncă nu poate fi considerat ca acoperind obligația angajatorului, câtă vreme este vorba despre un spor cu caracter general, acordat tuturor angajaților care prestează activitatea în aceleași condiții ca reclamanta, indiferent dacă aceștia au sau nu probleme oftalmologice (...) Singurul mijloc de a se da efect util normei din directiva europeană este să se considere că, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru furnizarea unui dispozitiv special, angajatorul poate fi obligat în mod direct la plata contravalorii acestuia (...) Astfel, după cum a arătat și CJUE, ochelarii de vedere se pot circumscrie noțiunii de «aparat de corecție specială», atunci când au legătură cu lucrul la monitor (par. 39 din hotărârea menționată), indiferent dacă sunt folosiți de salariați și în afara locului de muncă sau pentru alte activități (par. 48)”, se arată în decizia tribunalului, publicată de Lumea Justiției.

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM Foto: Captură video
Carierele jurnaliștilor plimbați de Gold Corporation Foto: Inquam/Ovidiu Matiu
Eveniment

Carierele jurnaliștilor plimbați de Gold Corporation

Carierele de succes ale jurnaliștilor plimbați în Noua Zeelanda de Roșia Montana Gold Corporation ca să se convingă că cianurile nu dăunează sănătății: unul dintre ei este acum europarlamentar, în conducerea unui mare partid, iar altul a ajuns ambasador. Pe listă se mai află un fost senator și o cunoscută jurnalistă specializată în modă. În august 2010, un grup masiv de „formatori de opinie” şi oameni influenţi din mass-media au plecat în Noua Zeelandă la invitaţia companiei Roşia Montană Gold Corporation. Deplasarea ar fi costat circa 10.000 de euro de persoană - o sumă uriașă pentru acele vremuri. Citește și: CEO-ul Gabriel Resources, afaceri personale de zeci de milioane cu statul român. În ultimii ani, a încheiat peste 500 de contracte cu instituții și companii publice „Am văzut cu ochii mei că, mînuită cu seriozitate, cianura nu omoară mediul, aşa cum povestesc, incontinent, basmele ecologiei româneşti”, scria, după această deplasare, Doru Bușcu, cunoscut pentru relația sa specială cu PSD. Carierele jurnaliștilor plimbați de Gold Corporation Cine au fost jurnaliștii și influencerii care au fost în această deplasare: Rareș Bogdan, acum europarlamentar și prim vicepreședinte al PNL. „Da, am acceptat în deplină cunoştinţă de cauză invitaţia celor de la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) din multiple motive, dar poate cel mai important dintre acestea a fost curiozitatea jurnalistică reală de a vedea la faţa locului ceea ce am contestat sau am apreciat privitor la transformările din Apuseni, de la Roşia Montană”, scria acesta la 29 august 2010. Emil Hurezeanu, la acel moment președinte al trustului lui Sorin Ovidiu Vîntu, Realitatea-Catavencu, acum ambasador în Austria. „Avem un trust străin, care de ani încearcă să investească. Aici nu se confruntă ideea internaționalistă, globalistă, cu neaoșismul. Aici e vorba despre unul dintre puținele concerne de minerit care are banii, tehnologia, instrumentele și notorietatea pentru a îndeplini o astfel de ispravă – cel mai mare zăcământ de aur din Europa”, explica el, în 2011. Robert Turcescu, fost senator PMP, acum moderator la televiziunea Metropola, controlată de primarul din Voluntari, Florentin Pandele. „Eu voi păstra, dacă vreţi, ochii deschişi şi mintea trează să văd dacă într-adevăr cei de la Gold Corporation sunt în stare să aplice modelul pe care l-am văzut acolo la Waihu. Din declaraţiile lor, în acest moment, declaraţii pe care ni le-au acordat în această deplasare şi din discuţiile pe care le-am avut, înţeleg că ceea ce vor ei să realizeze la Roşia Montană este un proiect de trei ori mai ecologist din ce am văzut noi la Newmont (...) Nu mă bucur la un ciubuc de 10.000 de euro (...) pentru toţi cei care s-au apucat să scrie astfel de mizerii, n-am decât două cuvinte, dar repet vorba turcului: «hai sictir!»" Doru Bușcu, Academia Cațavencu la acel moment, cunoscut ulterior pentru sumele uriașe încasate de la PSD. Presa scria în 2020 că, prin firmele sale și prin intermediul unei alte firme, Kirchhoff Consult SRL, el a încasase de la PSD 440.000 de euro, din 2016 în 2019. La un moment dat, el încasa și 52.000 de euro pelună de la PSD. „Într-o ţară cu delir eco-maniacal ca Ţara Norului Lung, acest lac (depozitul final al ceanurii n.r.) ar trebui înfierat în presă, scos în afara legii, aruncat în aer, spînzurat de picioare şi ţinut cu ochii în fum de ardei. Cînd colo, ce să vezi? Pe el se bălăcesc cîrduri de raţe sălbatice şi se desfăşoară concursul anual de înot al copiilor din ţinutul Waihu. Din el se bea apă în mod curent, aşa cum a făcut o parte din grupul jurnaliştilor români, văzînd că ghidul local, care a băut înainte, trăieşte”, a scris Bușcu după această deplasare. Pe lista celor aflați în deplasare se ma află: Roxana Voloșeniuc - atunci ca și acum redactor șef la Elle România, Ioan T. Morar - consul al României la Marsilia între octombrie 2010 și septembrie 2012, Floriana Jucan - șefa Q Magazine, Livia Dilă - la acel moment moderator a postului B1 TV, Mihai Tatulici sau Vlad Macovei - la acel moment redactor șef la Evenimentul Zilei, iar acum controlează un site cu profil agricol.

Patru moduri în care informațiile false furnizate de Ciolacu despre cum va pierde România procesul Roșia Montana puteau îmbogăți un jucător pe bursă Foto: Facebook
Eveniment

Informațiile false furnizate de Ciolacu puteau îmbogăți un jucător

Patru moduri în care informațiile false furnizate de premierul Marcel Ciolacu despre cum va pierde România procesul Roșia Montana puteau îmbogăți un jucător pe bursă au fost prezentate de deputatul USR Claudiu Năsui pe pagina sa de Twitter. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului „Avem de plătit se pare vreo 6 miliarde după Roșia Montană după tâmpeniile făcute”, spunea Ciolacu la 23 februarie, în timpul unei vizite în Mureș, spunea Ciolacu, la 23 februarie. Năsui, care a fost consilier al ministrului de Finanțe Anca Dragu, în 2016, apreciază că au fost „o grămadă de moduri prin care câțiva băieți deștepți și-ar fi putut face o avere pentru câteva generații. Atenție nu din procesul Roșia Montană, ci din informația falsă dată de dl. Ciolacu cum că România va pierde procesul”. Informațiile false furnizate de Ciolacu puteau îmbogăți un jucător Care sunt cele patru modalitățile prin care informațiile false furnizate de Ciolacu puteau fi folosite de cei care știau că acesta minte: „Cumpăra ieftin și vindea scump. Înainte să se lanseze domnul Ciolacu în afirmații inutile, cu potențial dăunător pentru România, care s-au mai și dovedit a fi false, cursul acțiunii Gabriel Resources era pe la jumătate din cât e acum. Cineva care ar fi știut informația că de fapt România pierde procesul, ar fi putut cumpăra acțiunea atunci și vinde-o după” „Cumpăra ieftin, vindea scump, dar după ce a văndut, împrumuta acțiuni Gabriel Resources și le vindea și pe acelea. În felul acesta cineva ar profita nu numai de creșterea acțiunii, ci și de descreșterea ei. Descreștere care nu vine doar în portofoliul persoanei cauzându-i pierderi, dar chiar îi face un câștig. Pentru că atunci când va trebui să returneze acțiunile împrumutate, le cumpără ieftin de pe piață”. „Cumpăra produse derivate pe prețul acțiunii. Fie vindea acțiunea în viitor la prețul mai mare (futures). Fie cumpăra opțiuni de vânzare în viitor la preț mare (put). În momentul în care ați fi făcut pariul pe viitor, prețul acțiunii era mare, iar dacă domnul Ciolacu zicea corect ar fi crescut și mai tare după proces. Deci ați fi putut stabili prețuri mari de vânzare în viitor, ceea ce ar fi însemnat că puteați vinde acum scump o acțiune care nu mai valorează aproape nimic. Dacă cumpărați opțiuni de vânzare, strategia era aproximativ aceeași, deși câștigul potențial mai mic (pentru că trebuie cumpărată opțiunea). Dar în esență ați fi putut vinde scump ceva ieftin. Deci profit”. „O combinație din toate celelalte, dar cu ceea ce se numește «leverage». Adică împrumutați bani ca să faceți toate aceste operațiuni. Deci puteți paria mult mai mulți bani decât aveți. Așa se poate înmulți orice câștig, dar, atenție, și orice pierderi”. 4 moduri cum putea să se îmbogățească cineva din informația falsă că România ar pierde procesul Roșia Montană.1) Modul cel mai simplu, cumpăra ieftin și vindea scump. Înainte să se lanseze domnul Ciolacu în afirmații inutile, cu potențial dăunător pentru România, care s-au mai…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) March 9, 2024 Uniunea Salvați România a sesizat Bursa din Toronto și va sesiza și DNA, reclamând că premierul Marcel Ciolacu a manipulat piața de capital prin declarațiile sale, în condițiile în care acțiunile Gabriel Resources și-au dublat prețul începând cu 31 ianuarie.

Efectul Ciolacu asupra acțiunilor Gabriel Resources (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Efectul Ciolacu asupra acțiunilor Gabriel Resources

Efectul Ciolacu asupra acțiunilor Gabriel Resources. Declarațiile lui Marcel Ciolacu nu doar au dublat prețul acțiunilor Gabriel Resources de la Bursa din Toronto, dar au făcut să explodeze și volumul tranzacțiilor. Efectul Ciolacu asupra acțiunilor Gabriel Resources Astfel, potrivit datelor referitoare la volumul tranzacțiilor cu acțiuni ale Gabriel Resources în ultimul an (martie 2023 - martie 2024), operațiunile au explodat începând din februarie 2024. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Pe 1 februarie, premierul Ciolacu a declarat că încearcă să găsească o cale prin care România să plătească către Gabriel Resources miliardele de dolari pierdute la ICSID (deși, la acea dată, nu exista un verdict). Ca urmare a acestei declarații (dar și a altora, ulterioare), în februarie s-au tranzacționat 7,4 milioane de acțiuni ale Gabriel Resources. Citește și: EXCLUSIV Acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar de la Roșia Montană, suspendate temporar de la tranzacționare pe Bursa din Toronto Spre comparație, cu o lună înainte, ianuarie 2024, se tranzacționaseră numai 1,6 milioane de acțiuni, cam de cinci ori mai puțin. Iar în septembrie 2023, acțiunile Gabriel Resources tranzacționate fuseseră de puțin peste jumătate de milion, adică de 15 ori mai puțin decât în februarie 2024. În numai cinci zile din martie 2024, acțiunile tranzacționate au fost de 1,7 milioane, adică o medie de 350.000 de acțiuni pe zi, aceeași cu media lunii februarie. Volumul tranzacțiilor cu acțiuni Gabriel Resources la Toronto Stock Exchange în ultimele 12 luni (sursa: ca.finance.yahoo.com)

Medicii de familie, blocați de sistem (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medicii de familie, blocați de sistem

Medicii de familie, blocați de sistem. Aceștia din Iaşi au ajuns la limita rezistenţei, după ce luna trecută şi luna curentă au avut mari probleme cu sistemul online. Medicii de familie, blocați de sistem Este vorba despre Sistemul Informatic Unic Integrat, unde raportează serviciile medicale şi la care se conectează cardurile de sănătate, care a fost nefuncţional aproape 100%. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Cadrele medicale spun că au oferit servicii medicale care nu ştiu dacă vor mai fi decontate vreodată, şi nu au putut verifica în sistem dacă persoanele sunt sau nu asigurate. Iar în zilele în care a mers cel mai bine sistemul, au putut să încarce toate serviciile medicale prestate abia noaptea, de la 22 la 6. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana
Eveniment

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana și nu are de plătit nimic către Gabriel Resources a decis, azi, curtea de arbitraj de la Washington „International Settlement of Investment Disputes” – ICSID. Curtea face parte din Grupul Băncii Mondiale. Decizia ar fi fost luată cu un vot de 2 la 1. Citește și: Gabriela Firea șterge pe jos cu aliații: „Nu uităm că PNL l-a susținut necontenit pe Nicușor Dan. Oamenii liberalilor au primit funcții calde pe care nu le-au părăsit” Premierul PSD Marcel Ciolacu a jubilat pe Facebook: „Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni! Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare!” România a fost reprezentată în acest proces de casa de avocatură românească SC LEAUA & ASOCIATII ȘI firma elvețiană LALIVE SA. Minuta deciziei obligă reclamanții să plătească cheltuielile de judecată Ce conține minuta deciziei: „„Pentru motivele prezentate mai sus, tribunalul arbitral decide următoarele: 1. Respinge în unanimitate obiecțiile pârâtului cu privire la competența Tribunalului și la admisibilitatea pretențiilor. 2. Cu majoritate: a. Respinge pretențiile reclamanților pe fond în temeiul TBI Canada-România și în temeiul TBI Regatul Unit-România. b. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului costurile procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, reprezentată de rata dobânzii la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni, de la data prezentei hotărâri și până la plata integrală. c. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON și 928.641,70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, așa cum este reprezentată de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni, începând cu data prezentei hotărâri și până la plata integrală. d. Respinge toate celelalte pretenții formulate de părți”. România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana Gabriel Resources, compania care ar fi urmat să exploateze resursele de aur de la Roşia Montană, a solicitat despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari pentru eşecul proiectului. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat luni, în cadrul emisiunii „Jurnalul de Seară” de la Digi 24, că România ar putea fi obligată să continue exploatarea de la Roșia Montană. „Eu aş face referendum dacă e oportun să scoatem aurul de Roşia Montană„, a spus Ciolacu într-o discuție informală cu ziariștii, la Palatul Victoria. Însă ideea sa a fost vehiculată încă din 2013 de Traian Băsescu. Însă ideea unui referendum privind soarta aurului de la Roșia Montana a îi aparține lui Traian Băsescu. Citește și: Ciolacu plagiază o idee a lui Băsescu, aprobată și de Ponta: vrea referendum pentru a se decide dacă aurul de la Roșia Montana trebuie exploatat sau nu „Nu am nici o problemă să declansez un referendum național pe tema asta. Dimpotrivă, dacă dezbaterile vor continua și nu găsim un mod de a face proiectul Roșia Montană. Nu exclud posibilitatea să-l organizez, dacă Guvernul nu găsește resurse să discute cu societatea civilă. Îl organizez odată cu europarlamentarele”, spunea fostul șef de stat în septembrie 2013.

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate Foto: PSD
Eveniment

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate

România a avut în 2023 cea mai mică alocare din PIB pentru Sănătate din ultimii patru ani, arată date ale ministerului de Finanțe. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Potrivit acestui minister, în 2023, cheltuielile la capitolul „Sănătate” din bugetul general consolidat erau de 4,6% din PIB. În termeni nominali, anul trect s-au cheltuit circa 72,5 miliarde de lei din buget pentru Sănătate. România, cea mai mică alocare pentru Sănătate În 2023, ministerul Sănătății nu a putut cheltui toți banii alocați pe hârtie. Potrivit ultimelor estimări publice, execuția bugetară fiind de doar 12,37 miliarde de lei, cu 743,8 milioane de lei sub nivelul bugetat (13,12 miliarde lei). Tot în 2023, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) a fost de 59,75 miliarde lei (cu 594,3 milioane lei peste bugetul aprobat), un nivel maxim istoric pentru România, potrivit execuției bugetare preliminate. În 2020, an marcat de pandemie, s-a cheltuit pentru Sănătate 5,2% din PIB, în 2021 - 5,3% din PIB, iar în 2022 - 4,7% din PIB. Informațiile apar într-un răspuns la o interpelare a unui deputat AUR. România ocupă locul opt în lume la rata mortalităţii, cu 13 decese la mia de locuitori, aşa cum arată datele centralizate de site-ul worldpopulationreview.com.

Principalii vinovați politic în dosarul Roșia Montana: Ponta și Tăriceanu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana

Cine sunt principalii vinovați politic pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, primul demnitar care a semnat pentru o colaborare dubioasă cu o companie din Canada, și s-a încheiat cu fostul premier PSD Victor Ponta, care nu a vrut să decidă dacă aprobă sau respinge începerea exploatării. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana Tăriceanu a fost ministru al Industriilor între 12 decembrie 1996 și 5 decembrie 1997, în guvernul Ciorbea. Semnătura sa apare pe un document din iunie 1997 prin care ministerul Industriilor avizează asocierea dintre Gabriel Resources și Regia Cuprului din Deva. Prin această semnătură, el își dădea acordul pentru asocierea între Gabriel Resources, companie fără experienţă în domeniul minier, înregistrată în Barbados şi Regia Autonomă a Cuprului Deva, asociere care va purta numele de SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Documentul a fost publicat de Rise Project. Aceasta este prima semnătură a unui demnitar a statului român în favoarea unui astfel de acord. Asocierea regiei cu Gabriel Resources era pregătită din 1995, în guvernarea Nicolae Văcăroiu (PDSR), când regia din Deva publică un straniu anunț la mica publicitate din Adevărul, ascuns în josul paginii. În anunț se arată că regia intenționează să formeze o societate mixtă, cu capital străin, pentru prelucrarea sterilelor auro-argintifere de la Roșia Montana și Gurabarza. Însă Ponta este principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță. Plângerea Gabriel Resources îl indică clar pe Ponta Litigiul arbitral de la Washington în care Gabriel Resources cere 3,28 miliarde de dolari României pentru interdicția de exploatare a aurului la Roșia Montană a demarat pe 21 iulie 2015. Conform cererii de arbitraj, „Reflectând tratamentul arbitrar acordat atunci Proiectului și nerespectarea investițiilor substanțiale ale Gabriel Resources și a drepturilor legale dobândite de RMGC prin Licență, prim-ministrul Ponta a declarat public că, deși Proiectul a îndeplinit toate condițiile cerute de lege și că Guvernul era obligat să să îl autorizeze, el nu a considerat că acest lucru trebuia făcut. Și că guvernul său a aprobat Legea Roșia Montană și a înaintat-o Parlamentului doar ca o modalitate de a evita să plătească ; și că, deși, în calitate de prim-ministru, trimitea Legea Roșia Montană la Parlament, în calitate de membru al Parlamentului ar fi votat împotriva acesteia, transmițând în termeni clari o respingere politică a Proiectului”. Cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială poate fi consultată integral aici.

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie de la SJU Pitesti Foto: Consiliul Județean Argeș
Eveniment

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie de la spitalul județean Pitești (SJU Pitești), prinsă că lua șpagă pe bandă rulantă: medicul Ramona Ștefanache a câștigat, în anul fiscal 2022, puțin sub 21.500 de lei pe lună, în medie. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” Ramona Ștefanache Foto: Facebook Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie Însă Ramona Ștefanache mai avea o slujbă la un spital de stat, la Curtea de Argeș, de unde mai lua, în medie, aproape 5.000 de lei pe lună. În total, ea câștiga în medie, de la stat, ușor peste 26.000 de lei pe lună. Ea mai avea contracte cu două clinici private, de la care însă a luat în total, în tot anul fiscal 2022, circa 12.000 de lei. Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a reținut-o pentru 24 de ore pe şefa Secţiei de Psihiatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti, urmărită penal luare de mită şi dare de mită, potrivit unui comunicat al parchetului. Ea e acuzată că ar fi luat mită cu valoarea cuprinsă între 50 de lei și 600 de lei de la 147 de pacienți. Soțul Ramonei Ștefanache lucrează la spitalul din Curtea de Argeș, de unde a câștigat, în tot anul 2022, 107.669 lei. Familia deține o casă, un apartament și trei mașini. Procurorii susțin că, în perioada mai-august 2023, șefa secției de psihiatrie de la SJU Argeș ar fi primit în biroul din incinta Secţiei de Psihiatrie din cadrul spitalului, de la pacienţi sau rude ale acestora, diferite sume de bani în bancnote de la 50 la 500 de lei, precum şi bunuri. Potrivit parchetului, șefa secției împărțea mita cu alte cadre medicale. Procurorii au cerut, azi, arestarea preventivă a șefei secției de psihiatrie de la SJU Pitești pentru 30 de zile.

Șefa de la Psihiatrie Pitești, șpăgi zilnice între 50 și 600 de lei
Eveniment

Șefa de la Psihiatrie, șpăgi zilnice

Șefa de la Psihiatrie, șpăgi zilnice. Şefa Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Piteşti, suspectată că a luat mită de peste 140 de ori, a fost reţinută într-un dosar instrumentat de Serviciul Judeţean Anticorupţie Argeş, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş. Șefa de la Psihiatrie, șpăgi zilnice Potrivit unui comunicat transmis vineri de Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), faţă de suspectă se efectuează urmărirea penală cu privire la săvârşirea în formă continuată a infracţiunilor de luare de mită şi dare de mită. Citește și: EXCLUSIV Acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar de la Roșia Montană, suspendate temporar de la tranzacționare pe Bursa din Toronto În dosar a mai fost dispusă măsura controlului judiciar faţă de un asistent medical şi un registrator medical din cadrul aceleiaşi unităţi medicale, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, respectiv tăinuire. "În perioada mai-august 2023, inculpata ar fi primit, în biroul de lucru al acesteia situat în incinta Secţiei de Psihiatrie din cadrul SJU Piteşti, în mai multe rânduri, de la pacienţi sau aparţinători ai acestora, diferite sume de bani, în bancnote în cupiuri de la 50 la 500 de lei, precum şi bunuri, în legătură cu atribuţiile sale de serviciu, fiind vorba de cel puţin 147 de acte materiale, privind sume individuale cuprinse între 50 de lei şi 600 de lei. Uneori, sume de bani primite cu titlu de mită erau remise de inculpată şi altor cadre medicale din unitatea medicală unde îşi desfăşura activitatea", se precizează în comunicat. Percheziții și mandate de aducere În cursul zilei de joi au fost efectuate patru percheziţii domiciliare în municipiile Piteşti şi Curtea de Argeş - una la sediul SJU Piteşti, una la sediul Policlinicii Spitalului Municipal Curtea de Argeş unde îşi desfăşoară activitatea medicul psihiatru, una la domiciliul unei persoane fizice şi una la o societate comercială. După finalizarea descinderilor, au fost puse în executare cinci mandate de aducere a unor persoane care aveau calitatea de suspecţi. Şefa Secţiei de psihiatrie a SJU Piteşti urmează să fie prezentată vineri la Tribunalul Argeş, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Balerinii Operei cer public demiterea șefei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Balerinii Operei cer public demiterea șefei

Balerinii Operei cer public demiterea șefei. Opera Naţională Română din Iaşi este zguduită de peste patru luni de zile de un scandal la nivelul corpului de balet. Balerinii Operei cer public demiterea șefei Miercuri, 6 martie 2024, s-a ajuns la faza ameninţărilor, după ce mai bine de 15 balerini şi balerine au protestat în mai multe forme, de la finalul lui 2023. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” Șefa de la balet, Cristina Todi, le-a transmis în cursul zilei de miercuri o înştiinţare, printr-o casă de avocatură. Prin respectiva hârtie, balerinilor li s-a comunicat faptul că, dacă nu încetează acuzațiile publice la adresa acesteia, vor fi daţi în judecată şi li se vor solicita daune morale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nord-estul României, depopulat de părinți (sursa: Salvați Copiii)
Eveniment

Nord-estul României, depopulat de părinți

Nord-estul României, depopulat de părinți. Regiunea Nord-Est (NE) are cei mai mulţi copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Nord-estul României, depopulat de părinți Potrivit unui studiu realizat de Salvaţi Copiii România, aproape unul din trei copii are mama plecată. În perioada 2021-2022, peste 130.000 de copii din regiunea Nord-Est aveau părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” În prezent, majoritatea copiilor cu ambii părinţi plecaţi au între 11 şi 12 ani, iar peste jumătate dintre părinţii plecaţi au până în 39 de ani. Iaşiul, judeţul cel mai mare ca populaţie din regiune, este din acest punct de vedere cel mai afectat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Parchetul European anchetează Curtea de Conturi condusă de Mihai Busuioc, fost subofițer de poliție Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Parchetul European anchetează Curtea de Conturi

Parchetul European, EPPO, condus de Laura Codruța Kovesi, anchetează Curtea de Conturi, după ce această instituție a tocat milioane de euro pentru „transparență”, arată site-ul Context.ro. Curtea de Conturi este condusă de un fost subofițer de poliție, Mihai Busuioc, client PSD, numit în funcție în 2017, cu susținerea politică a lui Liviu Dragnea și voturile parlamentarilor social-democrați. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Curtea de Conturi ar trebui să verifice corectitudinea cheltuirii resurselor publice. Parchetul European anchetează Curtea de Conturi „Parchetul European (EPPO) anchetează un proiect al Curții de Conturi a României realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, a confirmat pentru Context.ro instituția condusă de Laura Codruța Kovesi. Reprezentanții Curții de Conturi condusă de Mihai Busuioc susțin că nu știu nimic despre această investigație. Context.ro a consultat documente care arată că șeful Curții de Conturi a fost implicat direct în derularea proiectului investigat acum de EPPO. Proiectul CCR – SAI pentru cetăţean, implementat în perioada 2019-2023, a înghițit aproape 6 milioane de euro, din care peste 5 milioane bani europeni, pentru «modernizarea, standardizarea şi transparentizarea» instituției (...) Din valoarea totală a proiectului, echivalentul a 6 milioane de euro, Curtea de Conturi a cheltuit 29 de mii de euro pe materiale promoționale și peste 52 de mii de euro pentru organizarea conferinței de închidere a proiectului”, scrie Context.ro. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Poitrivit publicației, ancheta este „in rem”, dar șeful Curții, Mihai Busuioc, ar fi avut „un rol important”. Mihai Busuioc era un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară Vasile Lascăr - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Din poziția de șef al Curții de Conturi unde fusese numit de câteva luni, Busuioc a tras sforile ca, în 2019, să nu mai aibă loc un control chiar al Curții de Conturi la PSD pe terma cheltuirii de către acest partid a subvenției de la stat.

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia (sursa: defapt.ro)
Eveniment

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia. Aeroportul Otopeni devine din ce în ce mai înghesuit și mai provincial. Comparație nu se poate face nici măcar cu țările din fostul bloc sovietic. Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia În această perioadă, aeroportul Otopeni arată de parcă ar fi în curs de demolare. Citește și: Faima Otopeniului a ajuns în India: canalul de știri WIO News îl clasează pe locul șase al celor mai proaste aeroporturi din lume. Otopeni, constant în topul acestor clasamente Multe spații comerciale sunt închise și acoperite de sus până jos cu prelate care ascund lucrările de renovare. Căile de acces au devenit neîncăpătoare pentru numărul de pasageri iar aglomerația este constantă. Citește și: Patronii de la City Grill vor prelua o parte din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni Prin comparație, aeroportul din Varșovia pare de pe altă planetă. Spațiile sunt extrem de generoase, fluxurile de circulație - simple și eficiente, porțile de îmbarcare au suprafețe mari și sunt foarte bine întreținute. Câțiva copii într-o seară oarecare, de exemplu, pot chiar juca baschet la o poartă de îmbarcare fără a deranja pe nimeni.

Falși refugiați ucraineni, jafuri în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Falși refugiați ucraineni, jafuri în România

Falși refugiați ucraineni, jafuri în România. Nu toţi ucrainenii ajunşi în Iaşi au fugit din calea războiului. Doi soţi au găsit în "refugiu" ocazia de a jefui. Falși refugiați ucraineni, jafuri în România Metoda a putut fi aplicată de doar trei ori înainte ca poliţiştii să le dea de urme. Originară din Lugansk, Hanna e căsătorită cu Artur Cheban, un moldo-ucrainean domiciliat în Slobozia, unul dintre raioanele Transnistriei. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Deşi cei din zonă au văzut războiul doar la televizor, soţii Cheban s-au amestecat printre refugiaţii ucraineni, obţinând permise de şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare emise de autorităţile române. În vârstă de 37 de ani, soţii Cheban nu şi-au căutat de lucru în Iaşi, având propria metodă de câştig, mult mai uşoară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră