joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: inflatie

62 articole
Economie

Vești foarte proaste pentru viitorii pensionari: Pilonul II, randament negativ în ultimii cinci ani

O analiză a randamentelor reale obținute de fondurile de pensii din România arată că performanțele acestora sunt puternic influențate de stabilitatea prețurilor. În ultimii cinci ani, perioada 2021–2025, marcați de volatilitate economică și inflație ridicată, randamentul cumulat al pieței a fost negativ în termeni reali, potrivit unei analize de specialitate. Stabilitatea prețurilor, esențială pentru performanță Conform comparatorului financiar FinRadar, fondurile de pensii înregistrează performanțe solide în perioadele cu inflație scăzută, în timp ce episoadele de creștere accelerată a prețurilor erodează câștigurile reale ale participanților. Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM În intervalul 2011–2015, caracterizat de stabilitate economică, randamentul real cumulat a depășit 30% pentru fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) și s-a apropiat de 25% pentru fondurile facultative (Pilonul III). Ultimii cinci ani, cele mai slabe rezultate reale Datele FinRadar arată că între 2016 și 2020 randamentele reale au încetinit, ajungând la 15,1% pentru Pilonul II și 9,8% pentru Pilonul III. În perioada 2021–2025, însă, randamentele reale au devenit negative, respectiv -2,2% pentru Pilonul II și -6% pentru Pilonul III, în ciuda unui an 2025 cu rezultate bune, insuficiente pentru a compensa pierderile anterioare. Fondurile cu risc ridicat, mai eficiente împotriva inflației Analiza arată că, la nivel individual, fondurile cu grad de risc ridicat au performat mai bine și au reușit să conserve puterea de cumpărare a economiilor chiar și într-un context inflaționist. În perioada 2021–2025, doar două fonduri facultative au înregistrat randamente reale pozitive: NN Activ (+2,05%) și AZT Vivace (+1,53%), ambele cu profil de risc ridicat, în timp ce fondurile cu risc mediu au consemnat pierderi reale între -5,7% și -11,69%. Ce este FinRadar și ce aduce nou comparatorul de pensii FinRadar.ro este o platformă financiară independentă lansată în 2022, care permite compararea rapidă a produselor financiare, inclusiv credite, depozite, conturi de economii, carduri de credit și fonduri de pensii. Platforma oferă și o aplicație gratuită de planificare financiară, destinată optimizării bugetului personal. Comparatorul de pensii FinRadar a fost extins recent pentru a include randamentul real, ajustat cu rata inflației, considerat cel mai relevant indicator de performanță pentru participanți. Utilizatorii pot analiza randamentele fondurilor de pe Pilonul II și Pilonul III pe perioade multianuale, începând cu anul 2008, atât în format cumulat, cât și anualizat.

Pilonul II, randament afectat de inflație (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii  Foto: Administrația Prezidențială
Economie

România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii - Eurostat

România are în continuare cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii, arată datele publicate azi de Eurostat. Astfel, în decembrie 2025, inflația a fost în România de 8,6%, în timp ce media UE a fost de doar 2,3%.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Slovacia avut o inflație de 4,1%, iar Estonia de 4%.  România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii  „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,9% în decembrie 2025, în scădere față de 2,1% în noiembrie. Cu un an înainte, rata era de 2,4%. Inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,3% în decembrie 2025, în scădere față de 2,4% în noiembrie. Cu un an înainte, rata era de 2,7%. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene. Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Cipru (0,1%), Franța (0,7%) și Italia (1,2%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (8,6%), Slovacia (4,1%) și Estonia (4,0%). Față de noiembrie 2025, inflația anuală a scăzut în optsprezece state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în șase. În decembrie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (+1,54 puncte procentuale, pp), urmate de produse alimentare, alcool și tutun (+0,49 pp), produse industriale neenergetice (+0,09 pp) și energie (-0,18 pp)”, arată Eurostat.     

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro Foto: Facebook Sofix
Eveniment

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro: a înregistrat cea mai bună creștere de pe bursă din lume, la începutul anului 2026, arată Bloomberg. Agenția titra, acum câteva zile: „Intrarea în zona euro face ca acțiunile bulgare să fie cele mai bune din lume la începutul anului 2026”. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Însă preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat vineri că ţara va organiza alegeri anticipate după ce partidele principale au refuzat un mandat de a forma un guvern. Ar fi al optulea scrutin din ultimii patru ani.  Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro Intrarea Bulgariei în zona euro la 1 ianuarie 2026 a declanșat o creștere masivă a pieței bursiere, făcând din acțiunile bulgare cele mai performante din lume la începutul anului 2026. Astfel, indicele SOFIX și volumul tranzacțiilor snt în creștere, pe măsură ce investitorii anticipează o integrare europeană mai profundă, o încredere sporită și posibile îmbunătățiri ale ratingului de credit, arată agențiile de presă.  Reacția pozitivă a pieței reflectă impulsul observat după aderarea la UE în 2007, cu creșteri semnificative ale acțiunilor precum Sirma Group Holding și Sopharma, iar sentimentul pozitiv al investitorilor determinând creșteri substanțiale ale cifrei de afaceri la Bursa de Valori din Bulgaria. Indicele SOFIX a înregistrat o creștere semnificativă (de aproximativ 14-18%) în prima săptămână de tranzacționare în euro, atingând niveluri maxime din ultimii aproape douăzeci de ani. În plus, cifra de afaceri a Bursei de Valori din Bulgaria (BSE) a crescut dramatic, unele rapoarte indicând o creștere de 184% în prima săptămână. În plus, se estimează că inflația se va reduce la 2,9% în 2026, iar PIB-ul ar putea crește la 2,7% potrivit Comisiei Europene, estimare revizuită în creștere față de estimările anterioare, „datorită sinergiilor generate de adoptarea euro”. FMI oferă o prognoză ușor mai optimistă, de 3,1%, în timp ce OCDE anticipează 2,3%.  Șomajul în 2026 este estimat la 3,4%. 

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025 Foto: Guvernul României
Economie

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025: aceasta a scăzut faţă de luna octombrie 2025 atât ca serie brută (-6,1%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-0,7%), anunță, azi, Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Producția industrială a scăzut și față de noiembrie 2024 cu 2,8%, ca serie brută  și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025 „În perioada 1.I – 30.XI.2025, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2024, producţia industrială a scăzut ca serie brută cu 1,1%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,5%”, mai arată INS.  Datele INS arată că cele mai mari scăderi ale producţiei au fost în sectorul de textile, în extracţia cărbunelui, produse chimice şi în sectorul de tutun, cel de îmbrăcăminte.  La polul opus, producţia a crescut cel mai mult în extracţia minereurilor metalifere şi fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente.  Ieri, INS a anunțat și o inflație uriașă, de 9,7% față de decembrie 2024. Totuși, inflația a scăzut ușor, în octombrie și noiembrie ea fiind de 9,8%.  La energia electrică, creșterea prețurilor a fost, de la an la an, de 60,91%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 15%, cafeaua cu 23%, iar pâinea cu 10%.

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS. Din august 2025, inflația stă ușor sub 10%

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS: 9,7% față de decembrie 2024. Totuși, inflația a scăzut ușor, în octombrie și noiembrie ea fiind de 9,8%.  Citește și: Năsui și Prună critică dur conducerea USR și propun un referendum intern anti-baronizare Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%, mai arată Institul Național de Statistică.  Din august 2025, când a atins un vârf de 9,9%, inflația stă ușor sub 10%. La energia electrică, creșterea prețurilor a fost, de la an la an, de 60,91%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 15%, cafeaua cu 23%, iar pâinea cu 10%.  „Am avut o combinație de factori care au împins prețurile în sus: liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA și accizelor, precum și o dinamică ridicată a costurilor salariale, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor de piață. În plus, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au continuat să crească”, a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu în noiembrie 2025.  „Inflația este apropiată de 10% în momentul de față și probabil că va rămâne în zona aceasta lunile următoare. O scădere mai importantă a inflației o să vedem începând cu iulie anul viitor, când din efectul de bază o să avem o scădere semnificativă a inflației. Noi avem o estimare de circa 4% la finalul anului viitor”, estima consilierul onorific al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, în decembrie 2025. 

Alocațiile pentru copii, înghețate și în 2026, deși legea cere măcar indexarea cu inflația (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Alocațiile pentru copii, înghețate și în 2026, deși legea cere măcar indexarea cu inflația

Familiile din România încep anul 2026 cu o decizie care afectează direct bugetele gospodăriilor: alocațiile pentru copii rămân neschimbate pentru al doilea an consecutiv. Al doilea an fără indexare Guvernul a hotărât din nou să nu aplice indexarea anuală a alocațiilor, deși legislația în vigoare prevede actualizarea acestora în funcție de rata inflației. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat În termeni concreți, menținerea alocațiilor la același nivel înseamnă pierderi semnificative pentru copii și familii. Calculată pe doi ani fără indexare, suma pierdută ajunge la cel puțin 945 de lei pentru fiecare copil. În prezent, alocația de stat este de 292 de lei pe lună pentru majoritatea copiilor, în timp ce copiii mici și cei cu dizabilități beneficiază de o alocație de 719 lei lunar. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an Foto: Facebook
Economie

Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an

Inflație uriașă și în noiembrie, iar câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an, arată mai multe seturi de date publicate azi de Institutul Național de Statistică.  Citește și: Șefa Curții de Apel București a încălcat legea când a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an Potrivit acestor date, rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 a fost 9,8%.  Datele parțiale publicate până azi de Eurostat, pe noiembrie, arată că inflația din România este cea mai mare. În Irlanda, inflația este 4,7%, la fel ca în Estonia, în Croația - 4,3%, iar în Polonia - 4,1%.  Rata medie lunară a inflației a fost, în 2025, 0,8%, dublu față de 2024.  „Indicele câştigului salarial real a fost 95,0% în luna octombrie 2025 față de luna octombrie 2024”, arată INS, adică puterea de cumpărare a scăzut cu 5%.  Pe de altă parte, datele INS arată că, după o scădere bruscă, în august a salariului mediu din administrația publică, acesta crește constant de câteva luni. Astfel, în iulie 2025, salariul mediu net în administrația publică era de 7.010 lei, iar în august a ajuns 6.904 lei. Însă în septembrie a fost 6.930 lei, iar în octombrie 6.983 de lei. Tituși, aceste este încăp mult sub vârful de 7.222 de lei, din mai 2025, luna în care au avut loc alegeri prezidențiale.  „În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,4%, ca urmare a plății cu ora a cadrelor didactice), în administraţia publică (+0,8%), respectiv în sănătate şi asistență socială (+0,2%)”, explică INS. 

România, cea mai ridicată inflație din UE (sursa: Eurostat)
Economie

România, cea mai mare inflație din UE de departe: 8,4%, dublă față de țara de pe locul doi

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a coborât la 2,5% în octombrie, de la 2,6% în septembrie. Cu toate acestea, România continuă să aibă cea mai mare rată a inflației din blocul comunitar, cu un avans de 8,4% al prețurilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Țările cu cele mai mici și cele mai mari rate ale inflației În octombrie, cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în: Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Cipru – 0,2% Franța – 0,8% Italia – 1,3% La polul opus, țările cu cele mai ridicate niveluri ale inflației au fost: România – 8,4% Estonia – 4,5% Letonia – 4,3% Evoluția inflației în statele membre UE Comparativ cu luna septembrie, inflația anuală a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România, unde a coborât de la 8,6% la 8,4%. În trei țări a stagnat, iar în alte nouă state membre inflația a crescut. Inflația în zona euro: scădere ușoară, dar peste ținta BCE În zona euro, rata anuală a inflației a ajuns la 2,1% în octombrie, față de 2,2% în luna precedentă, situându-se ușor peste obiectivul de 2% stabilit de Banca Centrală Europeană. Cele mai mari contribuții la inflația din zona euro au provenit din: Servicii – 1,54 puncte procentuale Alimente, alcool și tutun – 0,48 puncte procentuale În același timp, energia a avut un impact deflaționist, cu -0,08 puncte procentuale. Inflația reală în România: datele INS arată un nivel chiar mai ridicat Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a fost de 9,8% în octombrie 2025, depășind valoarea raportată prin indicele armonizat. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la: Mărfuri nealimentare – +10,96% Servicii – +10,52% Mărfuri alimentare – +7,57% În septembrie, rata anuală a inflației a fost 9,88%. Indicele prețurilor de consum și evoluția din ultimele 12 luni Potrivit INS: Indicele prețurilor de consum (IPC) în octombrie 2025 față de septembrie 2025 a fost 100,50% Inflația de la începutul anului (decembrie 2024 – octombrie 2025) a fost 9,0% Rata anuală a inflației (octombrie 2025 vs. octombrie 2024) – 9,8% Rata medie a inflației din ultimele 12 luni – 6,6% Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat (IAPC) a fost: 8,4% în octombrie 2025 comparativ cu octombrie 2024 6,2% media ultimelor 12 luni Ce arată aceste date? Deși inflația scade la nivelul Uniunii Europene, România continuă să se confrunte cu cele mai mari scumpiri, fiind peste media europeană și peste ținta de stabilitate a prețurilor. Diferențele între indicele armonizat și indicele național indică o presiune internă mai accentuată asupra costurilor de trai, în special la mărfurile nealimentare și la servicii.

Un viceguvernator BNR, Cosmin Marinescu, anunță apocalipsa Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Viceguvernator BNR anunță apocalipsa: „O deviație a PIB către -3,5%” în 2026

Un viceguvernator BNR, Cosmin Marinesscu, fost consilier prezidențial în administrația Iohannis, anunță apocalipsa: „Edificatoare sunt contracția PIB cu 0,2%, semnalată pentru trimestrul III, dar mai ales intrarea economiei în zona unui deficit de cerere consistent încă din 2025, și mult mai semnificativ în 2026, când proiecțiile arată o deviație a PIB către -3,5%, output-gap negativ comparabil cu situația crizei financiare din 2009 și cu valorile din anii pandemiei”.  Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș În 2009, PIB-ul României a scăzut cu 7,1%, iar în 2020 cu 3,9%.  Viceguvernator BNR anunță apocalipsa Marinescu a apreciat că inflația - despre ca a scris că este „cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor” - va rămâne ridicată.  „Începând cu jumătatea anului, România a reintrat într-o etapă de inflație ridicată, de fapt, cea mai mare inflație din Europa în contextul actual. Inflația a atins un vârf de 9,9% în august și septembrie, apoi 9,8% în octombrie, și ne așteptăm să persiste la un nivel ridicat și în lunile următoare, dar pe o traiectorie descendentă. Saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu atât monetare, fiind cauzat de scumpirea energiei electrice, în iulie, și de majorarea impozitelor indirecte, începând cu luna august”, a scris el, într-un articol pe propriul blog.  „Estimările de specialitate indică faptul că aproape jumătate din inflația curentă este atribuită modificării cotelor TVA și ale accizelor și, respectiv, creșterii prețurilor la energie. Însă de la mijlocul anului viitor, puseul inflaționist generat de aceste cauze va ieși din calculul inflației anuale”, mai arată Marinescu. Însă el apără măsurile Guvernului: „Acum trebuie să acordăm prioritate sustenabilității financiare. Orice alunecare a rating-ului ar avea un impact negativ asupra perspectivelor de dezvoltare. Este îmbucurător să vedem, în ultima perioadă, o serie de aprecieri pozitive ale măsurilor de ajustare fiscal-bugetară, materializate în reducerea costurilor de finanțare pe termen lung ale statului, sub nivelul de 7%”. 

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Foto: Facebook Guvernul României
Economie

ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul II din acest an, iar inflația rămâne astronomică, de 9,8% de la an la an. Azi, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că în trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2%.   Citește și: Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Datele revizuite ale evoluției PIB, publicate tot azi de INS, arată că, de la trimestru la trimestru, economia României fie a stagnat, fie a scăzut. Astfel, în trimestrul I din 2025 comparat cu trimestrul IV din 2024, creșterea economică a fost zero, iar în trimestrul II s-a înregistrat o scădere de 0,4% comparativ cu trimestrul I.  Producţia industrială a scăzut cu 1% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 0,6% în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2024, a arătat, joi INS.  Consumul final de energie electrică în primele 9 luni din acest an a fost de 37,251 miliarde kWh, cu 0,4% mai mic faţă de perioada similară din 2024, consumul în economie a fost mai redus cu 1%, în timp ce consumul populaţiei a crescut cu 1,8% iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,5%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Inflația de 9,8% rămâne cea mai mare din UE, Estonia fiind pe locul II cu o inflație de 4,5%. Prețurile la energie au crescut cu 72% într-un an. Fructele proaspete s-au scumpit, potrivit INS, cu 22%, ouăle cu 9%, iar carnea de pui cu aproape 9%. Prețurile la pâine și produse de panificație au crescut cu 8-9%.  În plus, datele BNR publicate joi arată că datoria externă totală a statului a crescut în luna septembrie cu 15 miliarde de euro, care a ajuns cu datoria externă la 122 miliarde de euro.  Noul PNRR a fost aprobat de Comisia Europeană abia joi și este neclar ce va reuși Guvernul să mai atragă din sumele necheltuite.   

Creșteri de prețuri până la finalul anului (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Scumpiri în lanț la finalul lui 2025, estimează managerii de companii

Managerii companiilor din România anticipează o relativă stabilitate a activității economice în perioada octombrie - decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Creșteri de prețuri până la finalul anului Deși producția și numărul de salariați se vor menține aproape constante în majoritatea sectoarelor, se preconizează o creștere a prețurilor în toate domeniile economice. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Managerii din industria prelucrătoare estimează o perioadă de stabilitate pentru ultimele luni ale anului, cu un sold conjunctural de -0,9% pentru producție. Numărul de angajați ar urma să rămână constant (-4,7%), în timp ce prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească semnificativ, cu un sold conjunctural de +25,3%. Construcțiile, sub presiunea scăderii activității În sectorul construcțiilor, tendința este una descendentă: producția ar putea scădea cu un sold conjunctural de -20,2%, iar numărul angajaților cu -11,4%. Totuși, costurile lucrărilor vor continua să crească, fiind prognozată o majorare de +37,6%. Comerțul cu amănuntul: vânzări în ușoară scădere Managerii din comerțul cu amănuntul se așteaptă la o scădere moderată a cifrei de afaceri (-7,1%), însă anticipează o creștere ușoară a numărului de salariați (+9,7%). Peste 42% dintre respondenți estimează scumpiri în perioada următoare, soldul conjunctural pentru prețuri fiind de +37,7%. Serviciile, între stabilitate și creșteri de prețuri În sectorul serviciilor, activitatea rămâne stabilă, cu un sold conjunctural de -2,2% pentru cifra de afaceri și -2,0% pentru numărul de angajați. Totuși, prețurile serviciilor sunt așteptate să crească, cu un sold conjunctural de +22,1%, potrivit estimărilor INS. Datele INS reflectă percepțiile managerilor, nu indicatorii statistici Rezultatele provin din anchetele de conjunctură realizate în luna octombrie 2025 și exprimă percepțiile managerilor privind evoluția economică. INS subliniază că soldul conjunctural reprezintă diferența procentuală dintre răspunsurile pozitive („va crește”) și cele negative („va scădea”) și nu trebuie confundat cu ritmul real de creștere sau scădere al indicatorilor statistici.

Inflația urcă la 9,88% în septembrie (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Inflația urcă la 9,88% în septembrie: mărfurile nealimentare și serviciile, cele mai mari scumpiri

Rata anuală a inflației a crescut ușor în luna septembrie, ajungând la 9,88%, față de 9,85% în august, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scumpirile cele mai mari s-au înregistrat la mărfurile nealimentare (+11,09%), urmate de servicii (+10,36%) și mărfuri alimentare (+7,86%). Evoluția prețurilor din ultimele 12 luni Conform INS, indicele prețurilor de consum din septembrie 2025 comparativ cu august a fost de 100,36%, iar rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 față de decembrie 2024) a atins 8,5%. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări Pe ansamblul ultimului an, rata medie a creșterii prețurilor de consum (octombrie 2024 – septembrie 2025 comparativ cu perioada anterioară) a fost de 6,1%. În același timp, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut cu 0,5% față de august, iar inflația anuală calculată pe baza acestuia a fost de 8,6%. Explicațiile guvernatorului Mugur Isărescu Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că evoluția din septembrie era anticipată, vorbind despre o „cocoașă a inflației” estimată la un vârf de 9,6 – 9,7%. Potrivit acestuia, patru puncte procentuale din inflația actuală sunt determinate de șocuri majore de ofertă, precum: liberalizarea pieței energiei electrice (impact de 2,2 puncte procentuale), creșterea TVA-ului la 21% (impact de 1,6 puncte procentuale), majorarea accizelor (impact de 0,4 puncte procentuale). Isărescu a subliniat că aceste șocuri vor fi resorbite treptat, dacă se evită efectele secundare asupra așteptărilor inflaționiste, iar inflația ar trebui să intre în intervalul țintit până la finalul anului viitor. Prognoza BNR Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, de la 4,6% la 8,8%, estimând că nivelul real ar putea depăși 9%. Pe termen mediu, instituția anticipează o reducere a inflației la 3% până la sfârșitul anului 2026, față de 3,4% în prognoza anterioară. Creșterea inflației este alimentată și de majorarea cotei standard de TVA la 21%, aplicată din 1 august 2025, în timp ce singura cotă redusă rămasă este de 11%.

Inflație catastrofală, prețurile la energie, fructe proaspete și ulei au explodat Foto: Facebook
Economie

Inflație catastrofală, prețurile la energie, fructe proaspete și ulei au explodat - INS

Inflație catastrofală în august: prețurile la energie, fructe proaspete și ulei au explodat, arată datele Institutului Național de Statistică. Inflația anuală a ajuns la 9,9%, peste estimările BNR.  Citește și: Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece Inflație catastrofală, prețurile la energie, fructe proaspete și ulei au explodat  „Indicele preţurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 - august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 - august 2024) a fost 5,7%", se arată în comunicatul INS. „Inflaţia, într-adevăr, a crescut, dar nu cred că va ajunge la două cifre (…), iar toate estimările, atât ale BNR, cât şi ale specialiştilor, indică o scădere în a doua jumătate a anului viitor mai mare decât cea estimată înainte de aceste măsuri”, spunea Ilie Bolojan acum două zile, la TVR. Potrivit datelor INS prețul la energia electrică a crescut, într-un a, cu 65%, iar față de iulie 2025 cu 2,56%. La fructe proaspete, inflația anuală a fost de 41,73%. La ulei - 11,7%.  La cărți, ziare și reviste, inflația anuală a fost de peste 11%.  „Deci, în septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9, probabil că va fi în jur de 9,6 - 9,7, vârful de inflaţie, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri. Într-adevăr, în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în runda precedentă, în raportul precedent de inflaţie", a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei din 12 august.

Cum economisim în vremuri de inflație (sursa: Pexels/maitree rimthong)
Economie

Cum să economisești când prețurile cresc: pași concreți pentru a înfrunta inflația, fără stress

Cum economisim în vremuri de inflație. Inflația nu este doar o statistică economică pe care o auzim la știri, ci un fenomen cu impact direct asupra vieții noastre de zi cu zi. În perioade de inflație mare, economisirea devine nu doar o chestiune de disciplină, ci și de strategie și adaptare psihologică. Cum economisim în vremuri de inflație Atunci când rata inflației depășește creșterea salariilor, fiecare sumă de bani pe care o câștigăm își pierde treptat valoarea reală. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Ceea ce ieri costa 10 lei, astăzi poate costa 12, iar peste câteva luni 15. În acest context, mulți oameni se confruntă cu o dublă presiune: pe de o parte, nevoia de a face față cheltuielilor crescute, iar pe de altă parte, frustrarea că economiile acumulate se erodează în tăcere. Care ar fi direcțiile concrete prin care să ne putem consolida rezistența financiară? Organizarea bugetului Un buget bine gândit este fundația economisirii. Modelul clasic 50-30-20 (50% din venituri pentru nevoi esențiale, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii) poate fi un bun punct de plecare. Totuși, în vremuri cu inflație ridicată, aceste proporții pot fi ajustate: poate vei aloca 55–60% pentru nevoi și doar 15% pentru dorințe, păstrând totuși un procent fix, oricât de mic, pentru economii. Ținerea unui jurnal al cheltuielilor (pe hârtie sau cu o aplicație financiară) este esențială pentru a vedea clar unde se duc banii. Multe persoane se miră să descopere că sume mici, cheltuite zilnic pe lucruri aparent banale, ajung să reprezinte sute de lei pe lună. Monitorizarea constantă te ajută să iei decizii informate și să corectezi rapid direcția. Eliminarea pierderilor invizibile Cheltuielile inutile sunt adesea cele mai periculoase pentru buget, tocmai pentru că trec neobservate. Abonamente de streaming nefolosite, cotizații la săli de sport unde nu mai ajungi, aplicații cu plată pe care nu le utilizezi — toate acestea pot fi eliminate fără a-ți afecta semnificativ calitatea vieții. Un alt „inamic tăcut” este risipa alimentară. Planificarea meselor și cumpărăturilor reduce costurile și ajută la evitarea achizițiilor impulsive. De exemplu, stabilirea unui meniu săptămânal și cumpărarea ingredientelor strict necesare nu doar că scade factura la supermarket, dar îți oferă și un control mai bun asupra alimentației. Creează un fond de urgență Un fond de urgență este colacul de salvare financiară în situații neprevăzute: pierderea locului de muncă, o problemă medicală, o reparație urgentă. Specialiștii recomandă să ai rezerve pentru minimum 3–6 luni de cheltuieli esențiale, iar în perioade cu inflație ridicată chiar până la 12 luni. Dacă suma pare mare, începe cu obiective mai mici: strânge echivalentul unei luni de cheltuieli și crește treptat. Important este să construiești acest fond separat de banii din contul curent, pentru a nu fi tentat să îl folosești pentru cumpărături obișnuite. Alege conturi de economii cu dobânzi avantajoase Într-un mediu inflaționist, nu este suficient să economisești; trebuie să te asiguri că banii tăi „lucrează” pentru tine. Conturile cu dobândă ridicată, peste media pieței, sunt o opțiune bună, mai ales dacă dobânda este apropiată sau chiar peste rata inflației. Băncile online tind să ofere randamente mai bune decât instituțiile tradiționale, deoarece au costuri operaționale mai mici. Verifică periodic ofertele și nu ezita să îți muți economiile acolo unde obții cel mai bun raport între siguranță și profit. Investește în instrumente sigure și diversificate Depozitele la termen pot fi o soluție temporară, dar pentru protecția reală împotriva inflației este nevoie de instrumente indexate. Pe termen lung, diversificarea este esențială. Important este să îți calibrezi investițiile în funcție de profilul de risc și de orizontul de timp. Controlează cheltuiala emoțională Nu toate deciziile financiare sunt raționale — de multe ori, emoțiile joacă un rol mai mare decât ne place să recunoaștem. În perioade de inflație, frustrarea și anxietatea pot duce fie la cheltuieli impulsive („măcar să mă bucur acum”), fie la blocaj („nu mai cumpăr nimic”). Pentru a contracara aceste tendințe, leagă economiile de obiective clare și motivante („vreau să strâng 5.000 lei pentru o vacanță” sau „pentru avansul la locuință”). Aplică regula de așteptare 48 de ore înainte de achizițiile importante. În multe cazuri, dorința dispare. Automatizează transferul spre contul de economii imediat după primirea salariului, pentru a elimina riscul de a cheltui banii înainte de a-i pune deoparte. Experimentează strategia „revenge saving” „Revenge saving” este un concept relativ nou, care presupune perioade scurte de economisire agresivă, ca reacție la o perioadă în care bugetul a fost dezechilibrat. Poate fi o provocare de 30 de zile în care să renunți complet la cheltuielile neesențiale. Această abordare are două avantaje: îți reechilibrează rapid finanțele și te ajută să conștientizezi cât de multe dintre cheltuieli nu sunt, de fapt, necesare. Poți spori eficiența acestei strategii punând banii economisiți în conturi separate, fiecare destinat unui scop clar. Investește în tine: cea mai sigură protecție Warren Buffett spune că cea mai bună protecție împotriva inflației este creșterea propriei capacități de a genera venituri. Cursurile de perfecționare, obținerea unor certificări profesionale sau dezvoltarea de abilități rare și căutate pe piață sunt investiții care se apreciază în timp. Spre deosebire de activele financiare, competențele tale nu pot fi devalorizate de inflație, dimpotrivă, îți pot aduce venituri mai mari, pe termen lung. Supraviețuire financiară Economisirea în vremuri de inflație ridicată este mai mult decât un exercițiu de disciplină. Este o strategie de supraviețuire financiară și, în același timp, un mod de a-ți păstra libertatea de a lua decizii fără presiunea constantă a banilor. Prin combinarea unui buget bine organizat, a reducerii pierderilor invizibile, a protejării economiilor și a investiției în propria dezvoltare, poți nu doar să treci cu bine printr-o perioadă dificilă, ci și să ieși mai puternic. Inflația poate eroda valoarea banilor, dar nu îți poate lua capacitatea de a gândi strategic și de a te adapta. Iar în economie, ca și în viață, adaptarea este cheia rezilienței.

Ciolacu și Budăi cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu și Budăi cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă

Fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) și și fostul ministru al Muncii Marius Budăi (PSD) cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă. În plus, Ciolacu sugerează că inflația uriașă este vina actualului guvern. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Ciolacu și Budăi cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă „Azi vedem o explozie a inflației, pe fondul creșterii dramatice a prețurilor la energie, a facturilor românilor și a companiilor. O explozie a prețurilor la alimente, mai ales din cauza creșterii prețurilor la energie. Și încă nu se văd efectele complete ale creșterii TVA, intrată în vigoare de la 1 august! De aceea, Guvernul actual trebuie să ia urgent măsuri:   1. Aplicarea impozitului progresiv de la 1 ianuarie 2026, măsură care ar aduce echitate socială și 11,4 miliarde lei la bugetul de stat;   2. Asigurarea de plăți compensatorii (one off) pentru cei cu pensii mici și creșterea salariului minim cu procentul de creștere a costului vieții;   3. Dialog cu ANRE si companiile de producție, furnizare, distribuție din domeniul energiei, pentru a construi un mecanism de stopare a speculei”, a cerut Ciolacu.   „Observ acum că ceea ce PSD spunea la construcția «Planului 1 de măsuri», din păcate, se adeverește - inflația crește! (...)   Poate acum, când avertismentele PSD se adeveresc, Bolojan și partidele de dreapta se vor uita cu mai multă atenție la propunerea PSD privind impozitarea progresivă, care ar putea fi implementată de la 1 ianuarie 2026 și ar aduce și o creștere de venituri pentru cei cu salarii mici”, a solicitat și Budăi. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră