Românii cumpără aur în cantități industriale în 2025, mult peste achizițiile din 2024, pentru a-și securiza economiile
Românii încep să investească în aur. Cantitatea de aur achiziționată de români a crescut cu aproximativ 65% în primul trimestru din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit unei analize Tavex România. Această creștere vine în contextul unor fluctuații semnificative ale prețului aurului, alimentate inclusiv de declarațiile noului președinte american, Donald Trump.
Prețul aurului, fluctuații de peste 6% într-o singură săptămână
În luna aprilie 2025, prețul aurului a atins un record de 3.163 dolari/uncie, dar a scăzut apoi până la 2.960 dolari/uncie într-un interval de câteva zile – o variație de peste 6%.
Aceste oscilații sunt atribuite incertitudinilor economice globale și tensiunilor comerciale generate de noua administrație americană.
Românii încep să investească în aur
Potrivit Tavex, românii sunt tot mai interesați de aurul de investiții, în special sub formă de lingouri și monede.
„Aurul fizic nu are risc de contrapartidă, spre deosebire de acțiuni sau obligațiuni. Devine proprietatea deținătorului imediat ce tranzacția este încheiată”, explică Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.
Aurul, activ de refugiu în perioade de criză
Printre motivele creșterii investițiilor în aur se numără performanța aurului în perioade economice instabile și protecția împotriva inflației.
De asemenea, un motiv important rămâne lipsa riscului de pierdere a investiției, potrivit sondajului Consiliului Mondial al Aurului
Scade cantitatea de aur de investiții vândută de români
Un alt semnal pozitiv este că românii vând mai puțin aur de investiții, semn că încep să adopte o strategie de păstrare pe termen lung.
În schimb, vânzările de bijuterii din aur au crescut cu 170% în T1 2025, impulsionate de creșterea prețului metalului galben.
România, în urma altor țări europene la rezervele de aur
Deși aurul atrage tot mai mult interes din partea populației, Banca Națională a României nu a urmat exemplul Poloniei, Cehiei sau Ungariei, care și-au extins consistent rezervele.
Polonia, de exemplu, a achiziționat 103 tone de aur începând din 2024, ducând ponderea aurului în rezervele sale internaționale la 21%. România deține în prezent 103,6 tone, echivalentul a doar 9,5% din totalul rezervelor.
BNR nu cumpără mai mult aur
Potrivit răspunsului oficial oferit de BNR către Tavex, strategia băncii este orientată spre menținerea lichidității pe piețele valutare, ceea ce a permis stabilizarea cursului EUR/RON în jurul valorii de 4,97.
Această decizie limitează însă potențialul de diversificare a rezervelor internaționale prin creșterea ponderii aurului.
De la Bretton Woods la criza actuală
Analiza face o paralelă cu anul 1944, când a fost semnat Acordul de la Bretton Woods, ce a stabilit cursuri de schimb fixe și a legat dolarul de aur.
Sistemul a durat până în 1971, când președintele Nixon a pus capăt convertibilității dolarului în aur, marcând începutul volatilității valutare moderne.
Strategia economică a SUA sub Trump
Stephen Miran, consilier economic al lui Donald Trump, susține că dolarul este supraevaluat, ceea ce afectează competitivitatea SUA.
Printre soluțiile propuse se numără:
- Impunerea de tarife vamale pentru negocierea unei devalorizări a dolarului
- Presiuni geopolitice: reducerea prezenței militare americane ca instrument de negociere
- Restructurarea datoriei publice – extinderea maturității obligațiunilor sau amânarea plăților dobânzilor
