marți 22 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: inflatie

43 articole
Economie

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE - Eurostat

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, arată datele prezentate azi de Eurostat. Potrivit datelor pe martie a Eurostat, inflația anuală a fost de 5,1% în România.  Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,2% în martie 2025, în scădere de la 2,3% în februarie. Cu un an înainte, rata a fost de 2,4%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,5% în martie 2025, în scădere de la 2,7% în februarie. Cu un an înainte, rata era de 2,6% (...)  Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (5,1%), Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). Comparativ cu februarie 2025, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în zece. În martie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,56 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,57 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,16 pp) și energie (-0,10 pp)”, arată Eurostat.  Pentru comparație, în octombrie 2024 inflația anuală era, în România de doar 5%. 

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar Foto: Facebook
Economie

Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar

Succes major al libertarianului Javier Milei: Argentina a înregistrat în 2024 primul său surplus bugetar din ultimii 14 ani, arată datele oficiale publicate vineri, care reprezintă o victorie pentru preşedintele ultra-liberal Javier Milei şi austeritatea pe care a promovat-o în primul său an de mandat, transmite Reuters. Citește și: Pentru demiterea lui Rafila, zeci de mii de semnături pe o petiție Declic. Organizația i s-a alăturat lui Mihăiță Bariz, activist pentru drepturile bolnavilor cronic Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar Pe ansamblul anului trecut, Argentina a realizat un excedent bugetar de 1.760 miliarde pesos (0,3% din Produsul Intern Brut), a informat Ministerul Economiei. În paralel, excedentul primar, care exclude plata datoriilor, a urcat până la 10.410 miliarde pesos, sau 1,8% din PIB. "Deficitul zero este o realitate. Promisiunile sunt respectate", a scris Milei pe social media. De la preluarea mandatului, în luna decembrie 2023, Milei a tăiat cheltuielile publice, în încercarea de a contracara o inflaţie galopantă, care în luna aprilie a anului trecut a ajuns la un avans de aproape 300% în ritm anual. Tot azi, Reuters anunța că Argentina ar putea înregistra în 2024 cel mai mare excedent comercial din istoria sa, pe fondul încercării președintelui libertarian Javier Milei de a stimula exporturile de cereale și energie în primul său an complet de mandat. Milei, care este președinte din decembrie 2023, a promis să facă din Argentina un exportator net de energie, folosind rezervele vaste de șist din regiunea Patagoniană Vaca Muerta. Exporturile de cereale au crescut, de asemenea, datorită unei anumite relaxări a controalelor valutare și a vremii mai bune. Din ianuarie până în noiembrie, Argentina a înregistrat un excedent comercial de 17,20 miliarde de dolari, conform datelor oficiale, inversând deficitul comercial de 7,94 miliarde de dolari din primele 11 luni ale anului 2023. Demersul lui Milei de a redresa economia Argentinei printr-o campanie de austeritate a redus, de asemenea, inflația, care a încheiat anul la 117,8%, după un vârf de aproape 300% în aprilie, mai arată Reuters.

Inflație record pentru România, Crăciun sărac (sursa: Facebook/Primăria Municipiului București)
Economie

Inflație record pentru România, Crăciun sărac

Inflație record pentru România, Crăciun sărac. La sfârșitul anului 2024, România se află pe primul loc în clasamentul european al scumpirilor. Potrivit unei analize realizate de firma de consultanță Frames, inflația record și scăderea puterii de cumpărare au transformat piața de retail într-un câmp de luptă pentru fidelizarea clienților. Comerțul românesc este dominat de oferte la suta de grame, o strategie ce reflectă dificultățile financiare ale populației. Inflație record pentru România, Crăciun sărac Pentru milioane de români, Crăciunul 2024 va fi marcat de promoții, cumpărături atent calculate și produse de marcă proprie. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Puterea de cumpărare rămâne redusă, iar inflația ridicată continuă să fie principala provocare economică pentru România. Potrivit Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației în România a ajuns în noiembrie 2024 la 5,11%, în creștere față de octombrie. Cele mai afectate sectoare sunt: Alimentele: +5,11% față de noiembrie 2023. Produsele nealimentare: +5,15%. Serviciile: +7,56%. Această situație a dus la o creștere semnificativă a prețurilor pentru bunuri de bază, cum ar fi pâinea, uleiul și produsele congelate, accentuând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. Crăciunul, la suta de grame Pentru mulți români, Crăciunul 2024 va fi marcat de austeritate. Costul unei mese festive pentru patru persoane depășește 1.000 de lei, ceea ce obligă consumatorii să cumpere produse în cantități mici. „ Vom avea un Crăciun la suta de grame. Oamenii vor achiziționa cu felia sau cu bucățica bunătățile de sărbători”, arată analiza Frames. Promoțiile, salvarea retailerilor Pentru a atrage clienți, retailerii folosesc strategii agresive de marketing, inclusiv promoții flash și aplicații de loialitate. Promoțiile au ajuns să reprezinte peste 20% din valoarea achizițiilor FMCG, conform Consumer Panel GfK România. În ciuda acestor eforturi, vânzările în volum continuă să scadă, ceea ce indică o contracție semnificativă a consumului. Puterea de cumpărare, redusă Deși salariul mediu net a crescut în octombrie 2024 la 5.268 de lei, România rămâne pe locul al doilea în UE la cel mai mic salariu mediu pe oră (puțin peste 10 euro). Mai mult de jumătate din populație trăiește cu venituri reale de sub 3.000 de lei pe lună, iar cheltuielile cu alimentele consumă peste 25% din veniturile românilor, mult peste media europeană. Plafonarea prețurilor și impactul asupra pieței Măsuri precum plafonarea adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază au avut efecte mixte. Deși au nivelat prețurile, acestea au redus concurența și au restrâns oferta de produse, afectând negativ retailerii și consumatorii. Provocările anului 2025: inflația și noile scumpiri Consultanții Frames avertizează că anul 2025 va fi plin de provocări economice. Accizele mai mari la carburanți, creșterea salariului minim și liberalizarea pieței energiei sunt doar câțiva dintre factorii care vor amplifica inflația. În plus, creșterile de prețuri la nivel global, în special pentru carne, zahăr și cacao, vor afecta și mai mult bugetele populației. Un semnal de alarmă pentru economie Datele NielsenIQ arată că, în ciuda unei creșteri de 16,2% a vânzărilor FMCG în primele nouă luni din 2024, această evoluție este datorată exclusiv scumpirilor, pe o piață în care volumul consumului scade constant. „Retailul alimentar este un indicator fidel al stării economiei. Când oamenii își reduc cumpărăturile și se concentrează pe produse ieftine, este clar că economia suferă”, afirmă și Adrian Negrescu, managerul Frames.

BNR avertizează: inflația va mai crește (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

BNR avertizează: inflația va mai crește

BNR avertizează: inflația va mai crește. Rata anuală a inflației va urca la 4,9% în 2024, urmând să scadă la 3,5% în 2025 și la 3,3% în 2026, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. Mesajul a fost prezentat în cadrul primei ediții a conferinței „INVEST in Hospitality Properties in the CEE Region”. BNR avertizează: inflația va mai crește În mesajul guvernatorului Mugur Isărescu, citit de Cristian Popa se arată: Citește și: Aroganța și informațiile false l-au îngropat pe Ciolacu: PSD a transferat zeci de mii de voturi lui Simion, crezând că liderul social-democrat va lua peste 30% „Potrivit noilor date și evaluări la nivelul Băncii Centrale, rata anuală a inflației se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, apoi se va reduce la 3,5% la finele anului 2025, la 3,3% la finele trimestrului trei 2026. S-a observat că evoluția fluctuantă și nivelurile mai ridicate ale ratelor anuale ale inflației sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublul sens, asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024, dar și secetei severe din acest an”. Factori care influențează inflația Potrivit lui Cristian Popa, presiunile inflaționiste sunt alimentate de situația fiscal-bugetară și de incertitudinile legate de prețurile energiei și alimentelor. „Incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluției anticipate a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv pe fondul modificărilor legislative din domeniu, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului și a altor materii prime, în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice.” De asemenea, el a evidențiat rolul consumului privat, care a susținut creșterea anuală a economiei în 2024, și dinamica ridicată a costurilor unitare cu forța de muncă în sectorul privat. Riscuri economice și impactul tensiunilor geopolitice Cristian Popa a subliniat că incertitudinile și riscurile la adresa economiei sunt amplificate de tensiunile geopolitice, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și contextul economic global. „Este important să menținem ritmul ridicat de atragere a fondurilor europene și să le orientăm astfel încât să genereze sinergii în economie pe termen lung”, a declarat el. Măsuri pentru reducerea deficitului Riscurile asociate perspectivei inflației sunt strâns legate de politica fiscală și de măsurile bugetare ce ar putea fi implementate din 2025. Acestea vizează poziționarea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, sustenabilă și compatibilă cu cerințele Uniunii Europene. Conferința „INVEST" Evenimentul, organizat de Think Tank-ul INVEST la București, a adus împreună lideri din industria ospitalității, investitori, miniștri și experți în real estate. Subiectele principale au inclus creșterea profitabilității în sectorul hotelier și oportunitățile oferite de piețele din România și Europa Centrală și de Est. Elveția a fost invitatul special al conferinței.

Inflația a început să crească din nou Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Inflația a început să crească din nou

Inflația a început să crească din nou, prețurile la fructe, detergenți sau apă și canalizare au explodat, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 4,7%. În septembrie, rata inflației a fost de 4,6%. Citește și: Geoană dirijează aproape toate cheltuielile electorale spre firma prietenilor prietenilor săi din Buzău Inflația a început să crească din nou Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,0%. În septembrie, era de doar 4,8%. Inflația la mărfuri alimentare a fost de 4,75%. Datele INS arată, la fructe proaspete, prețurile au crescut cu 13%, din cotmbrie 2023 în octombrie 2024. La detergenți, creșterea a fost de 13,47%, iar la apă și canalizare de 11,47%. Inflația era în UE, în septembrie, de 2,1%. În iulie, premierul Marcel Ciolacu a confundat evaziunea fiscală cu inflația când a vorbit despre faptul că „nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa”. Oficialul se referea de fapt la evaziunea fiscală, nu la inflație. „Nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa, când mă duc la Bruxelles, e primul lucru pe care mi-l spun, că avem cel mai mare gap de TVA”, spunea Ciolacu.

„Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, spune Mugur Isărescu Foto: gov.ro
Economie

Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă

Eternul guvernator al BNR, Mugur Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”. „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă. Cu 8% deficit extern nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice și financiare puternice care se duc și în plan social și politic”, a spus Isărescu în conferința de presă de la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei, potrivit transcrierii economedia.ro. Pe de altă parte, Isărescu a arătat că habar nu are cum va rezolva Guvernul problema deficitului: „Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară (...) Nu avem date certe privind maniera în care se va face”. Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut Guvernatorul BNR, recent reconfirmat în funcție la propunerea PSD, a tras însă mai multe semnale de alarmă privind derapajele Guvernului: Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă „Suntem pentru creșteri salariale, dar datele sunt decorelate și dacă sunt decorelate semnificativ cu creșterea productivității, diferența se duce fie în deficitul extern, deficitul de cont curent, fie într-o inflație mai mare. Economia funcționează și se autoreglează, însă, din păcate, cu inflație și deficite mai mari” „Contul curent nu arată bine. Deloc”. Prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an este de 4,9%, mai mare decât cea anterioară de 4%. La 8 noiembrie, un comunicat al BNR anunța: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp”.

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Foto: ZF
Economie

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic. Informațiile apar în „Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară”, după ședința de azi a consiliului de administrație al BNR. Comunicatul BNR arată că inflația va crește „peste așteptări”, iar anul 2025 va fi plin de „incertitudini” în ceea ce privește fiscalitatea sau prețurile la energie și alimente. Citește și: BREAKING Marcel Ciolacu spune că nu divorțează fiindcă „rămâne pe drumuri”. „Păi, eu îs prost să divorțez?”, a spus liderul PSD Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Ce se arată în comunicatul BNR: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp” BNR vorbește despre „incertitudini și riscuri” în ceea ce privește viitoarea politică fiscală „având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare” Alte „incertitudini și riscuri” sunt „asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor”. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea față de perioada similară a anului trecut, iar evoluția exportului net și-a mărit substanțial influența contracționistă, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat ascensiunea, în timp ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o amplă creștere de dinamică în trimestrul II, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența evoluției fondurilor europene de natura contului curent”. Ce vrea să spună, dar nu are curaj, șeful BNR De fapt, în acest ultim pasaj, BNR vrea să spună că, de fapt, exporturile au scăzut, importurile au crescut, iar fondurile europene așteptate la buget nu au venit. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea” înseamnă, de fapt, o încetinire a ritmului investițiilor. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, dar şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii Foto: Captură video
Politică

Dezastrul de care fug candidații Puterii

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii: producția industrială s-a prăbușit, eșecul PNRR - unde România așteaptă din decembrie 2023 plata tranșei numărul trei, cea mai mare inflație și cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD – Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA În plus măsurile economice haotice ale Guvernului au provocat revoltă în mediul de afaceri. „În mai puțin de un an, Guvernul României a trecut de la măsuri excesive de sancționare, la măsuri excesive de clemență. Pe de o parte se introduc amenzi severe pentru erori administrative (în cazul RO e-Factura și RO e-Transport) chiar dacă nu au existat pierderi de venituri bugetare dar, pe de altă parte, se anulează accesorii pentru contribuabilii care nu au declarat și/sau nu au plătit la timp”, arăta, acum câteva zile, Consiliul Investitorilor Străini (FIC). Dezastrul de care fug candidații Puterii A) Azi, Institutul Național de Statistică a anunțat că „în perioada 1.I – 31.VII.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2023, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-1,8%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,4%)”. B) Cu o inflație de 5,1% în august, România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, potrivit datelor Eurostat (deși nu toate țările Uniunii au publicat informațiile pe august). C) Șomajul a crescut, de la 5,1% la începutul anului, la 5,4% în iulie. D) Creșterea economică a înregistrat o creștere slabă, de 0,1%, acest procent plasând România pe locul opt de la coada clasamentului statelor UE. E) Datele ministerului de Finanțe arată un deficit, la final de iulie, de 4,2%, dar liderii PSD declară că acesta ar putea ajunge la un procent record de 10%. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23,9% față de primele șapte luni de anul trecut. F) Tot datele Finanțelor mai arată că din fondurile PNRR au sosit în acest an doar 388 de milioane de euro - planificarea fiind de 3,65 miliarde de euro. Din fondurile de coeziune pentru bugetul 2021-2027, România a atras zero euro. DeFapt.ro a arătat că CNAS are probleme cu plata salariilor, iar ministerul Transporturilor cere bani din Fondul de rezervă pentru a plăti firmele care construiesc autostrăzi, fiindcă banii din PNRR sunt blocați.

România are iar cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Economie

România, cea mai mare inflație din UE

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, dublul mediei UE, arată datele publicate azi de Eurostat. Citește și: Încă o petradă aruncată de Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon România, cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,6% în iulie 2024, în creștere de la 2,5% în iunie. Cu un an înainte, rata a fost de 5,3%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,8% în iulie 2024, în creștere de la 2,6% în iunie. Cu un an înainte, rata era de 6,1% (...) Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Finlanda (0,5%), Letonia (0,8%) și Danemarca (1,0%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (5,8%), Belgia (5,4%) și Ungaria (4,1%). Comparativ cu iunie 2024, inflația anuală a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în paisprezece. În iulie 2024, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,82 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,45 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,19 pp) și energie (+0,12 pp)”, arată Eurostat. Citește și: Pensionarii vor plăti mii de lei pentru ca o instituție a statului, Arhivele, să ofere altei instituții date pentru recalcularea pensiei La 11 iulie, premierul Marcel Ciolacu declara: „Încep prin a spune că scăderea pentru a patra lună consecutiv a inflaţiei, care a ajuns în iunie la 4,9%, este confirmarea că acest guvern este pe traseul corect pentru a-i proteja pe români de scumpiri. Sunt convins că preţurile vor scădea în continuare”. „Sunt convins că măsurile de plafonare a preţurilor la energie şi gaze, respectiv la adaosurile comerciale la alimentele de bază vor continua să producă efectele dorite. Şi anunţ public nu renunţăm nici la plafonarea adaosurilor pentru toate produsele româneşti”, a mai afirmat premierul Ciolacu.

Inflația a explodat din nou în iulie Foto: captură video
Economie

Inflația a explodat din nou în iulie

Inflația a explodat din nou în iulie, după mai multe luni în care scăzuse. Acum o lună, Ciolacu confunda evaziunea fiscală cu inflația: potrivit INS, indicele prețurilor de consum a ajuns la 5,4%, în iulie 2024 raportat la iulie 2023. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Inflația a explodat din nou în iulie În iunie, rata anuală a inflației a fost 4,9%, iar în mai - 5,1%. Datele INS arată că, printre altele, carnea de vacă s-a scumpit cu peste 6%, iar berea și vinul cu peste 7%. Dintre servicii, cele mai mari creşteri au fost la Poştă (26,5%), bilete de avion (15,6%), Apă, canal, salubritate (15,62%), Îngrijire medicală (11,47%), restaurante (10,73%). Grupaj foto: Mesajul.ro „Preţurile vor scădea în continuare”, se lăuda Marcel Ciolacu la 11 iulie. Însă, în aceeași zi, el confunda inflația cu evaziunea: „Eu m-am săturat, de 30 şi ceva de ani, vin miniştri de finanţe, vin premieri şi spun că fac digitalizare. Nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa, când mă duc la Bruxelles, e primul lucru pe care mi-l spun, că avem cel mai mare gap de TVA”.

România continuă să aibă cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Eveniment

România continuă să aibă cea mai mare inflație

România continuă să aibă cea mai mare inflație din UE: 5,1%, a anunțat azi Institutul Național de Statistică. Potrivit datelor parțiale publicate de Eurostat pentru luna mai, doar Belgia mai are o inflație apropiată, de 4,9%. Citește și: Averea astronomică a comisarului de poliție Cosmin Popovici: apartament în Spania, nenumărate proprietăți în țară. Nu poate justifica 1,3 milioane lei În aprilie, inflația a fost de 5,9%. România continuă să aibă cea mai mare inflație Datele INS arată că prețurile la carne de porc și vacă au crescut, de la an la an, cu circa 7%. Însă cele mai puternice majorări de prețuri sunt la medicamente - 24,15% - și detergenți - circa 23%. „Momentan, de exemplu, tot ce înseamnă cheltuieli pe sănătate, în acest moment am depăşit un miliard de euro lunar. Niciodată nu s-a întâmplat lucrul ăsta”, susținea, acum două zile, premierul Ciolacu. Însă este foarte probabil că aceste cheltuieli au crescu fiindcă prețurile la mdeicamente și aparatură medicală au explodat. În schimb, făina şi mălaiul s-au ieftinit cu circa 30%, uleiul cu 20%, iar untul şi zahărul cu 13-14%, susține INS. Tot azi, INS a arătat cum s-au prăbușit construcțiile de locuințe: „în trimestrul I 2024 au fost date în folosinţă 11360 locuinţe, în scădere cu 3969 locuinţe, faţă de trimestrul I 2023”. Aceasta înseamnă o scădere de circa 25%.

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE Foto: Facebook
Economie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, arată datele actualizate azi de Eurostat. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 2,6%, în luna aprilie. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani Acum câteva zile, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook că inflația a scăzut. România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) şi Finlanda (0,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,2%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,7%). Comparativ cu luna martie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România de la 6,7%, până la 6,2%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în opt state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 2,4% în luna aprilie. În schimb, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,8% în aprilie, de la 3,1% în martie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,7%, de la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Citește și: Economistul-șef al BNR avertizează: „La anul va veni nota de plată”. România are cel mai mare deficit de cont curent și a patra mare inflație, comparativ cu statele OECD Avertismente de la BNR În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 până la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,05%. Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, avertizează: „La anul va veni nota de plată” (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Economie

„La anul va veni nota de plată”

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea avertizează: „A cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată”. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani România are, potrivit lui Lazea, cel mai mare deficit de cont curent, în rândul statelor OECD, și este pe locul II de la coada clasamentului în ceea ce privește deficitul bugetar. „La anul va veni nota de plată” Ce a arătat economistul-șef al BNR, vorbind la conferința anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR): „La inflaţie, dacă am intra luna aceasta, noi am fi pe locul 4 din coadă. O mai mare inflaţie decât noi au la nivelul lunii trecute Turcia, 68%, Columbia, 7,4%, şi, surprinzător, Islanda, 6,8%. Deci, am fi a patra din coadă” „La deficitul bugetar, prognoza revistei The Economist spune că un singur stat va avea anul acesta un deficit de peste 6%, şi acesta e SUA, 6,1%. România ar fi mână în mână cu Statele Unite pe ultimul loc în cadrul OCDE cu deficitul bugetar în acest an. Mai rău decât Turcia, care ar avea un deficit de 4,6% din PIB, mai rău decât Columbia, deficit 5,1%, mai rău decât Mexic, deficit 4,7%”. „La deficitul de cont curent, România ar fi pe ultimul loc, cu 6,5%” „La creşterea economică, am sta bine, fiind în grupul fruntaş cu 2,5%, fiind întrecuţi de Turcia, cu 4%”. „Eu mă întreb: cei care acum solicită noi facilităţi fiscale, salarii, nu ştiu ce, ştiind bine în mintea lor că anul viitor va urma o corecţie, la ce se aşteaptă? Adică, chiar aşa, ei îşi închipuie, cei care solicită acum repede, că e an electoral, îşi închipuie că ei nu vor plăti cu atât mai mult anul viitor? Speră ei că la anul nota de plată va fi achitată de alţii? Asta e întrebarea mea. Deci, a cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată", a mai spus Lazea.

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu: România are cea mai mare inflație din UE, investițiile străine și producția industrială scad în continuare, iar datoria publică a crescut cu un miliard de euro într-o lună, arată datele publicate azi de INS și BNR. Citește și: Salariul uriaș al directorului Administrației Zonei Libere Sulina, regie cu pierderi masive și cu doar 26 de angajați, dintre care cinci paznici Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu Ce informații economice au fost anunțate, azi, de Institutul Național de Statistică și de Banca Națională: Producţia industrială a scăzut în primele trei luni ale anului cu 2,7% ca serie brută şi cu 0,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate raportat la perioada similară din 2023, potrivit datelor INS. Investiţiile directe străine, „ale nerezidenţilor”, în România au însumat 2,095 miliarde de euro, în primele trei luni din acest an, în scădere cu 5,46% comparativ cu 2,216 miliarde de euro în perioada similară din 2023, conform datelor BNR. Rata anuală a inflaţiei a coborât la 5,9% în aprilie 2024, dar rămâne cea mai mare din UE, potrivit datelor Eurostat. Belgia are o inflație de 4,9%, iar Croația de 4,7%, dar sunt încă țări a căror inflație pe aprilie n-au fost încă publicate. Datoria externă a administrației publice a ajuns, în martie, la 84.069 milioane de euro, potrivit BNR. la final de februarie ea era de 83.080 milioane euro. „Am reușit să scădem inflația la 5,9% în aprilie, aproape la jumătate față de nivelul înregistrat la preluarea guvernării! Este una dintre promisiunile cele mai importante făcute românilor pe care o îndeplinim!”, s-a lăudat premierul Ciolacu pe Facebook. Însă, dacă ar atinge acest obiectiv, România ar continua să aibă, probabil, cea mai mare inflație din UE. Citește și: Inutila regie cu 13 angajați, 3 directori și 5 administratori, unde Grindeanu l-a pus șef pe finul său, fost polițist. Firma polițistului, contracte cu primării PSD Pentru comparație, inflația din Republica Moldova a scăzut de la un vârf de peste 34% în octombrie 2022 la puțin peste 4% în februarie.

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație Foto: Pro TV
Economie

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație, la mare distanță de media Uniunii, arată datele publicate azi de Eurostat. În martie, inflația a fost în România de 6,7%. Media UE a fost 2,6%, iar în zona euro - 2,4%. După România, țara cu cea mai mare inflație este Croația, cu 4,9%. Citește și: Prețurile la Mamaia, în vacanța de 1 Mai și Paște, comparabile cu ofertele din Dubai sau Cannes. Nordis Hotel, controlat de firma soțului deputatei PSD Laura Vicol, cel mai scump „Inflația funcționează ca o taxa pentru săraci și ca o prima pentru bogați”, arăta, acum doi ani, o analiză a comparatorului Conso.ro. România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație În luna martie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) şi Danemarca (0,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,7%), Croaţia (4,9%) şi Estonia şi Austria (ambele cu 4,1%). Comparativ cu luna februarie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 13 state membre, inclusiv în România de la 7,1%, până la 6,7%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în 10 state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,8% în ianuarie, până la 2,6% în luna februarie, pentru ca în martie să ajungă la 2,4%. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,1% în martie, de la 3,3% în februarie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,9%, de la 3,1% în luna ianuarie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,81%, cele nealimentare cu 8,06%, iar serviciile cu 10,20%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră