marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

336 articole
Internațional

Putin confirmă că n-are rachete multe

Putin confirmă că n-are rachete multe. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri asupra unei "catastrofe globale" în cazul unei "confruntări directe" între Rusia şi NATO pe teritoriul Ucrainei, transmite agenţia EFE. Vrea "simţul raţiunii" de la NATO "Participarea oricărei forţe globale într-un contact direct, într-o confruntare directă cu armata rusă, este un pas foarte periculos care poate conduce la o catastrofă globală", a spus Putin la o conferinţă de presă la finalul unui summit regional desfăşurat la Astana, în Kazahstan. Răspunzând unei întrebări despre o eventuală desfăşurare de trupe ale NATO în Ucraina, liderul de la Kremlin şi-a exprimat încrederea că în cele din urmă va prevala "simţul raţiunii" în rândul celor care susţin o asemenea opţiune. Declaraţia sa coincide cu a 60-a aniversare a Crizei Rachetelor din Cuba din 1962, care a adus atunci SUA şi URSS în pragul celui de-al Treilea Război Mondial. Germania, criticată că nu vrea gaz rusesc Putin a mai spus despre NATO că decizia Germaniei de a prioritiza obligaţiile sale faţă de Alianţă în detrimentul propriilor interese economice este o "eroare" ce "are consecinţe negative pentru zona euro, în general, şi pentru Germania, în special". Consiliul de Securitate al Rusiei, condus de Putin, a avertizat săptămâna aceasta că, dacă Ucraina aderă la NATO, un asemenea "pas ar însemna o escaladare garantată către al Treilea Război Mondial". La conferinţa de presă din capitala kazahă el a mai spus, printre altele, că au fost mobilizaţi circa 222.000 din cei 300.000 de rezervişti prevăzuţi în ordinul său din 21 septembrie şi circa 16.000 dintre aceştia sunt deja angajaţi în luptă în Ucraina, promiţând că nu va exista vreo altă mobilizare în plus faţă de aceasta pe care a considerat-o necesară pentru a putea ţine o linie a frontului de circa 1.100 de kilometri. Putin confirmă că n-are rachete multe El a promis de asemenea că nu va ordona noi bombardamente masive asupra infrastructurilor ucrainene, ca represalii după explozia de pe podul Crimeii, susţinând că doar șapte din cele 29 de astfel de obiective stabilite de armata rusă nu au fost încă distruse, însă respectivele obiective neafectate sunt în continuare o ţintă, "dar mai încolo, vom vedea". Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Preşedintele rus a mai afirmat că încă nu a decis dacă va participa în noiembrie la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede "necesitatea" unei întrevederi cu omologul său american Joe Biden, care la rândul său a spus mai devreme săptămâna aceasta că nu vede "vreo raţiune" de a se întâlni acum cu Putin.

Putin confirmă că n-are rachete multe (sursa: RIA Novosti)
Putin simte lipsa gazului vândut Europei (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin simte lipsa gazului vândut Europei

Putin simte lipsa gazului vândut Europei. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a propus joi omologului său turc Recep Tayyip Erdogan crearea în Turcia a unui centru de distribuţie pentru exportul gazelor ruseşti către Europa, idee prezentată iniţial de liderul de la Kremlin în ziua anterioară la o conferinţă energetică la Moscova, transmite AFP. Putin simte lipsa gazului vândut Europei "Am putea examina posibilitatea de a crea pe teritoriul turc un hub gazier pentru livrări către alte ţări", în special către Europa, a spus Putin la o întâlnire cu Erdogan, în marja unui forum regional în Kazahstan. Preşedintele rus a lăudat Turcia, care s-a dovedit a fi "itinerariul cel mai sigur pentru livrările" de gaze ruseşti, în timp ce transportul acestor gaze spre Europa este sistat în urma avarierii gazoductelor Nord Stream, sabotaje puse de Putin pe seama celor despre care a afirmat miercuri că doresc ruperea legăturilor Europei cu Rusia. Un eventual nod de distribuţie a gazelor în Turcia ar putea servi de asemenea la "definirea preţurilor" acestora, "astăzi exorbitante", astfel că "am putea reglementa preţurile fără să implicăm politica", a mai spus Putin. Nimic despre războiul dus în Ucraina Pe de altă parte, o eventuală mediere turcă în conflictul din Ucraina nu a fost evocată la începutul întrevederii Putin-Erdogan. Kremlinul anunţase miercuri că aşteaptă o propunere concretă în acest sens din partea Turciei. În schimb, preşedintele turc i-a propus omologului său rus la întâlnirea lor de joi ajutorul Turciei pentru ca Rusia să-şi poată exporta îngrăşămintele chimice spre ţările sărace. "Subliniem că dorim să consolidăm acordul de la Istanbul (pentru exportul cerealelor din Ucraina), care de asemenea cuprinde exportul de îngrăşăminte din Rusia către ţările subdezvoltate prin Turcia", a spus Erdogan în faţa presei alături de Putin, înaintea începerii întrevederii. "Am putea colabora asupra stabilirii acestor ţări. Este important să ne axăm pe ţările sărace, mai degrabă decât pe cele dezvoltate", a adăugat Erdogan, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. Ankara studiază propunerea Moscovei Cât despre propunerea lui Putin asupra creării unui centru de distribuţie a gazelor în Turcia, Erdogan s-a limitat să amintească în această apariţie în faţa presei de colaborarea bună cu Moscova în construcţia primei centrale atomoelectrice turce. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Ministrul său al Energiei, Fatih Donmez, declarase miercuri că propunerea făcută public mai devreme în aceeaşi zi de preşedintele rus Vladimir Putin de a face din Turcia un centru de distribuţie a gazelor către Europa este nouă pentru Ankara şi ea va trebui studiată în detaliu, dar o consideră realizabilă din punct de vedere tehnic. Directorul general al societăţii ruse Gazprom, Alexei Miller, a semnalat la rândul său că această companie este pregătită din punct de vedere tehnic să construiască noi gazoducte prin Marea Neagră către Turcia (pe lângă cel deja existent, TurkStream), şi de acolo către UE.

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean. După recrutarea unor deţinuţi pentru trupele de mercenari, în Rusia a început încorporarea voluntarilor din închisori şi în armată, transmite marţi dpa. Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean Conform unor activişti pentru drepturile civile şi a unor relatări din presă, cei înrolaţi urmează să fie trimişi pe frontul din Ucraina. "De la sfârşitul lui septembrie, Ministerul Apărării a început să recruteze deţinuţi", afirmă portalul independent de presă de investigaţii Vajnîie Istori (Povestiri Importante). Situl rusesc critic la adresa Kremlinului relatează despre vizite ale reprezentanţilor armatei în colonii penale din regiunile Riazan de lângă Moscova şi Stavropol din nordul Caucazului. Activiştii din organizaţia Gulagu.net informaseră anterior despre încercări de recrutare în regiunea Nijni Novgorod. Wagner a dat tonul Grupul de mercenari Wagner, finanţat de Evgheni Prigojin - un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin - recruta încă din vară deţinuţi pentru războiul din Ucraina. Într-o înregistrare video difuzată în reţelele sociale, Prigojin le promitea personal unor deţinuţi că vor fi eliberaţi dacă se angajează să lupte timp de şase luni. Vajnîie Istori susţine că generalii din armata rusă fac promisiuni similare: deţinuţii înrolaţi vor fi eliberaţi la sfârşitul conflictului. Se pare că ei vor fi încadraţi într-o unitate specială, numită "Furtuna", şi că Ministerul Apărării preferă foşti membri ai serviciilor de securitate, care ar putea avea experienţă de luptă. G7 sprijină Ucraina cât e nevoie G7 (Grupul celor şapte naţiuni puternic industrializate - SUA, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Canada) va continua să sprijine Ucraina "atât timp cât este necesar" pentru a face faţă invaziei ruse şi consecinţelor economice ale acesteia, au anunţat miercuri miniştrii de Finanţe, într-un comunicat comun, după o reuniune la Washington, relatează AFP. Grupul ţărilor occidentale a dat asigurări, de asemenea, că va continua să lucreze la mecanismul ce permite impunerea concretă a unui plafon la preţul petrolului rusesc, salutând intrarea Australiei în rândul ţărilor care susţin această acţiune de limitare a capacităţilor financiare ale Kremlinul de a continua conflictul. "Crimă de război" Liderii G7 au promis, de asemenea, marţi "să-i ceară socoteală preşedintelui rus Vladimir Putin" după intensificarea atacurilor cu rachete ruseşti în ultimele două zile asupra Ucrainei. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței "Condamnăm aceste atacuri în cel mai vehement mod cu putinţă şi reamintim că atacurile nediscriminatorii împotriva populaţiei civile nevinovate constituie o crimă de război", au transmis Moscovei liderii G7 într-un comunicat, după o reuniune de urgenţă desfăşurată în format de videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Putin, furios, promite răspunsuri severe armate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate

Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate. Preşedintele rus Vladimir Putin a promis luni riposte "severe" în cazul unor noi atacuri ucrainene contra Rusiei, la două zile după distrugerea parţială a podului Crimeii, infrastructură strategică şi simbol al anexării peninsulei omonime de către Rusia. Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate "Dacă tentativele de atentate teroriste asupra teritorului nostru continuă, răspunsurile Rusiei vor fi severe şi amploarea lor va corespunde nivelului ameninţărilor respective. Nimeni nu trebuie să aibă nici cel mai mic dubiu", a spus liderul rus în deschiderea unei reuniuni televizate a Consiliului de Securitate Naţională al Federaţiei Ruse. El a indicat că Rusia a lansat o campanie "masivă" de bombardamente asupra Ucrainei în replică la atacul "terorist" care a avariat podul Crimeii. Anterior, Kremlinul declarase că exploziile care au zguduit luni Kievul fac parte din ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială". "Totul se întâmplă în cadrul operaţiunii militare speciale", a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, unei întrebări legate de exploziile din Kiev şi din alte oraşe ucrainene. Bombardamente de mare amploare Bombardamente ruse de o amploare fără precedent în ultimele luni au lovit Ucraina luni dimineaţa. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, zeci de rachete lansate de forţele ruse au lovit capitala Kiev şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir. Citește și: BREAKING Trei rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Republica Moldova. Rachetele „prezentau pericol” pentru infrastructură și aeronave civile În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Putin lucrează la imaginea Rusiei victimă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin lucrează la imaginea Rusiei victimă

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat duminică serviciile secrete ucrainene (SBU) că s-au aflat la originea exploziei puternice care a avariat în ajun podul care leagă Crimeea de Rusia, spunând că a fost vorba despre un "act terorist" contra unei infrastructuri cheie, transmit AFP, Reuters şi DPA. Putin lucrează la imaginea Rusiei victimă "Autorii, executanţii şi comanditarii sunt serviciile secrete ucrainene", a declarat Putin în timpul unei întrevederi cu şeful Comitetului de anchetă rus. "Nu este niciun dubiu. Acesta este un act de terorism îndreptat spre distrugerea infrastructurii civile esenţiale a Federaţiei Ruse", a adăugat liderul de la Kremlin. Citește și: FAKE NEWS: Propaganda lui Putin se laudă că a redeschis podul din Crimeea. Filmările arată o realitate diferită Teza atacului "terorist" a fost lansată și de MAE rus prin purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova, la câteva ore de la explozia de pe pod. FSB: Zece atacuri pe zi dinspre ucraineni Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a acuzat Ucraina că a atacat teritoriul naţional rus de peste 100 de ori de la începutul lunii, relatează dpa. Un total de 32 de sate din regiunile Bryansk, Kursk şi Belgorod la graniţa cu Ucraina ar fi fost bombardate în ultimele zile, a indicat FSB, adăugând că numărul atacurilor lansate din Ucraina a crescut semnificativ. O persoană ar fi fost ucisă şi cinci, rănite în atacuri, potrivit FSB, citat de TASS. În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Germania critică NATO: Putin trebuie oprit (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Eveniment

Germania critică NATO: Putin trebuie oprit

Germania critică NATO: Putin trebuie oprit. NATO trebuie să facă mai mult pentru a se proteja împotriva Rusiei şi a preşedintelui Vladimir Putin, a declarat sâmbătă ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, deoarece - a spus ea - "nu putem şti cât de departe pot merge iluziile de grandoare ale lui Putin". Germania critică NATO: Putin trebuie oprit "Un lucru este sigur: situaţia actuală înseamnă că trebuie să facem mai mult împreună", a declarat Lambrecht în timpul unei vizite la trupele germane desfăşurate în Lituania. "Războiul brutal de agresiune al Rusiei în Ucraina devine din ce în ce mai brutal şi mai lipsit de scrupule... Ameninţarea Rusiei cu arme nucleare arată că autorităţile ruse nu au niciun scrupul". Statele Unite au declarat în repetate rânduri că nu au văzut niciun indiciu că Rusia se pregăteşte să folosească arme nucleare, în ciuda a ceea ce ele numesc "sabotajul nuclear" al lui Putin. Germania a desfăşurat primele sale trupe în Lituania, membră NATO, la graniţa cu Rusia, în 2017, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014. În iunie a.c., a decis să mărească semnificativ misiunea ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie. Centru de comandă german în Lituania Lambrecht a inaugurat vineri un centru de comandă german permanent în Lituania, despre care a afirmat că va ajuta la mutarea unei brigăzi de trupe din Germania în Lituania în zece zile, dacă va fi necesar. O brigadă NATO este formată din 3.000 până la 5.000 de soldaţi, iar Lambrecht a declarat că exerciţiile frecvente în Lituania ar ajuta la desfăşurarea rapidă a trupelor, în caz de nevoie, pentru a se alătura celor 1.000 de soldaţi menţinuţi permanent în Lituania. "Suntem alături de aliaţii noştri", a spus Lambrecht. "Am auzit ameninţările Rusiei la adresa Lituaniei, care aplică sancţiuni europene la graniţa cu Kaliningradul. Nu sunt nici pe departe primele ameninţări şi trebuie să le luăm în serios şi să fim pregătiţi''. Balticele vor mai multe trupe De când Rusia a invadat Ucraina în februarie, statele baltice Estonia, Letonia şi Lituania au cerut ca regiunea lor să primească cea mai mare consolidare a forţelor NATO pregătite de luptă din Europa de la sfârşitul Războiului Rece. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Dar ţările NATO nu au fost dispuse să angajeze baze permanente în ţările baltice, deoarece acestea ar costa miliarde de dolari şi ar fi greu de susţinut. Este posibil ca aceste ţări să nu aibă suficiente trupe şi arme, iar o prezenţă permanentă ar fi extrem de provocatoare pentru Moscova. În schimb, NATO a ales să trimită mii de soldaţi în aşteptare în ţări mai la vest, cum ar fi Germania, ca întăriri rapide.

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani. Ameninţarea preşedintelui rus Vladimir Putin de a utiliza armele nucleare poate să ducă la cel mai ridicat risc de acest tip de la criza rachetelor din Cuba încoace, a declarat joi preşedintele SUA, Joe Biden, recunoscând că este pentru prima oară din 1962 când există o "ameninţare directă" de utilizare a armelor nucleare dacă "în fapt, lucrurile continuă aşa cum merg" în prezent. Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani Casa Albă declarase anterior în mai multe rânduri că nu a văzut niciun indiciu că Rusia s-ar pregăti să utilizeze armele nucleare în pofida a ceea ce a numit "zăngănitul cu arme nucleare de către Putin". "Pentru prima oară de la criza rachetelor din Cuba, avem o ameninţare directă cu utilizarea armelor nucleare dacă, de fapt, lucrurile continuă pe calea pe care au luat-o", a declarat Biden în faţa donatorilor democraţi la New York. "Nu ne-am confruntat cu perspectiva Armaghedonului de la Kennedy şi criza rachetelor din Cuba", a adăugat el în comentariile cele mai directe cu privire la utilizarea armelor nucleare de către Moscova de când Rusia a invadat Ucraina în februarie. 60 de ani de la criza rachetelor din Cuba În timpul crizei rachetelor din Cuba în 1962, SUA - sub preşedintele John F. Kennedy - şi URSS - sub conducerea secretarului general Nikita Hruşciov - au fost la un pas de utilizarea armelor nucleare din cauza prezenţei rachetelor sovietice în Cuba. Putin, a declarat Biden, "nu glumeşte când vorbeşte despre potenţiala utilizare a armelor nucleare tactice sau a armelor biologice sau chimice, pentru că armata sa este, s-ar putea spune, semnificativ neperformantă". Vladimir Putin, care împlineşte vineri 70 de ani, a avertizat că va folosi orice mijloace necesare, inclusiv arsenalul nuclear al Rusiei, pentru a proteja teritoriul rus, despre care spune că acum include patru regiuni ucrainene pe care recent le-a anexat. "Nu cred că putem utiliza cu uşurinţă o armă nucleară tactică fără să ajungem să provocăm un Armaghedon", a avertizat Biden, subliniind că el şi oficialii americani caută o ieşire diplomatică din acest impas. "Cum poate Putin să iasă din asta?" Biden a insistat totodată că îl urmăreşte cu atenţie pe Putin şi cum ar putea reacţiona el în timp ce armata ucraineană obţine câştiguri în faţa invadatorilor ruşi, adăugând că Washingtonul "încearcă să găsească" o calea de ieşire din război pentru Putin. "Încercăm să ne dăm seama care este calea de ieşire a lui Putin... Cum poate să iasă din asta? Când consideră el că se află în poziţia nu doar de a fi umilit, ci şi de a pierde o parte semnificativă din puterea sa în Rusia", a spus Biden. Preşedintele american a vorbit la reşedinţa din New York a lui James Murdoch, apelând la fiul mogulului media conservator Rupert Murdoch într-o încercare de a spori şansele partidului său la alegerile pentru Congres preconizate pentru 8 noiembrie. Evenimentul de la reşedinţa Murdoch a fost în beneficiul Comitetului Democrat de campanie senatorială, care oferă sprijin pentru candidaţii democraţi din Senat. Zelenski cere NATO atacuri preventive împotriva Rusiei În remarci făcute într-un discurs susţinut joi în format video la Institutul Lowy din Australia, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a opinat că NATO ar trebui să lanseze atacuri preventive asupra Rusiei pentru a o împiedica să folosească arme nucleare, conform Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denunţat aceste comentarii, catalogându-le drept un "apel la declanşarea unui nou război mondial cu consecinţe imprevizibile şi monstruoase", potrivit agenţiei de presă oficiale RIA Novosti. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Rusia a anexat regiunile ucrainene Lugansk, Doneţk (est), Herson şi Zaporojie (sud), reprezentând aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, după ce a organizat ceea ce a numit "referendumuri", care au fost denunţate de Kiev şi guvernele occidentale ca fiind ilegale şi coercitive. Pe fondul celei mai mari tentative de anexare în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, o contraofensivă ucraineană a obligat forţele ruse să se retragă, ceea ce le-a permis ucrainenilor să recupereze mari părţi din regiunea Herson, în sud. Zelenski a declarat într-o alocuţiune video joi seara că forţele Kievului au recucerit peste 500 de kilometri pătraţi şi zeci de aşezări în Herson de la începutul lunii octombrie.

Putin, discurs total desprins de realitate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, discurs total desprins de realitate

Putin, discurs total desprins de realitate. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a manifestat miercuri speranţa că situaţia militară se va "stabiliza" în teritoriile ucrainene recent anexate de Moscova, deşi trupele ruse sunt nevoite să se replieze în urma contraofensivei duse acolo de armata ucraineană, relatează AFP. Putin, discurs total desprins de realitate "Plecăm de la principiul că situaţia se va stabiliza şi că vom putea dezvolta aceste zone într-un mod paşnic", a susţinut Putin la o întâlnire cu cadre didactice transmisă de televiziunea rusă. După o serie de înfrângeri drastice suferite în ultimele săptămâni de trupele ruse în urma contraofensivelor ucrainene pe mai multe direcţii, preşedintele rus Vladimir Putin a decis mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele pe frontul ucrainean şi formalizarea în urma unor aşa-zise referendumuri a anexării provinciilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Dar în urma contraofensivelor ucrainene niciuna dintre aceste provincii nu se mai află acum integral sub controlul trupelor ruse. Peskov, și mai ridicol: Teritoriile nu vor fi returnate Vorbind despre rezultatele acelor "referendumuri", care conform autorităţilor proruse din provinciile anexate au fost în favoarea alipirii la Rusia cu procente cuprinse între 87% şi 99%, Putin a susţinut în declaraţia sa de miercuri că acestea "nu doar l-au bucurat, ci şi surprins". Mai devreme, purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov a susţinut că nu există nicio contradicţie între anexarea acestor teritorii şi faptul că trupele ruse pierd tot mai mult din controlul asupra lor în urma contraofensivei ucrainene. "Nu există nicio contradicţie. Ele vor fi cu Rusia pentru totdeauna şi nu vor fi returnate", a răspuns Peskov unei întrebări din partea presei. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Pe de altă parte, Peskov a calificat drept "extrem de periculoase" declaraţiile unui responsabil al Pentagonului, care a spus că Ucraina ar putea folosi arme americane pentru a lovi ţinte ruseşti în Crimeea, conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului astfel de afirmaţii fiind o dovadă a implicării directe a SUA în conflict.

Avertisment CIA Putin poate ceda nervos (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Avertisment CIA: Putin poate ceda nervos

Avertisment CIA: Putin poate ceda nervos. Preşedintele rus Vladimir Putin poate deveni "destul periculos şi nesăbuit" dacă se va simţi încolţit în urma evoluţiei nefavorabile pentru el a războiului din Ucraina, a declarat directorul CIA, Bill Burns, într-un interviu acordat postului CBS, citat marţi de CNN. Avertisment CIA: Putin poate ceda nervos Putin "are de ce să fie îngrijorat, nu doar pentru ce se întâmplă pe câmpul de luptă în Ucraina, ci şi pentru ce se întâmplă la el acasă (în Rusia) şi pe plan internaţional", a remarcat Burns. Directorul CIA a observat în special faptul că, în pofida promisiunii făcute de China în februarie pentru "o prietenie fără limite", Beijingul a refuzat să ofere Moscovei sprijinul militar cerut de Putin şi în plus China şi-a "controlat entuziasmul faţă de modul în care Rusia duce războiul" în Ucraina. Provocările tot mai mari cu care se confruntă Rusia i-au lăsat lui Putin puţine opţiuni, făcându-l potenţial mai periculos, a atenţionat Bill Burns. "Un Putin încolţit, un Putin care se simte pus cu spatele la zid, poate fi destul de periculos şi nesăbuit", a concluzionat directorul CIA. Avans ucrainean masiv în teritoriile ocupate Avertismentul său vine în timp ce trupele ucrainene continuă să câştige teren în contraofensiva lansată contra celor ruse în teritoriile ocupate de acestea din urmă în estul şi sudul Ucrainei. Statele occidentale, SUA în special, continuă să susţină militar Kievul, furnizându-i acestuia arme şi muniţii moderne care au provocat mari pierderi umane şi materiale armatei ruse. De la începutul invaziei ruse, în februarie, Washingtonul a oferit Kievului o serie de pachete de ajutor militar ce însumează până în prezent circa 16,8 miliarde de dolari. Putin, no comment nuclear Un nou astfel de pachet, în valoare de 625 de milioane de dolari, urmează să fie anunţat curând. Acesta va cuprinde încă patru lansatoare multiple de rachete HIMARS, 16 obuziere de calibrul 155 mm şi alte 16 de calibrul 105 mm, plus muniţia aferentă, echipamente ce vor fi livrate din stocurile armatei americane. Citește și: VIDEO Rusia admite, oficial, că a pierdut zeci de kilometri din teritoriile ocupate în estul și sudul Ucrainei. Ce catastrofă urmează pentru ruși Întrebat marţi despre relatările din presă conform cărora Rusia s-ar pregăti să demonstreze că este pregătită să folosească arme nucleare în conflictul său cu Ucraina, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a răspuns că preşedinţia rusă nu doreşte să ia parte la retorica nucleară răspândită de puterile occidentale şi de organizaţiile mass-media.

Lauterbach: Suntem în război cu Putin (sursa: karllauterbach.de)
Eveniment

Lauterbach: Suntem în război cu Putin

Lauterbach: Suntem în război cu Putin. Ministrul Sănătăţii din Germania, Karl Lauterbach, s-a abătut de la linia guvernului condus de cancelarul Olaf Scholz şi a apreciat că ţara sa "este în război" cu preşedintele rus Vladimir Putin, respingând cu aceste cuvinte o propunere privind acordarea de garanţii Rusiei potrivit cărora Ucraina nu va adera la NATO. Lauterbach: Suntem în război cu Putin Lauterbach a reacţionat astfel la ideea filosofului Richard David Precht, partizanul unei soluţii negociate, care consideră că Germania ar trebui să facă o alianţă cu alte ţări şi să-i ofere lui Putin garanţii că solicitarea Kievului de a adera la organizaţia nord-atlantică va fi respinsă. "Sincer, ce avem de câştigat dacă îngenunchiem în faţa lui Putin? Suntem în război cu Putin şi nu suntem psihoterapeuţii lui", a comentat Lauternbach pe contul său de Twitter propunerea lui Precht. "Trebuie să urmărim consecvent victoria sub forma eliberării Ucrainei. Şi ne lasă rece dacă psihicul lui Putin suportă sau nu aşa ceva", a adăugat el. Precht, filosoful de TV Precht, filosof care s-a făcut cunoscut prin intermediul unui program de televiziune pe teme actuale văzute din perspectivă filosofică, a declarat că, cu siguranţă, demersul de a promite că Ucraina nu va intra în NATO va ajuta la calmarea spiritelor şi va deschide calea negocierilor. Însă prin reacţia sa, Lauterbach a mers mult mai departe decât au făcut-o alţi membri ai guvernului german, care au evitat inclusiv să definească în mod expres drept obiectiv o victorie ucraineană şi au subliniat necesitatea de a evita extinderea conflictului. Întrebat dacă obiectivul este ca Ucraina să câştige războiul, Scholz a recurs în mai multe rânduri la formula "Rusia nu trebuie să câştige războiul". Lambrecht și Baerbock, foarte precaute Miniştrii germani ai Apărării, Christine Lambrecht, şi de Externe, Annalena Baerbock, au manifestat reţinere faţă de solicitarea Ucrainei de a intra în NATO. Lambrecht a declarat că înţelege dorinţa ucraineană, dar că este nevoie să fie îndeplinite anumite condiţii şi că NATO nu poate deveni parte în acest război. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Baerbock, la rândul ei, a afirmat că va continua să susţină Ucraina în ceea ce priveşte dreptul acestei ţări la apărare, dar că trebuie să se evite cu orice preţ ca războiul să se extindă către alte ţări. În plus, Baerbock a apreciat că în prezent nu vede posibilă o intrare rapidă a Ucrainei în NATO.

Washington: Putin, posibil să folosească nucleara (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Washington: Putin, posibil să folosească nucleara

Washington: Putin, posibil să folosească nucleara. Riscul ca preşedintele rus, Vladimir Putin, să folosească arme nucleare există, dar nu pare "iminent", a declarat vineri un înalt responsabil american, citat de AFP. Washington: Putin, posibil să folosească nucleara "Există un risc, având în vedere lejeritatea şi atitudinea războinică cu care Putin vorbeşte despre asta, că ia în considerare acest lucru, şi, în acelaşi mod, am fost foarte clari care vor fi consecinţele", a spus presei consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front "În prezent, nu vedem niciun indiciu privind o utilizare iminentă a armelor nucleare", a ţinut el să adauge.

Putin, ultimul avertisment: Precedentul nuclear, american (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, ultimul avertisment: Precedentul nuclear, american

Putin, ultimul avertisment: Precedentul nuclear, american. Rusia a declarat vineri patru provincii ucrainene (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) ca fiind parte a teritoriului său, a anunţat într-un discurs preşedintele rus Vladimir Putin, care a semnat împreună cu liderii acelor provincii "tratatele" de alipire a lor la Federaţia Rusă şi a cerut Ucrainei "să înceteze imediat ostilităţile" şi să revină la masa tratativelor, relatează AFP, Reuters şi EFE. "Ne vom apăra teritoriul prin toate mijloacele" "Ne vom apăra teritoriul prin toate mijloacele", a promis liderul de la Kremlin, acuzând Occidentul că duce un "război hibrid" împotriva Rusiei. "Îndemnăm regimul de la Kiev să înceteze imediat atacurile, toate ostilităţile şi să revină la masa negocierilor", a cerut Putin în discursul susţinut în faţa membrilor guvernului, ai parlamentului şi altor reprezentanţi ai statului rus. Citește și: Ucrainenii îi strică lui Putin bucuria anexărilor ilegale: orașul strategic Liman este încercuit și ar putea ceda în fața forțelor Kievului El a subliniat că Rusia este pregătită să reia negocierile cu Ucraina, dar nu va discuta cu Kievul despre teritoriile de acum anexate, pretinzând că autorităţile ucrainene "trebuie să respecte libera exprimare a voinţei populare" a locuitorilor celor patru provincii, o referire la aşa-zisele referendumuri prin care Rusia doreşte să-şi atribuie o bază legală a anexării lor, fără a ţine cont de dreptul internaţional. Totuşi, Putin a asigurat că Rusia nu urmăreşte restabilirea Uniunii Sovietice. "URSS a dispărut, trecutul nu mai poate fi adus înapoi. Şi Rusia nu are nevoie de asta în ziua de azi, nu aspirăm la acest lucru", a promis Putin. Occidentul, colonia, resursele În schimb, el a acuzat Occidentul că doreşte să facă din Rusia o "colonie", după ce "în 1991, Occidentul a sperat că Rusia nu va reuşi să depăşească acest impact (al dispariţiei URSS - n.r.) şi că ar fi urmat să se dezintegreze singură". "Occidentul este gata de orice pentru a prezerva sistemul neocolonial care îi permite să paraziteze şi, în realitate, să jefuiască lumea întreagă. Ei vor să ne vadă ca pe o colonie", a remarcat Putin, care crede că "colapsul hegemoniei occidentale" a devenit ireversibil. Occidentul "nu poate trăi liniştit văzând că în lume există o ţară atât de mare şi de extinsă, cu toate aceste teritorii, bogăţii naturale, resurse, şi un popor care nu ştie să trăiască şi nu va trăi niciodată sub ordine străine", a continuat el în discursul axat pe critici la adresa Occidentului, despre care a mai spus că urmăreşte să distrugă statele care nu sunt dispuse să-şi cedeze suveranitatea şi care nu sunt conduse de lideri dispuşi să fie "vasalii" puterilor occidentale. "Operaţii de schimbare de sex copiilor" "De aici provine agresivitatea lor împotriva statelor independente, a valorilor tradiţionale şi culturilor autohtone", a observat Putin, după care a adresat membrilor auditoriului său întrebarea dacă doresc "să li se ofere operaţii de schimbare de sex copiilor" lor, o practică despre care a sugerat că a devenit răspândită în Occident. El a acuzat de asemenea puterile "anglo-saxone" că sunt autoarele sabotajului de săptămâna aceasta asupra gazoductelor Nord Stream. "Sancţiunile (împotriva Rusiei - n.r.) nu sunt suficiente pentru anglo-saxoni, au trecut la un sabotaj incredibil", a susţinut liderul de la Kremlin. "Organizând exploziile asupra gazoductelor internaţionale (...), ei au început de fapt să distrugă infrastructura energetică europeană", a acuzat el în continuare. Putin, ultimul avertisment: Precedentul nuclear, american Şi "precedentul" folosirii armelor nucleare aparţine tot Occidentului, a mai remarcat preşedintele rus, amintind de atacurile nucleare americane asupra Japoniei la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Putin şi liderii proruşi instalaţi de Moscova în cele patru provincii ucrainene parţial ocupate de trupele ruse după invazia începută pe 24 februarie au semnat vineri după-amiază în cadrul unei ceremonii la Marele Palat al Kremlinului tratatele de alipire a acestora la Federaţia Rusă, în urma aşa-ziselor referendumuri desfăşurate în acele provincii. Trupele ruse controlează aproape integral provinciile Lugansk şi Herson şi circa 60% din Doneţk şi Zaporojie.

Popularitatea lui Putin scade la 77% (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Popularitatea lui Putin scade la 77

Popularitatea lui Putin scade la 77%. Cota de popularitate a preşedintelui rus Vladimir Putin a scăzut cu şase puncte procentuale, de la 83% la 77%, după ce liderul de la Kremlin a decretat mobilizarea militară parţială în Federaţia Rusă, potrivit unui sondaj dat publicităţii joi de Centrul Levada (independent), transmite EFE. Popularitatea lui Putin scade la 77% Conform sondajului, 21% din ruşi nu aprobă modul de acţiune al lui Putin. Centrul Levada, declarat agent străin în Rusia, notează totuşi că sprijinul pentru Putin se menţine la una dintre cele mai înalte cote de la începerea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Astfel, înainte de ceea ce autorităţile ruse numesc "operaţiune militară specială", activitatea liderului rus era sprijinită de 71% din populaţie, procent care a urcat la 83% în martie 2022 şi s-a menţinut la acelaşi nivel până în septembrie. Mobilizarea parţială pentru întărirea forţelor ruse din Ucraina a fost decretată de Putin la 21 septembrie, dată după care mii de ruşi au fugit din ţară în încercarea de a evita să fie încorporaţi. Unul din doi ruși: anxietate, îngrijorare, spaimă Ulterior, autorităţile ruse au recunoscut existenţa unor iregularităţi în prima etapă de recrutare, iar Kremlinul a promis că aceste erori vor fi corectate. Sondajul Levada mai dezvăluie că mai bine de jumătate dintre ruşi au resimţit teamă sau anxietate după decretarea mobilizării parţiale de către Putin, scrie Reuters. Citește și: Posibilitatea ca un accident nuclear să se producă chiar pe teritoriul Rusiei este foarte mare, din cauza tehnicii militare învechite. „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins În sondaj, realizat în perioada 22-28 septembrie, 47% dintre respondenţi au declarat că au simţit anxietate, îngrijorare sau de-a dreptul spaimă după anunţul făcut de Putin în 21 septembrie. Circa 13% au declarat că au simţit furie, iar 23% s-au declarat mândri de Rusia. Sondajul a fost realizat în peste 50 de regiuni ruse pe un eşantion de 1.631 de ruşi cu vârste de la 18 ani în sus.

Prigojin recunoaște: Grupul Wagner, pentru Kremlin (sursa: BBC)
Eveniment

Prigojin recunoaște: Grupul Wagner, pentru Kremlin

Prigojin recunoaște: Grupul Wagner, pentru Kremlin. Un om de afaceri apropiat de Kremlin, Evgheni Prigojin, a admis luni că a fondat, în 2014, grupul paramilitar Wagner pentru a lupta în Ucraina şi a recunoscut prezenţa lui în special în Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină, transmite Reuters. Prigojin recunoaște: Grupul Wagner, pentru Kremlin Într-o postare pe reţelele sociale ale companiei sa Concord, Prigojin a spus că a fondat grupul paramilitar în scopul trimiterii de combatanţi competenţi în regiunea ucraineană Donbas, în 2014. Serviciul de presă al Concord, firma de catering deţinută de Prigojin, a postat comentariile sale pe reţeaua socială VKontakte. "Am curăţat eu însumi vechile arme, am pregătit singur vestele antiglonţ şi am găsit specialişti care putea să mă ajute. La acel moment, 1 mai 2014, a luat naştere un grup de patrioţi care şi-a luat numele batalionul Wagner. Sunt mândru că am putut să le apăr dreptul de proteja interesele ţării lor", a spus Evgheni Prigojin. Citește și: Pe canale diplomatice, SUA au explicat Rusiei „în mod clar în detaliu exact ce ar însemna consecinţele catastrofale” dacă Moscova „depășește limita” nucleară Cunoscut drept "bucătarul lui Putin", date fiind contractele de catering între firma sa şi Kremlin, Prigojin a fost sancţionat de Statele Unite şi Uniunea Europeană pentru rolul său în grupul Wagner. Trupe paramilitare și pe internet SUA şi UE îl mai acuză pe Prigojin de finanţarea unui grup de troli, cunoscut drept Internet Research Agency şi acuzat de Washington că a încercat să influenţeze alegerile din SUA. Anterior, Evgheni Prigojin a dat în judecată website-urile de ştiri Bellingcat şi Meduza şi postul de radio Ecoul Moscovei pentru că au relatat despre legăturile sale cu grupul Wagner. Acesta din urmă este suspectat de mai mulţi ani că pune în practică planurile Kremlinului în diferite teatre de operaţiuni, ceea ce Moscova a dezminţit constant. Citește și: Rusia recrutează pușcăriași ca să-i trimită pe frontul din Ucraina. Ei vor lupta alături de mercenarii Wagner și sunt racolați de bucătarul lui Putin, Evgheni Prigojin Evgheni Prigojin este acuzat de numeroase puteri occidentale şi de media ruse de finanţarea grupului Wagner, ai cărui combatanţi au fost văzuţi mai ales în Siria, Libia, Ucraina şi Republica Centrafricană. Kremlinul a respins întotdeauna că are legături cu grupări paramilitare.

SUA: Putin nu poate să scape (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

SUA: Putin nu poate să scape

SUA: Putin nu poate să scape. Secretarul de stat american Antony Blinken a lansat joi un apel către comunitatea internaţională pentru a-l constrânge pe preşedintele rus Vladimir Putin să dea socoteală pentru invadarea Ucrainei, informează France Presse şi Reuters. SUA: Putin nu poate să scape "Nu îl putem lăsa pe preşedintele Putin să scape aşa", a declarat Blinken în cursul unei reuniuni speciale a Consiliului de Securitate al ONU consacrate Ucrainei. "Această ordine internaţională care ne reuneşte aici astăzi şi pe care facem eforturi pentru a o salvgarda este călcată în picioare în faţa ochilor noştri", a adăugat demnitarul american. El a denunţat recenta escaladare cauzată de anunţul separatiştilor pro-ruşi de a organiza referendumuri în regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Reuniunea are loc în prezenţa ministrului de externe rus Serghei Lavrov, dar acesta nu era aşezat în jurul mesei Consiliului în timpul discursurilor miniştrilor, fiind înlocuit de un adjunct. Lavrov acuză "impunitatea" Kievului În intervenţia sa, Lavrov a respins acuzaţiile occidentale cu privire la războiul din Ucraina, denunţând ceea ce el a numit "impunitatea" Kievului. "Kievul datorează impunitatea sa partenerilor săi occidentali", a afirmat şeful diplomaţiei ruse în faţa omologilor, printre care cel ucrainean, Dmitro Kuleba. Citește și: Kremlinul vede că o parte din rezerviști părăsesc Rusia în grabă, dar consideră „o exagerare” că ar fi mulți care fac asta Vladimir Putin a anunţat miercuri dimineaţă o "mobilizare parţială" a rezerviştilor, deschizând calea pentru o escaladare majoră a războiului din Ucraina. Liderul rus a spus că ţara sa este pregătită să utilizeze "toate mijloacele sale de apărare", inclusiv nucleare, pentru a "se apăra".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră