luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: inflatie

68 articole
Internațional

ANALIZĂ Blocada americană asupra strâmtorii Ormuz falimentează rapid regimul de la Teheran - date

Blocada americană asupra strâmtorii Ormuz falimentează rapid regimul de la Teheran, arată datele unui analist de la un think-tank din Washington DC, The Foundation for Defense of Democracies (FDD). Analistul Miad Maleki a lucrat anterior la Trezoreria SUA și a supervizat regimul sancțiunilor. Citește și: VIDEO Viktor Orban nici nu a plecat din Guvern și Rusia deja s-a debarasat de el: „A votat 19 pachete de sancțiuni” El arată că pierderile Iranului vor fi de 435 de milioane de dolari pe zi, respectiv 13 miliarde USD pe lună. Peste 90% din comerțul Iranului tranzitează Golful Persic, acum blocat de marina SUA, care doar în ultimele 24 de ore a întors din drum opt nave iraniene. Blocada americană asupra strâmtorii Ormuz falimentează rapid regimul de la Teheran Ce arată Maleki: Blocada navală impusă de SUA asupra Strâmtorii Hormuz ar costa Iranul aproximativ 276 de milioane de dolari pe zi în exporturi pierdute și ar perturba importuri în valoare de 159 de milioane de dolari pe zi, ceea ce ar însemna un prejudiciu economic total de aproximativ 435 de milioane de dolari pe zi, sau 13 miliarde de dolari pe lună. Peste 90% din comerțul anual al Iranului, în valoare de 109,7 miliarde de dolari, tranzitează Golful Persic. Petrolul și gazul reprezintă 80% din veniturile guvernului din exporturi și 23,7% din PIB. „ALTERNATIVE? Opțiunile Iranului în afara strâmtorii sunt neglijabile. Jask, mult-lăudata rută ocolitoare, funcționează la o fracțiune din capacitatea sa proiectată de 1 milion de barili pe zi. Au fost construite doar 10 din cele 20 de rezervoare de stocare. Debit efectiv: ~70.000 barili pe zi. Chabahar gestionează doar 8,5 milioane de tone pe an. Cele cinci porturi din Marea Caspică gestionează împreună 11 milioane de tone, față de peste 220 de milioane prin Golful Persic”.  „Un blocaj împiedică aprovizionarea cu materii prime industriale, utilaje și bunuri de larg consum. Inflația la alimente a atins deja 105% în februarie 2026. Prețul orezului au crescut de șapte ori. Situația se agravează dramatic în condițiile blocajului” „Un aspect extrem de important îl reprezintă capacitatea de stocare: Iranul dispune de aproximativ 50-55 de milioane de barili de capacitate totală de stocare a petrolului pe uscat, ocupată în proporție de aproximativ 60 %. Capacitatea disponibilă: aproximativ 20 de milioane de barili. Având în vedere surplusul de producție de 1,5 milioane de barili pe zi, care în mod normal este destinat exportului, capacitatea de stocare se umple în aproximativ 13 ZILE. După această perioadă, Iranul trebuie să închidă sondele. De ce este acest lucru foarte important: când puțurile de petrol mature se închid, apa de la fund se revarsă, un proces numit „water coning”. Picăturile de petrol rămân blocate permanent în porii rocilor. Acest petrol nu poate fi recuperat niciodată. Câmpurile petroliere ale Iranului înregistrează deja o scădere anuală de 5-8%. Închiderea forțată ar putea distruge definitiv o capacitate de producție de 300.000-500.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă venituri de 9-15 miliarde de dolari pe an, pierdute pentru totdeauna” „Rialul s-a prăbușit deja de la 42.000 la 1,5 milioane pe dolar. Băncile limitează retragerile la 18-30 de dolari pe zi. Inflația generală: 47,5%. Un blocaj care elimină toate veniturile din schimbul valutar împinge rialul către o hiperinflație ireversibilă. Regimul a emis cea mai mare bancnotă din istorie, de 10 milioane de riali, în valoare de aproximativ 7 dolari”.  Blocada face rezistența economică imposibilă, este concluzia lui Maleki.  1/10 The U.S. naval blockade of the Strait of Hormuz would cost Iran approximately $276M/day in lost exports and disrupt $159M/day in imports, a combined economic damage of ~$435M/day, or $13B/month.Over 90% of Iran's $109.7B in annual trade transits the Persian Gulf. Oil/gas… https://t.co/fOwhRltQhv — Miad Maleki (@miadmaleki) April 12, 2026      

Blocada americană asupra strâmtorii Ormuz falimentează rapid regimul de la Teheran Foto: Iran Wire
Inflația anuală a urcat la 9,87% în martie 2026 (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Inflația crește accelerat, puterea de cumpărare a românilor continuă să scadă. Evoluție 2020-2026

Rata anuală a inflației a crescut la 9,87% în martie 2026, față de 9,31% în februarie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Scumpirile au fost resimțite în toate sectoarele, cele mai mari creșteri fiind înregistrate la servicii, cu un avans de 11,05%, urmate de mărfurile nealimentare (10,89%) și cele alimentare (7,67%). Evoluția lunară și inflația de la începutul anului Comparativ cu luna februarie 2026, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,78% în martie. Citește și: Ce avantaje economice rusești importante pierde Ungaria după victoria lui Magyar De la începutul anului, inflația a ajuns la 2,3% (martie 2026 raportat la decembrie 2025). În același timp, rata medie a inflației în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) a fost de 8,5%. Inflația calculată după standardele europene (IAPC) Potrivit INS, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat la nivel european, a înregistrat o creștere lunară de 0,92% în martie 2026. Rata anuală a inflației calculată pe baza acestui indicator a fost de 9%, iar rata medie a inflației în ultimele 12 luni a ajuns la 7,6%. Prognoza BNR: inflația va scădea treptat Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 3,9%, de la 3,7% anterior. Guvernatorul Mugur Isărescu estimează că inflația va coborî la 2,7% până la sfârșitul anului 2027. Scumpirile la energie și combustibili, principalul factor de risc BNR avertizează că inflația va continua să crească în perioada martie–iunie 2026 peste estimările inițiale. Principalele cauze sunt scumpirea combustibililor și majorarea cotațiilor la petrol și gaze naturale, pe fondul tensiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Evoluția puterii de cumpărare în România (2020–2026) Puterea de cumpărare în România a avut o evoluție mixtă în perioada 2020–2026, fiind influențată simultan de creșterea salariilor și de inflația ridicată. În primii ani după 2020, veniturile au crescut constant, pe fondul relansării economice după pandemie. Datele Eurostat arată că salariul mediu anual a urcat semnificativ, ajungând la peste 21.000 de euro în 2024, în creștere rapidă față de anii anteriori. Această evoluție a contribuit inițial la îmbunătățirea nivelului de trai. Inflația erodează câștigurile salariale Totuși, începând cu 2022–2023, inflația accelerată a început să erodeze câștigurile. România s-a situat printre țările UE cu cele mai mari creșteri de prețuri, iar în 2025 rata anuală a inflației s-a apropiat de 9,7–9,8%. În același timp, salariile au crescut mai lent: de exemplu, în 2025 câștigul salarial mediu net a ajuns la aproximativ 5.914 lei, cu un avans anual de doar 4,8%. Această diferență dintre ritmul de creștere al salariilor și cel al prețurilor a dus la scăderea salariului real, adică a puterii de cumpărare. Scăderea salariului real și impactul asupra populației Indicatorii oficiali arată că, în decembrie 2025, indicele câștigului salarial real a coborât la 95,5% față de anul precedent, semnalând o pierdere de putere de cumpărare. În unele luni din 2025, scăderea a fost și mai accentuată, ajungând la aproximativ 5% în termeni anuali. Efectele sunt vizibile în consumul populației. Potrivit analizelor economice recente, creșterea salariilor nu a reușit să compenseze scumpirile la energie, alimente și servicii, ceea ce a redus capacitatea reală de cumpărare a gospodăriilor. Chiar dacă veniturile nominale au crescut, nivelul de trai a stagnat sau chiar s-a deteriorat pentru o parte a populației. Perspective: echilibrare lentă în anii următori În prezent, tendința rămâne una de echilibrare lentă. Inflația începe să scadă treptat, dar rămâne ridicată comparativ cu media europeană, iar salariile continuă să crească într-un ritm moderat. Specialiștii estimează că o revenire clară a puterii de cumpărare va depinde de reducerea inflației și de accelerarea creșterii veniturilor reale în anii următori. În concluzie, între 2020 și prezent, România a înregistrat creșteri importante ale salariilor, dar acestea au fost parțial anulate de inflația ridicată din ultimii ani. Rezultatul este o putere de cumpărare volatilă, cu perioade de creștere urmate de scăderi, care continuă să influențeze nivelul de trai al populației.

Simion propune indexarea pensiilor cu inflația (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Peste 1.300 de amendamente AUR la buget: Simion propune indexarea pensiilor cu inflația

Liderul AUR, George Simion, a declarat miercuri că partidul său propune un buget alternativ, care ar respecta limitele de deficit agreate la nivel internațional și ar permite indexarea pensiilor cu rata inflației. Simion propune indexarea pensiilor cu inflația După suspendarea lucrărilor comisiilor reunite de buget-finanţe, George Simion a declarat: Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret „Spre deosebire de partidele iresponsabile care au dus România la o inflaţie de peste 9%, la un deficit bugetar de peste 9% şi nu au venit cu bugetul ţării atunci când trebuia, în 2025, AUR alege să fie responsabil. Punem pe masa ministrului de Finanţe, a tuturor partidelor şi în atenţia opiniei publice o variantă de buget alternativ care asigură respectarea legilor, începând cu pensionarii, cu persoanele cu dizabilităţi, bursele pentru studenţi şi asigură un deficit în parametrii acceptaţi de partenerii noştri internaţionali. (...) Ne vom lupta pentru adoptarea amendamentelor noastre, pentru respectarea legilor din România şi pentru indexarea pensiilor cu rata inflaţiei”, a declarat Simion. Peste 1.300 de amendamente depuse de AUR la bugetul de stat George Simion a precizat că AUR a depus peste 1.300 de amendamente la proiectul bugetului, menite să susțină categoriile vulnerabile. „Însă nu ne cereţi să fim complice cu PSD la transformarea românilor în cerşetori. Vom asigura votarea unui buget care să intre în ţinta de deficit de 6%. Avem oameni capabili care au muncit foarte mult în aceste zile, care au fost în această 'comisie simulacru' şi care au refuzat să dea bani pentru construcţia de stadioane (...) pe seama pensionarilor, elevilor şi studenţilor, profesorilor. Vrem să facem dreptate. Pentru asta ne-au trimis românii aici, nu să fim complice cu PSD sau USR, nu să fim puşi în buzunarele unora sau altora. AUR votează în interesul românilor şi vom obţine indexarea pensiilor cu rata inflaţiei sau sprijin pentru persoanele vulnerabile din fonduri de la buget, din fonduri europene şi din soluţii care se regăsesc în acest buget alternativ. În această seară, voiam să-l punem pe masa plenului reunit. Este iresponsabilitatea acestei coaliţii”, a susţinut liderul AUR. Condiții pentru vot: indexarea pensiilor și sprijin pentru categoriile vulnerabile Simion a subliniat că votul AUR depinde de adoptarea amendamentelor privind sprijinul social și indexarea pensiilor. „Dacă vor voturile AUR, vor trebui să voteze amendamentele care prevăd indexarea pensiilor”. Acesta a adăugat că partidul susține acordarea unor ajutoare înainte de Paște, dar consideră că acestea nu sunt suficiente: „Cu siguranţă este bun un ajutor înainte de Paşte şi vom vota în plen un ajutor înainte pe Paşte pentru pensionari, pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru mame, pentru veterani, dar nu este suficient. Bugetul alternativ AUR prevede ca anul acesta să nu se mai dea bani pentru partidele politice şi pentru construcţia de stadioane. (...) Fiecare ajutor este binevenit, dar să nu creadă cineva că ne are în propriul buzunar”. Măsuri propuse: eliminarea CASS pentru mame și burse pentru studenți Printre amendamentele depuse de AUR se numără: eliminarea CASS pentru mame reîntregirea burselor studențești extinderea programului „Masă sănătoasă” pentru elevi „Am depus amendamente şi aşteptăm ca domnul Bolojan să consulte bugetul alternativ al AUR, să vadă soluţiile noastre”, a transmis Simion. Avertisment politic: „Blocajul echivalează cu o moțiune de cenzură” Întrebat despre posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură, liderul AUR a afirmat că actualul blocaj politic are deja efecte similare. „Faptul că această coaliţie nu e în stare să se înţeleagă şi nu poate trece bugetul ţării, echivalează cu o moţiune de cenzură. Dacă ei nu sunt în stare, să se dea la o parte şi să lasă locul unor oameni capabili care pot indexa pensiile cu rata inflaţiei. (...) Vom depune la Curtea Constituţională toate contestaţiile necesare, pentru că ăsta este rolul opoziţiei, măcar atâta respect să aibă pentru părinţii şi bunicii noştri”, a spus Simion. AUR respinge negocierile cu PSD George Simion a respins ideea unor negocieri prealabile cu PSD pentru susținerea amendamentelor. „Membrii AUR din comisiile de buget-finanţe şi liderii de grup au spus: 'noi avem aceste amendamente, voi aveţi aceste amendamente'. (...) Strategia noastră este să nu votăm în comisiile de buget-finanţe până nu ne trecem obiectivele noastre: CASS pentru mame, indexarea pensiilor, masă sănătoasă”, a explicat liderul AUR. Dezbaterile pe buget, suspendate în Parlament Declarațiile vin în contextul în care comisiile reunite de buget-finanțe au suspendat dezbaterile asupra bugetului de stat, după reluarea lucrărilor în jurul orei 18:00, fără un acord în coaliția de guvernare. Blocajul a fost generat inclusiv de un amendament de 1,1 miliarde de lei pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii. Lucrările ar fi trebuit finalizate în cursul zilei, pentru ca dezbaterile să continue în plenul reunit al Parlamentului.

Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% Foto: Facebook Cartel Alfa
Economie

Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5%

Câștigul salarial net al bugetarilor este la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, înregistrând o scădere de circa 5% într-un an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor INS, câștigul salarial net în administrația publică a fost, în ianuarie 2026, de 6.816 lei. În ianuarie 2025, era de 7.160 de lei.  Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% Tot azi, INS a anunțat, pentru februarie 2026, o inflație anuală de 9,3%, în scădere ușoară față de ianuarie.  Pe întreaga economie, câştigul salarial mediu net a fost 5518 lei, în scădere cu 396 lei (-6,7%) față de luna decembrie 2025.  Însă, în raport cu evoluția prețului de consum, salariile au scăzut. Indicele câştigului salarial real a fost 92,5% în luna ianuarie 2026 față de luna decembrie 2025.  „În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-1,8%), respectiv în învăţământ (-0,2%). În sănătate şi asistență socială, câştigului salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă (+0,8%)”, a arătat INS.  Statistica a anunțat, tot azi, că pensiile au scăzut în trimestrul IV din 2025, în raport cu inflația: „Indicele pensiei medii reale calculat, ca raport între indicele pensiei nominale nete și indicele prețurilor de consum, a fost de 97,8%”. 

Războiul cu Iranul, inflație în Europa (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Războiul cu Iranul lovește indirect Europa: petrolul și gazele se scumpesc, inflația ar putea crește

Atacul militar americano-israelian asupra Iranului ar putea avea efecte economice semnificative în Europa, amenințând să crească inflația și să afecteze o creștere economică deja modestă, potrivit unei analize realizate de Reuters. Tensiunile din Orientul Mijlociu au perturbat transportul maritim în Golful Persic, o regiune esențială pentru aprovizionarea Europei cu petrol, gaze și produse petroliere. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută-cheie pentru exporturile de energie ale statelor din Golf. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, inclusiv volume provenite din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Prin Ormuz trec, de asemenea, cantități importante de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar. După reducerea dependenței de energia rusească în urma invaziei Ucrainei, Europa și-a intensificat importurile din regiunea Golfului. Marea Britanie, Italia, Belgia și Polonia sunt printre cele mai dependente de GNL transportat prin Ormuz, potrivit datelor Administrației SUA pentru Informații în Energie. Prețurile la petrol și gaze cresc abrupt Conflictul a determinat peste 200 de nave, inclusiv petroliere și transportatoare de GNL, să ancoreze în apropierea Strâmtorii Ormuz, ceea ce a alimentat imediat creșterea prețurilor la energie. Contractele futures pe Brent au urcat cu aproape 8%, ajungând la 78 de dolari pe baril, în timp ce gazele naturale tranzacționate la hub-ul din Amsterdam au crescut cu 19%, până la 38 euro/MWh. Aceste valori depășesc estimările incluse în proiecțiile din decembrie 2025 ale Banca Centrală Europeană (BCE), care mizau pe un preț al gazului de 29,6 euro/MWh și pe un preț al țițeiului de 62,5 dolari/baril pentru acest an. Impact limitat asupra creșterii economice, dar presiune pe inflație Analizele interne ale BCE indică faptul că o creștere permanentă de 14% a prețurilor la petrol și gaze ar reduce creșterea economică cu doar 0,1% în acest an, dar ar majora inflația cu până la 0,5 puncte procentuale. Conform sondajelor Reuters, economia zonei euro ar urma să crească cu 1,2% în acest an și 1,4% anul viitor, în timp ce Marea Britanie ar înregistra un avans de 1% și 1,4%. Ritmul este modest comparativ cu SUA, unde PIB-ul este estimat să avanseze cu 2,5% și 2% în perioada 2026–2027. Totuși, efectele actuale ar fi considerabil mai reduse decât șocul energetic din 2022, generat de atacul Rusiei asupra Ucrainei, care a diminuat creșterea economică cu un punct procentual și a majorat inflația cu două puncte procentuale, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. BCE și Banca Angliei, în fața unor decizii dificile Banca Angliei ar putea amâna eventualele reduceri ale dobânzilor, în timp ce BCE urmează să publice noile previziuni macroeconomice pe 19 martie, cu o actualizare a estimărilor privind inflația energetică. Investitorii nu anticipează însă o reacție imediată din partea BCE, care, în mod tradițional, ignoră volatilitatea pe termen scurt a piețelor și creșterile tranzitorii ale prețurilor la energie. Durata conflictului, factor decisiv pentru economie Impactul economic va depinde în mare măsură de durata și amploarea conflictului. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că operațiunea împotriva Iranului ar putea dura aproximativ patru săptămâni. Economiștii de la Commerzbank estimează că un conflict de scurtă durată ar avea efecte limitate. În schimb, dacă situația s-ar prelungi timp de câteva luni, inflația din zona euro ar putea crește cu cel puțin un punct procentual, iar creșterea economică ar fi redusă cu câteva zecimi de punct procentual. În prezent, inflația în zona euro se situează la 1,7%, sub ținta BCE, ceea ce ar putea absorbi o creștere moderată fără a pune în pericol stabilitatea prețurilor. BCE monitorizează însă atent riscul efectelor de runda a doua, atunci când un șoc temporar al prețurilor la energie începe să influențeze așteptările pe termen lung și să se reflecte în salarii și prețuri. Pentru moment, banca centrală este așteptată să adopte o poziție prudentă, urmărind evoluțiile fără intervenții imediate.

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual Foto Linkedin
Economie

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual, arată datele publicate, azi de Institutul Național de Statistică (INS). Însă energia s-a ieftinit uşor faţă de luna precedentă, cu 0,44%. Alte creşteri semnificative ale prețurilor au mai fost înregistrate la cacao şi cafea, cu o majorare anuală de 25,27%, precum şi la transportul pe calea ferată, cu 24,40%. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna decembrie 2025, comparativ cu luna decembrie 2024, rata anuală a inflaţiei a fost 9,7%. În categoria mărfurilor alimentare, au mai fost consemnate scumpiri la fructe proaspete, cu un plus de 17,14% în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025. Scăderi de preţ, de la un an la altul, au fost înregistrate la cartofi, cu 10,77%, la fasole boabe şi alte leguminoase, cu 3,52%. De la o lună la alta, în ianuarie, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la alte legume şi conserve de legume, cu 4,26%, şi la legume şi conserve de legume, cu 3,58%. Ieftiniri au fost înregistrate la brânză de oaie (telemea), de 0,06%, precum şi la mălai, de 0,03%.În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, în topul scumpirilor se află energia electrică şi energia termică, aceasta din urmă înregistrând o creştere anuală de 15,61%, precum şi cărţile, ziarele şi revistele, cu 10,10%. Nu au fost consemnate scăderi de preţ în ritm anual. Comparativ cu luna anterioară, cele mai mari creşteri de preţ s-au înregistrat la combustibili, cu 1,82%, şi la tutun şi ţigări, cu 1,17%. Ieftiniri au fost consemnate la gaze, de 0,82%, precum şi la energia electrică, de 0,44%.În sectorul serviciilor, cele mai importante majorări de preţ au fost consemnate la transportul pe calea ferată, care s-a scumpit cu 24,40% în ultimul an, la apă, canal, salubritate, cu 17,59%, şi la serviciile de igienă şi cosmetică, cu 17,75%. În schimb, serviciile poştale s-au ieftinit cu 3,44%.De la o lună la alta, în ianuarie, scumpiri semnificative s-au înregistrat la transportul aerian, cu tarife în creştere de 9,78%, şi la serviciile de apă, canal, salubritate, cu 9,08%. În schimb, abonamentele de transport urban s-au ieftinit cu 0,16%.

Pilonul II, randament afectat de inflație (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Economie

Vești foarte proaste pentru viitorii pensionari: Pilonul II, randament negativ în ultimii cinci ani

O analiză a randamentelor reale obținute de fondurile de pensii din România arată că performanțele acestora sunt puternic influențate de stabilitatea prețurilor. În ultimii cinci ani, perioada 2021–2025, marcați de volatilitate economică și inflație ridicată, randamentul cumulat al pieței a fost negativ în termeni reali, potrivit unei analize de specialitate. Stabilitatea prețurilor, esențială pentru performanță Conform comparatorului financiar FinRadar, fondurile de pensii înregistrează performanțe solide în perioadele cu inflație scăzută, în timp ce episoadele de creștere accelerată a prețurilor erodează câștigurile reale ale participanților. Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM În intervalul 2011–2015, caracterizat de stabilitate economică, randamentul real cumulat a depășit 30% pentru fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) și s-a apropiat de 25% pentru fondurile facultative (Pilonul III). Ultimii cinci ani, cele mai slabe rezultate reale Datele FinRadar arată că între 2016 și 2020 randamentele reale au încetinit, ajungând la 15,1% pentru Pilonul II și 9,8% pentru Pilonul III. În perioada 2021–2025, însă, randamentele reale au devenit negative, respectiv -2,2% pentru Pilonul II și -6% pentru Pilonul III, în ciuda unui an 2025 cu rezultate bune, insuficiente pentru a compensa pierderile anterioare. Fondurile cu risc ridicat, mai eficiente împotriva inflației Analiza arată că, la nivel individual, fondurile cu grad de risc ridicat au performat mai bine și au reușit să conserve puterea de cumpărare a economiilor chiar și într-un context inflaționist. În perioada 2021–2025, doar două fonduri facultative au înregistrat randamente reale pozitive: NN Activ (+2,05%) și AZT Vivace (+1,53%), ambele cu profil de risc ridicat, în timp ce fondurile cu risc mediu au consemnat pierderi reale între -5,7% și -11,69%. Ce este FinRadar și ce aduce nou comparatorul de pensii FinRadar.ro este o platformă financiară independentă lansată în 2022, care permite compararea rapidă a produselor financiare, inclusiv credite, depozite, conturi de economii, carduri de credit și fonduri de pensii. Platforma oferă și o aplicație gratuită de planificare financiară, destinată optimizării bugetului personal. Comparatorul de pensii FinRadar a fost extins recent pentru a include randamentul real, ajustat cu rata inflației, considerat cel mai relevant indicator de performanță pentru participanți. Utilizatorii pot analiza randamentele fondurilor de pe Pilonul II și Pilonul III pe perioade multianuale, începând cu anul 2008, atât în format cumulat, cât și anualizat.

România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii Foto: Administrația Prezidențială
Economie

România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii - Eurostat

România are în continuare cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii, arată datele publicate azi de Eurostat. Astfel, în decembrie 2025, inflația a fost în România de 8,6%, în timp ce media UE a fost de doar 2,3%.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Slovacia avut o inflație de 4,1%, iar Estonia de 4%.  România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii  „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,9% în decembrie 2025, în scădere față de 2,1% în noiembrie. Cu un an înainte, rata era de 2,4%. Inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,3% în decembrie 2025, în scădere față de 2,4% în noiembrie. Cu un an înainte, rata era de 2,7%. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene. Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Cipru (0,1%), Franța (0,7%) și Italia (1,2%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (8,6%), Slovacia (4,1%) și Estonia (4,0%). Față de noiembrie 2025, inflația anuală a scăzut în optsprezece state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în șase. În decembrie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (+1,54 puncte procentuale, pp), urmate de produse alimentare, alcool și tutun (+0,49 pp), produse industriale neenergetice (+0,09 pp) și energie (-0,18 pp)”, arată Eurostat.     

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro Foto: Facebook Sofix
Eveniment

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro: a înregistrat cea mai bună creștere de pe bursă din lume, la începutul anului 2026, arată Bloomberg. Agenția titra, acum câteva zile: „Intrarea în zona euro face ca acțiunile bulgare să fie cele mai bune din lume la începutul anului 2026”. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Însă preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat vineri că ţara va organiza alegeri anticipate după ce partidele principale au refuzat un mandat de a forma un guvern. Ar fi al optulea scrutin din ultimii patru ani.  Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro Intrarea Bulgariei în zona euro la 1 ianuarie 2026 a declanșat o creștere masivă a pieței bursiere, făcând din acțiunile bulgare cele mai performante din lume la începutul anului 2026. Astfel, indicele SOFIX și volumul tranzacțiilor snt în creștere, pe măsură ce investitorii anticipează o integrare europeană mai profundă, o încredere sporită și posibile îmbunătățiri ale ratingului de credit, arată agențiile de presă.  Reacția pozitivă a pieței reflectă impulsul observat după aderarea la UE în 2007, cu creșteri semnificative ale acțiunilor precum Sirma Group Holding și Sopharma, iar sentimentul pozitiv al investitorilor determinând creșteri substanțiale ale cifrei de afaceri la Bursa de Valori din Bulgaria. Indicele SOFIX a înregistrat o creștere semnificativă (de aproximativ 14-18%) în prima săptămână de tranzacționare în euro, atingând niveluri maxime din ultimii aproape douăzeci de ani. În plus, cifra de afaceri a Bursei de Valori din Bulgaria (BSE) a crescut dramatic, unele rapoarte indicând o creștere de 184% în prima săptămână. În plus, se estimează că inflația se va reduce la 2,9% în 2026, iar PIB-ul ar putea crește la 2,7% potrivit Comisiei Europene, estimare revizuită în creștere față de estimările anterioare, „datorită sinergiilor generate de adoptarea euro”. FMI oferă o prognoză ușor mai optimistă, de 3,1%, în timp ce OCDE anticipează 2,3%.  Șomajul în 2026 este estimat la 3,4%. 

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025 Foto: Guvernul României
Economie

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025: aceasta a scăzut faţă de luna octombrie 2025 atât ca serie brută (-6,1%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-0,7%), anunță, azi, Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Producția industrială a scăzut și față de noiembrie 2024 cu 2,8%, ca serie brută  și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025 „În perioada 1.I – 30.XI.2025, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2024, producţia industrială a scăzut ca serie brută cu 1,1%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,5%”, mai arată INS.  Datele INS arată că cele mai mari scăderi ale producţiei au fost în sectorul de textile, în extracţia cărbunelui, produse chimice şi în sectorul de tutun, cel de îmbrăcăminte.  La polul opus, producţia a crescut cel mai mult în extracţia minereurilor metalifere şi fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente.  Ieri, INS a anunțat și o inflație uriașă, de 9,7% față de decembrie 2024. Totuși, inflația a scăzut ușor, în octombrie și noiembrie ea fiind de 9,8%.  La energia electrică, creșterea prețurilor a fost, de la an la an, de 60,91%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 15%, cafeaua cu 23%, iar pâinea cu 10%.

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS. Din august 2025, inflația stă ușor sub 10%

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS: 9,7% față de decembrie 2024. Totuși, inflația a scăzut ușor, în octombrie și noiembrie ea fiind de 9,8%.  Citește și: Năsui și Prună critică dur conducerea USR și propun un referendum intern anti-baronizare Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%, mai arată Institul Național de Statistică.  Din august 2025, când a atins un vârf de 9,9%, inflația stă ușor sub 10%. La energia electrică, creșterea prețurilor a fost, de la an la an, de 60,91%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 15%, cafeaua cu 23%, iar pâinea cu 10%.  „Am avut o combinație de factori care au împins prețurile în sus: liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA și accizelor, precum și o dinamică ridicată a costurilor salariale, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor de piață. În plus, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au continuat să crească”, a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu în noiembrie 2025.  „Inflația este apropiată de 10% în momentul de față și probabil că va rămâne în zona aceasta lunile următoare. O scădere mai importantă a inflației o să vedem începând cu iulie anul viitor, când din efectul de bază o să avem o scădere semnificativă a inflației. Noi avem o estimare de circa 4% la finalul anului viitor”, estima consilierul onorific al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, în decembrie 2025. 

Alocațiile pentru copii, înghețate și în 2026, deși legea cere măcar indexarea cu inflația (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Alocațiile pentru copii, înghețate și în 2026, deși legea cere măcar indexarea cu inflația

Familiile din România încep anul 2026 cu o decizie care afectează direct bugetele gospodăriilor: alocațiile pentru copii rămân neschimbate pentru al doilea an consecutiv. Al doilea an fără indexare Guvernul a hotărât din nou să nu aplice indexarea anuală a alocațiilor, deși legislația în vigoare prevede actualizarea acestora în funcție de rata inflației. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat În termeni concreți, menținerea alocațiilor la același nivel înseamnă pierderi semnificative pentru copii și familii. Calculată pe doi ani fără indexare, suma pierdută ajunge la cel puțin 945 de lei pentru fiecare copil. În prezent, alocația de stat este de 292 de lei pe lună pentru majoritatea copiilor, în timp ce copiii mici și cei cu dizabilități beneficiază de o alocație de 719 lei lunar. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an Foto: Facebook
Economie

Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an

Inflație uriașă și în noiembrie, iar câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an, arată mai multe seturi de date publicate azi de Institutul Național de Statistică.  Citește și: Șefa Curții de Apel București a încălcat legea când a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an Potrivit acestor date, rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 a fost 9,8%.  Datele parțiale publicate până azi de Eurostat, pe noiembrie, arată că inflația din România este cea mai mare. În Irlanda, inflația este 4,7%, la fel ca în Estonia, în Croația - 4,3%, iar în Polonia - 4,1%.  Rata medie lunară a inflației a fost, în 2025, 0,8%, dublu față de 2024.  „Indicele câştigului salarial real a fost 95,0% în luna octombrie 2025 față de luna octombrie 2024”, arată INS, adică puterea de cumpărare a scăzut cu 5%.  Pe de altă parte, datele INS arată că, după o scădere bruscă, în august a salariului mediu din administrația publică, acesta crește constant de câteva luni. Astfel, în iulie 2025, salariul mediu net în administrația publică era de 7.010 lei, iar în august a ajuns 6.904 lei. Însă în septembrie a fost 6.930 lei, iar în octombrie 6.983 de lei. Tituși, aceste este încăp mult sub vârful de 7.222 de lei, din mai 2025, luna în care au avut loc alegeri prezidențiale.  „În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,4%, ca urmare a plății cu ora a cadrelor didactice), în administraţia publică (+0,8%), respectiv în sănătate şi asistență socială (+0,2%)”, explică INS. 

România, cea mai ridicată inflație din UE (sursa: Eurostat)
Economie

România, cea mai mare inflație din UE de departe: 8,4%, dublă față de țara de pe locul doi

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a coborât la 2,5% în octombrie, de la 2,6% în septembrie. Cu toate acestea, România continuă să aibă cea mai mare rată a inflației din blocul comunitar, cu un avans de 8,4% al prețurilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Țările cu cele mai mici și cele mai mari rate ale inflației În octombrie, cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în: Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Cipru – 0,2% Franța – 0,8% Italia – 1,3% La polul opus, țările cu cele mai ridicate niveluri ale inflației au fost: România – 8,4% Estonia – 4,5% Letonia – 4,3% Evoluția inflației în statele membre UE Comparativ cu luna septembrie, inflația anuală a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România, unde a coborât de la 8,6% la 8,4%. În trei țări a stagnat, iar în alte nouă state membre inflația a crescut. Inflația în zona euro: scădere ușoară, dar peste ținta BCE În zona euro, rata anuală a inflației a ajuns la 2,1% în octombrie, față de 2,2% în luna precedentă, situându-se ușor peste obiectivul de 2% stabilit de Banca Centrală Europeană. Cele mai mari contribuții la inflația din zona euro au provenit din: Servicii – 1,54 puncte procentuale Alimente, alcool și tutun – 0,48 puncte procentuale În același timp, energia a avut un impact deflaționist, cu -0,08 puncte procentuale. Inflația reală în România: datele INS arată un nivel chiar mai ridicat Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a fost de 9,8% în octombrie 2025, depășind valoarea raportată prin indicele armonizat. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la: Mărfuri nealimentare – +10,96% Servicii – +10,52% Mărfuri alimentare – +7,57% În septembrie, rata anuală a inflației a fost 9,88%. Indicele prețurilor de consum și evoluția din ultimele 12 luni Potrivit INS: Indicele prețurilor de consum (IPC) în octombrie 2025 față de septembrie 2025 a fost 100,50% Inflația de la începutul anului (decembrie 2024 – octombrie 2025) a fost 9,0% Rata anuală a inflației (octombrie 2025 vs. octombrie 2024) – 9,8% Rata medie a inflației din ultimele 12 luni – 6,6% Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat (IAPC) a fost: 8,4% în octombrie 2025 comparativ cu octombrie 2024 6,2% media ultimelor 12 luni Ce arată aceste date? Deși inflația scade la nivelul Uniunii Europene, România continuă să se confrunte cu cele mai mari scumpiri, fiind peste media europeană și peste ținta de stabilitate a prețurilor. Diferențele între indicele armonizat și indicele național indică o presiune internă mai accentuată asupra costurilor de trai, în special la mărfurile nealimentare și la servicii.

Un viceguvernator BNR, Cosmin Marinescu, anunță apocalipsa Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Viceguvernator BNR anunță apocalipsa: „O deviație a PIB către -3,5%” în 2026

Un viceguvernator BNR, Cosmin Marinesscu, fost consilier prezidențial în administrația Iohannis, anunță apocalipsa: „Edificatoare sunt contracția PIB cu 0,2%, semnalată pentru trimestrul III, dar mai ales intrarea economiei în zona unui deficit de cerere consistent încă din 2025, și mult mai semnificativ în 2026, când proiecțiile arată o deviație a PIB către -3,5%, output-gap negativ comparabil cu situația crizei financiare din 2009 și cu valorile din anii pandemiei”.  Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș În 2009, PIB-ul României a scăzut cu 7,1%, iar în 2020 cu 3,9%.  Viceguvernator BNR anunță apocalipsa Marinescu a apreciat că inflația - despre ca a scris că este „cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor” - va rămâne ridicată.  „Începând cu jumătatea anului, România a reintrat într-o etapă de inflație ridicată, de fapt, cea mai mare inflație din Europa în contextul actual. Inflația a atins un vârf de 9,9% în august și septembrie, apoi 9,8% în octombrie, și ne așteptăm să persiste la un nivel ridicat și în lunile următoare, dar pe o traiectorie descendentă. Saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu atât monetare, fiind cauzat de scumpirea energiei electrice, în iulie, și de majorarea impozitelor indirecte, începând cu luna august”, a scris el, într-un articol pe propriul blog.  „Estimările de specialitate indică faptul că aproape jumătate din inflația curentă este atribuită modificării cotelor TVA și ale accizelor și, respectiv, creșterii prețurilor la energie. Însă de la mijlocul anului viitor, puseul inflaționist generat de aceste cauze va ieși din calculul inflației anuale”, mai arată Marinescu. Însă el apără măsurile Guvernului: „Acum trebuie să acordăm prioritate sustenabilității financiare. Orice alunecare a rating-ului ar avea un impact negativ asupra perspectivelor de dezvoltare. Este îmbucurător să vedem, în ultima perioadă, o serie de aprecieri pozitive ale măsurilor de ajustare fiscal-bugetară, materializate în reducerea costurilor de finanțare pe termen lung ale statului, sub nivelul de 7%”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră