duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8853 articole
Eveniment

Haos și corupție la spitalul Mioveni

Haos și corupție la spitalul din Mioveni, unde primarul PSD Ion Georgescu cerea 30.000 de euro șpagă la angajare, este condus de iubitul fiicei edilului. Spitalul a fost folosit de propaganda PSD pentru a demonstra că modernizează sistemul medical de stat. Realitatea este însă complet diferită: la patru ani de la inaugurare, jumătate din spital este închis, din lipsă de personal, iar aparatura ultramodernă și scumpă nu este utilizată și se degradează. Când acest spital a fost inaugurat cu mare pompă de guvernul PSD Dăncilă, Carmen Uscatu, care conduce alături de Oana Gheorghiu asociația Dăruiește Viața și construiește, din fonduri private, un spital pentru copiii bolnavi de cancer, a scris, pe Facebook, că spitalul din Mioveni, pentru care s-au cheltuit 65 de milioane de euro este, deocamdată, închis. Și tot în 2019 presa scria că aparatura spitalului a fost achiziționată la prețuri uriașe. Aparatură scumpă, achiziționată la prețuri dubioase „Astfel, un aparat RMN (rezonanță magnetică nucleară) marca General Electric, a costat 5,92 milioane de lei (1,31 milioane de euro, la un curs de 4,5 lei pentru un euro). Potrivit ofertelor comerciale făcute pentru companii private, un aparat similar, cu un câmp magnetic de 1,5 Tesla (1,5 T) este vândut de General Electric cu mai puțin de 630.000 euro. La aparatele de tomografie computerizată diferențele sunt încă și mai mari: 637.000 de euro pentru un computer tomograf cu 16 secțiuni (2,87 milioane de lei, fără TVA). Același producător (General Electric) oferă același tip de computer-tomograf unei policlinici private, la 40% din preț (260.000 de euro). Și exemplele pot continua: un analizor automat de biochimie a costat de 3,2 ori mai mult (123.000 euro față de 38.000 euro – prețul pieții), un ecograf Doppler pentru medicină internă – 66.000 euro în loc de 29 mii euro, iar prețul unui analizor de gaze și ioni în sânge a fost umflat de 3,6 ori (de la 8.000 la 29.000 euro!!!)”, scria Cetățeanul.net, în 2019. Viorica Dăncilă, la deschiderea spitalului din Mioveni Foto: cetateanul.net Haos și corupție la spitalul Mioveni Publicația Curentul, dar și alte site-uri de știri locale, au arătat, în 2020 că Georgescu „l-a pus pe tânărul concubin al fiicei manager la cel mai nou spital de stat din România”. „Numirea a fost făcută pe 14 iunie 2021 și, responsabil, proaspătul manager a plecat cu fiica primarului în concediu la mare de unde cititori indignați ne-au trimis fotografii (…) Ca și proaspătul său concubin, Mădălina a ajuns consilier parlamentar pe filiera lui tati, în ianuarie anul acesta”, scria Curentul. Managerul spitalului din Mioveni, Mircea Stoian, și fata primarului din Mioveni, Mădălina Georgescu Colaj foto: Curentul La acel moment, vara anului 2021, Stoian avea 31 de ani. „Surse CANCAN au precizat pentru publicaţia noastră că fata edilului trăieşte o frumoasă poveste de dragoste cu Mircea Stoian, numit anul trecut manager al Spitalului Orăşenesc Mioveni. Se pare că Mădălina este acum și însărcinată, iar cei doi sunt mai fericiti ca oricând. În trecut aceasta a fost căsătorită cu Andrei Nilă, pe atunci fotbalist la CS Mioveni, iar ulterior a avut o relaţie cu Alin Călinescu, coincidenţă sau nu şi el cu funcţie de conducere la Mioveni, mai exact managerul Centrului Cultural”, arăta și CanCanArgeșean, acum doi ani. Însă, dincolo de uriașa publicitate de care a beneficiat spitalul, situația este dramatică. Un reportaj prezentat pe site-ul postului Digi24 la 18 septembrie 2024 arăta că multe secţii, compartimente şi cabinete ale spitalului nu funcţionează fie din lipsă de medici, fie din lipsă de asistente şi/sau infirmiere, fie, pur şi simplu, din cauza lipsei banilor pentru medicamente şi consumabile sanitare. Foto: Argesul Online În unele dintre secţiile şi cabinetele spitalului, mobilierul (nou-nouţ) e neatins încă, iar aparatura medicală performantă, de cel mai înalt nivel, zace nefolosită. Şi se degradează sau se uzează moral. Multe aparate şi instrumente sunt încă nedespachetate, în ambalajele originale. PSD prezenta spitalul ca pe un mare succes Însă propaganda PSD a reușit să prezinte acest spital drept un succes uriaș. Iată câteva titluri din presă: Adevărul, septembrie 2023: „Primul spital de stat ridicat după Revoluție atrage ca un magnet medici tineri din toată țara” G4Media, iunie 2023: „Cum a reușit unul dintre puținele spitale construite de la zero din bani publici după 1990 să aibă o echipă de medici tineri și să asigure toate liniile de gardă, în plină criză a forței de muncă în multe spitale din țară” Newsweek România: „Locuri de muncă în România plătite cu aproape 2.000 de €/lunar. Angajații primesc și un apartament” Digi 24, octombrie 2022: „Spitalul minune din România de azi. Printre puținele construite de la zero în ultimii 30 de ani, la Mioveni sunt dotări «ca la privat»” Pro TV, ianuarie 2023: „Însă, atunci când îți pasă, se poate. Stă mărturie spitalul ridicat de la zero în Mioveni, un oraș cu doar 30.000 de locuitori. Cum a fost posibil, aflați dintr-un nou reportaj, al campaniei Știrilor ProTv: «Fonduri europene, succese românești»”. Până acum, spre deosebire de situația de la Vaslui, unde președintele Consiliului Județean Dumitru Buzatu a fost arestat de DNA, președintele PSD, Marcel Ciolacu n-a făcut nici un comentariu legat de situația de la Mioveni.

Spitalul din Mioveni este condus de iubitul fiicei edilului Foto: Gov.ro
Dezastru cu vaccinarea antigripală la ţară (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dezastru cu vaccinarea antigripală la ţară

Dezastru cu vaccinarea antigripală la ţară. Ministerul Sănătăţii a modificat felul în care sunt distribuite şi gestionate vaccinurile antigripale. Dezastru cu vaccinarea antigripală la ţară Schimbările riscă să ducă la scăderea considerabilă a ratei de vaccinare, una şi aşa nu foarte mare. Citește și: Controversata pensionară specială Viorica Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților Medicii de familie din zona rurală a judeţului Iaşi spun că modificările sunt aproape de un dezastru. "O mare prostie", oamenii sunt nemulţumiţi şi medicii se tem să îşi desfăşoare activitatea, potrivit chiar acestora. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cine supraveghează industria „păcănelelor” Foto: Grand Casino Bucharest
Eveniment

Cine supraveghează industria „păcănelelor”

Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, Mihai-Silviu Pocora, cu CV-ul foarte bine ascuns. Pocora este, oficial, vicepreședinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), dar exercită, din 2022, atribuțiile de președinte. În anul fiscal 2022, el câștigase un salariu anual de puțin peste 102.000 lei, de la ONRN, adică circa 8.500 de lei pe lună. Jocurile de noroc, o sursă de distracție, nu de venit Potrivit platformei termene.ro, la Oficiul Național al Registrului Comerțului în România sunt înregistrate aproape 700 de firme care au ca obiect de activitate jocurile de noroc, acestea înregistrând aproximativ 22.000 de angajați. În 2021, conform datelor raportate la Agenția Națională de Administrare Fiscală, cifra de afaceri a respectivelor companii a depășit 2 miliarde de euro. Potrivit Pro TV, În România, funcționează peste 11.000 de agenții de pariuri sportive și 73.000 de aparate mecanice. Pariurile sportive sunt cea mai populară formă de jocuri de noroc online în România, reprezentând aproximativ 58% din piață. Cazinourile online dețin o cotă de piață de 36%, în timp ce pokerul atrage aproximativ 2% din jucătorii online. Există, de asemenea, un număr mai mic de jucători implicați în bingo și loterie, arată roportal.ro. Potrivit studiului "Percepţia românilor cu privire la jocurile de noroc", realizat de IRES, în octombrie 2022, la comanda Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi - Romslot, Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc - Rombet şi a Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România - Romanian Bookmakers, 1 din 5 români cu vârsta peste 18 ani a jucat în ultimul an un tip de joc de noroc. Gamblerii privesc activitatea de jocuri de noroc preponderent ca pe o sursă de distracţie (61%) şi doar 9% dintre ei o consideră o sursă de venit, iar 20% o combinaţie între venit şi distracţie. Cine supraveghează industria „păcănelelor” O biografie a lui Pocora, șeful ONJN, este de negăsit pe site-ul instituției pe care o conduce. În schimb, secretarul general, Teodor Godeanu, are biografie postată pe site-ul onjn.gov.ro. Din declarațiile de avere ale conducătorului ONJN se poate urmări parțial traseul profesional al lui Pocora, începând cu anul 2013, când era inspector principal la primăria Poarta Albă. Averea sa era consistentă pentru acele vremuri: avea un Audi și colectase bijuterii de 25.000 de euro și ceeasuri de 30.000 de euro. În plus, acordase împrumuturi de 235.000 de euro către diferite persoane. În declarația de avere din 2014, bijuteriile și ceasurile se topesc la o valoare totală de 40.000 de euro. La acel moment, Pocora declară și un salariu de 6.000 de lei, anual, de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Din 2016, el apare ca salariat la ONJN, iar împrumuturile de 235.000 de euro dispar din declarația sa de avere. În declarația de interese din 2022, când a fost promovat la șefia ONJN, apare faptul că Pocora este membru al organizației Ex oriente Lux, despre care presa scrie că ar fi o organizație masonică. În declarația de avere din 2023, Pocora spune că s-a împrumutat de la omul de afaceri româno-american cu suma de 140.000 de dolari.

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș Foto: Facebook
Eveniment

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș: „Marcele, nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați!”, i-ar fi spus prim-vicepreședintele PNl ministrului de Finanțe. Rareș Bogdan a contrazis astfel afirmația lui Boloș că, de la 1 decembrie, se vor tăia fondurile UE, dacă deficitul bugetar nu este limitat. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă De altfel, și fostul comisar european Corina Crețu, acum europarlamentar, a spus că nu există riscul tăierii fondurilor UE destinate României, această măsură implicând o procedură extrem de complexă. „Nu-l dăm afară pe domnul Boloş (...) I-am spus lui Marcel Boloş să nu se comporte ca un contabil, să se comporte ca un liberal responsabil. El este un liberal, este român, ştie interesul national al României, cunoaşte relaţiile noastre cu Comisia, ce se poate negocia sau nu şi nu cred că metoda elicopterul în care îi afectăm pe toi şi facem un talmeş-balmeş este una sănătoasă”, afirma, în iulie, Rareş Bogdan la Prima News. Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș „Marcel Boloș: De trei zile nu dorm, speram ca luna septembrie să nu o închid pe deficit! Am un minus de 7,5 miliarde de lei la încasare pe luna septembrie. O să opresc toate plăţile până la finalul anului, pentru că o să ni se suspende fondurile europene de la 1 decembrie! Rareș Bogdan: Marcele, te rog frumos, nu suntem la televizor aici. Nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați! E o întreagă procedură aici, supravegherea ar începe peste 9 luni, nu ne taie nimeni fondurile! Nicidecum nu se suspendă pe loc! Marcel Boloș: Eu îmi dau demisia atunci, să vină Rareș Bogdan ministru de Finanțe, dacă poate să negocieze mai bine la Bruxelles! Marcel Ciolacu: Vă rog, domnule Rareș Bogdan, că-l blocați pe domnul ministru, găsim soluții aici”, relatează Antena 3 discuția. Citește și: Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru, tovarăș cu Savonea și aflat la șefia CSM. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual La 25 septembrie, Libertatea a publicat discuții din coaliția de guvernare în care țina criticilor PNL era tot Boloș: „Nicolae Ciucă: Predica ta financiară nu este înțeleasă de toată lumea. Mai bine taci! Marcel Boloș: Eu am fost de bună-credință! Nicolae Ciucă: Marcelino, nu mai fi!”.

Haos lăsat de fugarul Ionel Arsene la spitalul județean Neamț Foto: PSD
Eveniment

Haos lăsat de Arsene la spitalul județean Neamț

Haos și dezastru lăsat în urmă de Ionel Arsene, fostul președinte PSD al Consiliului Județean, la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț: nenumărate proiecte abandonate, pacienții internați în condiții dezastruoase. Acesta este spitalul unde, în noiembrie 2022, s-a produs o explozie și un incendiu care a ucis 15 oameni, arși de vii. Dar, până acum, procuratura nu a trimis pe nimeni în judecată. Citește și: O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD Spitalul este subordonat Consiliului Județean Neamț și, de facto, a fost controlat de baronul PSD Ionel Arsene, care la 10 martie 2023 a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov la 6 ani și 8 luni de închisoare, dar a reușit să fugă în Italia. Managerul spitalului, Alexandru Filimon, a fost numit în ianuarie 2021, de către Ionel Arsene. Haos lăsat de Arsene la spitalul județean Neamț Haosul și dezastrul de la SJU Neamț au devenit publice după o scrisoare deschisă a managerului spitalului și amenda aplicată azi, de 60.000 de lei, pentru mizeria uriașă și supraaglomerare. Managerul spitalului, Alexandru Filimon, i-a scris, luni, prefectului, arătând dezastrul de la secția de oncologie: În iunie 2022, secția de oncologie a fost mutată într-un paviolon vechi, fără lift, pentru a putea începe lucrările la o nouă secție „La maximum șase săptămâni de la începerea lucrărilor și descoperirea clădirii, constructorul, care nici măcar nu era cel care a câștigat licitația, și-a retras echipa și a oprit lucru. Practic, clădirea rămas în aceeași stare de atunci. După nenumărate demersuri făcute, am fost înștiințați că Compania Națională de investiții a reziliat în iunie 2023 contractul cu cei care au câștigat licitația. În acest moment este evident că trebuie un nou proiect tehnic, conform standardelor actuale și refăcută licitația pentru finalizarea proiectului”, a scris managerul. Nenumărate proiecte abandonate Acesta a făcut o lungă listă de proiecte începute și abandonate: Blocul operator unic – clădire Nefromed – nefinalizat din 2013 Secția Pediatrie – reabilitare – nefinalizată din 2015 Secția Oncologie – reabilitare – blocat în 2022 Ambulatoriu Integrat de Specialitate – reabilitare corp C – proiect început în 2022 și blocat în 2023 fără șanse de a fi restartat Reabilitare tehnică – secțiile Psihiatrie, SML, Boli infecțioase – trei clădiri în care s-a reziliat contractul de finanțare Proiecte extindere UPU – s-a reziliat contractul de finanțare ONG-ul „Dăruiește Viața” a salvat spitalul În vara lui 2021, ONG-ul „Dăruiește Viața” a construit, din donații, un spital modular ATI în cadrul SJU Neamț, în valoare de 2,7 milioane de euro. Managerul explică acum că acest spital modular este „critic”. „Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț funcționează după incendiul din noiembrie 2021, cu secția ATI în două locații. Din fericire, deși puțini înțeleg cat de critică este, secția ATI modulară construită de «Dăruiește Viață» este folosită în permanență împreună cu patru paturi situate pe secția OG”, mai arată Filimon. Secția ATI de la Piatra Neamț, construită de Dăruiește Viața Acesta explică și ce dezastru a fost planificarea noului spital, care trebuia finanțat prin PNRR. „Proiectului spitalului nou finanțat din fonduri PNRR (...) are o structura a secțiilor non-conformă și este proiectat numai pentru 432 de paturi, aproximativ jumătate din capacitatea actuală”, spune managerul. Bolnavii de cancer, îngrămădiți într-o secție fără aviz sanitar Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ a fost amendat cu 60.000 de lei nereguli constatate de inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică în urma celui mai recent control. „Întrucât Pavilionul Oncologie şi Ambulatoriul Integrat - tronsonul C sunt în reabilitare, în Pavilionul Medicină Internă, cu risc seismic ridicat (RSII), funcţionează 4 secţii, 6 compartimente, Ambulatoriul integrat al Secţiei de Oncologie, sectorul internări zi al Secţiei Oncologie, Dispensarul TBC, birou de internări, magazie efecte pacienţi, birou administrativ. Spaţiile sunt supraaglomerate, nu pot fi respectate normele de amplasare a paturilor şi suprafaţa alocată fiecărui pat, nu este asigurat un microclimat corespunzător, nu se respectă normele legale privind numărul grupurilor sanitare şi dotarea saloanelor, nu se asigură spaţii conforme pentru vestiare personal, depozitare lenjerie curată, materiale sanitare, biocide, spaţii de igienizare şi păstrare a ustensilelor de curăţenie, altele decât în grupurile sanitare”, arată DSP. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Secția de oncologie funcționează fără aviz sanitar.

Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu

Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu. Instituția condusă de procurorul general Alex Florin Florența nu s-a autosesizat în urma declarațiilor făcute de premierul Marcel Ciolacu. Șeful PSD a susținut public că reprezentanții industriei jocurilor de noroc l-ar șantaja pe el și pe alți demnitari români. Mai mut, Ciolacu a solicitat tot public ca instituțiile statului să „vadă dacă vorbim de o încălcare a legii și de un șantaj sau vorbim doar de un fenomen întâmplător”. Adică să se autosesizeze. Azi la Hunedoara, mâine la Timișoara Premierul Marcel Ciolacu i-a acuzat pe reprezentanții industriei jocurilor de noroc că ar fi început să îl șantajeze. Prima dată a făcut-o vineri la Hunedoara, apoi sâmbătă, la Timișoara. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală La începutul ședinței de guvern, de luni, Marcel Ciolacu a anunțat din nou că nu va ceda "șantajului" și va merge înainte cu reglementările pentru industria jocurilor de noroc. „Nu am nicio problemă cu ameninţările din industria păcănelelor şi vom da ordonanţă de urgenţă prin care toţi operatorii să fie obligaţi să aibă sediul fiscal în România. Legea aflată în Parlament prin care scoatem toate păcănelele în afara localităţilor va intra într-un regim de adoptare rapidă”, a anunțat Marcel Ciolacu. Marcel face pe durul Totodată, de la Palatul Victoria, a spus că este convins că autorităţile statului vor face lumină în legătură cu felul în care aceşti intermediari i-ar presa pe politicieni să ia decizii în favoarea industriei jocurilor de noroc. Citește și: Marea miză a legislației referitoare la jocurile de noroc: obligarea companiilor străine să-și mute sediul social în România pentru a plăti TVA 19% „Aşa cum au făcut şi în pandemie! Atunci când mafia jocurilor de noroc a fost la masa Guvernului, păcănelele erau deschise, în timp ce bisericile erau închise! Eu le transmit, foarte clar: nu au nici o şansă! S-a terminat!”, a precizat Marcel Ciolacu. Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu DeFapt.ro i-a solicitat Parchetului General, condus de procurorul general Alex Florin Florența, să comunice dacă s-a autosesizat în urma declarațiilor făcute de prim-ministrul României. Dar și dacă Marcel Ciolacu, respectiv deputatul Alfred Simonis, au depus plângeri cu privire la presupusul șantaj guvernamental. „Cu privire la cererea adresată instituției noastre, înregistrată la Biroul de informare și relații publice cu numărul de mai sus, vă comunicăm că pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică nu este înregistrat nici un dosar având obiectul la care faceți referire”, a transmis Parchetul General la solicitarea DeFapt.ro. Răspunsul Parchetului General pentru DeFapt.ro (sursa: PÎCCJ)

Pescobar, țeapă și producătorilor de legume (sursa: Facebook/Taverna Racilor Herastrau Fishtodoor)
Eveniment

Pescobar, țeapă și producătorilor de legume

Pescobar, țeapă și producătorilor de legume. Lista companiilor de la care firmele controlate de Paul Nicolau "Pescobar" au luat servicii sau produse fără să achite facturile este foarte lungă. Pescobar, țeapă și producătorilor de legume Pescobar se laudă pe rețelele de socializare că îi place România, țara unde și-a clădit afacerile, și nu vrea să plece în altă parte. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar și cu firma de livrare a produselor sale: a fost obligat de instanță să achite facturile către Foodpanda, timp în care plătește leasing la Ferrari și Lamborghini Perfect de înțeles: în România și-a clădit afacerile acumulând datorii foarte mari nu doar la partenerii de afaceri, ci și la ANAF și Taxe Locale. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Un nou exemplu este cel al producătorilor agroalimentari care își vând produsele prin intermediul Casei Române de Comerț Agroalimentar Unirea SA. Aceasta din urmă este o societate deținută integral de stat, prin Ministerul Agriculturii, care intermediază vânzarea produselor agroalimentare. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 În decembrie 2020, Unirea s-a adresat instanței pentru a recupera banii pe o factură care trebuia achitată cu șapte luni înainte, în mai 2020, de către Nedsea SRL (societate deținută de mama lui Paul Nicolau, dar controlată de cel din urmă). Firma lui Nicolau nu s-a deranjat să se apere Potrivit deciziei de instanță prin care Nedsea SRL a fost obligată să plătească restanța, "Între părţi s-au derulat relaţii contractuale (...), fără ca pârâtul să îşi respecte obligaţiile contractuale constând în achitarea prestaţiei datorate stabilite în sarcina sa. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Reclamantul a emis factura fiscală CRCAUTLO 0114/24.04.2020, scadentă la data de 08.05.2020 în cuantum de 10559,60 lei din care însă a fost achitată numai suma de 407,95 lei de către pârât, rămânând suma de 10191,65 lei (...). Aceasta nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte acoperirea debitelor restante.". Ca și în alte cazuri, firma controlată de Pescobar nu a contestat datoria.

Limitatorul de viteză bate radarul poliției (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Limitatorul de viteză bate radarul poliției

Limitatorul de viteză bate radarul poliției. Un șofer de BMW și-a primit înapoi permisul de conducere ridicat de polițiști pentru că ar fi depășit cu mai mult de 50 km/h viteza maxim permisă în oraș. Limitatorul de viteză bate radarul poliției Șoferul a explicat că era imposibil să fi mers chiar atât de repede. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar și cu firma de livrare a produselor sale: a fost obligat de instanță să achite facturile către Foodpanda, timp în care plătește leasing la Ferrari și Lamborghini Probabil obișnuit „să o calce”, își programase computerul de bord să-l avertizeze când atinge 95 km/h. Radarul fie nu fusese folosit corect, fie era defect. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare (sursa: Digi Sport)
Eveniment

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare. Fostul mijlocaș de la echipele de fotbal Dinamo și Rapid va ajunge la închisoare după ce a fost prins conducând fără permis în repetate rânduri. Magistrații de la Judecătoria Cornetu l-au condamnat pe Lupu la o pedeapsă de șapte luni și zece zile de închisoare, decizie rămasă definitivă după ce Curtea de Apel București a respins apelul. Fostul fotbalist are la dispoziție 24 de ore pentru a se preda autorităților. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Fostul fotbalist este angajat al Ministerului Afacerilor Interne la Clubul Sportiv Dinamo București, acolo unde coordonează echipa de fotbal. La meciul de fotbal dintre România și Kosovo, din 12 septembrie, Dănuț Lupu s-a întreținut la tribuna oficială cu prietenul său, liberalul Lucian Bode, fostul ministru de Interne. Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare Danuț Lupu, unul dintre cei mai buni și teribiliști fotbaliști ai anilor '90, a dat din nou de bucluc după ce a fost condamnat de două ori pentru conducere fără permis. Dar problemele nu s-au sfârșit. Pe numele fostbalistului mai este deschis un al treilea dosar penal, culmea, tot pentru conducere fără permis. Prima condamnare a fost dată de Judecătoria Focșani în februarie 2020. Atunci, judecătorii au decis să îl condamne la șase luni cu suspendare. Decizia a rămas definitivă în iulie 2020 printr-o decizie a Curții de Apel Galați. Cea de-a doua condamnare a fost dată de Judecătoria Cornetu la data de 16 februarie 2023. Atunci, instanța a decis să îl condamne la patru luni de închisoare pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere. Totodată, magistratul a decis, în baza art. 88 alin. 3 Cod Penal, să revoce amânarea aplicării pedepsei de șase luni închisoare rămasă definitivă la Curtea de Apel Galați și a cerut executarea pedepsei. Două pedepse contopite „În baza art. 88 alin. 3 ultima teză Cod penal și art. 38 alin.1 Cod penal rap. la art. 39 alin.1 lit. b Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de o lună și 10 zile închisoare (o treime din pedeapsa aplicată prin prezenta), pedeapsa rezultantă pe care o va executa inculpatul LUPU DĂNUȚ fiind de 7 luni și 10 zile închisoare. În baza art. 60 Cod penal, pedeapsa urmează a fi executată în regim de detenţie”, se menționează în decizia instanței. Curtea de Apel București a decis în cursul acestei zile să respingă apelul formulat de Dănuț Lupu, motiv pentru care decizia Judecătoriei Cornetu a rămas definitivă. Conform deciziei instanței, Dănuț Lupu are la dispoziție 24 de ore pentru a se preda autorităților pentru a-și executa pedeapsa. „În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia inculpatului şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 2 octombrie 2023”, potrivit deciziei Curții de Apel București. "Mă întorc sâmbătă sau duminică" Dănuț Lupu a declarat că nu se află în țară, dar că va reveni în cursul zilei de sâmbătă sau duminică. „Pe mine mă întrebi ce s-a întâmplat? Dacă justiția română m-a considerat vinovat, atunci sunt vinovat. Asta e viața. Ce vrei să facem? Pot să fac ceva? Dacă atât au considerat ei… Dacă mă prindeau beat, drogat sau ceva, poate îmi dădeau mai puțin, dar așa... Ce vrei să facem? Nu am omorât pe nimeni, nu am furat niciun ban de la bancă, nu m-au prins drogat sau băut... Doar m-am dus la spital. Nu s-a ținut cont de lucrul ăsta, chiar dacă au controlat și au văzut că am fost la spital. Dar nu mai contează. (…) Eu trebuie să mă predau în șase ore. Eu sunt plecat de o săptămână din țară. Mă întorc sâmbătă sau duminică. Și după, mă voi preda. Am plecat să fac niște analize. Nu fug”, a declarat Dănuț Lupu pentru Gazeta Sporturilor.

Expertul lui Buzatu, caracatiță în Moldova (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Expertul lui Buzatu, caracatiță în Moldova

Expertul lui Buzatu, caracatiță în Moldova. Scandalul mitei de la Vaslui a pornit de la expertul desemnat să evalueze calitatea drumului modernizat de firmele omului de afaceri care a pus la cale flagrantul împreună cu procurorii. Expertul lui Buzatu, caracatiță în Moldova Ulterior, aşa cum a devenit de notorietate, în plasă a picat un peşte mult mai mare, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Constructorul, Emil Savin, a explicat că, după ce rezultatul expertizei făcute s-a dovedit a fi nefavorabil şi, în consecinţă, nu mai putea să încaseze banii pentru lucrările efectuate, i s-ar fi spus că o contraexpertiză putea să fie făcută doar de acelaşi specialist. Prin urmare, omul de afaceri a devenit denunţător şi i-a „înfundat” pentru 30 de zile atât pe expertul Radu Judele, cât şi pe preşedintele Dumitru Buzatu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente, susține Ciolacu Foto: Captură video
Eveniment

Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente

Premierul Marcel Ciolacu minte: „Am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamentele. „În acest moment nu este un blocaj, nu mai speriaţi oamenii, lăsaţi-i. Spuneţi-mi ce manager şi îl sun imediat, să văd ce sumă... dacă vorbim ceva generic... În ceea ce priveşte Casa de Sănătate, ştiţi foarte bine că am venit şi am schimbat toată conducerea. Mai ştiţi la fel de bine că am găsit 6 miliarde de lei acordate pe concediile medicale, ştiţi la fel de bine că am venit pe măsurile fiscale ca să plătească toată lumea CASS, 1,6 milioane de oameni nu plăteau CASS. Acele fonduri merg la Sănătate. Deci, cu alte cuvinte, am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente. Cu certitudine, nu vor rămâne", a declarat Marcel Ciolacu, după ce a participat la inaugurarea unui nou amfiteatru al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila". Ciolacu și Rafila la Vălenii de Munte Foto: PSD Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente Însă presa relatează constant despre astfel de situații, care-l contrazic pe liderul PSD: Antena 3, mai 2023: „Medicii din Huși, județul Vaslui fac un apel disperat şi spun că pacienţii mor cu zile din cauza lipsei medicamentelor. Cadrele medicale se plâng pe grupurile de WhatsApp că lucrează într-un cimitir şi că nimeni nu face nimic pentru a rezolva situaţia”. Postul, favorabil PSD, arăta că, potrivit unui medic de la spitalul din Huși - controlat de administrația PSD locală - un pacient a murit fiindcă nu a beneficiat de un antibiotic de care avea nevoie. Programele naționale de sănătate au rămas de două zile fără finanțare, iar pacienții cronici sunt lăsați fără medicamente, fiind trimiși acasă de la spital „fără tratament și fără nicio altă soluție”, acuza, la 19 septembrie, Alianța Pacienților Cronici din România, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, trei dintre cele mai mari asociații de pacienți din România. „De exemplu - lipsește un antiaditiv. Un pacient intră în fibrilație atrială. Daca aș avea Amiodarol, poate că ar ieși într-o oră, două și… nu am. Tratamentul de înlocuire s-ar putea să dureze una, două zile. Este o prelungire a perioadei de spitalizare, a perioadei de internare la ATI, care și ea este costisitoare”, spunea Genoveva Cadar, șef de secție ATI la acest spital. „Am avut o durere în capul pieptului și m-am dus la UPU. Am fost internat în spital și, timp de două zile, nu mi s-a administrat nicio pastilă, niciun calmant, niciun tratament pe motiv că spitalul nu are bani. Am zis ok, bine. Nu aveți bani, dați-mi rețeta cu tratamentul pe care trebuie să-l fac, că mă duc și-l cumpăr eu, doar ca să-mi faceți tratamentul respectiv”, relata un pensionar internat la Spitalul Județean Brăila, în septembrie 2023. Aprilie 2023, criză de medicamente la Spitalul Universitar București. „Asta e finanțarea primită pe trimestrul 2 de la CNAS, unde pe diferite programe finanțarea este zero, afecțiuni hemoragice – zero, nu vreau să discut de afecțiuni oncologice, unde mi-a dat Casa 1.400 de lei. Este penibil, cu toate că facem solicitări, Casa nu-ți spune nici măcar de ce nu îți dă”, a spus medicul Bogdan Dorobăț, la Digi 24. Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente, a arătat, în martie 2023, Ioana Mîndruţă, medic primar neurolog specializat în epileptologie generală şi evaluare prechirurgicală la Unitatea de Monitorizare a Epilepsiei şi Somnului, Laboratorul de Neurofiziologie Clinică din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Martie 2023: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie, la Huși, unde o fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scria Vremea Nouă din Vaslui. Această publicație mai arată că, la acest spital, nu mai sunt bani de analize, așa că unii medici operează „în orb”. Acum trei zile, la Deva, premierul Ciolacu a fost interpelat pe stradă de o femeie: „Domnule premier, o rugăminte. Mergeți și la policlinica veche, la psihiatrie, nu avem medicamente în spital. Dacă nu mergem cu plasa cu medicamente, dacă nu ducem de acasă, noi nu putem fi tratați”. „Mă bucur că ce îmi semnalează cetățenii eu deja cunosc și am informația și deja am făcut acest lucru”, a declarat, la ieșirea din Spitalul Județean de Urgență Deva, primul ministru Marcel Ciolacu, citat de gddhd.ro.

Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila Foto: Facebook
Eveniment

Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila

Managerul unui spital privat, Alina Ion, face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat, care să verifice cum sunt tratați pacienții: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic”, a scris ea, pe Facebook. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar Ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat, duminică, de ce ar dori înființarea unei instituții noi care să verifice cum sunt tratați pacienții. „Această autoritate, din punctul meu de vedere, trebuie să cuprindă reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii. Pârghiile legale pe care eu le-am găsit şi pe care le cunoaşteţi la Ministerul Sănătăţii, în ceea ce priveşte activitatea medicală, se rezumă la Inspecţia Sanitară de Stat, care verifică respectarea condiţiilor igienico-sanitare din spitale ori aici discutăm despre cu totul şi cu totul altceva. Şi atunci trebuie să găsim mecanismul legislativ care să permită acţiunea Ministerului Sănătăţii, care este perceput public şi este corectă până la urmă să fie aşa ca responsabil pentru modul în care se acordă asistenţa medicală”, a susșinut Rafila. Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila Însă managerul Alina Ion a explicat de ce Rafila minte prin omisiune. „Ministerul Sănătății n-are nevoie de un DNA propriu, deoarece: 1. Are corpuri de control în Casele de Sănătate Județene 2. Are corp de control și departament antifraudă în Casa Națională de Sănătate 3. Are propriul corp de control, în Ministerul Sănătății. Și tot degeaba! Spitalele tot n-au bani, deci pacienții sunt prost tratați, în timp ce «băieții deștepți» din Sănătate prosperă. Avem prea multe departamente de control care, fie nu știu să controleze, și atunci trebuie desființate, fie se fac că nu văd neregulile și corupția din sistem, și atunci trebuie chemat DNA-ul adevărat, nu simulacrul pe care vrea Ministerul să-l înființeze”, a scris ea. „A verificat Ministerul Sănătății cheltuielile fictive din azilele de bătrâni?” Alina Ion a explicat și cât de ușor pot fi verificate fraudele din Sănătate. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Prin Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate din România (S.I.U.I.), portalul Casei Naționale de Sănătate, cel cu cardurile de sănătate, care a costat românii zeci de milioane de euro și este în continuare un sac fără fund, s-ar putea rezolva simplu toate problemele de «risipire a banilor publici», cum spune actualul ministru, dar cum au spus-o și toți ceilalți miniștri dinaintea lui. Iată cum: 1. Pe baza codului de parafă al unui medic, sunt verificate câte concedii medicale, bilete de internare și rețete gratuite sau compensate a eliberat acesta. 2. Pe baza CNP-ului unui pacient dintre cei care figurează cu multe internări, cu multe rețete compensate sau gratuite și cu multe concedii medicale, se verifică câte sunt fictive. E simplu! Asemenea controale se pot face din birou, în fața unui calculator. Nu e nevoie de un DNA al Sănătății! Ministerul Sănătății nu trebuie să mai înființaeze încă o structură nefuncțională, ci trebuie să se preocupe ca spitalele să aibă echipamente inovative, pe care medicii să-și poată exercita profesia de secol XXl. Trebuie să finanțeze aducerea medicamentelor inovative, care,da, e adevărat, sunt scumpe, dar sunt și eficiente, iar nu să încurajeze tratamentele cu apă de ploaie, după care să afirme că medicii sunt corupți sau rău-voitori! Apropo, cu azilele de bătrâni ce se mai aude? A verificat Ministerul Sănătății cheltuielile fictive pe care le-a decontat? Dacă da, de ce nu a comunicat rezultatul? Dacă nu, de ce nu?”, a mai explicat managerul spitalului privat Sf. Sava, din Pantelimon. Alina Ion Foto: Facebook

Visele prezidențiale ale lui Ciolacu, spulberate de Geoană Foto: PSD
Eveniment

Visele prezidențiale Ciolacu, spulberate de Geoană

Visele prezidențiale ale lui Marcel Ciolacu par a fi spulberate de ascensiunea lui Geoană: sondajele și cotele la casele de pariuri îl consideră pe secretarul general adjunct al NATO mult peste premierul PSD. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar Însă Geoană nu este acum membru PSD și nu se știe în ce măsură partidul ar accepta să-i susțină o candidatură la Cotroceni. Mircea Geoană, 2009, anunțând că l-a învins pe Băsescu, la prezidențiale Visele prezidențiale ale lui Ciolacu, spulberate de Geoană Un sondaj INSCOP, prezentat, azi, arată că Geoană este prima opţiune pentru alegerile prezidenţiale, din postura de candidat independent, având aproximativ un sfert din intenţiile de vot, urmat în ordine de Marcel Ciolacu, George Simion, Nicolae Ciucă, Diana Şoşoacă, Cătălin Drulă, Dacian Cioloş, Kelemen Hunor. Sondajul arată că, în turul II, Emil Boc l-ar învinge pe Marcel Ciolacu, dar nu pe Mircea Geoană. Dacă în turul ll ar ajunge Emil Boc vs Marcel Ciolacu, rezultatul ar fi foarte strâns în favoarea lui Boc, diferenţa fiind de sub un procent, 50,4% - 49,6%. Într-o confruntare Mircea Geoană - Emil Boc, fostul președinte al PSD ar câștiga la scor, cu 59,9% la 40,1%. Datele nu sunt însă o surpriză. În iunie, un sondaj comandat de USR arăta că personalitățile politice în care cetățenii români aveau cea mai mare încredere erau Emil Boc și Mircea Geoană. Boc era pe primul loc, cu 12%, Geoană - 11%, Ciolacu - 11%, Gabriela Firea - 10% (era înainte de scandalul „azilurilor groazei”), Cătălin Drulă - 10%, Klaus Iohannis - 8% si Alexandru Rafila - 8%. Și pariorii cred în Geoană În februarie 2023, directorul INSDCOP, Remus Ștefureac, declara, la PSNews, că Mircea Geoană este un potențial candidat la prezidențialele din 2024 mai bine clasat decât Marcel Ciolacu la capitolul încredere, în special datorită unei creșteri a încrederii românilor în NATO, odată cu începutul războiului din Ucraina. Tot Ștefureac afirma, în mai 2022, că Geoană are un nivel de încredere foarte ridicat și nu poate candida la alegerile prezidențiale din 2024 decât din partea PSD. Un sondaj Atlas, citat de Cluj 24, arăta, în februarie 2023: „Candidatul preferat la alegeri este Mircea Geoană, care strânge 14.5% din preferințe. Laura Codruța Kovesi apare pe locul doi, cu 9,6% și este urmată de George Simion cu 8,5%, de Cătălin Drulă 8% și Emil Boc – 8%”. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli Azi, pariurile organizate pe un site specializat, arătau că secretarul general adjunct al NATO are cota cea mai bună, 2,50. Cu o cotă de 7, Ciolacu era pe locul IV. Aveau cote mai bune Nicolae Ciucă - 5 și George Simion - 6. Se putea paria și pe Laura Codruța Kovesi - cotă de 11 sau pe Emil Boc - cotă de 17.

Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată Foto: Facebook
Eveniment

Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, este îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie să avem o lege a malpraxisului care să pună în funcţiune un mecanism care să înrobească medicii din punct de vedere financiar”. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente În plus, Rafila a declarat că ar fi nevoie de o „dezincriminare în anumite limite” a activității medicale”. Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată „În spaţiul public circulă tot felul de informaţii legate de malpraxis şi de faptul că se încearcă dezincriminarea activităţii medicale. Suntem perfect de acord. Ministerul Sănătăţii, din păcate, nu a primit din partea Colegiului Medicilor din România niciun fel de document oficial. Am avut o discuţie preliminară în urmă cu mult timp cu domnul profesor Coriu (prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România - n.red.), sprijinim orice fel de iniţiativă legislativă, care însă trebuie să respecte două lucruri: trebuie să respecte independenţa profesională a medicilor, pe de o parte, şi să încurajeze activitatea medicală şi să descurajeze medicina defensivă, cu precizarea că această dezincriminare are anumite limite, pentru că o acţiune penală a unei persoane fizice nu poate fi împiedicată de nicio lege, pentru că este anticonstituţional, deci trebuie să înţelegem lucrul ăsta", a afirmat duminică ministrul Sănătății la o conferinţă de presă. El a menţionat că o lege a malpraxisului nu trebuie să ducă la "înrobirea" medicilor din punct de vedere financiar. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Şi al doilea lucru care cred că este extrem de important şi aş vrea ca toată lumea, mai ales colegii medici, să îl reţină: nu trebuie să avem o lege a malpraxisului care să pună în funcţiune un mecanism care să înrobească medicii din punct de vedere financiar. Nu trebuie să ajungem în situaţia în care medicii să trebuiască să plătească sume mari de bani după un an, doi ani de funcţionare a unei astfel de legi, încât ei să îşi poată dobândi dreptul de liberă practică. Dreptul de liberă practică al unui medic este sfânt, nu trebuie condiţionat de plata unor sume mari către societăţile de asigurări", a adăugat ministrul.

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă Foto: Lumea politică
Eveniment

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă: potrivit unor informații oficiale, anual, în sectorul bugetar se cumpărau 50.000 de aparate, costul mediu fiind de 1.000 de lei. Valoarea medie a unui abonament este de 100 de lei. DeFapt.ro a scris, acum o săptămână, că Autoritatea Aeronautică Civilă s-a năpustit să-și cumpre telefoane iPhone 15 exact în ziua în care acest ultim model al companiei Apple apărea pe piață. Ulterior, autoritatea a renunțat la achiziție. Citește și: Performanță: prima instituție de stat care s-a năpustit să-și ia iPhone 15 în ziua în care a apărut pe piață este în subordinea lui Grindeanu Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă Proiectul de lege privind „unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, prevede că nu se vor putea cumpăra telefoane mai scumpe de 500 de lei. Plafonul pentru un abonament al unui bugetar va fi de 35 de lei. Potrivit unor surse politice, în varianta inițială a proiectului, PSD eliminase aproape complet prevederile privind reducerea cheltuielilor statului, iar creșterile de taxe și impozite avea un impact cu 50% mai mare decât cel din varianta finală. Măsura nu se aplică structurilor și unităților din instituţiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională care desfăşoară activităţi operative, pentru activitățile specifice instituțiilor cu atribuții în domeniul afacerilor externe, precum şi serviciilor de salvare şi situaţii de urgenţă. Documentul consultat de DeFapt.ro arată că sunt circa 160.000 de abonamente de telefonie mobilă în sectorul bugetar, unde se aplică prevederile privind plafonarea acestui tip de cheltuieli, iar economiile vor fi de circa 37 de milioane de lei pe an. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 În 2022, Lumea politică relata că, în 2015, într-o deplasare în SUA, Sorin Grindeanu a vorbit la telefon de 300 de euro pe zi. Inspectorii Curții de Conturi sunt cei care au constatat că roamnig-ul a costat 11.961,08 lei (2600 euro). Deplasarea a durat nouă zile și nu se știe ce obiective a avut Grindeanu, pe atunci ministru al Comunicațiilor, în acea plimbare externă. El a achitat însă banii și penalitățile, ca să nu se ajungă la executare, pe data de 17 februarie 2020, după ce ministerul Transporturilor - care, la acel moment, gestiona și Comunicațiile - l-a dat în judecată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră