marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10149 articole
Eveniment

Pompieri trimiși la inundații pe mâncarea și apa lor: "Așa este în situațiile de alarmă generală, soldatul trebuie să aibă mereu pregătit un rucsac cu alimente și altele"

Pompieri, la inundații pe mâncarea lor. Zeci de pompieri din Iași au plecat la Galați pentru a sprijini populația în gospodăriile afectate de inundațiile din ultima perioadă. Pompieri, la inundații pe mâncarea lor Astfel, 35 de angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Iași vor sta în zona inundațiilor câteva zile. Citește și: Profesorii de la cursurile de masterat ale lui George Simion, stupefiați de ce face acum liderul AUR: Parcă nu ar fi învățat nimic Ei susțin că vor trebui să reziste câteva zile cu mâncare și bani de acasă. Fiecare dintre pompieri, chiar dacă se afla acasă sau în altă parte, a avut termen 100 de minute pentru a se prezenta la Detașament. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pompieri trimiși la inundații pe mâncarea și apa lor: "Așa este în situațiile de alarmă generală, soldatul trebuie să aibă mereu pregătit un rucsac cu alimente și altele"
Noi beneficiari ai ajutorului de deces, potrivit noii legi a pensiilor, în vigoare de la 1 septembrie. Noul cuantum, semnificativ
Eveniment

Noi beneficiari ai ajutorului de deces, potrivit noii legi a pensiilor, în vigoare de la 1 septembrie. Noul cuantum, semnificativ

Noi beneficiari ai ajutorului de deces. Noua lege a pensiilor, în vigoare de la 1 septembrie 2024, aduce modificări importante în cazul ajutorului de deces, în valoare de 7.567 de lei anul acesta. Noi beneficiari ai ajutorului de deces Legea extinde beneficiarii ajutoarelor pentru a include și persoanele juridice (de exemplu, firmele de pompe funebre), care pot primi ajutorul dacă dovedesc că au suportat cheltuielile de înmormântare. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor De asemenea, ajutorul de deces va fi acordat și pentru persoanele asigurate pentru perioade scurte înainte de deces. Dar și șomerilor, cât și persoanelor aflate în concediu pentru creșterea copilului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Poliția s-a dus acasă la Nuțu Cămătaru ca să găsească un cal furat, dar a descoperit o cămilă și două maimuțe
Eveniment

Poliția s-a dus acasă la Nuțu Cămătaru ca să găsească un cal furat, dar a descoperit o cămilă și două maimuțe

Poliția s-a dus acasă la Nuțu Cămătaru ca să găsească un cal furat, dar a descoperit o cămilă și două maimuțe. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Poliția s-a dus acasă la Nuțu Cămătaru ca să găsească un cal „În cursul zilei de astăzi, 19 septembrie, poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov au pus în aplicare un mandat de percheziţie domiciliară în Sectorul 5 din Municipiul Bucureşti, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de însuşirea bunului găsit, obiectul dosarului fiind reprezentat de un exemplar cabalin de rasă”, a anunțat IPJ Ilfov. Însă, după percheziție, poliția a cerut ajutorul Gărzii de Mediu și a unui ornitolog: „La faţa locului a fost solicitată prezenţa unei echipe din cadrul Gărzii de Mediu - Comisariatul General şi a unui biolog din cadrul Societăţii Ornitologice Române”. Potrivit presei, polițiștii nu au găsit calul, ci mai multe animale sălbatice, printre care două păsări răpitoare, două maimuțe, o cămilă și un cangur alb. Foto: Știri pe surse În consecință, Nuțu Cămătaru va fi acum cercetat de către polițiștii Biroului de Protecţia Animalelor Ilfov. În urmă cu peste un deceniu, la locuinţa lui Nuţu Cămătari autorităţile au găsit patru lei şi doi urşi, într-o grădină zoologică improvizată în cartierul Ferentari din Capitală. Animalele au fost preluate atunci de către autorităţi.

Moarte suspectă la UMF București: secretara-șefă a instituției, găsită decedată într-un lac după ce fusese dată dispărută
Eveniment

Moarte suspectă la UMF București: secretara-șefă a instituției, găsită decedată într-un lac după ce fusese dată dispărută

O moarte suspectă la UMF București. Secretara-şefă a Universităţii de Medicină şi Farmacie ''Carol Davila'', Matei Vali Cătălina, a fost găsită fără viaţă într-un lac din Capitală, anunţă Poliţia Capitalei. O moarte suspectă la UMF București "În urma activităţilor desfăşurate de către poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti (DGPMB) - Serviciul Investigaţii Criminale Sector 2, femeia, în vârstă de 43 de ani, care a fost dată dispărută în cursul zilei de astăzi, a fost găsită fără viaţă, într-un lac din Capitală", a precizat miercuri seara DGPMB. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Cazul a fost preluat de poliţişti din cadrul Serviciului Omoruri. Cercetările sunt continuate de poliţişti din cadrul Serviciului Omoruri, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor şi împrejurărilor în care a avut loc evenimentul. Femeia a fost dată dispărută după ce nu a ajuns miercuri la serviciu. "Astăzi, 18 septembrie 2024, Poliţia Capitalei a fost sesizată cu privire la dispariţia unei femei care a plecat în cursul acestei dimineţi de la adresa de domiciliu din Sectorul 2 şi nu a mai revenit până în prezent. Persoana dispărută se numeşte Matei Vali Cătălina şi este în vârstă de 43 de ani", anunţa Biroul de presă al DGPMB.

Ciucă, despre posibila candidatură a lui Iohannis la Senat: Experiența președintelui nu trebuie irosită, ci valorificată
Eveniment

Ciucă, despre posibila candidatură a lui Iohannis la Senat: Experiența președintelui nu trebuie irosită, ci valorificată

Ciucă, despre proiectul PNL și Iohannis. Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a explicat miercuri faptul că proiectul liberalilor care i-ar permite preşedintelui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare vine să restabilească un drept democratic al fiecărui cetăţean de a alege şi de a fi ales, menţionând că Iohannis are o experienţă în politica externă şi de apărare, care "nu se iroseşte", ci "trebuie valorificată într-un anume fel". Ciucă, despre proiectul PNL și Iohannis "Decizia aceasta vine să restabilească un drept democratic, şi anume dreptul fiecărui cetăţean de a alege şi de a fi ales. Nu este vorba doar de preşedintele Iohannis, nu vorbim de persoană, vorbim de dreptul absolut democratic al unui cetăţean să aleagă şi să fie ales. Ca atare, în momentul de faţă, restabilim acest drept, această libertate", a afirmat Ciucă, la ProTv, întrebat în legătură cu acest proiect legislativ. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Întrebat de ce PNL a depus acum acest proiect, Ciucă a răspuns că, de fiecare dată, PNL a valorificat toată experienţa acumulată de liderii partidului. "La toate evenimentele politice care au avut loc în anul acesta am considerat că este momentul să venim cu o astfel de decizie, ţinând cont că noi, Partidul Naţional Liberal, de fiecare dată, şi dacă vă uitaţi şi în statutul nostru, am valorificat toată experienţa acumulată de către liderii partidului. Nu avem niciun lider de partid care să nu fie în Biroul Politic Naţional", a spus Ciucă. Teama pentru șomajul președintelui Întrebat dacă există teama că preşedintele Iohannis rămâne fără "un job" în politică, Ciucă a spus: "Nu este vorba de job, este chestiunea că nu-i dăm un job, ci românii, dacă îl vor alege, înseamnă că domnia sa va face parte din viitorul Parlament, dacă va decide să candideze". Liderul PNL a precizat că, "în momentul de faţă, este vorba doar despre reabilitarea unui drept constituţional absolut democratic pentru un cetăţean, atât timp cât nu este condamnat, nu încalcă niciun fel de reglementare constituţională". Iohannis, "un președinte cinstit" Despre faptul că prezenţa lui Klaus Iohannis ajută cu ceva PNL, Nicolae Ciucă a menţionat că a fost un preşedinte cinstit şi a avut un comportament absolut democratic şi are o experienţă care trebuie valorificată. "Preşedintele Iohannis - n-am avut niciodată niciun fel de limitare să spun despre domnia sa două lucruri absolut esenţiale: a fost un preşedinte cinstit şi a avut un comportament absolut democratic, a avut o experienţă şi are o experienţă în politica externă şi în tot ceea ce înseamnă spectrul problemelor de apărare, motiv pentru care o astfel de experienţă nu se iroseşte, ea trebuie valorificată într-un anume fel", a explicat Ciucă. Absențele lui Iohannis Întrebat în legătură cu faptul că oamenii ar considera că preşedintele a fost absent, cel puţin în ultima perioadă, şi a scăzut în încredere, Ciucă a răspuns: "La fel ca la partidele aflate la guvernare, şi la preşedinţii aflaţi în funcţie apare acea eroare generată de timpul petrecut în funcţie şi, în momentul de faţă, sigur există şi obiectivism şi subiectivism în analizarea unei persoane care a îndeplinit o anumită funcţie". "Nu trebuie să se irosească nimeni. Noi nu trebuie să irosim. De ce atât de multă, cum să spun, deznădejde şi de ce atât de multă discordie între noi? Putem să fim şi noi uniţi şi să luăm... (...) Preafericitul Augustin zice să preţuim oamenii după aurul lor, nu după noroiul lor", a adăugat Nicolae Ciucă. Propunerea legislativă a PNL Parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, miercuri, la Parlament, propunerea legislativă prin care preşedintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare. Miercuri, Biroul permanent al Senatului a transmis instituţiilor avizatoare - Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social - proiectul de lege al PNL prin care preşedintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent, pe listele unui partid sau a unei alianţe la alegerile parlamentare.

Ciudatul caz al unei doctorițe care a murit într-o cameră de hotel. Avea 56 de ani, nu suferea de nici o boală. Corpul, fără urme de violență
Eveniment

Ciudatul caz al unei doctorițe care a murit într-o cameră de hotel. Avea 56 de ani, nu suferea de nici o boală. Corpul, fără urme de violență

Doctoriță decedată în camera de hotel. Femeia de 56 de ani a fost găsită într-o cameră din hotelul Crowne Plaza din capitală. Doctoriță decedată în camera de hotel Corpul fără viață a fost descoperit de un coleg din Iași, care a solicitat recepției de la hotel să deschidă ușa camerei. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Ea a participat la un congres de gastroenterologie, specializare în care activa. Trupul medicului ieșean nu avea urme de violență. Ulterior, a fost dus la IML București pentru cercetări amănunțite, iar poliția a deschis un dosar în acest sens. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noul bau-bau din educație: contractul educațional. Unii părinți cred că-și pierd drepturile asupra copiilor, pe care-i "predau" școlii
Eveniment

Noul bau-bau din educație: contractul educațional. Unii părinți cred că-și pierd drepturile asupra copiilor, pe care-i "predau" școlii

Contractul educațional și spaimele unor părinți. De mai bine de zece ani părinții semnează un contract educațional atunci când elevul începe un nou ciclu de învățământ, însă în ultimele zile au circulat în mediul online diverse controverse în legătură cu acesta. Contractul educațional și spaimele unor părinți "Prin semnarea acestuia predați copiii", "Vă pierdeți autoritatea tutelară" și "Nu vă lăsați manipulați de directori" sunt o parte dintre concluziile și sfaturile unor părinți. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit "Contractul este semnat atunci când elevul intră într-un ciclu de învățământ. Educația este un parteneriat între școală și familie”, explică purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului Școlar Județean Iași, Antonina Bliorț. Continuarea, în Ziarul de Iași.

VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit
Eveniment

VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit

Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție: filmările exploziilor multiple au devenit virale pe rețelele sociale. Exploziile sunt perfect vizibile din satelit. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Explozia văzută din satelit Ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție Se pare că acesta este cel mai mare depozit de muniție distrus de ucraineni în acest război. El ar fi adăpostit circa 30.000 de tone de muniție, inclusiv echipamente sofisticate, precum rachete Iskander și sisteme Grad, S-300, S-400 și materiale militare furnizate de Coreea de Nord. Depozitul, care a fost lovit de o dronă ucraineană, se află la doar 240 kilometri de Moscova. Mai mulți milibloggeri ruși și ucraineni estimează că depozitul a fost complet distrus întrucât era prost construit, iar oficialii implicați erau corupți: fie bunkărele nu erau suficient de rezistente, fie erau prea apropiate, fie o combinație a acestor factori. Răsărit de soare la Toropets: exploziile nu se mai termină „În Toropets se construiește un arsenal pentru depozitarea rachetelor și muniției conform standardelor mondiale. Acesta ne va permite să adăpostim rezervele de rachete împotriva influențelor externe și să le asigurăm siguranța la incendii și explozii. Sarcina completă a fiecărei unități de depozitare va fi de până la 240 de tone”, declara în 2018 adjunctul ministrului rus al apărării de la acea vreme, Dmitri Bukgakov. Acesta a fost demis în 2022.

Ministerul de Finanțe anunță că legea îl obligă să înghețe salariile bugetarilor dacă datoria publică depășește 50% din PIB. În România, a ajuns la 52% și urcă
Eveniment

Ministerul de Finanțe anunță că legea îl obligă să înghețe salariile bugetarilor dacă datoria publică depășește 50% din PIB. În România, a ajuns la 52% și urcă

Ministerul de Finanțe anunță, într-un document oficial transmis Parlamentului, că legea responsabilității fiscal-bugetare îl obligă să înghețe salariile bugetarilor începând cu semestrul I 2025 dacă datoria publică depășește 50% din PIB. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Datoria publică era la 51,4% la final de iunie, acestea fiind ultimele date disponibile pe site-ul ministerului de Finanțe. Ministerul de Finanțe a răspuns la întrebarea: „La această valoare a datoriei, care a depășit 52% din PIB, guvernul este obligat de lege să ia măsuri urgente - care sunt acestea?”. Ministerul de Finanțe: legea îl obligă să înghețe salariile bugetarilor Ce a răspuns ministerul de Finanțe, prin secretarul de stat Attila Gyorgy: „În situația în care datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB, articolul 13, alineatul doi, din legea responsabilității fiscal-bugetare (...) prevede următoarele: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică (...) În aceste condiții devin aplicabile măsurile prevăzute la articolul 13 din legea 69/2010 (...) iar implementarea acestora trebuie realizată cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constat depășirea pragului de datorie publică de 50% din PIB, respectiv în semstrul I al anului 2025”. Ministerul de Finanțe nu a mai precizat în interpelare, dar, dacă datoria publică sare de 55%, urmează „înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public” - arată aceeași lege a responsabilității fiscale. Citește și: Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat ajung în 2024 la astronomica sumă de 14,63 miliarde lei – Finanțe

Inspector în Construcții, șpagă în aparate de aer condiționat (șase). Amenința să nu semneze procesele-verbale de recepție a blocurilor
Eveniment

Inspector în Construcții, șpagă în aparate de aer condiționat (șase). Amenința să nu semneze procesele-verbale de recepție a blocurilor

Inspector ISC, șpagă în aer condiționat. Bărbatul a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției și s-a ales cu o pedeapsă de doi ani și jumătate de închisoare, cu suspendarea executării. Inspector ISC, șpagă în aer condiționat El a stat în închisoare doar 30 de zile. Judecătorii i-au interzis să mai lucreze în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Tătărușanu, care lucra în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții din 2021, a fost acuzat că ceruse de la un investitor imobiliar șase aparate de aer condiționat, cu modulele Wi-Fi aferente, pentru a semna procesul-verbal de recepție finală a unui bloc de locuințe cu două etaje din Hlincea. Investitorul a respins inițial solicitarea lui Tătărușanu, invocând faptul că toate actele erau în regulă, iar valoarea șpăgii cerute, de 20.000 lei, era exagerată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat ajung în 2024 la astronomica sumă de 14,63 miliarde lei - Finanțe
Eveniment

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat ajung în 2024 la astronomica sumă de 14,63 miliarde lei - Finanțe

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat ajung în 2024 la astronomica sumă de 14,63 miliarde lei, arată un document al ministerului de Finanțe. Ele reprezintă puțin peste 0,8% din PIB-ul estimat pentru 2024. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat Din această sumă, cea mai mare parte, respectiv 5,84 miliarde de lei, ajunge la pensiile foștilor angajați ai Internelor. Încă 3,86 miliarde se duc la pensiile plătite de casa de pensii a apărării, iar 768 de milioane de lei încasează, în 2024, pensionarii SRI. Documentul ministerului de Finanțe mai arată că, în 2024, contribuabilii vor plăti 129,4 milioane de lei pentru pensiile foștilor parlamentari. Mai mulți parlamentari PNL, în frunte cu liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, au depus, la 11 septembrie, un proiect de majorare a pensiilor militarilor, apreciind că aceștia ar fi discriminați față de pensionarii obișnuiți. Ce propun inițiatorii: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special”. În prezent, cuantumul pensiilor militare de stat „se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică”.

Prințesa Kate își reia îndatoririle oficiale după încheierea ședințelor de chimioterapie. Programul, mai puțin încărcat decât de obicei
Eveniment

Prințesa Kate își reia îndatoririle oficiale după încheierea ședințelor de chimioterapie. Programul, mai puțin încărcat decât de obicei

Prințesa Kate își reia îndatoririle oficiale. Prinţesa Kate a participat marţi la Castelul Windsor la o reuniune dedicată copiilor de vârstă fragedă, un angajament ce marchează revenirea sa în cadrul activităţilor oficiale ale casei regale britanice, la doar câteva zile după ce a anunţat încheierea şedinţelor sale de chimioterapie. Prințesa Kate își reia îndatoririle oficiale Soţia prinţului William, moştenitorul tronului britanic, a apărut astfel în registrul oficial al angajamentelor familiei regale pentru prima dată după ziua de 9 septembrie, când a anunţat într-o înregistrare video finalizarea tratamentului său medical. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene "Prinţesa de Wales a patronat în această după-amiază o reuniune dedicată copiilor de vârstă fragedă la Castelul Windsor", situat la vest de Londra, precizează un mesaj publicat marţi seară. Potrivit mai multor mass-media britanice, este vorba despre prima activitate oficială din acest an pentru prinţesa de 42 de ani, al cărei program de lucru va trebui să rămână simplificat în perioada imediat următoare. Prinţesa de Wales, ale cărei apariţii publice sunt examinate cu mare atenţie de presă, a dispărut brusc din peisajul mediatic după Crăciunul din 2023. După ce a fost spitalizată în ianuarie 2024 pentru "o intervenţie chirurgicală abdominală", ea a anunţat în luna martie că a fost diagnosticată cu cancer, fără să precizeze natura acestuia. Prima apariție în public, după diagnostic Prinţesa Kate a reapărut în public pentru prima dată pe 15 iunie, cu ocazia paradei Trooping the Colour, o ceremonie organizată în fiecare an pentru a marca ziua de naştere a regelui britanic. Ea a fost ovaţionată atunci de mulţimea de spectatori în timp ce s-a aflat în balconul oficial al Palatului Buckingham, alături de familia regală. Apoi, prinţesa Kate a asistat la finala masculină de la Wimbledon, la începutul lunii iulie, unde i-a înmânat trofeul jucătorului care a câştigat turneul, spaniolul Carlos Alcaraz. Pe 9 septembrie, ziua în care a anunţat că a încheiat tratamentul de chimioterapie, prinţesa Kate a declarat că aşteaptă "cu nerăbdare să se întoarcă la muncă şi să întreprindă activităţi publice în lunile următoare".

Abia după morți și sute de sinistrați, ministrul Mediului cere finanțare de la Guvern să repare niște baraje
Eveniment

Abia după morți și sute de sinistrați, ministrul Mediului cere finanțare de la Guvern să repare niște baraje

Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că în şedinţa de guvern de miercuri va propune o listă întreagă de investiţii care să fie demarate în regim de urgenţă în judeţele Galaţi şi Vaslui, în principal proiecte privind amenajări hidrotehnice cu caracter nepermanent, cu rolul de a proteja comunele, printre acestea numărându-se şi finalizarea barajului de la Suhurlui. Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor Ministrul a făcut precizările înainte de reuniunea guvernamentală, la solicitarea presei. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene "Dacă vorbim doar de despre barajul de la Suhurlui, pot să vă spun că există o amenajare hidrotehnică începută în perioada comunistă şi abandonată în anul 1989. Acea amenajare hidrotehnică nu a fost vreodată terminată, ea avea rol principal acela de a asigura apă pentru irigarea terenurilor agricole din zona respectivă, avea o capacitate de 200 de milioane de metri cubi. Şi, doar ca să vă faceţi o idee, Vidraru, barajul, înmagazinează 320 de milioane de metri cubi. Deci, în niciun caz nu avem nevoie de un volum atât de mare acolo. Şi propunerea pe care am să o fac este aceea de a transforma, dintr-o amenajare cu funcţia principală de irigaţii, într-o acumulare nepermanentă de o capacitate mai mică, dar specialiştii vor decide volumul necesar pentru acea amenajare cu rolul de a proteja comunele, localităţile din aval, dacă-mi amintesc bine, e vorba de localităţile Suhurlui, Slobozia Conachi şi Slobozia Pechea", a declarat Mircea Fechet, miercuri, înainte de şedinţa de Guvern. Listă de investiții El a adăugat că, pe lângă proiectul de la Suhurlui, ministerul va propune "o listă întreagă de investiţii pe care să le demareze în regim de urgenţă în judeţele Galaţi şi Vaslui". "Vorbim, în principal, de amenajări hidrotehnice cu caracter nepermanent. Specialiştii vor decide câţi bani urmează fie alocaţi. Ca să vă faceţi o idee, amenajarea de la Tecuci, pe râul Tecucel, pe care o terminăm în decembrie anul acesta, care e mai mică decât cea de la Suhurlui, a costat 30 de milioane de euro", a declarat Fechet. Legat de situaţia din judeţul Galaţi, ministrul Mediului a precizat că şi miercuri a fost emis un Cod galben în zonă, adăugând că "asta nu înseamnă că neapărat există un risc suplimentar de inundaţii, la această oră". În acelaşi context, el a fost întrebat dacă există riscuri de viituri pe Dunăre, în sectorul românesc, având în vedere debitele mari înregistrate de fluviu în această perioadă. "Voi face o comunicare şi pe acest subiect. În acest moment vă spun că nu există niciun risc în legătură cu Dunărea. Vom avea, cel mai probabil, un maxim care se va apropia de 10 metri cubi pe secundă, dar asta nu este o situaţie de negestionat. Vă reamintesc că în 2006 am avut la Baziaş 15.800 de metri cubi pe secundă şi autorităţile române s-au descurcat foarte bine", a mai declarat Mircea Fechet.

Ciolacu se simte în pericol, a cerut măsuri speciale de securitate la Parlament pe durata mutării Guvernului
Eveniment

Ciolacu se simte în pericol, a cerut măsuri speciale de securitate la Parlament pe durata mutării Guvernului

Guvernul solicită măsuri speciale de securitate. Secretarul general al Guvernului a solicitat o delimitare a zonei din Palatul Parlamentului în care se va muta Executivul, pe perioada consolidării Palatului Victoria, din raţiuni de protocol şi de securitate, a precizat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin. Guvernul solicită măsuri speciale de securitate "Această solicitare a venit în contextul în care (...) există deja lucrări sau planuri aprobate şi finanţate pentru ca sediul Guvernului să fie mutat, pentru că Palatul Victoria intră într-o etapă majoră de reabilitare termică şi consolidare", a spus Constantin, după şedinţa de guvern, întrebat pe această temă. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene "Dacă sunteţi familiar şi cred că şi eu localizez destul de bine partea din Palatul Parlamentului care va reveni Guvernului în perioada următoare, e nevoie, cum este şi la Palatul Victoria, de altfel, din raţiuni de protocol şi de securitate, să fie definit un perimetru foarte clar, care este la dispoziţia exclusivă a Guvernului", a adăugat acesta. Delimitarea spațiului din Palatul Parlamentului El a adăugat că este vorba ca, în cadrul perimetrului larg al Palatului Parlamentului, să fie delimitată "cu stricteţe şi cu acces" zona destinată Executivului, "cu rigoarea care se aplică deja la sediul Guvernului actual". "De asemenea, dacă nu mă înşel, în acea parte cu Senatul, dinspre Catedrala Mântuirii Neamului, în spate este şi Muzeul de Artă Contemporană, unde accesul este deschis, să spunem, sau se face mai uşor, şi din aceste considerente - protocol şi securitate - Guvernul a cerut o delimitare care se va face oricum, în bună colaborare şi cu Senatul, dar şi cu Secretariatul General, la Palatului Parlamentului", a mai precizat Mihai Constantin. Regimul juridic al terenurilor În 11 septembrie, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a discutat un memorandum al secretarului general al Camerei prin care se arăta că SGG a solicitat "trecerea în administrarea RA-APPS a două terenuri (...), cu destinaţia primiri oficiale, gestionare parc auto al RA-APPS şi parcare pentru Aparatul de lucru al Guvernului, în vederea asigurării infrastructurii exterioare necesare desfăşurării temporare a activităţii Secretariatului General al Guvernului şi Cancelariei Prim-Ministrului". În document se arată că unul dintre terenuri se află în administrarea Senatului, iar celălalt în administrarea Camerei Deputaţilor. "Regimul juridic al terenurilor care fac obiectul solicitării Secretariatului General al Guvernului este reglementat prin art. 1 din Legea nr. 137/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 226/2008, potrivit căruia terenul aferent Palatului Parlamentului României este şi rămâne în domeniul public al statului şi în administrarea Camerei Deputaţilor şi a Senatului", se precizează în memorandumul aprobat de Biroul permanent al Camerei. Elemente specifice de pază În solicitarea adresată conducerii Senatului în 2 august de secretarul general al Guvernului se arată că în aceste spaţii "este imperios necesar să fie facilitată implementarea elementelor specifice de siguranţă, securitate şi pază". "Ca urmare a vizitei de lucru din data de 30.07.2024, vă aducem în atenţie un aspect de importantă sporită şi cu impact asupra mutării Aparatului de lucru al Guvernului în Corpul B3, şi anume acela al accesului şi amenajării spaţiului necesar primirilor oficiale (reprezentat în Anexa nr. 1), spaţiu pentru care este imperios necesar să fie facilitată implementarea elementelor specifice de siguranţă, securitate şi pază pe care acest tip de activitate le impun, în conformitate cu legislaţia specifică. În momentul de faţă, acest spaţiu identificat ca pe viitor să fie destinat primirilor oficiale are funcţionalitatea de parcare şi cale de rulare cu sens unic spre ieşirea din curtea Palatului Parlamentului către strada Izvor, nr. 2 - 4. În vederea atribuirii funcţionalităţii de spaţiu pentru primiri oficiale este necesară implementarea unor bariere şi sisteme LPR (License Plate Recognition) conectate cu sistemul de securitate şi control acces deja existent la nivelul Corpului B3", se menţionează în adresa SGG. De asemenea, în document se mai menţionează că "un alt aspect privind amenajarea infrastructurii exterioare se referă la amenajarea spaţiilor necesare acomodării necesarului RA-APPS - DBN pentru desfăşurarea activităţilor contractate pentru Aparatul de lucru al Guvernului, zonă de parcare a autoturismelor, zonă de amplasare a dispeceratului, zonă de aşteptare a personalului angajat să desfăşoare activităţi transport persoane şi de asemenea cu respectarea prevederilor legislative privind accesul, siguranţa şi paza". "În acelaşi sens al amenajării infrastructurii exterioare, aducem în atenţie faptul că se impune amenajarea unei parcări cu barieră şi sistem LPR pentru Aparatul de lucru al Guvernului pe un teren reprezentat grafic în Anexa nr. 2. Drept urmare a celor prezentate mai sus vă solicităm sprijinul şi propunem preluarea în administrare de către RA-APPS a terenurilor ce vor avea destinaţia primiri oficiale, gestionare parc auto al RA-APPS şi parcare pentru Aparatul de lucru al Guvernului în vederea conformării cu prevederile legislative în ceea ce priveşte accesul, paza, protecţia şi securitatea în Corpul B3 din Palatul Parlamentului", se solicita în document

PNL face orice pentru ca Iohannis să poată candida la parlamentare: pregătește schimbarea legislației electorale
Eveniment

PNL face orice pentru ca Iohannis să poată candida la parlamentare: pregătește schimbarea legislației electorale

PNL vrea schimbarea legii pentru Iohannis. PNL consideră că orice persoană care nu are interzis dreptul constituţional de a candida la alegerile parlamentare trebuie să poată să se înscrie în cursa electorală, a declarat, miercuri, liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu. PNL vrea schimbarea legii pentru Iohannis "Grupul PNL pregăteşte ceva şi va anunţa în mod transparent în scurtă vreme, are legătură cu posibilitatea oricărei persoane care nu are interzis dreptul de a candida (...) să poată candida", a precizat Fenechiu, la Senat. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene "Constituţia României interzice în mod expres unor categorii, bine indicate, să candideze - magistraţi, judecătorii CCR, Avocatul Poporului. Persoanele care nu se încadrează în această categorie, în opinia PNL, trebuie să poată candida. Şi atunci (...) ce facem noi vizează acest aspect", a adăugat acesta. Amendamentul folosit de Iliescu Întrebat dacă este acelaşi amendament care i-a permis fostului preşedinte Ion Iliescu să candideze în urmă cu 20 de ani, Daniel Fenechiu a răspuns: "Cu siguranţă, nu. Noi nu vrem să-l facem preşedinte pe Ion Iliescu". În ceea ce priveşte opinia potrivit căreia candidatura preşedintelui Klaus Iohannis la alegerile parlamentare ar defavoriza PNL, senatorul PNL a afirmat: "Fac parte dintre cei care l-au susţinut pe Klaus Iohannis şi la prima candidatură şi la a doua. Niciodată nu m-am dezis de Klaus Iohannis şi cred că experienţa unui preşedinte într-o zonă politică este deosebită. După ce ai fost cinci sau 10 ani la Cotroceni, cred că anvergura ta, experienţa ta este extrem de importantă. (...) Să îţi serveşti patria din orice poziţie este o chestiune onorantă". Iohannis ar putea candida la parlamentare Parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, miercuri, la Parlament, propunerea legislativă prin care preşedintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare. Proiectul modifică, în acest sens, articolul 52 din legea privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor. "Preşedintele României, în funcţie de data alegerii Camerei Deputaţilor şi Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, a unei alianţe politice sau a unei alianţe electorale pentru obţinerea unui mandat de senator sau de deputat. În cazul în care este ales senator sau deputat, preşedintele României este obligat, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat şi cea de preşedinte", prevede proiectul. Iniţiatorii arată, în expunerea de motive a proiectului, că articolul 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente este reglementată interdicţia expresă pentru un independent de a candida pe listele unui partid sau alianţe politice ori electorale. "Dispoziţia legală instituie la modul absolut această interdicţie, deşi există cel puţin o situaţie care, nereglementată, constituie o veritabilă încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, respectiv a dreptului constituţional de a fi ales prevăzut de art.37 din Constituţie. Situaţia care este necesară a fi reglementată în procedură de urgenţă este situaţia Preşedintelui României, aflat în exercitarea mandatului, care nu are dreptul de a candida la alegerile generale în cazul în care alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor se desfăşoară în acelaşi an cu data la care ajunge la termen mandatul de preşedinte pe care îl exercită", arată aceştia. De asemenea, iniţiatorii mai menţionează că necesitatea modificării legislative rezultă şi din "jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a consacrat obligaţia reglementării situaţiei care constituie obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative". Soluție legislativă "justificată", în opinia PNL Potrivit acestora, "soluţia legislativă nu este o noutate în dreptul pozitiv românesc, fiind normă în vigoare în perioada 2004 - 2008 ( art.5 alin.7 din Legea nr.373/2004)". "Soluţia legislativă îşi justifică urgenţa deoarece suntem în situaţia în care unor cetăţeni le este interzis dreptul de a fi aleşi, deşi îndeplinesc toate condiţiile constituţionale şi legale de a exercita acest drept. Soluţia legislativă respectă recomandările Comisiei de la Veneţia, deoarece este în favoarea lărgirii conţinutului dreptului de a fi ales, ci nu restrânge acest drept electoral fundamental. Precizăm că măsurile propuse prin prezentul act normativ nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înţelesul stabilit de jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României (de exemplu Deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 1189/2008, nr. 1248/2008, nr. 1221/2008 şi nr. 47/2018), respectiv Codul de bune practici în materie electorală, şi nici nu îngreunează organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Prezenta iniţiativă legislativă nu are un impact asupra bugetului de stat", mai precizează cei doi iniţiatori în expunerea de motive. Iniţiatorii au solicitat procedură de urgenţă în dezbaterea şi adoptarea actului normativ. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră