Din ce în ce mai mulți români cred că UE limitează suveranitatea țării, dar vor stabilitate
Aproape 39% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, arată datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a. În același timp, percepțiile sunt profund ambivalente: o parte semnificativă dintre cei care văd această limitare o asociază, paradoxal, cu beneficii economice. Suveranitate versus nivel de trai: percepții contradictorii Dintre românii care cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, 37,7% consideră totuși că acest lucru contribuie la creșterea nivelului de trai. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” Raportat la populația totală, aproximativ 15% dintre români împărtășesc această opinie. Pe de altă parte, circa 22% dintre români cred că limitarea suveranității ca urmare a apartenenței la Uniunea Europeană afectează negativ nivelul de trai, în timp ce 15% sunt de părere că aceasta îl îmbunătățește. Evoluția percepțiilor față de UE Datele colectate în perioada 13–15 ianuarie arată o creștere ușoară a ponderii celor care cred că UE limitează suveranitatea națională: 38,9%, față de 38,1% în septembrie 2025. În paralel, a scăzut procentul celor care nu consideră că UE afectează semnificativ suveranitatea, de la 52,4% la 45,9%. De asemenea, a crescut ponderea celor indeciși sau care nu răspund, până la 15,3%. Cine percepe UE ca limitând suveranitatea României Percepția suveranistă este mai accentuată decât media în rândul votanților PSD și AUR, al bărbaților, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație medie și al locuitorilor din orașele mici. În schimb, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații la stat tind să respingă ideea că apartenența la UE limitează suveranitatea națională. Negociere în interiorul UE, nu ieșire: poziția majoritară În ceea ce privește protejarea intereselor economice, 69,1% dintre respondenți consideră că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul Uniunii Europene. Totuși, această opțiune este în scădere față de aprilie 2025, când era susținută de peste 80% dintre români. Susținerea ieșirii României din UE a crescut la 11,2%, de la 4,8% în aprilie 2025, în timp ce 11,8% consideră că nu este nevoie de nicio acțiune, deoarece interesele economice și naționale sunt deja protejate. Profilul euroscepticismului și al pragmatismului european Ieșirea din Uniunea Europeană este susținută peste medie de bărbați și persoane cu educație primară. În schimb, ideea renegocierii condițiilor în interiorul UE este susținută mai ales de votanții PNL și USR, de femei, de persoane cu educație superioară, de locuitorii din marile orașe și de angajații la stat. Cum ar fi viața românilor fără Uniunea Europeană Potrivit sondajului, 22,4% dintre români cred că viața lor ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa, în timp ce 54,9% consideră că viața le-ar fi mai grea. Restul respondenților cred că viața ar rămâne la fel sau nu au oferit un răspuns. Niciun electorat relevant al partidelor politice majore nu consideră, în majoritate, că desființarea UE ar aduce o îmbunătățire a calității vieții. INSCOP: Pro-europenism pragmatic, nu identitar Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică aceste rezultate printr-un „paradox structural”: românii acceptă ideea unei pierderi de suveranitate, dar sprijinul pentru UE este unul defensiv și pragmatic, bazat mai degrabă pe teama de pierdere decât pe o loialitate simbolică profundă. Potrivit acestuia, preferința clară pentru renegociere, nu pentru ieșire, indică un „naționalism de negociere”, nu unul de ruptură. UE este asociată majoritar cu securitate și predictibilitate, însă acest sprijin poate fi erodat rapid de discursuri populiste, în lipsa unor beneficii concrete resimțite zilnic. Datele sondajului INSCOP Cercetarea a fost realizată în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
