vineri 31 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

vladimir putin

340 articole
Eveniment

Generalul (r) SUA Ben Hodges: "Rușii nu mai au capacitatea pentru alte ofensive anul acesta"

Rușii nu mai au capacitatea de ofensivă anul acesta, a explicat generalul în rezervă Ben Hodges fost comandant al Armatei SUA în Europa, într-un interviu acordat emisiunii „Face the Nation” de la CBS. Acesta a explicat faptul că statul major rus nu a reușit să mobilizeze mulți rezerviști, ceea ce îi arată că această a doua fază a războiului va fi și ultima. Hodges crede că există o presiune imensă venită de la Kremlin asupra generalilor implicați în conflictul din Ucraina pentru a cuceri orașul-port Mariupol până pe data de 9 mai, când în Rusia se sărbătorește în fiecare an a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, pe care ei numesc Marele Război Patriotic. „Este o paradă uriașă în Piața Roșie în fiecare an. Deci, evident, trebuie să „defileze” cu ceva la paradă, să arate ca o victorie pe 9 mai. Cred că această dată are o importanță foarte mare la Moscova” Rușii nu mai au capacitatea de ofensivă anul acesta Hodges caracterizează ultimele șapte săptămâni ca fiind un efort foarte prost gestionat de Rusia. „Și-au supraestimat total capacitatea. Nu au fost pregătiți pentru lupta în care au intrat. Ucrainenii i-au învins la fiecare pas. Așa că, bineînțeles, Rusia s-a retras acum din majoritatea locurilor și se concentrează pe regiunea Donbas”, a spus generalul în rezervă. Ben Hodges spune că cel mai interesant aspect remarcat după retragerea trupelor din operațiunile desfășurate în zona Kievului este faptul că statul major ru a decis să nu mobilizeze toți rezerviștii. „Acest lucru îmi spune că nu va fi o fază a treia a războiului și că ceea ce vom face acum în următoarele săptămâni este faza a doua. Citește și: Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse Se vor concentra pe încercarea de a câștiga controlul asupra întregului Donbas. Și cred că asta va fi totul pentru restul anului. Este clar că nu au capacitatea pentru alte ofensive, mai ales dacă nu au mobilizat alte trupe pentru a continua lupta după aceasta”, a spus fostul comandant al Armatei SUA în Europa. Însă acest lucru nu înseamnă că luptele se vor încheia până pe 9 mai, ci doar că rușii nu vor mai putea conduce operațiuni ofensive. „Cu siguranță, luptele vor continua. Vor continua atâta timp cât au rachete care ucid civili ucraineni nevinovați”, explică Ben Hodges. Capacitate limitată pentru noi ofensive anul acesta Generalul american mai spune că rușii au luat decizia de a se retrage și de a bombarda civilii din cauza loviturilor pe care le-au primit și a lipsei de resurse. „Sincer, nici măcar nu pot construi tancuri noi, deoarece sancțiunile restricționează tipurile de piese pe care trebuie să le aducă pentru echipamente noi. Asta limitează mult capacitatea lor de a lansa operațiuni ofensive ulterioare, în special către Odesa, de exemplu, sau către Kiev. Nu cred că au potențial asta anul acesta pentru astfel de operațiuni”, explică Ben Hodges. De curând, SUA a livrat către Ucraina un nou transfer de arme care a cuprins 18 obuziere Howitzer cu rază medie de acțiune și muniție constând în 40.000 de obuze. Vor urma și alte tipuri de muniție care vor lua drumul zonelor de conflict, precum transportoare blindate. Mulți au susținut că acest ajutor este foarte mic în comparație cu nevoile Ucrainei din conflictul cu Rusia. Ben Hodges are o altă viziune. „Obuzierele Howitzer sunt deosebit de importante și, mai ales, muniția care vine cu acele obuziere. 18 astfel de piese sunt echivalentul unui batalion de artilerie american. Este un ajutor substanțial. Vorbim despre un sistem de arme de înaltă calitate. Totuși, trebuie să spun că nu este suficient”, explică generalul american. Ucraina are nevoie de arme Acesta explică faptul că ucrainenii au nevoie disperată de arme cu rază lungă de acțiune, precum rachete, piese de artilerie sau drone. Acestea au capacitatea de a distruge sistemele rusești care provoacă cele mai mari daune în orașele ucrainene și care vor juca, de asemenea, un rol critic în această fază următoare a conflictului. „De exemplu, este nevoie drone Switchblade. Acestea sunt foarte bune, ar mai fi nevoie nevoie de o mie. Dacă calculăm o dronă per tanc, per sistem de artilerie, per vehicul de luptă de infanterie, puteți vedea de cât de multe astfel de drone este nevoie să le livrăm” , spune Ben Hodges. Este vorba despre noi să susținem democrația versus autocrație. Și chiar mi-ar plăcea să aud administrația vorbind despre câștiguri și să aibă un sentiment de urgență pentru a ajunge acolo. În caz contrar, această fereastră de oportunitate pe care o avem în următoarele două săptămâni pentru a perturba cu adevărat încercarea Rusiei de a construi va trece. Care este obiectivul Statele Unite în acest conflict? Administrația SUA a explicat în ultimele săptămâni că scopul acțiunilor sale din ultimele săptămâni este de a întări prin susținere militară capacitatea Ucrainei de a sta la masa negocierilor cu Rusia. „Care este obiectivul Statele Unite în acest conflict? Noi suntem doar niște observatori care aplaudă Ucraina. Este vorba despre democrația din întreaga Europă și despre oprirea unei autocrații. Chinezii sunt cu ochii pe tot ceea ce se întâmplă. Deci, există implicații mult mai departe de Mariupol sau de Kiev. Dacă Statele Unite ar spune că vrea să câștige, asta înseamnă că toate forțele ruse se întorc înainte de 24 februarie. Toți ucrainenii care au fost deportați aduși înapoi acasă imediat, un angajament pe termen lung pentru restabilirea deplină a suveranității ucrainene. Asta înseamnă Crimeea și Donbas și, în final distrugerea capacității Rusiei de a-și proiecta puterea în afara țării” a încheiat generalul Ben Hodges.

Generalul (r) SUA Ben Hodges: "Rușii nu mai au capacitatea pentru alte ofensive anul acesta"
Armata rusă a distrus peste 900 de unități de învățământ și aproape 300 de spitale în Ucraina
Eveniment

Armata rusă a distrus peste 900 de unități de învățământ și aproape 300 de spitale în Ucraina

Putin, în război cu elevii și bolnavii din spitale. Nu mai puțin de 938 de unități de învățământ și aproape 300 de spitale au fost distruse în urma atacurilor rusești din timpul războiului de amploare din Ucraina, a afirmat Volodimir Zelenski în discursul său din parlamentul din Coreea de Sud. Putin, în război cu elevii și bolnavii din spitale Potrivit acestuia, atacurile aeriene și cu rachete rusești asupra Ucrainei au distrus deja sute de facilități de infrastructură esențiale pentru o viață economică și socială normală pentru ucraineni. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Rachetele și loviturile aeriene rusești distrug depozite de petrol, distrug depozite de alimente, aeroporturi, gări, uzine de producție și universități. Până în prezent, au fost distruse 938 de unități de învățământ. Aproape 300 de spitale au fost distruse", a declarat Zelenski, potrivit Ukrinform Zelenskia subliniat că aceasta este o tactică specială a trupelor rusești. El este convins că forțele inamice distrug în mod deliberat cartiere rezidențiale și întregi orașe ucrainene folosind artileria, mortierele și tancurile. "Nu un singur oraș, nici măcar două sau trei. Este vorba de zeci de orașe pe care armata rusă a încercat pur și simplu să le șteargă de pe fața pământului", a adăugat Zelenski.

Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal
Internațional

Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal

Putin, investigat pentru crime de război. Uniunea Europeană (UE) este gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina pentru a ajuta la colectarea de dovezi despre crimele de război de care sunt acuzate forţele ruse în regiunea Kiev, a anunţat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează AFP. Putin, investigat pentru crime de război "Autorii acestor crime odioase nu trebuie să rămână nepedepsiţi. UE a înfiinţat o echipă de anchetă comună cu Ucraina, pentru a aduna dovezi şi a ancheta asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii", a declarat Ursula von der Leyen după o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: ANALIZĂ Poate fi Putin judecat pentru crime de război? "UE este gata să întărească acest efort, trimiţând echipe de anchete pe teren pentru a susţine serviciile ucrainene însărcinate cu urmărirea în justiţie. Eurojust (agenţia de cooperare judiciară a UE) şi Europol (agenţia europeană pentru combaterea crimei organizate) sunt gata să-şi ofere ajutorul", a precizat Ursula von der Leyen într-un comunicat. Curtea Penală Internațională anchetează de peste o lună "Negocieri sunt în curs între Eurojust şi Curtea Penală Internaţională pentru a-şi uni forţele şi pentru ca CPI să se ralieze echipei de anchetă comune", a adăugat ea. "O astfel de abordare coordonată a autorităţilor ucrainene, UE, agenţiilor şi statelor sale membre şi CPI va permite colectarea, analizarea şi tratarea dovezilor în modul cel mai complet şi mai eficace posibil", a accentuat şefa executivului comunitar. CPI anchetează din 3 martie acuzaţiile de crime de război în Ucraina. CPI, care are sediul la Haga, a fost înfiinţată în 2002 pentru a judeca indivizi pentru crime de război, crime împotriva umanităţii sau acte de genocid. Biden invocă un proces pentru "crime de război" Preşedintele american Joe Biden l-a numit luni "criminal de război" pe omologul său rus Vladimir Putin şi a declarat că doreşte un "proces pentru crime de război", după descoperirea a numeroase cadavre de civili în regiunea Kievului în urma retragerii forţelor militare ruse, transmit Reuters şi AFP. De asemenea, liderul american s-a pronunţat pentru adoptarea unor "sancţiuni suplimentare" contra Rusiei. Biden a făcut aceste declaraţii la Washington, după un weekend petrecut la reşedinţa sa familială din statul Delaware. Imaginile cu zeci de cadavre în gropi comune sau pe străzile din jurul capitalei ucrainene apărute în weekend, după retragerea rusă, au revoltat ţările occidentale.

Este nevoie de mandat de arestare pe numele lui Putin, spune Carla del Ponte, ex-șefa Curții Penale Internaționale
Internațional

Este nevoie de mandat de arestare pe numele lui Putin, spune Carla del Ponte, ex-șefa Curții Penale Internaționale

Mandat de arestare pe numele Putin. Fostul procuror internaţional Carla Del Ponte a cerut Curţii Penale Internaţionale (CPI) să emită rapid un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, ca urmare a operaţiunilor sale armate din Ucraina, transmite sâmbătă AFP. Mandat de arestare pe numele Putin "Putin este un criminal de război", a declarat jurista din Elveţia, în vârstă de 75 de ani, care a investigat crime de război în Rwanda şi în fosta Iugoslavie, într-un interviu acordat cotidianului Le Temps. Emiterea unui mandat de arestare internaţional este necesară pentru ca Putin şi alţi conducători ruşi să răspundă pentru crimele comise în Ucraina de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, spune ea. În cinci săptămâni de război, mii de ucraineni au fost ucişi, câteva milioane de ucraineni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele şi cartiere întregi din unele oraşe au fost distruse de bombardamente, aminteşte AFP. Citește și: De ce tolerează România un diplomat agresiv precum ambasadorul rus Kuzmin? Bulgaria, Polonia, țările baltice colcăie de spioni ruși deghizați în diplomați care sunt expulzați Pentru Carla Del Ponte, emiterea unui mandat de arestare este semnalul că "o activitate de investigare a fost efectuată". "Este singurul instrument care există şi care permite arestarea autorului unei crime de război şi aducerea lui în faţa" justiţiei internaţionale, explică ea. Putin ar scăpa numai dacă nu ar părăsi Rusia "Emiterea unui astfel de mandat nu înseamnă că Putin va fi arestat; dacă rămâne în Rusia, acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Însă îi va fi imposibil să iasă din ţară, iar acesta ar fi un semnal important care arată că numeroase state sunt împotriva lui", explică Del Ponte. Parchetul CPI, cu sediul la Haga, a deschis la 3 martie o anchetă preliminară privind posibile crime de război în Ucraina, după ce a primit sprijinul a peste 40 de state membre ale tribunalului. "Trebuie găsite şi dovezi care să incrimineze înalţi responsabili politici şi militari. Dificultatea constă tocmai în a ajunge la vârful lanţului de comandă pentru a stabili cine a planificat, ordonat şi executat aceste crime de război", a mai declarat Del Ponte. Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI.

Putin crede că a fost indus în eroare de șefii armatei ruse, care nu-i furnizează informațiile reale despre pierderile din Ucraina, potrivit unui oficial de la Washington
Internațional

Putin crede că a fost indus în eroare de șefii armatei ruse, care nu-i furnizează informațiile reale despre pierderile din Ucraina, potrivit unui oficial de la Washington

Putin, paranoic din cauza șefilor armatei. Preşedintele rus Vladimir Putin este prost informat despre desfăşurarea războiului în Ucraina, consilierii săi se tem să-i dezvăluie pierderile militare şi economice suferite de Rusia, a declarat miercuri un înalt responsabil american, citat de AFP şi Reuters. Putin, paranoic din cauza șefilor armatei "Putin nu ştia nici măcar că armata sa recruta şi pierdea recruţi în Ucraina, ceea ce demonstrează o ruptură clară în fluxul de informaţii fiabile care îi parvin preşedintelui rus", a indicat acest responsabil sub rezerva anonimatului, asigurând că se bazează în aceste afirmaţii pe informaţii americane declasificate. "După părerea noastră, Putin este indus în eroare de consilierii săi asupra slabelor performanţe ale armatei ruse şi asupra severităţii impactului sancţiunilor asupra economiei ruse, pentru că cei mai înalţi consilieri ai săi se tem să-i spună adevărul", potrivit aceluiaşi oficial. Înaltul responsabil american asigură de altfel că există "de acum o tensiune constantă între Putin şi Ministerul Apărării". Încrederea, zdruncinată "Avem informaţii potrivit cărora (Vladimir) Putin a avut impresia că a fost indus în eroare de armata rusă", ceea ce l-a determinat să nu mai aibă încredere în comandamentul militar, a declarat el. Niciun comentariu cu privire la aceste declaraţii nu a putut fi obţinut pentru moment nici de la Kremlin, nici de la Ambasada Rusiei la Washington. Citește și: Un mesaj de la soție către un soldat rus aflat în Ucraina: „Andrei, ia tot ce poți”. Jafuri și violuri ale armatei invadatoare Invazia în Ucraina, lansată în 24 februarie, de Rusia s-a ciocnit pe numeroase fronturi de o rezistenţă tenace a forţelor ucrainene care au recâştigat poziţii în jurul Kievului, în nordul ţării, chiar dacă numeroşi civili sunt prinşi în capcană în oraşele asediat din sudul ţării. Rușii continuă să atace orașe Pe teren, armata rusă a bombardat miercuri suburbiile Kievului şi oraşul Cernigov, în nordul Ucrainei, a doua zi după promisiunea unei reduceri drastice a operaţiunilor sale militare în aceste regiuni. Aceasta afirmase că şi-a încheiat prima etapă a operaţiunii sale. Analişti militari estimează că Rusia a modificat modul de a-şi prezenta obiectivele de război cu scopul de a-i permite lui Vladimir Putin să-şi salveze obrazul datorită unei victorii de faţadă, în pofida înfrângerilor umilitoare suferite de armata rusă în cursul acestei campanii, notează Reuters. Moscova numeşte această ofensivă drept "operaţiune militară specială" care urmăreşte să "demilitarizeze" şi "denazifice" Ucraina.

Palavragiul candidat Macron, politețurile față de Putin și corvetele MApN
Opinii

Palavragiul candidat Macron, politețurile față de Putin și corvetele MApN

Fără să-l întrebe cineva, președintele Franței, Emmanuel Macron, a dat o probă de îndemânare în chestiuni de politică externă pe 27 martie a.c. Când a spus că nu va folosi la adresa omologului său rus calificativele pe care președintele de peste ocean, Joe Biden, i le-a lipit lui Putin: "măcelar", "criminal de război", "dictator sângeros". În același timp, cu consecvența aristocratului pomădat și parfumat care se scarpină apăsat din cauza mâncărimilor produse de păduchii bine hrăniți sub peruca bogată, Macron a dat asigurări că pregătește o misiune umanitară în Mariupol. Te poți întreba cam ce/cine crede președintele francez că a provocat tragedia din Mariupol: o cometă, dinozaurii, King Kong, buba neagră, un tsunami din Marea Azov? Orice răspuns și-ar da la întrebarea asta Macron, e clar că nici unul nu e "Putin". Deși, evident, acesta e și singurul răspuns corect în viziunea a nu mai puțin de 39 de state care au sesizat Curtea Penală Internațională în legătură cu crime de război în Ucraina executate de forțele ruse de ocupație. Culmea, Franța e una din țările care au reclamat aceste crime de război. Dar președintele Franței, care a organizat recent o ediție informală a Consiliului European la Versailles, rămâne un politicos. Un soi de terapeut neutru care la câteva zile vorbește la telefon cu Vladimir Putin. Potrivit chiar declarațiilor post-factum ale lui Macron, fără nici un efect. Sau poate că vorbesc despre profiturile companiilor franceze care se încăpățânează să părăsească Rusia. Ce vrea, așadar, Emmanuel Macron să obțină din acest balet ridicol? În chestiunea invadării Ucrainei, dacă președintele francez vrea să pozeze în mediator, nu-i iese. A mai încercat și în 2019, în format "Normandia", fără succes. Sigur, au ieșit niște poze frumoase, folosite acum de toată presa care vrea să ilustreze o posibilă întâlnire Zelenski - Putin. În plus, acum Turcia s-a poziționat mult mai bine pentru acest rol. Poate că, pentru electoratul francez, procedurile la care apelează Macron au succes. Actualul președinte al Franței își dorește un nou mandat și are șanse, arată sondajele, să-l câștige. Este foarte posibil ca locurile de muncă asigurate de companiile franceze care au operațiuni în Rusia să conteze în balanța alegerilor prezidențiale. Probabil că Macron se uită acum la Ucraina având în gând strategia prin care să o învingă pe Marine Le Pen, principala lui piedică în calea unui nou mandat. Ciudat este, tocmai pentru că Le Pen este suspectată (și, uneori, chiar cu probe) că este finanțată tocmai de Moscova, o distanțare a lui Macron de Kremlin ar fi părut mai logică decât luarea în brațe a lui Putin cu instrumentele psihologului diplomatic de dimanche. Pe de altă parte, ultimii ani ne-au arătat că Franța a fost la un pas să uite că este țară NATO: după presiuni enorme, a acceptat în ultima clipă să nu îi vândă Rusiei două nave de război Mistral. Sigur, nu Macron era atunci președinte al Franței, dar ce vedem azi arată că relația ruso-franceză este adâncă. Iar frustrarea că Franța a pierdut chiar în mandatul actualului președinte contracte uriașe cu Australia pentru submarine nucleare, după încheierea pactului AUKUS, ne poate da o indicație despre motivele care stau în spatele acțiunilor uneori pompieristice ale lui Emmanuel Macron. În ce ne privește, comportamentul liderului francez poate genera, informal, o prelungire la nesfârșit a incertitudinii afacerii corvetelor. Deși tranșată de mai bine de doi ani atât tehnic, cât și financiar, în favoarea companiei statului francez Naval Group, licitația pentru patru corvete destinate Armatei române nu a dus nici până azi la semnarea unui contract. Anularea licitației ar fi un dezastru: termenul de livrare ar fi prelungit încă și mai mult iar România, cel mai probabil, ar plăti penalități care pot ajunge până la jumătate de miliard de euro către Naval Group. Iar România aproape că nu există militar în Marea Neagră. Însă mișcările strategice ale lui Emmanuel Macron din această perioadă pot duce, în subterane, și la acest verdict. Da, în ciuda faptului că grupul de luptă al NATO constituit în România se va afla sub comandă franceză.

Răspunsuri furioase de la Moscova după ce Biden l-a numit pe Putin "măcelar" și "criminal de război"
Internațional

Răspunsuri furioase de la Moscova după ce Biden l-a numit pe Putin "măcelar" și "criminal de război"

Declaraţiile lui Biden: furie la Moscova. Preşedintelui american Joe Biden a spus la Varșovia că "criminalul de război" Vladimir Putin "nu poate rămâne la putere" în Rusia au continuat duminică să genereze reacţii furioase la Moscova, informează dpa. Declaraţiile lui Biden: furie la Moscova Senatorul rus Konstantin Kosaciov, preşedintele Comitetului pentru afaceri externe din camera superioară a Parlamentului Rusiei, a declarat că Biden a făcut cu o "regularitate înspăimântătoare" afirmaţii care sunt mare grave decât crimele. Au existat timpuri când cuvântul unui preşedinte al SUA avea greutate, însă acele timpuri au trecut, a adăugat Kosaciov. În timpul discursului său înflăcărat susţinut sâmbătă seara în faţa unei mulţimi de oameni la Varşovia, Biden a spus: "Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere". Această declaraţie a fost interpretată ca o schimbare majoră în politica externă a SUA, prin care Biden pare să fi sugerat că o schimbare de regim ar fi necesară în Rusia. Casa Albă a nuanțat declarațiile Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a ripostat rapid, afirmând că "nu este treabă lui Biden să decidă aceasta". "Preşedintele Rusiei este ales de ruşi", a spus Peskov. În condiţiile în care afirmaţia lui Biden a făcut înconjurul lumii, Casa Albă a ţinut să precizeze că preşedintele SUA "nu a cerut o 'schimbare de regim" în Rusia. Citește și: Biden în Polonia: Putin este un măcelar. Nu sunt sigur că rușii și-au schimbat strategia de atac în Ucraina. Articolul 5 este o obligație sacră, puteți conta pe asta "Ceea ce a vrut să spună preşedintele este că Putin nu poate fi autorizat să exercite o putere asupra vecinilor săi sau asupra regiunii. Nu vorbea despre puterea lui Putin în Rusia, nici despre o schimbare de regim", a spus un oficial al Casei Albe. Acest lucru a fost reiterat duminică de şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, care a spus în timpul vizitei sale de lucru în Israel că SUA "nu au o strategie de schimbare a regimului în Rusia sau în orice altă parte". Volodin: Biden este slab, bolnav şi nefericit În acelaşi discurs, Biden l-a calificat pe Putin drept "călău", "criminal de război" şi "dictator sângeros". Preşedintele camerei inferioare a Parlamentului rus, Viaceslav Volodin, l-a acuzat pe preşedintele american de "declaraţii nediplomatice" şi de "isterie". "Biden este slab, bolnav şi nefericit", a comentat Volodin pe Telegram. "Cetăţenilor americani ar trebui să le fie ruşine cu preşedintele lor. Este posibil ca el să fie bolnav. Ar fi bine dacă Biden şi-ar face un control medical", a adăugat el. Pe de altă parte, potrivit lui Volodin, Vladimir Putin merită respect pentru atitudinea sa "reţinută". Moscova a atenţionat recent că relaţiile diplomatice cu SUA sunt pe punctul de a fi complet compromise din cauza escaladării tensiunilor asupra invaziei ruse în Ucraina.

Macron refuză să-l numească pe Putin "măcelar" sau "criminal de război", cum a făcut Biden
Internațional

Macron refuză să-l numească pe Putin "măcelar" sau "criminal de război", cum a făcut Biden

Macron, politicos cu Putin: fără escaladare. Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat, duminică, că el "nu va folosi" termenii preşedintelui american Joe Biden, care l-a calificat pe Vladimir Putin drept "măcelar", estimând că "nu trebuie să existe escaladare nici în cuvinte, nici în acţiuni" în războiul din Ucraina, informează AFP. Macron, politicos cu Putin: fără escaladare Emmanuel Macron a anunţat de asemenea că el va discuta cu preşedintele rus "mâine sau poimâine", pentru a organiza o operaţiune de evacuare din oraşul Mariupol, din estul Ucrainei, operaţiune ce trebuie făcută cât mai curând. Citește și: Macron întreține statul rus criminal cu investiții franceze, deși critică invazia din Ucraina: Arme explozive sunt utilizate în zone dens populate În timpul discursului său susţinut sâmbătă seara în faţa unei mulţimi la Varşovia, Biden a spus: "Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere". În acelaşi discurs, Biden l-a calificat pe Putin drept "măcelar", "criminal de război" şi "dictator sângeros". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

Biden a spus că "Putin nu poate rămâne la putere". Casa Albă: Biden nu a cerut o schimbare de regim în Rusia
Internațional

Biden a spus că "Putin nu poate rămâne la putere". Casa Albă: Biden nu a cerut o schimbare de regim în Rusia

Biden, sincer: Putin, nu la putere. Preşedintele american Joe Biden, care a declarat sâmbătă în cursul unui discurs la Varşovia că omologul său rus Vladimir Putin "nu ar trebui să rămână la putere", nu a cerut o "schimbare de regim" în Rusia, a precizat un oficial al Casei Albe, relatează AFP. Biden, sincer: Putin, nu la putere "Ceea ce a vrut să spună preşedintele este că Putin nu poate fi autorizat să exercite o putere asupra vecinilor săi sau asupra regiunii. Nu vorbea despre puterea lui Putin în Rusia, nici despre o schimbare de regim", a spus oficialul. Preşedintele rus Vladimir Putin nu poate rămâne la putere şi războiul său împotriva Ucrainei este un eşec strategic pentru Moscova, a declarat sâmbătă, la Varşovia, preşedintele american Joe Biden, notează Reuters. Citește și: Biden în Polonia: Putin este un măcelar. Nu sunt sigur că rușii și-au schimbat strategia de atac în Ucraina. Articolul 5 este o obligație sacră, puteți conta pe asta "Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere", a declarat Biden în prezenţa unei mulţimi de oameni la Varşovia. Biden a apreciat că invadarea Ucrainei de către Rusia a unit Occidentul, adăugând că NATO este o alianţă defensivă care nu a căutat niciodată dispariţia Rusiei.

Biden în Polonia: Putin este un măcelar. Nu sunt sigur că rușii și-au schimbat strategia de atac în Ucraina. Articolul 5 este o obligație sacră, puteți conta pe asta
Internațional

Biden în Polonia: Putin este un măcelar. Nu sunt sigur că rușii și-au schimbat strategia de atac în Ucraina. Articolul 5 este o obligație sacră, puteți conta pe asta

Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO. Preşedintele american Joe Biden l-a numit "măcelar" pe omologul său rus Vladimir Putin, în cursul unei întâlniri, sâmbătă, la Varşovia, cu refugiaţii ucraineni, relatează AFP. Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO Întrebat despre "ce crede despre Vladimir Putin, având în vedere ce le face acestor oameni", Biden a răspuns cu o singură propoziţie: "Este un măcelar". Întrevederea era transmisă în direct de mai multe canale de televiziune de pe Stadionul naţional din Varşovia. Preşedintele polonez Andrzej Duda l-a primit sâmbătă pe omologul său american Joe Biden la palatul prezidenţial din Varşovia, pentru convorbiri consacrate invaziei ruse din Ucraina, notează dpa. Din delegaţia preşedintelui american fac parte de asemenea secretarul de stat Antony Blinken şi cel al apărării Lloyd Austin. Delegaţia poloneză îi cuprinde şi pe miniştrii de Externe, Zbigniew Rau, respectiv al Apărării, Mariusz Blaszczak. Joe Biden a participat înainte la o ceremonie de primire, la care a fost salutat de o fanfară militară care a intonat imnurile american şi polonez. Președintele SUA nu e sigur că rușii au schimbat strategia Președintele american a mai declarat sâmbătă, la Varşovia, că "nu este sigur" că anunţul Rusiei de a-şi concentra ofensiva asupra zonei Donbas înseamnă o schimbare a strategiei sale în Ucraina, relatează AFP. Întrebat de un jurnalist pe această temă, el a răspuns concis: "Nu sunt sigur că ei (ruşii - n.r.) au făcut acest lucru". Citește și: VIDEO Imagini cu Șoigu, ministrul rus al Apărării, au fost difuzate sâmbătă, după două săptămâni de absență publică a acestuia Comandamentul rus a declarat vineri că doreşte "să-şi concentreze eforturile pe obiectivul principal: eliberarea Donbasului", în contrast cu intenţia declarată a Kremlinului de a "demilitariza" şi "denazifica" întreaga Ucraină. Ministerul rus al Apărării a anunţat că prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe "eliberarea" completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Articolul 5 al Tratatului NATO nu se negociază Începută pe 24 februarie, invazia rusă a făcut progrese doar în primele zile, când a ajuns la porţile Kievului, dar rezistenţa puternică a trupelor ucrainene a oprit sau încetinit ulterior înaintarea pe toate fronturile. La o lună de la începerea invaziei, singurul mare oraş ucrainean care a căzut sub control rusesc este Herson, în sud. În prezent, însă, o contraofensivă ucraineană este în curs aici. Biden a reafirmat sâmbătă, la Varşovia, că articolul 5 din Tratatul NATO, care stipulează că un atac asupra unei ţări membre a Alianţei Nord-Atlantice este un atac asupra tuturor, constituie o "datorie sacră" pentru Statele Unite, relatează AFP. Preşedintele Biden a dat această asigurare în cursul întâlnirii cu omologul său polonez Andrzej Duda, a cărui ţară se teme de agresivitatea Moscovei după declanşarea invaziei ruse în Ucraina. Reafirmând că pentru americani articolul 5 este "o obligaţie sacră", el a adăugat: "Puteţi conta pe aceasta". Polonezii vor să producă Black Hawk Președintele SUA a citat și veche maximă poloneză "pentru libertatea noastră şi a voastră", care aminteşte de o insurecţie poloneză împotriva ocupaţiei de către Rusia ţaristă. Biden a declarat, de asemenea, că preşedintele rus Vladimir Putin "mizează pe o NATO divizată", dar că această divizare nu a avut loc. La rândul său, Andrzej Duda a afirmat că relaţiile polono-americane sunt "înfloritoare" şi vor fi "consolidate foarte mult" de vizita oaspetelui său şi, în final, că ţara sa este un aliat "serios" al Statelor Unite. Preşedintele Andrzej Duda a vorbit despre viitoarea cooperare cu companiile americane în proiecte de centrale nucleare în Polonia şi şi-a exprimat speranţa că companiile aeronautice poloneze vor putea participa la fabricarea de elicoptere americane Black Hawk.

Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru "informații false" privitoare la ce face Rusia în străinătate
Internațional

Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru "informații false" privitoare la ce face Rusia în străinătate

Vorbești de Rusia, intri la închisoare. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat vineri seară o lege care prevede pedepse cu închisoare de până la 15 ani pentru "informaţii false" privind acţiunea Moscovei în străinătate, o armă represivă suplimentară pentru controlul informaţiilor privind ofensiva sa în Ucraina, relatează AFP. Vorbești de Rusia, intri la închisoare Acest text, a cărui semnătură prezidenţială marchează intrarea în vigoare, pedepseşte "difuzarea publică de informaţii false cu bună ştiinţă sub pretextul unor informaţii fiabile" despre "activităţi ale organelor de stat ruse în afara teritoriului rus". Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Pedeapsa prevăzută creşte la 15 ani de închisoare dacă "informaţiile false" au "antrenat consecinţe grave". Această lege o completează pe cea adoptată la începutul lunii martie care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de "informaţii false" despre armata rusă.

Intră SUA militar în conflict? Biden îl provoacă pe Putin: Vom răspunde dacă va utiliza arme chimice
Eveniment

Intră SUA militar în conflict? Biden îl provoacă pe Putin: Vom răspunde dacă va utiliza arme chimice

Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde. SUA vor reacţiona în cazul în care Rusia va utiliza arme chimice în timpul invaziei sale în Ucraina, a dat asigurări joi preşedintele american Joe Biden, după ce a participat, la Bruxelles, la un summit extraordinar al NATO şi la un summit al G7, relatează Reuters. Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde "Vom răspunde, vom răspunde dacă el (Putin - n.r.) utilizează (arme chimice). Natura răspunsului va depinde de natura utilizării", a spus Biden într-o conferinţă de presă la sediul NATO de la Bruxelles. Liderul american a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin "miza pe o divizare a NATO" la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, dar că Alianţa Nord-Atlantică "nu a fost niciodată mai unită ca azi". Citește și: MAE rus, reacție vitriolantă după reuniunea NATO: Ședinţă pentru propria sa spălare pe creier Vladimir Putin "nu se gândea că am putea menţine această coeziune. NATO nu a fost niciodată, niciodată mai unită decât este ea astăzi. Putin obţine exact opusul a ceea ce a dorit prin invadarea Ucrainei", a subliniat liderul de la Casa Albă. El a insistat că sancţiunile susţinute contra Rusiei şi menţinerea unităţii Occidentului vor face diferenţa în războiul din Ucraina. Biden cere excluderea Rusiei din G20 Potrivit lui Biden, Rusia ar trebui să fie exclusă din G20, grup ce reuneşte cele mai industrializate 20 de ţări din lume. Joe Biden a spus că liderii occidentali au discutat această posibilitate joi, dar nu este clar dacă există unanimitate în legătură cu această măsură. El a adăugat că Ucrainei ar trebui să i se permită să participe la reuniunile G20. Pe de altă parte, liderul american a dat asigurări că Beijingul înţelege că viitorul său economic este mai strâns legat de Occident decât de Rusia, după ce China a fost avertizată de SUA că va suporta consecinţele dacă va ajuta Moscova în războiul din Ucraina. "Nu am făcut nicio ameninţare, dar i-am spus clar - m-am asigurat că înţelege consecinţele unui ajutor dat Rusiei", a afirmat liderul american în legătură cu o convorbire telefonică recentă avută cu preşedintele chinez Xi Jinping. NATO va oferi Ucrainei protecție anti-chimică Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat joi că Alianţa Nord-Atlantică va furniza Ucrainei echipamente de protecţie împotriva ameninţărilor chimice, biologice şi nucleare şi îşi va proteja şi forţele desfăşurate pe flancul estic împotriva acestor ameninţări. Aliaţii sunt "preocupaţi" de posibilitatea utilizării unor astfel de arme în Ucraina după invazia rusă şi "au convenit să furnizeze echipamente pentru a ajuta Ucraina să se protejeze împotriva ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare", a explicat Stoltenberg la finalul unui summit extraordinar al liderilor Alianţei. El a reafirmat că Rusia ar putea încerca să creeze un pretext pentru utilizarea de arme chimice în Ucraina, acuzând SUA şi pe aliaţii lor că pregătesc un astfel de atac.

Putin și dilema "butonului nuclear": folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei
Internațional

Putin și dilema "butonului nuclear": folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei

Putin, dilemă nucleară: câștigă sau pierde? Întrebarea revine cu regularitate de la începutul invaziei ruse în Ucraina: îşi poate utiliza Moscova armele nucleare tactice într-o zonă foarte limitată? Precedentul ar fi extrem de periculos şi ar încălca un tabu care rezistă din 1945, relatează AFP. Ipoteza a revenit pe tapet la puţin timp după declanşarea ostilităţilor, atunci când Vladimir Putin a declarat că a ordonat generalilor săi "să plaseze forţele de disuasiune ale armatei ruse în regim special de alertă de luptă". Putin, dilemă nucleară: câștigă sau pierde? Ea rămâne pe lista nenumăratelor scenarii de război, în special a posibilităţilor de ieşire pe plus pentru armata rusă, care are nevoie de câştiguri pentru a negocia dar care rămâne în dificultate pe teren din cauza rezistenţei tenace a forţelor ucrainene de o lună de zile. O armă nucleară tactică, cu o încărcătură explozivă mai mică decât arma nucleară strategică, este în teorie destinată câmpului de luptă şi transportată de un vector cu o rază de acţiune mai mică de 5.500 km. Citește și: Rușii morți în Ucraina, identificați cu sisteme de recunoaștere facială de autoritățile de la Kiev. Familiile decedaților primesc apeluri automate cu vestea "La nivel vertical, există cu adevărat un risc. Ei au nevoie disperată de a o obţine victorii militare pentru a le transforma într-o pârghie politică", a explicat Mathieu Boulegue, din cadrul centrului de reflecţie britanic Chatham House. "Arma chimică nu ar schimba faţa războiului. O armă tactică nucleară care ar rade de pe faţa pământului un oraş ucrainean, da. Este improbabil, dar nu este imposibil. Iar în acel moment s-ar prăbuşi 70 de ani de teorie privind disuasiunea nucleară", a adăugat el. De la risc la realitate, pasul rămâne imens, scrie France Presse. Moscova ar apăsa prima pe trăgaci Doctrina rusă este subiect de dezbatere. Anumiţi experţi şi responsabili militari, în special la Washington, afirmă că Moscova a renunţat la doctrina sovietică de a nu utiliza arma supremă în primă instanţă. Moscova ar avea acum printre opţiuni teoria "escaladării pentru dezescaladare": utilizarea armei în proporţii limitate pentru a forţa NATO să dea înapoi. Însă recentele declaraţii ruse au pus sub semnul îndoielii această interpretare. Moscova nu va utiliza arma nucleară în Ucraina decât în caz de "ameninţare existenţială" pentru Rusia, a dat asigurări marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe canalul CNN, citând unul dintre punctele doctrinei oficiale ruse. "Nu am văzut nimic care să ne facă să ajungem la concluzia că trebuie să ne schimbăm postura strategică de disuasiune", a reacţionat omologul său de la Pentagon, John Kirby. Rusia deține 2.500 de focoase nucleare Din punct de vedere tehnic, Moscova are dotările necesare. Potrivit publicaţiei foarte respectate Bulletin of the Atomic Scientists, "1.588 de ogive nucleare sunt desfăşurate", dintre care 812 pe rachete instalate la sol, 576 pe submarine şi 200 pe bombardiere. Alte ceva mai puţin de 1.000 de focoase sunt stocate. Din punctul de vedere al lui Pavel Luzin, analist al grupului de reflecţie Riddle cu sediul la Moscova, Rusia ar putea utiliza o armă nucleară tactică "pentru a demoraliza un adversar, pentru a împiedica duşmanul să continue să se lupte". Obiectivul este mai întâi "demonstrativ", a declarat el pentru AFP. "Dar dacă adversarul vrea în continuare să se lupte, ea poate fi utilizată de manieră mai directă", a spus el. "În caz de tergiversare sau de umilire, se poate imagina o escaladare verticală. Asta face parte din cultura strategică rusă de a merge la intimidare şi escaladare pentru a obţine dezescaladare", a reamintit un înalt gradat francez sub acoperirea anonimatului. "Putin nu a intrat în acest război pentru a pierde", a adăugat el. Alţii vor să creadă că acest tabu absolut rămâne. Dacă Vladimir Putin ar decide să distrugă până şi un sat ucrainean pentru a-şi arăta determinarea, zona ar fi potenţial exclusă pentru orice viaţă umană timp de decenii. Nuclear = izolat complet "Costul politic ar fi monstruos. Ar pierde şi puţinul de susţinere care îi rămâne. Indienii ar da înapoi, la fel şi chinezii", dă asigurări William Alberque, din cadrul International Institute for Strategic Studies (IISS). "Nu cred că Putin o va face". În afara dosarului ucrainean, Rusia nu s-ar bucura astăzi de o asemenea statură fără arma nucleară. Ea nu ar constitui o ameninţare de o astfel de amploare numai cu forţele sale convenţionale, care stau mărturie de o lună nu numai pentru o imensă capacitate de distrugere, ci şi pentru reale slăbiciuni tactice, operaţionale şi logistice. În cancelariile occidentale, certitudinile nu mai există. "Nu avem niciun motiv să gândim că Putin nu are intenţia de a merge până la capăt şi că nu va utiliza toate mijloacele pentru a-şi atinge scopul (...), eventual prin utilizarea de arme interzise", estimează un diplomat occidental, evocând armele chimice. "Rubiconul a fost trecut" la momentul invadării Ucrainei, "nu mai există cu adevărat limite", recunoaşte el. Dar speră că "acest tabu care durează din 9 august 1945" şi de la bomba de la Nagasaki va rezista.

BREAKING Kremlinul, prima referire la arme nucleare: Dacă existența țării noastre este amenințată, armele nucleare vor fi folosite
Internațional

BREAKING Kremlinul, prima referire la arme nucleare: Dacă existența țării noastre este amenințată, armele nucleare vor fi folosite

Rusia va folosi arme nucleare doar în cazul în care îi este ameninţată existenţa, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează AFP şi Reuters. Kremlin: Amenințarea existenței țării, arme nucleare "Avem o doctrină de securitate internă, este publică, puteţi citi acolo toate motivele pentru folosirea armelor nucleare. Şi dacă este vorba de o ameninţare existenţială pentru ţara noastră, atunci ele pot fi folosite în conformitate cu doctrina noastră", a spus el. Jurnalista de la CNN International Christiane Amanpour l-a întrebat pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului dacă este "încrezător" sau "convins" că preşedintele rus Vladimir Putin, de care este foarte apropiat, nu va folosi arme nucleare în Ucraina. Citește și: Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea La câteva zile de la începerea războiului pe 24 februarie şi în timp ce armata rusă a întâmpinat o rezistenţă neaşteptată din partea forţelor de securitate ucrainene, preşedintele rus a plasat în alertă toate componentele forţei de descurajare nucleară, declanşând o serie de proteste internaţionale. Temerile se referă în special la posibila utilizare de către Moscova de arme nucleare la scară mică.

Marina Ovsiannikova, interviu la televiziunea americană ABC: Rușii sunt împotriva războiului, e războiul lui Putin
Internațional

Marina Ovsiannikova, interviu la televiziunea americană ABC: Rușii sunt împotriva războiului, e războiul lui Putin

Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin. Jurnalista Marina Ovsiannikova, celebră de când a apărut cu o pancartă anti-război într-un jurnal de ştiri al televiziunii ruse Pervîi Kanal (Canalul Unu), le-a cerut duminică compatrioţilor ei să condamne atacul Rusiei asupra Ucrainei, transmite AFP. Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin Într-un dialog cu televiziunea americană ABC, Ovsiannikova a afirmat că "vremurile sunt foarte întunecate şi grele, iar fiecare persoană care are o opinie civică şi vrea să facă cunoscută această opinie trebuie să-şi facă auzită vocea. Este foarte important". Ea a susţinut că "poporul rus este de fapt împotriva războiului, este războiul lui Putin, nu războiul poporului rus". Citește și: Jurnalista anti-război din Rusia, apel către ruși: Sunteți transformați în zombi de propaganda Kremlinului. Nu o mai credeți Jurnalista a explicat pentru ABC gestul care a făcut-o celebră în întreaga lume: "Puteam vedea ce se întâmplă în realitate în Ucraina, iar ceea ce arătau programele canalului meu era foarte diferit". Ovsiannikova ar putea fi urmărită penal De aceea, spune ea, "am dorit să arăt restului lumii că ruşii sunt împotriva războiului, să scot la lumină propaganda, ca atare, şi poate să îi încurajez pe oameni să condamne războiul". "Speram ca acţiunea mea, într-un fel, să îi poată face pe oameni să îşi schimbe părerea". După ce a apărut cu o pancartă în spatele prezentatoarei ştirilor, Ovsiannikova a fost arestată şi condamnată rapid la o amendă, apoi eliberată. Ulterior, ea a demisionat de la canalul de televiziune respectiv şi - potrivit AFP - ar putea fi în continuare urmărită penal în conformitate cu legea privind "informaţiile false" despre armata rusă. Actul normativ respectiv, adoptat recent, prevede pedepse cu închisoarea pe termen lung.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră