vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: zelenski

159 articole
Internațional

Zelenski, despre situaţia Ucrainei pe front

Zelenski, despre situaţia Ucrainei pe front. Situaţia de pe linia frontului în Ucraina este "foarte dificilă", a recunoscut preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în mesajul său video de luni seara adresat populaţiei, subliniind în acelaşi timp că forţele ucrainene trebuie să facă tot ce le stă în putere în următoarele luni. Zelenski, despre situaţia Ucrainei pe front "Cel mai important este să punem presiune pe Rusia, utilizând toate mijloacele şi instrumentele de care dispunem pentru a atinge cât mai curând posibil obiectivul unei păci reale şi juste pentru Ucraina şi pentru toţi oamenii noştri", a spus el. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” "Tot ceea ce se poate face în această toamnă, tot ceea ce putem realiza, trebuie să întreprindem. iar aceasta depinde de fiecare din echipa ucraineană", a subliniat Zelenski. Ucraina, a spus el, face în prezent pregătiri pentru reuniunea la nivel înalt de la baza aeriană americană de la Ramstein, în sud-vestul Germaniei, la care va participa preşedintele american Joe Biden şi înalţi responsabili din 50 de ţări. Summit-ul de la Ramstein Toţi cei prezenţi la acest summit vor "primi toate detaliile şi argumentele din partea noastră cu privire la modul de a asigura rezultate în următoarele luni, atât pe front, cât şi în activitatea diplomatică", a declarat Zelenski. Preşedintele american va efectua în octombrie o vizită în Germania şi a invitat susţinătorii Ucrainei să participe la o reuniune în această perioadă la Ramstein, unde se reuneşte de obicei grupul de ţări care susţin Ucraina să contracareze invazia rusă. Astfel de reuniuni au avut loc frecvent la Ramstein de la invazia rusă în Ucraina, dar până în prezent numai la nivelul miniştrilor apărării. Scopul este de a coordona asistenţa militară pentru Ucraina, extrem de dependentă de armele occidentale în lupta sa împotriva forţelor ruse. Zelenski a cerut insistent în ultimul timp aliaţilor săi occidentali să furnizeze mai multe sisteme de apărare antiaeriană, pentru ca armata sa să poată proteja mai bine localităţile ucrainene de atacurile constante ale dronelor şi rachetelor ruseşti. Armata ucraineană a raportat marţi dimineaţă că a doborât 29 din cele 32 de drone lansate de Rusia în timpul atacului din cursul nopţii trecute. Dronele de fabricaţie iraniană au fost doborâte deasupra unor zone din centrul, sudul şi nord-estul Ucrainei, a indicat armata.

Zelenski, despre situaţia Ucrainei pe front (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Zelenski, întrevedere "foarte productivă" cu Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, întrevedere "foarte productivă" cu Trump

Zelenski, întrevedere "foarte productivă" cu Trump. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat vineri "recunoscător" pentru întrevederea sa "foarte productivă" avută cu Donald Trump la New York. Zelenski, întrevedere "foarte productivă" cu Trump "I-am prezentat planul nostru de victorie şi am examinat în detaliu situaţia din Ucraina şi consecinţele războiului pentru poporul nostru", a indicat preşedintele Zelenski într-un mesaj postat pe platforma X. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, s-a angajat vineri să "soluţioneze" războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei dacă va câştiga alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, declaraţie făcută la New York alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la finalul unei întrevederi foarte delicate cu acesta. Planul de victorie Aflat în SUA cu ocazia Adunării Generale a ONU, preşedintele ucrainean a folosit acest prilej pentru a-şi promova pe lângă administraţia americană ceea ce el numeşte "planul de victorie" al Ucrainei în războiul cu Rusia, despre care nu a oferit public detalii, dar l-a prezentat preşedintelui democrat Joe Biden şi candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris. De când Rusia a lansat invazia asupra Ucrainei în februarie 2022, Congresul SUA a aprobat circa 175 de miliarde de dolari ca ajutor pentru Ucraina, din care aproximativ 56 de miliarde reprezintă ajutor militar direct.

Rusia consideră impunerea păcii, „eroare fatală” (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia consideră impunerea păcii, „eroare fatală”

Rusia consideră impunerea păcii, „eroare fatală”. Kremlinul a calificat miercuri apelul adresat Consiliului de Securitate al ONU de către preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, de a impune Rusiei pacea, drept "o eroare fatală". Rusia consideră impunerea păcii, „eroare fatală” "Aceasta este o greşeală profundă care va avea în mod inevitabil consecinţe asupra regimului de la Kiev", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Peskov, care a subliniat "dinamica pozitivă" a progreselor făcute de armata rusă în regiunea ucraineană Donbas, a subliniat că încercarea de a forţa Rusia să accepte o înţelegere este "imposibilă". Rusia vrea pace în condițiile sale "Rusia este adepta păcii, dar cu condiţia ca pilonii securităţii sale să fie garantaţi şi obiectivele stabilite de operaţiunea militară specială să fie îndeplinite. Fără atingerea acestor obiective, impunerea ei (pacea) este imposibilă'', a spus el. Zelenski, care a acuzat totodată Moscova că plănuieşte atacuri împotriva a trei centrale nucleare, a subliniat că singura opţiune de a pune capăt ostilităţilor din Ucraina este de a forţa Rusia să accepte pacea. În plus, el a denunţat şi faptul că Kremlinul a transformat Iranul şi Coreea de Nord în "complici" ai "războiului său criminal în Europa".

Zelenski, prea mulți bani americani (Trump) (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Zelenski, prea mulți bani americani (Trump)

Zelenski, prea mulți bani americani (Trump). Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar vrea ca democraţii să câştige alegerile prezidenţiale din SUA din noiembrie, susţine candidatul republican şi fostul preşedinte Donald Trump. Zelenski, prea mulți bani americani (Trump) "Cred că Zelenski este cel mai tare om de vânzări din istorie. De fiecare dată când vine în SUA, pleacă cu 60 de miliarde de dolari", a remarcat luni Trump la un miting în statul Pennsylvania. Zelenski "vrea foarte mult ca ei (democraţii) să câştige aceste alegeri, dar eu aş face altfel, voi reuşi să fac pace", a adăugat Trump. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Candidatul republican nu a dat alte detalii privind planul său de pace în afară de a reitera că, dacă va câştiga alegerile din 5 noiembrie, va discuta cu Zelenski şi cu preşedintele rus Vladimir Putin şi va insista să ajungă la un acord. Afirmaţia lui Trump contrastează cu opinia adoptată de unii dintre aliaţii săi care spun că Ucraina ar saluta o revenire a lui Trump la Casa Albă întrucât este singurul potrivit să negocieze cu Putin încheierea războiului din Ucraina. Zelensky în SUA Aflat în SUA pentru a lua parte la cea de-a 79-a sesiune a Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski a afirmat la rândul său luni că o acţiune decisivă a Statelor Unite, în acest moment, ar putea face ca războiul să ia sfârşit anul viitor. Săptămâna trecută, Donald Trump a indicat că "probabil" se va întâlni cu Zelenski în cursul vizitei acestuia în SUA, dar nu a fost stabilită o întâlnire, conform unor apropiaţi ai fostului preşedinte american. În weekend, Zelenski a vizitat o fabrică de arme din Pennsylvania împreună cu guvernatorul democrat Josh Shapiro, aliat al candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris, ceea ce i-a înfuriat pe unii asociaţi ai lui Trump. Americanii de origine est-europeană, inclusiv ucraineană şi poloneză, au devenit un potenţial bloc electoral pentru amândouă taberele din SUA, atât democrată cât şi republicană, mai ales în Pennsylvania, unde trăiesc importante comunităţi de polonezi şi ucraineni.

Așteptările lui Zelenski de la SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Așteptările lui Zelenski de la SUA

Așteptările lui Zelenski de la SUA. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a început luni o vizită în SUA, unde urmează să îşi prezinte "planul pentru victorie", context în care ucrainenii se aşteaptă la mai mult sprijin într-o etapă crucială a războiului, precum şi la mai multă claritate din partea aliatului lor cheie cu privire la dimensiunea angajamentului acestuia. Așteptările lui Zelenski de la SUA Următoarele luni vor fi decisive, a subliniat preşedintele ucrainean la sosirea sa în Statele Unite, unde intenţionează să discute planul său cu preşedintele Joe Biden şi cu cei doi candidaţi la preşedinţie - vicepreşedinta în exerciţiu Kamala Harris şi ex-preşedintele republican Donald Trump -, precum şi cu liderii altor ţări care participă la Adunarea Generală a ONU. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Zelenski susţine că Ucraina ştie ce trebuie să facă pentru a învinge Rusia şi a obţine o pace justă, bazată pe restabilirea integrităţii sale teritoriale şi pe garanţii de securitate. Cu toate acestea, întrebarea dacă hotărârea aliaţilor este egală cu voinţa ucrainenilor de a lupta, care persistă în pofida tuturor dificultăţilor acumulate în cei peste doi ani şi jumătate de război, rămâne deschisă pentru mulţi în Ucraina. "Americanii trebuie să formuleze clar obiectivul principal al sprijinului lor pentru Ucraina. Odată ce acest lucru va fi cunoscut, toate celelalte, instrumentele necesare pentru realizarea lui, vor deveni clare", a declarat pentru EFE Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Rada Supremă (parlamentul ucrainean). Mai multe vorbe, decât fapte În opinia sa, sintagma des utilizată de susţinere a Ucrainei "atât timp cât este necesar" are în continuare puţină substanţă. SUA ar putea pune capăt îndoielilor prin reafirmarea angajamentului lor faţă de punerea în aplicare a formulei de pace ucrainene, a declarat Merejko, deputat din partea partidului de guvernământ "Slujitorul Poporului". Întârzierile frecvente în livrarea armelor promise au dus la o dezamăgire crescândă în rândul ucrainenilor cu privire la credibilitatea partenerilor lor. Mulţi dintre ei au aşteptări moderate în ceea ce priveşte creşterea sprijinului militar după vizita lui Zelenski în SUA, deşi există speranţa că operaţiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk şi reacţia relativ moderată a Rusiei, în contrast cu ameninţările sale nucleare, ar putea determina Washingtonul să acţioneze mai rapid şi cu mai multă îndrăzneală. Occidentul nu se mobilizează suficient În pofida unor progrese, Occidentul nu şi-a mobilizat suficient industria militară pentru a-şi face vizibil pe câmpul de luptă din Ucraina imensul său avantaj economic faţă de Rusia, afirmă Mikola Bielieskov, analist militar la Institutul ucrainean pentru studii strategice. Expertul citat nu este sigur dacă Zelenski va reuşi să elimine diferenţele ce persistă în viziunile cu privire la sfârşitul războiului pe care Ucraina şi guvernul SUA le-au avut de la începutul invaziei ruse. În timp ce Ucraina continuă să aspire la restabilirea completă a integrităţii sale teritoriale şi înfrângerea militară a Rusiei, aliaţii săi îşi definesc obiectivul prin prezervarea Ucrainei ca stat, a explicat Bielieskov într-un interviu acordat portalului "Militarnîi". "Întrucât depindem de aliaţii noştri, viziunea lor este importantă şi determină ce arme şi alte resurse primim", a subliniat expertul citat. Utilizarea rachetelor occidentale Dacă Occidentul nu îşi sporeşte sprijinul, Ucraina va rămâne concentrată pe reducerea potenţialului de război al Rusiei prin atacarea depozitelor de muniţie ruseşti şi a altor obiective militare, apreciază analistul ucrainean Ivan Kiricevski. Capacitatea de a utiliza rachete occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului inamic ar fi deosebit de utilă în acest context, spune el. Deşi SUA au ezitat mult timp să ridice această restricţie, decizia ar putea fi luată de preşedintele Joe Biden după alegeri, la final de mandat, când va avea în sfârşit "mână liberă", completează Oleksandr Merejko. "Sper ca în curând să dea dovadă de curaj politic", îşi exprimă speranţa deputatul ucrainean. În opinia sa, acum nu este momentul de discutat ce se va întâmpla dacă Washingtonul refuză să sprijine planul pentru victorie al lui Zelenski. "Nu ne putem permite să avem un plan B, deoarece ar arăta că nu suntem suficient de încrezători în victoria şi supravieţuirea noastră", afirmă parlamentarul ucrainean.

Zelenski va prezenta „planul de victorie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski va prezenta „planul de victorie”

Zelenski va prezenta „planul de victorie”. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat duminică seara că a ajuns în Statele Unite, pentru a-i prezenta omologului său american, Joe Biden, detaliile "planului său de victorie" care vizează să pună capăt invaziei ruse, asigurând că această toamnă va fi "decisivă". Zelenski va prezenta „planul de victorie” "Am ajuns în Statele Unite. Obiectivul principal este de a întări Ucraina şi de a ne proteja întreg poporul. Acest război nu se poate încheia decât cu o pace justă datorită eforturilor internaţionale", a declarat Zelenski pe reţeaua de socializare X. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează "Planul Ucrainei de victorie va fi pe masa tuturor aliaţilor noştri", a adăugat el. Într-un mesaj video din avionul său, postat anterior pe X, Zelenski a indicat că pleacă în statul american Pennsylvania, pentru "o vizită specială", înainte de "New York" şi "Washington". O toamnă "decisivă" "Această toamnă va fi decisivă pentru continuarea" războiului, a subliniat el, adăugând că Joe Biden va fi "primul care va vedea în detaliu" propunerile ucrainene de a pune capăt războiului cu Rusia. Zelenski plănuieşte să le prezinte apoi "tuturor liderilor ţărilor noastre partenere", precum şi Congresului american şi "celor doi candidaţi la preşedinţia" Statelor Unite, vicepreşedinta democrată Kamala Harris şi fostul preşedinte republican Donald Trump. Zelenski ar urma să încerce să-l convingă pe Biden să permită Kievului să lovească ţinte din Rusia cu arme occidentale cu rază lungă de acţiune, despre care spune că pot schimba cursul războiului.

Alexandra Păcuraru vrea la Cotroceni Foto: Facebook
Politică

Alexandra Păcuraru vrea la Cotroceni

Alexandra Beatrice Bertalan Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, vrea la Cotroceni. Ea este realizatoare la postul controlat de tatăl ei, Maricel Păcuraru, condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Citește și: Dezastru la Bruxelles: Roxana Mânzatu a primit ridicolul portofoliu de vicepreședinte pentru „oameni, competențe și pregătire” după ce Ciolacu a negociat pentru România În una din aceste emisiuni ea a afirmat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a otrăvit un român. „Uite ce respect întoarce Zelenski ţării noastre! Intră cu bocancii plini de noroi şi calcă românii pe cap, în biserici! S-au şters bocancii de noroi de veşmintele preoţilor noştri, ale călugărilor noştri, ale refugiaţilor de acolo şi a copiilor abandonaţi din sfânta mănăstire”, spunea ea în 2023. Alexandra Păcuraru vrea la Cotroceni Însă, acum, într-un mesaj video pe Facebook, Alexandra Păcuraru spune că va candida, ea fiind „o româncă onestă, autentică, harnică și curajoasă”. „Sunt Alexandra Beatrice Bertalan Pacuraru, româncă autentică, fiică, mamă, soție, prietenă, antreprenor și om de televiziune, sunt tânăr politician plin de vitalitate și curaj și simt ca voi!”, a scris ea pe Facebook. „Privesc dintre ruine către viitorul României și văd cum copiii românilor cresc frumos și învață la universități bine cotate, în top 100 mondial, sunt olimpicii lumii iar cei mai bogați din afara României vin la noi să studieze pentru că nivelul nostru este sus! Universitățile Românești sunt printre cele mai respectate din lume. Vreau ca bunicii noștri, străbunicii noștri și noi când vom ajunge bătrâni să ne bucurăm de pensii și să nu avem griji că țara este în genunchi din cauza datoriilor pe care România le-a acumulat fără sa se vadă pe ce s-au cheltuit banii. Să nu uităm de datoriile create de Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Werner Iohannis. Vreau să vad că avem turism de elita, învățământ de elită, sănătate de elită, vreau să văd că sistemul medical de stat performează și este printre cele mai bine cotate din lume. Vreau să vad ca gradul de corupție scade de la zi la zi. Vreau să mor de bătrânețe fericită că m-am bucurat de pensia pentru care am cotizat la stat la Casa de Pensii și nu să mor de spaimă că România va falimenta din cauza datoriilor excesive pe care PNL si PSD le-au acumulat. Vreau să dezvolt o țară în care tinerii și seniorii să fie mândri apreciați și respectați, o țară cu perspectivă unde investitorii să nu mai vină sa producă deșeuri toxice ca să își păstreze țara lor curată ci să vina să investească cu mare respect pentru mediu și pentru România”, a mai scris ea.

Zelenski propune americanilor planul de victorie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski propune americanilor planul de victorie

Zelenski propune americanilor planul de victorie. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că luna aceasta îi va prezenta preşedintelui american Joe Biden un "plan de victorie" care ar "consolida semnificativ Ucraina" şi ar avea asupra Moscovei un efect "psihologic" ce va "constrânge Rusia să pună capăt războiului". Zelenski propune americanilor planul de victorie Reuşita acestui "plan de victorie (...) depinde în mod esenţial de sprijinul Statelor Unite" şi "al altor parteneri" ai Ucrainei, a indicat Zelenski la Kiev la reuniunea anuală "Platforma Crimeea". Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Dacă partenerii îl susţin, atunci va fi mai uşor pentru Ucraina să forţeze Rusia să pună capăt războiului", a spus Zelenski despre planul său. "Ce cuprinde acest plan ? El este o consolidare serioasă a Ucrainei şi, în opinia mea, va avea o influenţă deopotrivă psihologică şi politică asupra deciziei Rusiei de a opri acest război", a adăugat preşedintele ucrainean, fără a oferi detalii concrete privind acest plan despre care a vorbit prima dată luna trecută, afirmând atunci că doreşte să-l discute cu preşedintele american Joe Biden şi cu cei doi potenţiali succesori ai acestuia, Kamala Harris şi Donald Trump. Întâlnirea cu Biden Zelenski se va deplasa luna aceasta în SUA pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, ocazie cu care ar urma să se întâlnească de asemenea cu Biden şi să-i prezinte respectivul plan. Mai multe informaţii despre acest "plan de victorie" ar putea fi dezvăluire de Kiev înaintea celui de-al doilea "summit pentru pace", adică o nouă reuniune în continuarea celei căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea. Rusia a reacţionat sceptic faţă de o asemenea invitaţie, afirmând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului. Trupele ucrainene pierd teren Noua declaraţia a lui Zelenski despre "planul de victorie" vine în timp ce trupele sale pierd teren pe frontul din estul Ucrainei, în pofida incursiunii lansate în provincia rusă Kursk şi despre care preşedintele ucrainean a spus luna trecută că va face parte din acel plan, cu obiectivul de a crea un raport de forţe mai favorabil Kievului în perspectiva unor eventuale negocieri de pace cu Moscova. Kievul a sperat prin această ofensivă pe teritoriul rus să forţeze Moscova să-şi mute trupe de pe frontul din estul Ucrainei pentru a putea astfel să oprească înaintarea armatei ruse acolo. Însă comentatorii militari remarcă faptul că, deşi comandamentul rus a retras unele unităţi din Ucraina pentru a consolida apărarea provinciei Kursk, nu a slăbit principalele axe de atac de pe frontul ucrainean. De asemenea, potrivit unor bloggeri militari ruşi şi canalului de Telegram "DeepState" apropiat armatei ucrainene, armata rusă a lansat săptămâna aceasta o contraofensivă în partea de vest a teritoriului controlat de trupele ucrainene în provincia Kursk şi a recucerit acolo mai multe localităţi. Preşedintele rus Vladimir Putin a amintit săptămâna trecută că ocuparea integrală a Donbasului, regiunea industrială din estul Ucrainei ce cuprinde provinciile Doneţk şi Lugansk, ocupate în prezent parţial de armata rusă, este pentru el "prioritatea numărul unu" şi a estimat că Ucraina şi-a slăbit forţele de pe frontul de est prin angajarea în ofensiva din Kursk a unora dintre cele mai bine instruite şi echipate unităţi ucrainene.

Atacurile Rusiei combătute cu avioane occidentale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Atacurile Rusiei combătute cu avioane occidentale

Atacurile Rusiei, combătute cu avioane occidentale. Ucraina a folosit avioane de luptă F-16 livrate de partenerii săi occidentali pentru a respinge ultimele lovituri aeriene masive ale Rusiei, a declarat marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Atacurile Rusiei, combătute cu avioane occidentale "În timpul acestor atacuri masive ruseşti, am distrus rachete şi drone cu ajutorul F-16", a afirmat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, reiterând, de asemenea, că numărul avioanelor primite de Kiev nu este "suficient". Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Kievul a anunţat marţi că a doborât cinci rachete şi 60 de drone ruseşti în cea de-a doua noapte consecutivă în care Moscova a lansat atacuri aeriene masive ce vizează infrastructura energetică ucraineană, soldate cu moartea a cel puţin patru persoane. Pe 4 august, preşedintele Zelenski a anunţat că Ucraina a primit primele avioane de luptă F-16, după mai bine de doi ani de aşteptare. Cu ocazia primirii lor, el a subliniat că numărul acestora este "insuficient". De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Kievul a cerut neobosit livrarea de avioane F-16 pentru a-şi putea proteja mai bine oraşele şi trupele împotriva bombardamentelor ruseşti zilnice. Prima rachetă balistică ucraineană Totodată, preşedintele Zelenski a anunţat marţi testarea cu succes a primei rachete balistice fabricate de Ucraina, la câteva zile după ce a salutat crearea unei drone-rachetă cu rază lungă de acţiune. "Prima rachetă balistică ucraineană a fost testată cu succes. Felicit industria noastră de apărare pentru acest lucru", a spus Zelenski în conferinţa de presă, refuzând însă "să ofere mai multe detalii" despre această nouă armă. Aceste rachete au o traiectorie numită "balistică", adică influenţată doar de gravitaţie şi de viteza dobândită de impulsul furnizat în momentul propulsării. Pe 25 august, Volodimir Zelenski a salutat, de asemenea, lansarea în luptele de pe front a unei noi drone-rachetă cu rază lungă de acţiune, numită "Palianîţia". "Ieri a avut loc prima utilizare cu succes în luptă a noii noastre arme", a scris el pe reţelele de socializare, fără a oferi mai multe detalii. Această nouă dronă, al cărei nume "Palianîţia" se referă la o pâine tradiţională ucraineană, "a fost dezvoltată în ţară pentru a distruge potenţialul ofensiv" al Rusiei, a afirmat Zelenski.

Papa Francisc condamnă decizia lui Zelenski (sursa: vaticannews.va)
Eveniment

Papa Francisc condamnă decizia lui Zelenski

Papa Francisc condamnă decizia lui Zelenski. Papa Francisc a condamnat duminică interzicerea de către Kiev a Bisericii Ortodoxe Ucrainene legată de Moscova, exprimându-şi îngrijorarea pentru libertatea de cult în această ţară sfâşiată de război. Papa Francisc condamnă decizia lui Zelenski Sâmbătă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a promulgat o lege care interzice ramura Bisericii Ortodoxe Ucrainene dependentă de Patriarhia Moscovei, care a fost mult timp principala confesiune a ţării. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul "Continui să urmăresc cu durere luptele din Ucraina şi Federaţia Rusă. Şi, gândindu-mă la legile adoptate recent în Ucraina, mă tem pentru libertatea celor care se roagă", a spus liderul Bisericii Catolice la finalul rugăciunii săptămânale Angelus. "Pentru că cei care se roagă cu adevărat se roagă întotdeauna pentru toată lumea. Nu se comite un rău când te rogi. Dacă cineva comite rău împotriva poporului său, va fi vinovat de el, dar nu poate să fi comis răul pentru că s-a rugat", a insistat el în faţa credincioşilor adunaţi în Piaţa Sfântul Petru. "Să-i lăsăm să se roage pe cei care vor să se roage în ceea ce consideră a fi biserica lor", a spus papa. "Vă rog să nu desfiinţaţi direct sau indirect o biserică creştină. Nu ne atingem de biserici", a adăugat Suveranul Pontif. De la invazia Moscovei din Ucraina, papa Francisc a lansat, fără succes, numeroase apeluri la pace. Kiril acuză Kievul Patriarhul ortodox rus Kirill, care a susţinut în mod deschis invadarea Ucrainei, a acuzat sâmbătă Kievul că îi "persecută" pe credincioşii din această ramură. Biserica Ortodoxă dependentă de Patriarhia Moscovei şi-a pierdut influenţa de la crearea noii Biserici Ortodoxe Ucrainene independente în 2018, chiar dacă păstrează mii de parohii în toată ţara. Deşi această ramură a întrerupt legăturile cu Moscova în 2022 după începerea conflictului din Ucraina, autorităţile ucrainene o consideră în continuare sub influenţă rusă şi au înmulţit procedurile legale, percheziţiile şi confiscările împotriva sa.

Zelenski, apel dur la țările aliate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, apel dur la țările aliate

Zelenski, apel dur la țările aliate. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel dur la ţările aliate. Acesta a afirmat că ţara sa are nevoie de arme livrate la timp, nu de promisiuni. Zelenski, apel dur la țările aliate "Livrarea rapidă este crucială chiar acum. Unele pachete au fost anunţate şi s-a votat asupra lor, dar nu au fost încă livrate Ucrainei. Frontul luptă cu obuze şi echipament, nu cu cuvinte precum sau ", a spus Zelenski în discursul său zilnic televizat. Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele Volodimir Zelenski a mai spus, după întrevederea cu premierul indian Narendra Modi de vineri, că India sprijină integritatea teritorială a Ucrainei. "Este important pentru noi că India rămâne un susţinător al legii internaţionale şi ne susţine suveranitatea şi integritatea teritorială", a mai spus Zelenski în discursul său televizat. Potrivit Casei Albe, preşedintele american Joe Biden a discutat telefonic, vineri, cu preşedintele Volodimir Zelenski.

Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS Foto: Facebook Silviu Predoiu
Politică

Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS

Criticile fostului șef al SIE Silviu Predoiu la adresa lui Zelenski au fost preluate de TASS: „Zelenski a creat riscul unui război nuclear fără acordul aliaților săi”, relatează agenția rusă de stat afirmațiile fostului oficial. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS „Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a creat riscul unui război nuclear pentru toți aliații săi, fără acordul lor, ordonând un atac asupra regiunii ruse Kursk, a declarat Silviu Predoiu, fost șef al Serviciului Român de Informații Externe. «A fost depășită o linie roșie», a declarat el la televiziunea Canal 33. «Și-au asumat riscul de a avea ca răspuns un atac nuclear, și l-au asumat și în numele nostru». «Ucraina a ales un moment de slăbiciune aliată», a continuat el. «America desfășoară o campanie electorală, condusă de un președinte aflat în declin fizic și mental, cu un vicepreședinte care habar nu are ce este politica internațională, geopolitica și așa mai departe. În NATO, un secretar general îl înlocuiește pe altul. În UE, puterile noii Comisii Europene sunt transferate». «Ucraina a înțeles foarte bine ce face», a spus Predoiu. «Și a spus acest lucru: Ne-am săturat de indecizia voastră. Știți ce? Am intrat în Rusia cu tancurile, tunurile, mitralierele, muniția voastră. Sunteți deja toți acolo, în Rusia. Să vedem ce aveți de gând să faceți acum». «Și asta e greșit», a spus generalul în retragere. «Nu pentru asta îi ajutăm - să ne trezim târâți în conflict. Iar ei sunt foarte interesați să implice pe toată lumea. Noi ajutăm cu bună credință , dar ei au mers prea departe»”, scrie TASS, citându-l pe Predoiu. În martie, Predoiu - care a lucrat în SIE din 1987 în 2018, ajungând director adjunct și director interimar - a anunțat că vrea să candideze la președinția României.

Arme cu rază lungă de acțiune (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Arme cu rază lungă de acțiune

Arme cu rază lungă de acțiune. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat luni pe aliaţii săi occidentali să autorizeze Kievul să lovească Rusia cu arme cu rază de acţiune lungă, pentru "a opri avansarea" armatei ruse în estul Ucrainei. Arme cu rază lungă de acțiune "Ucraina nu poate opri avansarea armatei ruse pe front decât printr-o singură decizie pe care o aşteptăm de la partenerii noştri: decizia asupra capacităţilor cu rază de acţiune lungă", a declarat Zelenski în faţa ambasadorilor ucraineni reuniţi la Kiev. Citește și: Ex-tablagiu care a terminat o facultate privată la 34 de ani, consilier al ministrului Cercetării și plasat în CA-ul Radiocom În acelaşi context, Volodimir Zelenski a declarat că forţele ucrainene controlează peste 1.250 de kilometri pătraţi şi 92 de localităţi în regiunea rusă Kursk, scenă, începând din 6 august, a unei ofensive ucrainene de o amploare fără precedent. "Luptătorii ucraineni îşi continuă operaţiunile defensive în zonele desemnate în regiunea Kursk. Până la această dată, forţele noastre controlează peste 1.250 de kilometri pătraţi din teritoriului regiunii Kursk şi 92 de localităţi", a spus Zelenski. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenki, printre obiectivele ofensivei se numără crearea unei "zone tampon" pe teritoriul rus şi diminuarea potenţialului de luptă al armatei ruse.

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Foto: Twitter
Eveniment

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia

Circa 57% dintre ucraineni sunt în favoarea negocierilor cu Rusia, potrivit unui nou sondaj realizat în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev şi finanţat prin cooperarea SUA şi a Suediei, relatează EFE. Citește și: Ciutacu, argumentul suprem că Pieleanu și Bulai sunt inocenți: pe nevasta lui n-a invitat-o nici un profesor acasă Un procent de 38% se pronunţă împotriva începerii discuţiilor cu inamicul. 57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Acesta este primul sondaj publicat de la începutul războiului în care majoritatea ucrainenilor se exprimă în favoarea iniţierii de negocieri pentru a se pune capăt conflictului. În acelaşi timp, 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Lugansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei. Mai mult, 74%, respectiv 76% resping renunţarea de către Ucraina la aspiraţiile sale de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană în cadrul unui ipotetic acord de pace cu Rusia. Sondajul a fost efectuat telefonic, între 8 şi 25 mai, pe un eşantion de peste 2.500 de adulţi care locuiesc în teritoriile ucrainene aflate sub controlul guvernului de la Kiev, ale căror numere de telefon au fost alese la întâmplare. Posibilitatea negocierilor cu Rusia a devenit tot mai prezentă în discursul oficial al Kievului şi la nivelul opiniei publice ucrainene, în contextul înaintării limitate, dar constante, a Rusiei pe linia frontului şi al lipsei de perspective evidente pentru armata ucraineană de a inversa această situaţie. Zelenski, ușoară schimbare de discurs Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, au avut în ultimele săptămâni contacte directe şi publice cu diverşi lideri care pledează pentru negocieri care să pună capăt războiului cât mai curând posibil, precum prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, şi ministrul chinez de externe Wang Yi. Zelenski a anunţat că va prezenta până la sfârşitul lunii noiembrie un plan de pace detaliat, care ar putea fi prezentat Rusiei după ce va fi aprobat de comunitatea internaţională. O pace justă pentru Ucraina, a spus preşedintele ucrainean într-un interviu acordat în această săptămână mai multor media franceze, "implică recuperarea integrităţii noastre teritoriale, dar asta nu înseamnă că acest lucru trebuie făcut doar prin arme", potrivit Reuters. Forţele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei şi avansează lent în partea de est a frontului cu o lungime de 1.000 km de la cucerirea oraşului strategic Avdiivka în februarie. Putin nu vrea să cedeze nimic Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Moscova este dispusă să negocieze încetarea războiului, dar condiţia sa este ca Ucraina să renunţe la cele patru regiuni anexate de Rusia în 2022, pe lângă Crimeea, precum şi la aspiraţia sa de a adera la NATO. Zelenski a declarat că renunţarea la teritoriu nu este o opţiune, subliniind că cedarea teritoriilor ucrainene este o chestiune "foarte, foarte dificilă", şi nu a exclus organizarea unui referendum pe această problemă. "Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre", a declarat Zelenski în interviul pentru media franceze, potrivit Ukr.net.

Doi distribuitori ai mesajelor Kremlinului, pe listele PSD-PNL Foto: Facebook
Politică

Doi distribuitori ai mesajelor Kremlinului, pe listele PSD-PNL

Doi distribuitori ai mesajelor Kremlinului se află pe listele comune PSD-PNL pentru Parlamentul European, pe poziții eligibile: Maria Grapini (PPUSL), ar urma să fie pe locul 10 pe aceste liste, și Vasile Dîncu (PSD), care, deocamdată, este pe poziția opt de pe aceste liste. Ambele poziții sunt considerate a fi eligibile, România urmând să trimită 33 de reprezentanți în legislativul de la Strasbourg. Citește și: Salariile uriașe de la compania care va renova o vilă de protocol cu 56 de milioane de euro. Directoarea, numită de Dragnea, și-a secretizat salariul, dar are două vile și două BMW-uri Doi distribuitori ai mesajelor Kremlinului, pe listele PSD-PNL Ce mesaje favorabile propagandei Kremlinului a redistribuiat Maria Grapini, cunoscută de obicei prin gafele ei: Preluarea temei potrivit căreia minoritatea română din Ucraina ar fi oprimată, prilej pentru a-l ataca pe președintele Zelenski: „Domnul președinte Iohannis știa că atunci când se votează într-un parlament o lege, președintele are un timp de promulgare. Atunci ar fi trebuit să-l determine pe președintele Zelenski să nu promulge legea. Este o ipocrizie ce face acum, iar răspunsul președintelui Zelenski este de o și mai mare ipocrizie” (5 ianuarie 2023). „Când a vorbit în Parlamentul României, președintele Ucrainei a promis drepturi în oglindă pentru minoritatea română, așa cum are minoritatea ucraineană în România. După care a avut timp și ar fi trebuit să își convingă parlamentul, unde are o majoritate, ca legea educației să prevadă educație în limba minorităților. N-a făcut nimic” - 6 ianuarie 2023. „Domnule Zelenski, să vă fie rușine. Cum vă permiteți să încălcați dreptul românilor de a studia în limba română” - decembrie 2022. Declarația este preluată și în presa apropiată AUR, Active News. A susținut că cerealele românești nu mai pot fi exportate fiindcă sunt amestecate cu cele ucrainene, contaminate: „Astăzi, ne aflăm in situația în care produsele cerealiere românești sunt declasificate și refuzate la export pentru ca au fost contaminate cu organisme modificate genetic – OMG, deoarece au fost amestecate cu cereale provenite din Ucraina, care au ajuns în Romania profitându-se de acest coridor de tranzit”. Ea nu a precizat sursa acestei presupuse informații. Presa a scris în numeroase ocazii despre gafele lui Grapini, de profesie inginer textilist. De exemplu, într-o postare pe Facebook, Grapini a vorbit despre o întâlnire cu oficiali europeni, fără a ține cont prea mult de semnele de punctuație, spațiere și diacritice. De asemenea, a inventat un nou stat, „Letiția”. Foto: Facebook Dîncu, concediat de la MApN după ce a preluat tezele propagandei Moscovei Colegul ei de pe listele PSD-PNL, Vasile Dîncu, a fost dat afară de la ministerul Apărării după numeroase declarații favorabile Kremlinului: 8 octombrie 2022: „Războiul va mai continua, (…) singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă. (…) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită să-şi asume (…) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, a afirmat Dîncu, la Prima TV. După aceste declarații, el a fost împins să demisioneze. 22 noiembrie 2022: Marcel Ciolacu și Vasile Dîncu se întâlnesc la Chișinău cu Ion Ceban. Partidul lansat de edilul-șef al Chișinăului, Ion Ceban, „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), ar fi finanțat din surse de la Moscova, potrivit documentului privind sancțiunile aplicate de SUA pentru 21 de persoane și entități din Republica Moldova. Citește și: Alexandru Muraru (PNL): Alegațiile lui Dîncu au făcut jocul Rusiei și „au fost folosite împotriva NATO” Declarațiile fostului ministru al Apărării din România au fost preluate instantaneu de către TASS, agenția de presă de stat de la Moscova (articolul, aici). În aceeași zi, pe 8 octombrie, ideile lui Dîncu au apărut și pe gazeta.ru (articolul, aici), care a citat TASS. Trei zile mai târziu, pe 11 octombrie, TASS a revenit cu o știre potrivit căreia președintele Klaus Iohannis a criticat ieșirea lui Dîncu (articolul, aici). Foto: Gandul În mai 2023, Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD, și un alt deputat PSD, Radu Popa, au fost surprinși la un restaurant libanez din București cu ideologul AUR, Claudiu Târziu, și controversatul ex-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea. În ianuarie 2023, el a spus despre Diana Șoșoacă că nu este putinistă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră