sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: Adrian Caciu

8 articole
Economie

PIB-ul a picat mai dur decât se estimase

PIB-ul României a picat în trimestrul IV din 2023 mai dur decât se estimase inițial: cădere de 0,5% față de trimestrul III din 2023, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică (INS). La 14 februarie, INS anunțase că, din calculele preliminare, scăderea PIB este de doar 0,4%. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” A fost dezastru și la buget, în ianuarie: deficitul, dublu față de aceeași perioadă din 2023, iar cheltuielile de personal au crescut cu 21%. Informațiile apar în execuția bugetară pe ianuarie 2024, publicată azi de Ministerul de Finanțe. România are cea mai mare inflație din UE, înregistrează una din cele mai mari căderi ale PIB, iar investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut, deși liderii alianței majoritare au promis că vor reduce cheltuielile statului. PIB-ul a picat mai dur decât se estimase „Produsul intern brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5%1 comparativ cu trimestrul III 2023. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,0% pe seria brută şi de 1,1% pe seria ajustată sezonier”, a arătat INS. Joi, ministrul PSD al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, contesta aceste date. „Întorcându-mă la cum s-a încheiat anul 2023. Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere. O să vedem acest lucru în lunile următoare, pe PIB provizoriu cel puţin I şi cu siguranţă la II vom vedea acest lucru. Economia românească nu este în regres. Sunt foarte multe voci. Este frumos să prezentăm apocalipse, pentru că teama duce la un instinct de conservare exacerbat care poate să ducă şi la prudenţă, dar de regulă are un efect negativ din perspectivă investiţională", a declarat Adrian Câciu

PIB-ul a picat mai dur decât se estimase Foto: Guvernul României
Noul negociator al Republicii Moldova cu UE, Cristina Gherasimov, are doctorat la Rutgers Foto: Facebook
Politică

Negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la Rutgers

Noul negociator al Republicii Moldova în relația cu UE, Cristina Gherasimov, are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În prezent, ea este ministru pentru Afaceri Europene, în guvernul Dorin Recean. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg În schimb, omologul ei din România, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a făcut facultatea la o controversată universitate privată, Româno-Americană. Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la Rutgers Gerasimov are două masterate, unul în studii internaționale și europene avansate, luat la Institutul European pentru Studii Internaționale Avansate, Nisa (Franța) și Berlin (Germania), și altul în relații internaționale, la Universitatea Wroclaw, din Polonia. Ea are și un doctorat în științe politice la Universitatea Rutgers. În clasamentul ARWU, această universitate este pe pozițiile 101-150 la nivel internațional și 39-51 în SUA. Gherasimov a fost lector la Rutgers, din 2013 în 2017, după care a lucrat pentru mai mult organizații nonguvernamentale, inclusiv la Consiliul German pentru Afaceri Externe (DGAP), Centrul Robert Bosch pentru Europa Centrală şi de Est, Rusia şi Asia Centrală, Berlin, din Germania, până în 2021. Adrian Câciu a fost bugetar în aproape întreaga sa carieră, fiind co-autor al programului de guvernare al PSD. El a fost plătit pentru a scrie în favoarea controversatei companii chinezești Huawei, ocazie cu care a criticat acorduri critice între România și SUA.

Omul lui Câciu, bănet din CA-uri. Aici, împreună cu soția (sursa: Facebook/Mike Maria Arina)
Investigații

Omul lui Câciu, bănet din CA-uri

Omul lui Câciu, bănet din CA-uri. Eduard Mike, șeful de cabinet al pesedistului Adrian Câciu la Ministerul Finanțelor și Ministerul Fondurilor Europene, a fost plasat în patru consilii de administrație de unde a câștigat mai mulți bani decât președintele Klaus Iohannis. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Ultima funcție primită este cea de președinte al Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), deși Mike nu are legătură cu domeniul. Nu s-a mulțumit doar cu atât: i-a făcut rost de un loc într-un consiliu de administrație și soției sale, Maria Arina Mike, o juristă angajată la Fondul de Garantare a Creditului Rural. Tot în Consiliul de Administrație al AACR se regăsește și fermierul Mihai Neacșu, fratele lui Marian Neacșu, actualul Secretar General al Guvernului. Crescut printre oamenii lui Dragnea Eduard Mike lucra pe funcția de consilier juridic în anul 2016 la firma 3T Construct SRL din Piatra Neamț, controlată de oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea, fostul lider al PSD. De exemplu, în perioada 2010-2014, firma 3T Construct a fost controlată de Petre Pitiș, directorul companiei Tel Drum. Petre Pitiș și-a cedat părțile sociale Nicoletei Pene, cea care deținea pe atunci funcția de director comercial al Tel Drum. Apoi s-a retras și Nicoleta Pena, după ce societatea a fost suspectată de fraudarea fondurilor europene. În prezent, societatea este deținută de Ana Pop și Gheorghe Viorel Pop. Căsătorie de succes bugetar Consilierul juridic de la 3T Construct, Eduard Mike, și-a luat și el tălpășița și, în anul 2016, a ajuns tocmai la Ministerul Agriculturii, pe funcția de consilier personal al unui secretar de stat. Apoi a fost avansat pe funcția de director de cabinet. La finalul anului 2016, a a fost angajat într-una dintre direcțiile de la Ministerul Agriculturii pe funcția de consilier asistent. Apoi, în octombrie 2017, s-a însurat cu gălățeanca Maria Arina Gîndac. La câteva luni după ce a terminat facultatea de drept la Universitatea "Nicolae Titulescu" din București, tânăra Maria Arina Mike a fost angajată ca jurist la Fondul de Garantare a Creditului Rural, deținut de CEC Bank și statul român prin Ministerul Agriculturii. Între timp, Eduard Mike a fost avansat pe funcția de consilier superior. Omul lui Câciu, bănet din CA-uri Eduard Mike a ajuns în anul 2022 de la Agricultură direct pe funcția de șef de cabinet al ministrului Finanțelor, pesedistul Adrian Câciu. La momentul detașării nu făcea parte din nici un consiliu de administrație. Treptat, ministrul Adrian Câciu l-a recomandat pentru mai multe consilii de administrație. De exemplu, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu l-a plasat în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Șeful său, ministrul Adrian Câciu, l-a numit în Consiliul de Administrație al Fondului Român de Contragarantare. Pasionat de tehnică, nu de interceptare, a intrat și în Consiliul de Administrație al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică. Și, pentru că stătea prost cu timpul, Eduard Mike a decis ca soția sa, Maria Arina Mike, să fie numită în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Imprimeria Națională. L-a urmat pe Câciu la Proiecte Europene Între timp, Eduard Mike a renunțat la funcția de consilier superior la Agricultură și s-a făcut expert la ministerul Finanțelor. Din această nouă postură la Finanțe, tot pe filieră PSD, a fost numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Ulterior, după ce și-a aranjat actele, expertul Eduard Mike a fost detașat pe funcția de director de cabinet al ministrului Adrian Câciu la Ministerul Invesițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). În ultima declarație de avere depusă în iulie 2023, Eduard Mike a declarat că a încasat un salariu de 76.029 lei pentru funcția de director de cabinet a ministrului Finanțelor Adrian Câciu. Fondul Român de Garantare i-a plătit 88.820 lei. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere l-a plătit cu 81.552 lei, în timp ce de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică a încasat 9.850 lei. Soții Mike, fericire financiar-bugetară (sursa: integritate.eu) Mai bine plătit decât Iohannis sau Ciolacu În total: 256.251 lei, adică în jur de 52.000 de euro anual. Comparativ, președintele Klaus Iohannis a încasat un salariu anual de aproximativ 182.000 lei, cu aproape 70.000 lei mai puțin decât șeful de cabinet al lui Adrian Câciu. În timp ce premierul Marcel Ciolacu a încasat de la stat în jur de 162.000 lei, cu aproape 94.000 lei mai puțin decât Eduard Mike. Nici Maria Arina Mike nu s-a lăsat mai prejos. Pentru funcția de consilier juridic la Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost plătită cu aproape 35.000 lei, iar pentru funcția de membru în CA al Imprimeriei Naționale a luat peste 47.000 lei. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Eduard Mike în legătură cu numirile sale în CA-uri, dar s-a lovit de un refuz total.

FOTOGALERIE Viața secretă a bugetarului Adrian Câciu: dezlănțuit în clubul de karaoke Foto: Yellow Club
Politică

Viața secretă a bugetarului Adrian Câciu

Viața secretă a bugetarului Adrian Câciu: fotografiile de pe Facebook arată că acesta cânta, dezlănțuit, la un club de karaoke din București. Fotografiile sunt din anii 2015, 2016 și 2017, când Câciu era consilier superior la ministerul Agriculturii. Foto: Yellow Club În CV-ul lui Câciu, publicat de Guvern, nu apare rubrica privind hobby-urile. Într-o declarație de interese din 2019, depusă când lucra la ministerul Agriculturii, Adrian Câciu preciza că este membru în Asociația Marea Lojă Națională din România, dar și în Asociația de Administrare a Ritului Scoțian. Viața secretă a bugetarului Adrian Câciu Un alt ministru de Finanțe, Eugen Orlando Teodorovici, a fost poreclit de fostul președinte Traian Băsescu drept „discotecarul”, datorită prezențelor sale frecvente prin cluburile din București. Băsescu l-a mai definit pe Teodorovici drept „dandy”. Foto: Captură YouTube În fotografiile postate de Yellow Club, actualul ministru de finanțe apare cântând la chitară sau voce. Clubul postează și o filmare de cinci minute cu Adrian Câciu la chitară, cântând o piesă de muzică folk, despre Vama Veche. „La mare în Vama Veche/ E un barbat fara pereche/ Se uită lung la fete”, cântă Câciu, străduindu-se să atingă notele mai înalte ale cântecului. Puteți urmări aici reprezentația audio a consilierului superior Câciu, intitulată „AMINTIRI DIN COPILARIE de ADRIAN CACIU/ "CERCUL" Singer / Songwriter Open Stage Yellow Club 20.05.2015 — cu Adrian Câciu la Yellow Club”. Tandru Foto: Yellow Club Potrivit site-ului zilenopti.ro, Yellow Club este situat în apropierea parcului Titan și „organizează concerte LIVE, karaoke, petreceri, şi evenimente private”. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut zeci de mii de lei pentru articole în care a promovat compania Huawei și a criticat SUA. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. În articol, el mai afirma: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Câciu este membru al CSAT.

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA (sursa: gov.ro)
Eveniment

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA. Ministrul PSD de la Finanțe ține la secret numele oamenilor pe care i-a plasat în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. Culmea, Cristian Marin, șeful serviciului Comunicare și Relații Publice din cadrul Ministerului de Finanțe, suține că persoanele numite în Consilii de Administrație de șeful său nu sunt persoane publice și nici nu și-au dat acordul pentru a le fi făcute publice numele și funcțiile. Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA Defapt.ro a solicitat ministrului de Finanțe, Adrian Câciu, să comunice lista cu toate persoanele pe care le-a numit în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, data la care au fost numite și pe ce perioadă. Solicitarea, formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, vizează numirile făcute de cele două partide aflate la guvernare, PSD și PNL, la conducerea societăților de stat. Companiile de stat sunt finanțate din banii publici ai statului român, bani pe care îi colectează din taxele și impozitele românilor. CEC, Eximbank și altele După ce a analizat două săptămâni solicitarea formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, ministrul Adrian Câciu a transmis, prin intermediul Serviciului de Comunicare și Relații Publice, că statul român, prin Ministerul de Finanțe, are calitatea de acționar la mai multe companii cu capital integral majoritar de stat. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Acestea sunt CEC Bank, Eximbank, Fondul Român de Contragarantare, Imprimeria Națională și Fondul Național pentru IMM. Totodată, „ministerul desemnează câte un reprezentant în Consiliile de Administrație ale regiilor autonome/intitutelor naționale de cercetare – dezvoltare”, conform răspunsului transmis de Finanțe. "Numele persoanelor sunt date cu caracter personal" Ministrul Adrian Câciu nu a vrut să facă publică lista cu persoanele desemnate în Consiliile de Administrație ale companiilor și institutelor de stat pe motiv că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. „În acest context se face precizarea că numele persoanelor sunt date cu caracter personal, care au fost colectate și prelucrate de către MF cu scopul strict necesar supunerii AGA a numirii acestora în calitatea de membri în CA/CS, de desemnare ca membrii provizorii sau de numire în baza evaluării/selecției în CA la RA/INCD”, a precizat ministrul. Mai mult, șeful Serviciului Comunicare și Relații Publice, Cristian Marin, a spus că a întrebat fiecare persoană numită în CA dacă e de acord să îi facă public numele, dar acestea au refuzat. Întrebat dacă persoanele numite în CA și-au dat acordul scris pentru ca MF să le prelucreze datele pentru a fi numite pe funcții plătite din bani publici, Cristian Marin a spus că nu. Paradox: nume secrete la MF, publice pe site-uri Tot de la Ministerul de Finanțe mai aflăm oficial că „persoanele desemnate de MF în Consilii de Administrație și Consilii de Supraveghere nu sunt persoane publice”, conform legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal. Cristian Marin nu a vrut să zică cine a stabilit dacă persoanele numite de ministrul Adrian Câciu sunt sau nu persoane publice. Ministrul Adrian Câciu a mai precizat, în răspunsul transmis prin Serviciul de Comunicare, că numele persoanelor pe care le-a numit în CA sunt publice pe site-urile companiilor și institutelor subordonate. Dar acolo au fost publicate în contextual unor „prevederi legale referitoare la respectarea ansamblului de reguli care țin de guvernanța corporativă a întreprinderilor publice”.

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari. Adrian Câciu, ministrul Finanțelor din partea PSD, a reușit performanța unică în istoria României de a-i îndatora pe români cu 1.286 euro în fiecare secundă din primele trei luni ale acestui an. Aceasta este cea mai mare sumă de bani cu care s-a împrumutat România pe secundă în ultimii 30 de ani. Câciu l-a detronat pe liberalul Florin Cîțu, fostul ministru al Finanțelor, care se împrumuta în numele statului român cu 1.102 euro pe secundă. Românii trebuie să știe că Florin Cîțu, în numele statului, a îndatorat România cu 167,3 miliarde de lei, echivalentul a 15,8% din PIB, în mandatul său de ministru al Finanțelor. Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari Liberalul Florin Cîțu a fost numit ministru al Finanțelor în noiembrie 2019 în Guvernul Orban. La finalul acelui an, datoria publică a României era de 35,3% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a 373,6 miliarde de lei. Începând cu anul 2020, ministrul Florin Cîțu a început să îndatoreze România în urma unor decizii controversate. Conform informațiilor obținute de către Defapt.ro de la Ministerul de Finanțe, ministrul Florin Cîțu a contractat în cursul anului 2020 împrumuturi de 91,4 miliarde de lei de pe piața internă. Citește și: „Avionul Apocalipsei” a fost ținut la sol de Putin la parada de 9 mai iar președintele rus a avut un discurs mai degrabă reținut. NATO cere Rusiei încetarea imediată a războiului De pe piața externă a împrumutat 12,8 miliarde de euro și 3,3 miliarde de dolari. Valoarea cumulată a împrumuturilor a fost de 167,3 miliarde de lei, ceea ce însemna 15,8% din PIB. Un calcul simplu arată că liberalul Florin Cîțu a îndatorat țara cu peste 457 de milioane de lei pe zi, adică în jur de 19 milioane de lei în fiecare oră. Ceea ce înseamnă 5.290 lei în fiecare secundă, echivalentul a 1.102 euro. Nazare și Vîlceanu, "numai" 766 de euro pe secundă Din 23 decembrie 2020, la conducerea Ministerului de Finanțe a fost instalat liberalul Alexandru Nazare. În urma unor tensiuni cu Florin Cîțu, care între timp preluase funcția de premier, Alexandru Nazare a fost schimbat din funcție în iulie 2021. La conducerea ministerului a fost numit liberalul Dan Vîlceanu, fost pesedist și omul de încredere al lui Florin Cîțu. Ministerul de Finanțe, în mandatele celor doi, a contractat împrumuturi totale de 118,4 miliarde lei. Adică 10% din PIB. Practic, cei doi miniștri liberali au îndatorat România cu aproximativ 325 de milioane zilnic. Ceea ce înseamnă 13,5 milioane de lei împrumutați în fiecare oră sau 3.754 lei pe secundă. Adică în jur de 766 de euro în fiecare secundă. Râde Ciolacu de Câciu spart Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, a criticat politica de împrumuturi adoptată de Florin Cîțu, susținând că viitorul țării a fost amanetat. "Viitorul este amanetat. Având în vedere viteza de împrumut de aproape opt miliarde lei pe lună, trei generații de aici înainte vom plăti împrumuturile făcute de Cîțu și guvernarea PNL. Unde sunt banii?", se menționa în mesajul postat de PSD. Dar, între timp, la conducerea Ministerului de Finanțe a ajuns pesedistul Adrian Câciu, un apropiat al controversatului lider al PSD, Marcel Ciolacu. Ce a făcut ministrul Adrian Câciu în primele trei luni ale anului 2022? Împrumuturi de 49 miliarde de lei, echivalentul a 3,7% din PIB. Cine a "amanetat" viitorul României? O sumă de 16,4 miliarde de lei a fost împrumutată de pe piața internă. De pe piața externă au fost contractate credite în valoare de 2,5 miliarde euro, plus 2,4 miliarde dolari. Acestora li se adaugă avansul în valoare de 1,9 miliarde de euro, bani din componenta de împrumut de 14,94 miliarde euro din cadrul Programului Național de Reziliență. Împrumuturile luate de România în ultimii trei ani (sursa: Ministerul de Finanțe, la solicitarea Defapt.ro) Calculele arată că în fiecare zi din primele 90 de zile ale acestui an, ministrul Adrian Câciu a îndatorat România cu peste 544 de milioane lei. Sau 22,68 milioane de lei în fiecare oră, respectiv 6.301 lei pe secundă. Adică în jur de 1.286 euro în fiecare secundă. În cazul în care sumele de bani cu care s-a îndatorat statul român în primele trei luni vor rămâne constante, valoarea cumulată a împrumuturilor va fi de aproximativ 196 de miliarde lei la finalul acesttui an.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, spune că nu putem vorbi despre o înghețare a salariilor, ci despre prudență bugetară - Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Eveniment

Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozatAdrian Câciu: Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat. Va urma o perioadă complicată, dar nu se pune problema înghețării salariilor

Adrian Câciu spune că inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat iniţial, dar că această creștere are o componentă puternică de inflaţie importată. România nu va cere ajutorul FMI, precizând că are la dispoziţie mulţi bani din partea Uniunii Europene şi că nu trebuie decât să îi cheltuie. “Nu este cazul să cerem ajutorul FMI. FMI acordă asistenţă tehnică şi pe sistemul fiscal, reforma fiscală, a fost şi vizita FMI pentru ceea ce înseamnă evaluarea pe articolul 4, ştiţi că suntem în fiecare an evaluaţi. Nu este cazul. Nu este cazul deşi toate instituţiile financiare au spus dacă cineva are nevoie, noi suntem la dispoziţie, cum şi Banca Mondială anunţă un pachet foarte mare de sprijin pentru statele care sunt în dificultate, Fondul Monetar la fel, nu este cazul. Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat România, deocamdată, are foarte mulţi bani la dispoziţie din partea Uniunii Europene şi nu are decât să-i cheltuie. Atât trebuie să facă, să găsească soluţia să absoarbă fondurile europene. Sunt banii care sunt vin din exerciţiul financiar în derulare care pot să ţină România pe următorii doi ani fără probleme”, aspus ministrul Finanţelor. Despre inflație, Adrian Câciu a spus că a crescut mult mai mult decât s-a prognozat inițial și că o componentă a creșterilor de prețuri a fost importată dacă din alte țări foarte dezvoltate din punct de vedere economic, care au ajuns și ele la inflații istorice. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii ”Nu mă refer doar la Statele Unite sau Marea Britanie. Mă refer la Olanda unde inflația a crescut cu 65%, de la 7,3% la 11,9%. Deci sunt componente care vin ca șoc extern. Este un puseu inflaționist extern. Soluția la aceste lucruri este să reduci dependența de importuri ca să poți să-ți ții prețurile naționale la un nivel rezonabil. Vor mai fi două sau trei luni complicate, acest puseu inflaționist care, la bază are criza prețurilor la energie, efectele conflictului asupra fluxului de comerț cu petrol, distorsionarea unor lanțuri de aprovizionare pe zona alimentară”, a declarat Adrian Câciu. Una dintre soluțiile la criza actuală este creșterea producției Ministrul Finanțelor spune că una dintre soluțiile care ar funcționa eficient în situația actuală va fi mărirea producției, pentru a crește oferta și a echilibra cererea. ”Producție mai mare înseamnă ofertă mai mare. Dacă vrem să avem scăderi de prețuri trebuie să avem ofertă mai mare. Și la energie este aceeași soluție: investiții în energie, ca să avem ofertă mai mare și să putem avea prețuri mai mici”, explică Adrian Câciu. Ministrul român al Finanțelor este, totuși, un optimist și vede economia crescând în 2022 cu 4%. E mai optimist chiar și decât agențiile internaționale de rating care prevăd o creștere de economică în România în jur 2,1%. Fondul Monetar Internațional a tăiat prognoza de creștere a economiei românești la 2,2% în acest an, după ce estima în urmă cu șase luni o apreciere cu 4,8% a Produsului Intern Brut. Legea responsabilității fiscale ar trebui privită nuanțat Datoria publică nu îi provoacă nicio neliniște ministrului român al finanțelor. El nu anticipează o deteriorare masivă și a explicat că recenta creștere a datoriei publice cu peste 50% este ”temporară și s-a datorat împrumutului din PNNR”. Adrian Câciu a spus că aprecierea cheltuielilor de apărare și a celor pentru sectorul energetic, considerate ca fiind esențiale de Comisia Europeană, vor fi susținute prin emisiuni de bonduri și împrumuturi ”care se vor face prin investiții în aceste sectoare”. Despre Legea responsabilității fiscale, care obligă guvernul să ia măsuri de reducere a cheltuielilor dacă datoria publică depășește 50% din PIB, ministrul Finanțelor spune că ar trebui privită nuanțat. El consideră că acele cheltuieli, foarte necesare pentru investiții, ar trebui să fie scăzute din evaluarea datoriei, conform legii. ”Nu este cazul să discutăm de înghețări de salarii în acest moment. Evident putem discuta de o prudență bugetară”, a explicat Adrian Câciu. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în ianuarie datoria publică a României a atins nivelul de 50,2% din PIB (591,5 miliarde de lei), iar în februarie a urcat la 50,6% din PIB (595,9 miliarde de lei).

Ministrul de Finanțe insistă cu optimizarea PNRR (sursă: gov.ro)
Politică

Ministrul de Finanțe insistă cu optimizarea PNRR

Ministrul de Finanțe insistă cu optimizarea PNRR. În PNRR vor fi de optimizat mai multe lucruri mult mai devreme decât scrie în mecanism. De ce? România, ați auzit, nu va primi toate fondurile, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, într-un interviu acordat HotNews.ro. Potrivit acestuia, s-a mai discutat la ECOFIN și Bruxelles și vor fi multe ajustări în toate PNRR-urile. În context, Adrian Câciu a spus că si procentul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile trebuie renegociat. „Ar trebui să nu existe procent”, spune el. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, în care a vorbit despre viitoarele modificări fiscale și tipurile de taxe aflate în analiză. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) „Discuțiile despre pensii să știți că vor fi începute din altă perspectivă. Ministrul Budăi are dreptate, într-o anumită chestiune. În acel procent din PIB este prins și Pilonul II. Cei care cred că sunt economiști, dar nu sunt în realitate economiști, pot să considere acel Pilon II o cheltuială efectivă. Eu nu-l consider o cheltuială, ci un transfer de fonduri. Când s-a negociat cu Comisia cred că asta s-a scăpat din vedere”, a spus el. Ministrul de Finanțe insistă cu optimizarea PNRR „Unde am ridicat problema și am început să o discut informal: în momentul în care tu îmi pui acest Pilon II sub imperiul unui plafon, automat mă obligi să țin acel Pilon II la un anumit... adică trebuie să mă încadrez în total anvelopă.” Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni „Vor fi mai multe de optimizat în PNRR. Știu că acum a fost foarte multă emoție despre pensii, care este un subiect. Este un subiect care trebuie să ne dea de gândit pentru că noi vom avea foarte curând un volum de pensionari foarte mare”, a explicat Adrian Câciu. „Am auzit pe cineva: Crește PIB-ul! Oameni buni, dacă vreți doar să vă uitați la cifre... înseamnă că și acum avem PIB-ul crescut, dar nu cred că este legat neapărat de vreo bunăstare în mod direct. Atunci ne îmbătăm cu apă rece”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră