Adrian Câciu: Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat. Va urma o perioadă complicată, dar nu se pune problema înghețării salariilor
Adrian Câciu spune că inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat iniţial, dar că această creștere are o componentă puternică de inflaţie importată. România nu va cere ajutorul FMI, precizând că are la dispoziţie mulţi bani din partea Uniunii Europene şi că nu trebuie decât să îi cheltuie.
“Nu este cazul să cerem ajutorul FMI. FMI acordă asistenţă tehnică şi pe sistemul fiscal, reforma fiscală, a fost şi vizita FMI pentru ceea ce înseamnă evaluarea pe articolul 4, ştiţi că suntem în fiecare an evaluaţi.
Nu este cazul. Nu este cazul deşi toate instituţiile financiare au spus dacă cineva are nevoie, noi suntem la dispoziţie, cum şi Banca Mondială anunţă un pachet foarte mare de sprijin pentru statele care sunt în dificultate, Fondul Monetar la fel, nu este cazul.
Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat
România, deocamdată, are foarte mulţi bani la dispoziţie din partea Uniunii Europene şi nu are decât să-i cheltuie. Atât trebuie să facă, să găsească soluţia să absoarbă fondurile europene.
Sunt banii care sunt vin din exerciţiul financiar în derulare care pot să ţină România pe următorii doi ani fără probleme”, aspus ministrul Finanţelor.
Despre inflație, Adrian Câciu a spus că a crescut mult mai mult decât s-a prognozat inițial și că o componentă a creșterilor de prețuri a fost importată dacă din alte țări foarte dezvoltate din punct de vedere economic, care au ajuns și ele la inflații istorice.
”Nu mă refer doar la Statele Unite sau Marea Britanie. Mă refer la Olanda unde inflația a crescut cu 65%, de la 7,3% la 11,9%. Deci sunt componente care vin ca șoc extern. Este un puseu inflaționist extern. Soluția la aceste lucruri este să reduci dependența de importuri ca să poți să-ți ții prețurile naționale la un nivel rezonabil. Vor mai fi două sau trei luni complicate, acest puseu inflaționist care, la bază are criza prețurilor la energie, efectele conflictului asupra fluxului de comerț cu petrol, distorsionarea unor lanțuri de aprovizionare pe zona alimentară”, a declarat Adrian Câciu.
Una dintre soluțiile la criza actuală este creșterea producției
Ministrul Finanțelor spune că una dintre soluțiile care ar funcționa eficient în situația actuală va fi mărirea producției, pentru a crește oferta și a echilibra cererea.
”Producție mai mare înseamnă ofertă mai mare. Dacă vrem să avem scăderi de prețuri trebuie să avem ofertă mai mare. Și la energie este aceeași soluție: investiții în energie, ca să avem ofertă mai mare și să putem avea prețuri mai mici”, explică Adrian Câciu.
Ministrul român al Finanțelor este, totuși, un optimist și vede economia crescând în 2022 cu 4%. E mai optimist chiar și decât agențiile internaționale de rating care prevăd o creștere de economică în România în jur 2,1%.
Fondul Monetar Internațional a tăiat prognoza de creștere a economiei românești la 2,2% în acest an, după ce estima în urmă cu șase luni o apreciere cu 4,8% a Produsului Intern Brut.
Legea responsabilității fiscale ar trebui privită nuanțat
Datoria publică nu îi provoacă nicio neliniște ministrului român al finanțelor. El nu anticipează o deteriorare masivă și a explicat că recenta creștere a datoriei publice cu peste 50% este ”temporară și s-a datorat împrumutului din PNNR”.
Adrian Câciu a spus că aprecierea cheltuielilor de apărare și a celor pentru sectorul energetic, considerate ca fiind esențiale de Comisia Europeană, vor fi susținute prin emisiuni de bonduri și împrumuturi ”care se vor face prin investiții în aceste sectoare”.
Despre Legea responsabilității fiscale, care obligă guvernul să ia măsuri de reducere a cheltuielilor dacă datoria publică depășește 50% din PIB, ministrul Finanțelor spune că ar trebui privită nuanțat. El consideră că acele cheltuieli, foarte necesare pentru investiții, ar trebui să fie scăzute din evaluarea datoriei, conform legii.
”Nu este cazul să discutăm de înghețări de salarii în acest moment. Evident putem discuta de o prudență bugetară”, a explicat Adrian Câciu.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în ianuarie datoria publică a României a atins nivelul de 50,2% din PIB (591,5 miliarde de lei), iar în februarie a urcat la 50,6% din PIB (595,9 miliarde de lei).
