marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10152 articole
Eveniment

După ce a propus comisar european fără să se consulte cu nimeni și a eșuat, acum PSD vrea "consens național", anunță perdantul Negrescu

Victor Negrescu vrea un „consens național”. Partidul Social Democrat este astăzi formaţiunea politică cea mai influentă în Parlamentul European şi a obţinut, prin negocierile purtate cu sprijinul premierului Marcel Ciolacu, şi cele mai importante funcţii în legislativul european, a declarat duminică europarlamentarul PSD Victor Negrescu. Victor Negrescu vrea un „consens național” "Partidul Social Democrat este astăzi formaţiunea politică cea mai influentă în Parlamentul European, cu cei mai mulţi eurodeputaţi, şi a obţinut, prin negocierile purtate cu sprijinul premierului Marcel Ciolacu, şi cele mai importante funcţii în legislativul european. La nivel european, social democraţii europeni sunt al doilea grup politic din Parlamentul European. De voturile noastre depinde majoritatea pro-europeană din legislativul european", a transmis Negrescu, pe pagina sa de Facebook. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Europarlamentarul PSD şi-a exprimat convingerea că România poate spera chiar la o poziţie de vicepreşedinte dacă va exista un consens naţional în această privinţă. "Sunt absolut convins că datorită ajutorului primit din partea social democraţilor europeni România va fi mai relevantă la nivel european şi va obţine inclusiv un portofoliu reprezentativ de comisar european, cu un rol influent în arhitectura viitoarei Comisii Europene, şi poate spera chiar la o poziţie de vicepreşedinte dacă va exista un consens naţional în această privinţă", a afirmat Negrescu. Reuniunea de la Neptun Membrii PES activists România s-au reunit în acest final de săptămână la Neptun, în cadrul Universităţii Europene de Vară: "O Românie competitivă într-o Europă în schimbare". Potrivit europarlamentarul PSD Victor Negrescu, în prezenţa a peste 300 de militanţi şi coordonatori PES activists, precum şi a numeroşi invitaţi din toată ţara, au avut loc dezbateri despre contribuţia pe care Partidul Social Democrat o are în conturarea unei voci puternice a României la nivel european, în contextul debutului unui nou ciclu legislativ şi instituţional la nivelul Uniunii Europene. Au fost prezenţi Ştefan-Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor europene, Alexandru Mihai Ghigiu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mirela Furtună, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna şi membru în Comitetul European al Regiunilor, alături de parlamentari, consilieri de stat, secretari de stat, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi centrale, mediului academic şi asociativ.

După ce a propus comisar european fără să se consulte cu nimeni și a eșuat, acum PSD vrea "consens național", anunță perdantul Negrescu
85 de ani de la invadarea Poloniei de către Germania nazistă la 1 septembrie 1939, declanșarea celui de-al doilea război mondial
Eveniment

85 de ani de la invadarea Poloniei de către Germania nazistă la 1 septembrie 1939, declanșarea celui de-al doilea război mondial

1 septembrie 1939: ziua invadării Poloniei. 1 septembrie 1939 Germania nazistă a invadat Polonia, conform ''Planului Alb'', elaborat încă din primăvara anului 1939. Atacarea Poloniei marchează declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945). Marea Britanie şi Franţa au declarat război Germaniei la 3 septembrie 1939. Ostilităţile începute astfel mai întâi în Europa s-au extins continuu în anii următori, cuprinzând alte ţări şi continente. Un război mai "facil" decât pacea La sfârşitul Primului Război Mondial, preşedintele SUA, Woodrow Wilson, adresându-se preşedintelui Republicii Franceze, Raymond Poincare, spunea că ''va fi mai dificil de realizat pacea decât războiul'', ceea ce în bună măsură a fost confirmat de cursul evenimentelor ulterioare, se arată în volumul ''Din istoria relaţiilor internaţionale'', autor Constantin Buşe (Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2009). Nu a existat niciodată unanimitate de vederi între învingători, Aliaţi şi Asociaţi, în cadrul Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920). Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% ''Divergenţele dintre învingători nu numai că nu au fost aplanate, dar s-au accentuat, s-au înăsprit la puţină vreme după semnarea tratatelor de pace. În acelaşi timp, au persistat şi au sporit nemulţumirile învinşilor care îşi afişau tot mai agresiv tendinţa de a eluda unele dintre cele mai importante obligaţii ce le-au fost impuse prin tratatele de pace (...).'' (''Din istoria relaţiilor internaţionale'', autor Constantin Buşe) Diplomația europeană Pe plan european, diplomaţia se confrunta cu tendinţele revanşarde şi revizioniste ale Germaniei, Ungariei, Bulgariei şi ale altor state, cu rivalitatea dintre Franţa şi Marea Britanie cu privire la hegemonia în Europa şi în Orientul Apropiat, cu apariţia pe scena politică a statului fascist italian. La sugestia ambasadorului britanic la Berlin, lordul d'Abernon, făcută ministrului de externe german, Gustav Stresemann, la sfârşitul lunii ianuarie 1925, acesta a propus guvernului britanic semnarea unui pact de garanţie vest-european. La 9 februarie, proiectul a fost acceptat şi de premierul francez E. Herriot. La conferinţă fuseseră invitaţi şi reprezentanţi ai Italiei, Belgiei, Cehoslovaciei şi Poloniei. ''Aşadar, după numai cinci ani de la semnarea tratatelor de pace, învingătorii şi învinşii se aşezau la masa tratativelor: Mussolini şi Stresemann, lângă Aristide Briand, Austen Chamberlain şi delegaţii belgian, polonez şi ceh'', se arată în lucrarea ''Mari conferinţe internaţionale (1939-1945)'', autor Leonida Loghin (Bucureşti, Ed. Politică, 1989). Conferința de la Locarno Conferinţa de la Locarno s-a desfăşurat între 5 şi 16 octombrie 1925, la ea luând parte reprezentanţii Marii Britanii, Belgiei, Franţei, Germaniei, Italiei, Cehoslovaciei şi Poloniei. Tratativele şi discuţiile s-au desfăşurat în şedinţe plenare, dar cu deosebire prin contacte bilaterale aşa cum au fost cele dintre Aristide Briand şi Gustav Stresemann. ''Germanii nu au acceptat decât garantarea securităţii frontierelor apusene ale Germaniei, cu Franţa şi cu Belgia. Nu şi a securităţii graniţelor răsăritene, cu Polonia şi cu Cehoslovacia. Au beneficiat de poziţia Marii Britanii, de garantare a securităţii în Vest, dar şi de refuzul categoric al acesteia în a-şi asuma obligaţii asemănătoare în Europa Centrală'', se subliniază în lucrarea ''Din istoria relaţiilor internaţionale'', autor Constantin Buşe (Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2009). Actele agresive ale Germaniei s-au intensificat În faţa atitudinii conciliante a Marii Britanii şi a Franţei, actele agresive ale Germaniei şi Italiei s-au intensificat. La începutul anului 1937 Hitler era decis să-şi aplice planul anexionist. ''De la 28 mai 1937 Neville Chamberlain a preluat conducerea guvernului britanic. În politica faţă de Germania nu se va schimba aproape nimic; dimpotrivă, cedările se vor accentua, angajând în acest carusel, tot mai mult, şi Franţa'', se arată în volumul ''Mari conferinţe internaţionale (1939-1945)'', autor Leonida Loghin (Bucureşti, Ed. Politică, 1989). Anschluss, 1938 În martie 1938 are loc Anschluss-ul - anexarea Austriei de către Germania nazistă, iar la 30 septembrie 1938, Adolf Hitler, Benito Mussolini, Neville Chamberlain şi Eduard Daladier au semnat la Munchen acordul prin care Cehoslovacia ceda, forţată, regiunea sudetă Germaniei naziste. Prin primul Dictat de la Viena, din noiembrie 1938, Ungaria horthystă răpea Cehoslovaciei un teritoriu de 12.000 kmp, cu o populaţie de cca un milion de locuitori. Guvernele Marii Britanii şi Franţei şi-au menţinut aceeaşi politică capitulardă. Drept urmare, în martie 1939, Cehoslovacia va fi cotropită în întregime de Reichul nazist. Pe agenda expansiunilor lui Hitler urma Polonia, iar Danzig-ul (oraş port la Marea Baltică) şi coridorul teritorial erau doar pretexte. (''Mari conferinţe internaţionale (1939-1945)'', autor Leonida Loghin). ''Decizia nu viza Polonia decât în mod secundar: ea privea în mod direct ţările occidentale. Hitler voia, într-adevăr, să obţină de la acestea, prin înţelegere sau cu forţa, acordul pentru o nouă împărţire a lumii'', arată istoricul Jacques de Launay în cartea sa ''Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial'' (Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988). Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul German şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, la 23 august 1939, plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale problema delimitării sferelor lor respective de interes în Europa răsăriteană. Protocolul adiţional secret la Pactul de neagresiune semnat de V. Molotov şi Joachim von Ribbentrop la 23 august 1939 arăta la punctul 2: ''În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statului polonez, sferele de interes, atât ale Germaniei, cât şi ale URSS, vor fi delimitate aproximativ de linia râurilor Narev, Vistula şi San''. (''Documente privind istoria României între anii 1918-1944'', coordonator Ioan Scurtu; Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1995) Fiind asigurată că Uniunea Sovietică nu va interveni (ca urmare a pactului de neagresiune germano-sovietic) şi mizând pe faptul că nici Anglia şi nici Franţa nu vor intra în război pentru această ţară, Germania a concentrat la graniţele Poloniei 57 de divizii, din care şase divizii de tancuri şi opt motorizate, cu peste 1,5 milioane soldaţi. Pretextul imediat al războiului l-a constituit incidentul Gleiwitz, din 31 august 1939, de fapt un atac executat de un grup de SS-işti şi câţiva deţinuţi de drept comun, îmbrăcaţi in uniforme poloneze, asupra postului de radio Gleiwitz, din apropierea frontierei polono-germane. (''Istorie universală'', Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1979) 1 septembrie 1939: ziua invadării Poloniei Invadarea Poloniei a fost declanşată la 1 septembrie 1939. Trupele germane, a căror comandă era încredinţată generalului von Brauchitsch, erau împărţite în două grupe: Grupul de armate Nord, sub comanda generalului von Bock, şi Grupul de armate Sud, sub conducerea generalului von Rundstedt. Marea Britanie şi Franţa au adresat Germaniei un ultimatum, cerându-i să înceteze agresiunea şi să-şi retragă trupele de pe teritoriul polonez. Ultimatumul a fost respins şi forţele armate germane şi-au continuat ofensiva. La 3 septembrie 1939 guvernele englez şi francez au declarat război Germaniei. Polonia era decisă la o rezistenţă armată faţă de agresiunea hitleristă. Armata poloneză, comandată de mareşalul Smigly-Rydz, dispunea după decretarea mobilizării generale de un milion de oameni sub arme. Raportul de forţe era net în defavoarea lor, îndeosebi din cauza gradului de motorizare a Wehrmachtului. Comandamentul german a prevăzut ca o lovitură principală împotriva trupelor poloneze să fie executată din Silezia şi Cehoslovacia de vest, pe direcţia generală Varşovia, de Grupul de armate ''Sud'', iar alta din Pomerania şi Prusia Orientală, executată de grupul de armate ''Nord'', tot pe direcţia capitalei poloneze. În timp ce aviaţia germană bombarda puternic aerodromurile poloneze, nimicind din prima zi circa o treime din aviaţia poloneză, armatele germane au rupt fortificaţiile de pe frontieră şi au pătruns în adâncimea teritoriului polonez. Ofensiva germană a continuat, reuşind la 14 septembrie să încercuiască la vest de Vistula forţele principale ale armatei poloneze şi să încercuiască Varşovia. De asemenea, armatele germane au întreprins o operaţie de încercuire a trupelor poloneze care se găseau la est de Vistula, interceptând căile de retragere spre est a acestora. Trupele poloneze au fost blocate în patru zone: Kutno, Varşovia, Modlin şi Przemysl. (''Istorie universală'', Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1979) Von Rundstedt a străpuns linia de pe Vistula, asediind Varşovia începând cu ziua de 17 septembrie. ''Ruşii aleg acest moment pentru a pătrunde în partea orientală a Poloniei. La 17 septembrie, la ora 4.00 dimineaţa, armatele mareşalului Voroşilov trec frontiera pe ambele părţi ale mlaştinilor de la Pripet. Aproape complet înfrânţi în partea de vest, polonezii nu mai sunt capabili să organizeze un front în est''. (''Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial'', de Jacques de Launay; Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988) Mareşalul Smigly-Rydz încercase să organizeze o ultimă rezistenţă în regiunea Lvov, dar la 17 septembrie atacul blindatelor ruseşti a înnăbuşit această rezistenţă. Trupele poloneze s-au retras spre frontierele cu Ungaria şi România. Guvernul polonez şi statul major al mareşalului Smigly-Rydz s-au refugiat în România, în timp ce trupele ruse şi germane au efectuat joncţiunea pe râul Bug.

Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj, datorii de milioane
Eveniment

Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj, datorii de milioane

Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite. O persoană din București a fost verificată de ANAF, instituția constatând că nu a plătit impozitele și contribuțiile pentru suma de 20,9 milioane de lei. Astfel, Fiscul i-a impus să achite 3,35 de milioane lei, aici fiind incluse dobânzile și penalitățile. Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite Aceasta este cea mai mare sumă descoperită de Fisc în cel de-al doilea trimestru din 2024, în urma verificărilor făcute la persoane fizice. Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Pe locul al doilea se află o persoană din Cluj-Napoca care nu a plătit impozite pentru 20,5 milioane lei și care a fost pusă la penalități de 3,22 milioane lei. Poziția a treia este deținută de un timișorean, suma pentru care nu și-a plătit impozitele fiind de 13,2 milioane de lei, Fiscul stabilindu-i penalități de 2,64 de milioane de lei. În total, în cel de-al doilea trimestru din acest an, ANAF a verificat 478 persoane fizice și a constatat că acestea nu au plătit impozitele datorate pentru 417,9 milioane lei, fiind stabilite creanțe fiscale de 109,5 milioane lei. Datoriile lui Robert Negoiță către statul român Primarul Sectorului 3 din București este, probabil, cel mai mare datornic pe persoană fizică din România. Cea mai mare datorie a lui Negoiță este către ANAF, de 273.221.425 lei, în creștere față de anul precedent, când era puțin sub 269 de milioane de lei. În declarația de avere el explică faptul că se judecă cu ANAF în legătură cu această datorie, litigiul fiind suspendat în faza procedurii prealabile. Citește și: Primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 46 lei/zi, are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu. Negoiță, prietenul lui Ciolacu, are datorii uriașe la ANAF și ele cresc de la an la an Datoria către ANAF era de 202 milioane de lei în anul fiscal 2011, potrivit declarației de avere din 2012. Însă primarul Sectorului 3 are o datorie de peste 688.000 de lei și către Sectorul 4, condus de pesedistul Dumitru Băluță, în creștere cu circa 30.000 de lei față de anul precedent. Numai 21.000 de lei datora Negoiță acestei primării în 2011. După ANAF, cea mai mare datorie a lui Negoiță este către primăria Popești leordeni, condusă de pesedistul Iacob Petre, de 3,7 milioane de lei, și aceasta în creștere cu circa 100.000 de lei. Era de peste două milioane de lei în 2011.

Iohannis face pe modestul: Nu cred că este relevantă persoana mea după încheierea mandatului
Eveniment

Iohannis face pe modestul: Nu cred că este relevantă persoana mea după încheierea mandatului

Ce planuri are Iohannis după alegeri? Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Chişinău, că îşi doreşte să îşi ducă la bun sfârşit mandatul de şef al statului în aceste ultime luni rămase şi să menţină România pe parcursul ei, iar ce va face după momentul 21 decembrie nu are relevanţă. Ce planuri are Iohannis după alegeri? Şeful statului a răspuns astfel la întrebarea adresată de un jurnalist dacă ar accepta funcţia de premier al României în cazul în care îi va fi propusă de viitorul preşedinte care urmează a fi ales. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar "Eu îmi doresc să duc mandatul pe care l-am primit de la români la bun sfârşit şi, după cum se vede cu ochiul liber, sfârşitul acestui mandat nu este unul nici liniştit, nici cu prea multe certitudini decât cele pe care le-am construit împreună. Parcursul european, parcursul euroatlantic al României nu mai sunt puse sub semnul întrebării de nimeni şi cred că la această atitudine am participat un pic mai mult, dar, sigur, lucrurile au un început şi după un timp au un final. Eu îmi doresc să reuşesc să menţin în aceste puţine luni care mi-au rămas România pe parcursul ei. Îmi doresc să menţin instituţiile statului pe o linie clară, transparentă şi îmi doresc tare mult ca alegerile să decurgă într-un mod foarte bine organizat şi rezultatele să fie foarte clare. Nu cred că este relevantă persoana mea după încheierea mandatului şi nu cred că are vreo valoare publică să discutăm acum despre ce voi face eu sau nu voi face eu după 21 decembrie. Vom vedea atunci", a spus preşedintele Iohannis. Şeful statului efectuează, sâmbătă, o vizită oficială la Chişinău, la invitaţia preşedintei Maia Sandu, care are loc inclusiv în contextul în care, la această dată, România şi Republica Moldova sărbătoresc Ziua Limbii Române.

A intrat în vigoare Ordinul de protecție extins: apără și împotriva agresiunilor psihice, nu doar fizice, și nu se aplică doar în familie
Eveniment

A intrat în vigoare Ordinul de protecție extins: apără și împotriva agresiunilor psihice, nu doar fizice, și nu se aplică doar în familie

Toate victimele violenței beneficiază de protecție. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat că Ordinul de protecţie extins a intrat în vigoare începând de sâmbătă, context în care toate victimele pot beneficia de protecţie, indiferent de forma de violenţă, fizică sau psihică. Toate victimele violenței beneficiază de protecție "Legea 26/2004 privind Ordinul de protecţie extins intră chiar astăzi în vigoare. Toate victimele pot beneficia de protecţie, indiferent de forma de violenţă, că este fizică sau psihică. De ce îi spun extins? Pentru că până acum exista Ordinul de protecţie numai în cazul violenţei domestice. Îl extindem acum prin lege la toate situaţiile şi e normal să mergi la metrou sau pe stradă, fără să priveşti cu frică peste umăr, să intri în scara blocului, fără spaima de vecinul agresor. Să stai fără teama că un fals prieten îţi fură poze private din telefon pentru a le populariza în mediul online. Să nu primeşti apeluri telefonice repetate la ore nepotrivite", a transmis ministrul Alina Gorghiu, într-o postare pe pagina de Facebook. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar Ea a precizat că Ministerul Justiţiei lansează campania de informare publică "O viaţă trăită în frică nu este viaţă", dedicată informării opiniei publice despre noul act normativ şi a victimelor despre demersurile pe care le pot face pentru a fi în siguranţă. Sesizarea abuzurilor "Încurajez toate victimele să ceară ajutor, să sesizeze abuzurile, indiferent de formă, indiferent de agresor", a mai punctat ministrul Gorghiu. Potrivit unui comunicat de presă transmis sâmbătă de Ministerul Justiţiei, Legea privind ordinul de protecţie extins a fost iniţiată cu scopul de a proteja toate victimele, indiferent de relaţia care există între acestea şi agresor. "Până la acest moment, ordinul de protecţie şi ordinul de protecţie provizoriu protejau doar victimele violenţei domestice dar de acum, prin noul act normativ, se depăşeşte perimetrul familiei iar protecţia oferită devine generală. Un alt aspect foarte important: noua lege se referă la toate formele de violenţă fizică, dar şi psihică. Printre formele de violenţă fizică, se numără orice lovire sau act de violenţă cauzatoare de suferinţă fizică sau orice act de violenţă de natură sexuală", evidenţiază comunicatul Ministerului Justiţiei. Violența psihică Între cele de violenţă psihică se regăsesc ameninţarea unei persoane cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare dacă este de natură să îi producă o stare de temere; fapta repetată de urmărire a unei persoane, de supraveghere a locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de aceasta; efectuarea de apeluri telefonice sau alte mijloace de transmitere la distanţă care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise, creează temere; orice act de hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, ameninţări online, publicarea neconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim etc, precizează comunicatul menţionat. Printre măsurile ce pot fi dispuse se numără evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună; reintegrarea victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia în locuinţa comună; obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima sau obligarea agresorului de a preda poliţiei armele, componentele esenţiale şi muniţiile deţinute, documentele în care acestea sunt înscrise, precum şi autorizaţia/autorizaţiile de procurare a armelor emisă/emise pe numele acestuia.

România încă nu a comunicat ce propunere de comisar european are, dar eșuatul Victor Negrescu laudă PSD: Cel mai influent partid politic în Parlamentul European
Eveniment

România încă nu a comunicat ce propunere de comisar european are, dar eșuatul Victor Negrescu laudă PSD: Cel mai influent partid politic în Parlamentul European

Negrescu declară PSD-ul „partid proeuropean autentic”. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European, a declarat sâmbătă, la Neptun, că este încrezător că PSD va obţine un "portofoliu reprezentativ, reprezentativ, influent pentru România", în viitoarea arhitectură a Comisiei Europene, el subliniind şi că Socialiştii Europeni sunt fermi susţinători ai României. Negrescu declară PSD-ul „partid proeuropean autentic” "Sunt convins că, pe măsură ce lucrurile evoluează în aceste negocieri privind conturarea viitoarei Comisii Europene, sunt încrezător că PSD va obţine un portofoliu reprezentativ, influent pentru România, în viitoarea arhitectură a Comisiei Europene. Socialiştii Europeni sunt fermi susţinători ai României, au ieşit public spunând că România merită un astfel de portofoliu, că România poate deţine chiar o demnitate importantă, cea de vicepreşedinte a Comisiei Europene, dar pentru asta este nevoie de aportul tuturor, al tuturor forţelor politice din România, pentru că doar prin consens, doar prin dialog, putem să avem o mai mare influenţă pentru ţară, şi îmi doresc sincer ca acest lucru să se întâmple", a afirmat Negrescu, la Universitatea Europeană de Vară, eveniment organizat la Neptun de organizaţia PES Activists România. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar El a adăugat că PSD este astăzi "cel mai influent partid politic al României" în Parlamentul European. "Astăzi, putem să vorbim de o reuşită, o reuşită a Partidului Social Democrat, un partid proeuropean autentic, care este astăzi cel mai influent partid politic din România în Parlamentul European, atât prin prisma numărului de eurodeputaţi, cât şi prin prisma faptului că astăzi deţinem demnităţile cele mai influente, cele mai importante, în legislativul european. Eu astăzi sunt vicepreşedintele Parlamentului European şi sunt onorat să pot să reprezint România şi PSD, la un asemenea nivel. Dar avem şi preşedinte de comisie, mai mulţi vicepreşedinţi de comisiii importante din Parlamentul European, avem şi coordonatori. Reuşim practic să facem ca vocea României să fie mai bine auzită la Bruxelles. E un motiv de mândrie, un rezultat important, o victorie pentru Partidul Social Democrat şi pentru ceea ce am reuşit să clădim în ultimii ani, cu sprijinul şi aportul evident important al premierului României, Marcel Ciolacu", a transmis europarlamentarul PSD. Mesajul către tineri Totodată, Victor Negrescu le-a transmis tinerilor prezenţi la eveniment că este nevoie de competenţă şi de adaptare la tot ceea ce înseamnă contextul european şi internaţional. "Credem în competenţă, în nevoia aceasta de adaptare la tot ce înseamnă contextul european şi internaţional, credem în solidaritate. Omul poate face schimbarea, omul este cel care îşi determină propriul viitor, avem nevoie de oameni competenţi, avem nevoie să fim uniţi", a mai spus vicepreşedintele Parlamentului European. La Neptun se desfăşoară la acest sfârşit de săptămână Adunarea Generală şi Universitatea de Vară a PES Activists România, la care participă zeci de membri din toată ţara ai organizaţiei, precum şi demnitari şi lideri ai PSD.

Apele pluviale urbane în exces nu pot fi deversate direct în râuri care traversează orașele decât cu aprobări de la Apele Române
Eveniment

Apele pluviale urbane în exces nu pot fi deversate direct în râuri care traversează orașele decât cu aprobări de la Apele Române

Ape pluviale urbane deversate în râuri. Pe baza unei autorizații de gospodărire a apelor încheiată astă-primăvară cu Apele Române, ApaVital poate să descarce doar în anumite condiții apele pluviale (uzate) în Bahlui sau în alte cursuri de apă. Ape pluviale urbane deversate în râuri Furtuna din această săptămână, care a inundat acele străzi, intersecții și pasaje din municipiu care dispar mereu sub apă când plouă torențial, readuce în discuție posibilitatea deschiderii sistemului de canalizare stradal direct în albia Bahluiului. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar ApaVital, administratorul rețelei pluviale (care aparține orașului, respectiv primăriei), a explicat că, deși există mai multe stăvilare spre Bahlui, acestea nu pot fi deschise fără acordul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad. Administrația de Apă a confirmat că, "pe colectoare principale de canalizare, au fost prevăzute 18 camere deversoare (din care 12 sunt funcționale), dotate cu stavile mobile destinate descărcării directe în râul Bahlui a apelor uzate orășenești în amestec cu apele pluviale, în timpul perioadelor cu precipitații abundente". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un fost deputat vrea să facă o mică avere de pe urma zimbrilor care i-au ros scoarța unor pomi fructiferi, nu se mulțumește cu pensia specială
Eveniment

Un fost deputat vrea să facă o mică avere de pe urma zimbrilor care i-au ros scoarța unor pomi fructiferi, nu se mulțumește cu pensia specială

Ex-deputat vrea despăgubiri după trecerea zimbrilor. Un fost deputat cere despăgubiri pentru daunele produse de animale livezii sale. Ex-deputat vrea despăgubiri după trecerea zimbrilor Autoritățile silvice i-au calculat despăgubiri, luând în calcul valoarea puieților și lucrările de întreținere efectuate. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar Fostul demnitar cere, însă, de 20 de ori mai mult, raportându-se la recolta pe care i-ar fi putut-o asigura pomii de-a lungul vieții. Tribunalul va trebui să decidă modalitatea corectă de calcul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Maia Sandu: România, cel mai puternic susținător al Moldovei pe plan internațional, sprijin esențial pentru independența energetică
Eveniment

Maia Sandu: România, cel mai puternic susținător al Moldovei pe plan internațional, sprijin esențial pentru independența energetică

Sandu a vorbit despre rolul României. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, sâmbătă, că "România joacă un rol esenţial în sprijinirea eforturilor de consolidare a independenţei energetice a Republicii Moldova". Sandu a vorbit despre rolul României Liderul de la Chişinău a precizat, într-o conferinţă de presă susţinută alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, că ţara sa este "recunoscătoare României pentru sprijinul acordat în consolidarea rezilienţei Republicii Moldova". Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”"România joacă un rol esenţial în sprijinirea eforturilor noastre de consolidare a independenţei energetice a Republicii Moldova. Construcţia liniei electrice aeriene Isaccea - Vulcăneşti - Chişinău este în plină desfăşurare, iar lucrările pe linia Suceava - Bălţi vor începe în curând. Aceste linii vor conecta reţeaua electrică a Republicii Moldova la cea românească şi la piaţa europeană. Din 2021, când a fost dat în exploatare gazoductul Iaşi-Ungheni, Moldova nu mai depinde de un singur furnizor de gaze naturale şi poate asigura necesarul de consum cetăţenilor săi de pe malul drept al Nistrului cumpărând gaze pe piaţa europeană", a afirmat Maia Sandu. Infrastructură și educație De asemenea, preşedintele moldovean şi-a manifestat aprecierea faţă de contribuţia României la construirea a cinci poduri rutiere noi peste Prut: cele de la Ungheni, Costeşti - Stânca, Leova - Bumbăta, Leca - Fălciu şi Bărboieni - Răducăneni, adăugând că aceste investiţii vor conecta şi mai mult cele două state. Totodată, Maia Sandu şi-a arătat recunoştinţa faţă de sprijinul oferit de România în domeniul educaţiei. "În domeniul educaţiei, suntem recunoscători pentru bursele oferite de România tinerilor din Republica Moldova şi pentru contribuţia României la studierea limbii române în comunităţile etnice şi în diasporă. Chiar ieri, a avut loc evenimentul de repartizare a primelor 40 de autobuze şcolare din cele 69 procurate cu sprijinul României. Peste 2.000 de elevi din toate regiunile ţării vor beneficia de ele începând cu ziua de luni (...) În decursul anilor, România a investit mult în dezvoltarea locală a Republicii Moldova, reparând peste 1.000 de grădiniţe din toată ţara şi finanţând peste 30 de proiecte în cadrul programului 'Satul European'", a subliniat preşedintele ţării vecine. România, „cel mai puternic susținător” Maia Sandu a menţionat şi că "România continuă să fie cel mai puternic susţinător al Republicii Moldova pe plan internaţional, sprijinind cu fermitate parcursul nostru european". "Lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în iunie curent, nu ar fi fost posibilă fără sprijinul constant şi deplin al României. România a reuşit să intre în valul precedent al extinderii Uniunii Europene, devenind membră a UE în anul 2007. Mi-aş fi dorit să fim încă de atunci împreună în familia europeană. Acum avem o şansă istorică şi a venit rândul Moldovei să parcurgă această cale, iar experienţa României ne va fi foarte utilă în acest parcurs", a mai afirmat preşedintele Maia Sandu. Preşedintele Iohannis efectuează sâmbătă, o vizită oficială la Chişinău, la invitaţia preşedintei Maia Sandu, care are loc inclusiv în contextul în care, la această dată, România şi Republica Moldova sărbătoresc Ziua Limbii Române. Programul vizitei include semnarea de către cei doi şefi de stat a unei Declaraţii comune cu privire la cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, care "defineşte şi întăreşte cooperarea bilaterală în acest domeniu vital pentru consolidarea şi protejarea democraţiei şi a stabilităţii" ţării vecine.

Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar din sistemul bancar cu numai 18 ani de cotizare
Eveniment

Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar din sistemul bancar cu numai 18 ani de cotizare

Cel mai bogat pensionar din România. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a dezvăluit, la Prima TV, că cea mai mare pensie în România se ridică la suma de 100.000 de lei lunar, aproximativ 20.000 de euro. Cel mai bogat pensionar din România Pensia este încasată de un fost angajat în sistemul bancar, care a contribuit la sistemul de pensii doar 18 ani. ”Are cea mai mare pensie din România fiindcă contribuţiile au fost foarte mari”, a explicat ministrul Muncii. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor””Cea mai mare pensie este din sistemul public, este pe contributivitate. Este o pensie a unui asigurat care a lucrat în domeniul financiar-bancar, care are un stagiu de cotizare de 18 ani, dar cu contribuţii foarte mari. Are cea mai mare pensie din România fiindcă contribuţiile au fost foarte mari. În urma unei contribuţii substanţiale, are cea mai mare pensie din România, care e undeva în jurul a 100.000 RON, adică aproximativ 1 miliard de lei vechi”, a spus ministrul Muncii în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV. Nu este Isărescu! Simona Bucura-Oprescu a fost întrebată dacă e vorba de guvernatorul BNR Mugur Isărescu. ”Nu. Vorbesc de domeniul financiar-bancar într-o instituţie privată. Este o instituţie bancară care nu a falimentat în anii 90, este o instituţie bancară cu reputaţie prestigioasă, cu o cotă mare de piaţă şi astăzi când vorbim”, a explicat ministrul Muncii. De asemenea, Simona Bucura Oprescu a mai fost întrebată dacă, din postura de ministru social-democrat, consideră că e corect ca un profesor să aibă 3.000 de lei pensie pe lună după 40 de ani de muncă, iar un bancher să aibă 20.000 de euro după 18 ani de muncă. „Consider că e corect faptul că profesorilor, datorită noii legi, le-au crescut veniturile din pensii. Cunosc un număr mare de profesori care mi-au mulţumit că au primit decizii de recalculare cu o pensie mult mai mare. Incorect a fost ca ani la rândul profesorii să primească salarii mici. Primind salarii mici, şi pensiile profesorilor au fost mici”, a conchis Simona Bucura-Oprescu.

A murit Corneliu Bîrsan, ex-judecător român la CEDO și expert împotriva României în cazul Roșia Montană, după ce a fost plătit generos de Gabriel Resources
Eveniment

A murit Corneliu Bîrsan, ex-judecător român la CEDO și expert împotriva României în cazul Roșia Montană, după ce a fost plătit generos de Gabriel Resources

Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO. Corneliu Bîrsan (80 de ani), fost judecător român la CEDO s-a stins din viață, anunță Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene într-o postare pe Facebook. Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO ”Cu profundă emoție, Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene se alătură comunității academice și juridice în omagierea profesorului Corneliu BÎRSAN, fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului și decan al Facultății de Drept, Universitatea din București, și unul dintre părinții fondatori ai Colegiului Juridic în 1995. Nu vom uita niciodată ce îi datorăm”, se arată în postarea pe Facebook. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”A fost soțul judecătoarei Gabriela Bîrsan de la Înalta Curte, acuzată de DNA de corupție, însă achitată definitiv în 2018. La începutul acestui an, DeFapt.ro a dezvăluit că în arbitrajul cu statul român pentru daune de peste șase miliarde de dolari pentru Roșia Montană, Gabriel Resources a apelat inclusiv la reputați profesori români de drept, între care și Corneliu Bîrsan. Bîrsan a fost judecător CEDO din partea României.

Plaja de la Sulina, groapă de gunoi: 172 de saci de deșeuri au fost colectați de pe șase kilometri din Rezervația Deltei Dunării
Eveniment

Plaja de la Sulina, groapă de gunoi: 172 de saci de deșeuri au fost colectați de pe șase kilometri din Rezervația Deltei Dunării

Plaja Sulina este sufocată de gunoaie. Un număr de 172 de saci cu deşeuri constituite în principal din PET-uri de plastic şi ambalaje de metal au fost adunaţi de pe 6 kilometri de plajă la Sulina, între unitatea militară şi canalul Împuţita, zonă inclusă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Plaja Sulina este sufocată de gunoaie Potrivit unei informări postată sâmbătă de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) pe pagina sa de Facebook, la acţiunea de ecologizare care a fost desfăşurată joi, 29 august, au participat alături de salariaţi ai ARBDD din cadrul Comisariatului de Control Regional Sulina, Biroului Monitoring Zone Protejate, Centrului de Vizitare şi voluntari din cadrul Şcolii de vară organizată de Institutulu Naţional de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) la Sulina. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”"Au fost colectaţi în total 172 de saci cu deşeuri în mare parte constituite din PET-uri, 60 kg de metal, etc., care au fost preluaţi şi transportaţi de către Societatea Comercială J.T. Grup S.R.L. la staţia de sortare din Sulina", menţionează sursa citată. Conform ARBDD, astfel de activităţi de ecologizare vor continua şi în lunile octombrie şi noiembrie

România are 4.743.018 pensionari care au primit în luna august pensii totale de aproape 10,7 miliarde de lei
Eveniment

România are 4.743.018 pensionari care au primit în luna august pensii totale de aproape 10,7 miliarde de lei

Cumulul pensiilor: 10,7 miliarde de lei. Un număr de 4.743.018 de pensionari era înregistrat în august 2024 în România, cu 1.704 mai puţini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.252 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Cumulul pensiilor: 10,7 miliarde de lei Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la 10,679 miliarde lei. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”Din totalul pensionarilor, 619.257 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 633 de lei. Potrivit statisticilor CNPP, din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.811.040 de persoane, dintre care 2.186.852 femei, în timp ce pensia medie se situa la 2.510 de lei. Pensie anticipată au primit, în august 2024, un număr de 4.428 de persoane (3.148 de lei, pensie medie), pensie anticipată parţial 87.128 de persoane (2.285 de lei, pensia medie) şi pensie de invaliditate 391.201 de persoane (pensie medie de 948 lei), dintre care 44.945 de persoane pentru gradul I de invaliditate (817 lei, pensie medie). În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 449.111 persoane (1.179 lei, pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 110 pensionari (540 de lei, în medie).

GALERIE FOTO Sudul litoralului arată ca după tsunami: furtuna de vineri spre sâmbătă a produs distrugeri masive - plaje devastate, inundații, clădiri prăbușite, mașini luate de ape
Eveniment

GALERIE FOTO Sudul litoralului arată ca după tsunami: furtuna de vineri spre sâmbătă a produs distrugeri masive - plaje devastate, inundații, clădiri prăbușite, mașini luate de ape

Furtuna a provocat dezastru pe litoral. Peste 500 de apeluri care semnalau diverse situaţii de urgenţă înregistrate în urma fenomenelor meteo extreme înregistrate în judeţul Constanţa în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă au fost înregistrate de către dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) "Dobrogea". Furtuna a provocat dezastru pe litoral Potrivit unei informări transmise de reprezentanţii ISU "Dobrogea" al judeţului Constanţa, apelurile au fost înregistrate până la ora 6,00 a dimineţii. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”Conform sursei citate, peste 300 de pompieri sunt se află în teren, cu 21 de mijloace de intervenţie, pentru înlăturarea efectelor negative produse de furtună. "Acţionăm pe raza judeţului Constanţa cu precădere în localităţile Chirnogeni, Comana, Amzacea, Pecineaga, Moşneni, 23 august, Mangalia, Neptun, Costineşti, Tuzla, Eforie, Agigea, Techirghiol, Valu lui Traian, Constanţa, Topraisar, Limanu", menţionează informarea transmisă de ISU. În urma fenomenelor meteo extreme produse în cursul nopţii nu au fost înregistrate victime. "Situaţia este în dinamică, colegii sunt în teren şi rămânem la datorie până la înlăturarea tuturor efectelor negative. Rugăm cetăţenii să rămână la adăpost, să nu iasă din casă decât dacă situaţia o impune", se mai afirmă în informarea transmisă de ISU "Dobrogea". Imagini ale dezastrului de pe litoral, postate pe pagina de Facebook Meteoplus (sursa: Facebook/Meteoplus)

Ministerul Justiției, suspectat că ar vrea să aibă acces informatic la dosarele din instanță, neagă interferența. CSM se retrage din domeniul just.ro
Eveniment

Ministerul Justiției, suspectat că ar vrea să aibă acces informatic la dosarele din instanță, neagă interferența. CSM se retrage din domeniul just.ro

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate. Ministerul Justiţiei (MJ) transmite, vineri, după ce a primit o circulară de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în care se menţionează că instituţia doreşte să se autoexcludă din domeniul just.ro pe motiv că "au fost identificate vulnerabilităţi", că, până în prezent, nu ar fi fost semnalate breşe de securitate cu privire la informaţii sau proceduri judiciare. Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate Potrivit unui comunicat al MJ transmis vineri, în raport de circulara Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul precizează că soluţia implementată în ceea ce priveşte toate sistemele aflate în dezvoltare la Ministerul Justiţiei (Dosarul Electronic Naţional, ECRIS IV virtualizat, ECRIS V) nu este una centralizată integral, ci de gestiune partajată, instituţia gestionând strict componente de infrastructură (de exemplu: pentru activităţi specifice de mentenanţă) fără a avea şi drept de acces la aplicaţiile şi serviciile specifice sistemului judiciar. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Accesul în aceste sisteme informatice este supus principiilor jurnalizării şi trasabilităţii, aceasta însemnând că orice accesare neautorizată este evidenţiată, înregistrată şi, după caz, alertată, menţionează sursa citată, care adaugă că, în ceea ce priveşte procesul de înrolare în domeniul just.ro, aceasta a demarat încă din anul 2015 fără a fi semnalate până în prezent "breşe de securitate" cu privire la informaţii sau proceduri judiciare, generate din culpa administratorului infrastructurii IT şi de comunicaţii de date, cu menţiunea că furnizorul serviciilor de internet este în continuare Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. "Proiectul ECRIS V este esenţial pentru sistemul judiciar, iar Consiliul Superior al Magistraturii, alături de Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este partener în derularea acestuia. În acest context, Ministerul Justiţiei a consultat permanent CSM, încă de la momentul realizării analizei iniţiale pentru dezvoltarea viitorului sistem ECRIS V, arhitectura de tip centralizat fiind cea pentru care s-a optat în considerarea avantajelor unui sistem interoperabil, care poate asigura un sistem informatic judiciar unitar şi funcţional, aşa cum de altfel o cer şi prevederile art. 131 alin. (4) din Legea nr. 304 din 2022. Se asigură astfel o funcţionalitate ridicată, sunt reduse costurile de operare şi mentenanţă în cazul sistemului prin comparaţie cu soluţia păstrării la fiecare instanţă a serverelor, echipelor de operare şi mentenanţă proprii. Altfel spus, soluţia tehnică este expresia procesului de modernizare şi transformare digitală a sistemului judiciar, în scopul creşterii calităţii actului de justiţie privit ca serviciu public în beneficiul cetăţeanului", se precizează în comunicat. Măsura propusă de CSM Legat de măsura propusă de CSM, a autoexcluderii din domeniul just.ro, Ministerul Justiţiei spune că acest domeniu asigură servicii "esenţiale", cum ar fi serviciul de corespondenţă electronică (atât pentru utilizator, cât şi pentru instanţă), serviciul de mediere a accesului remote (VPN) la infrastructura IT şi de comunicaţii de date sau afişarea datelor pe portalul instanţelor de judecată www.portal.just.ro, resursă publică de interes major pentru cetăţenii beneficiari ai serviciului public oferit prin intermediul acestui portal. Ministerul Justiţiei apreciază ca "nefondată" afirmaţia cuprinsă în circulara CSM potrivit căreia "au fost identificate vulnerabilităţi", neprecizate/neidentificate în concret, sub aspect al mecanismelor tehnice şi/sau informatice de realizare efectivă, ca urmare a procesului de înrolare a echipamentelor din instanţe într-un sistem centralizat, administrat din exteriorul autorităţii judecătoreşti. "Orice potenţială vulnerabilitate identificată poate fi tratată şi aliniată atât principiilor de drept cât şi celor privind guvernanţa IT, în condiţiile în care proiectele respective au fost finanţate în considerarea contribuţiei nemijlocite a acestora la îndeplinirea unor jaloane din PNRR", arată sursa citată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră