luni 25 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

338 articole
Internațional

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, principalul aliat al Moscovei în campania militară din Ucraina, a sosit sâmbătă în Rusia, la doar cinci zile după ce s-a întâlnit la Minsk cu omologul său rus Vladimir Putin. A șaptea întâlnire între cei doi în 2022 Lukaşenko urma să viziteze sâmbătă Centrul rus de Pregătire al Cosmonauţilor, unde se antrenează reprezentanţi ai Belarusului, şi va participa la o reuniune informală a liderilor din fostele ţări sovietice, prevăzută pentru zilele de 26 şi 27 decembrie, la Sankt Petersburg, conform președinției belaruse. Sosirea lui Lukaşenko în Rusia, unde s-a mai aflat până acum de şapte ori pe parcursul acestui an, se produce la doar cinci zile de la întâlnirea pe care a avut-o cu Putin în capitala belarusă, pe fondul temerilor privind o implicare mai directă a Minskului în aşa-numita "operaţiune militară specială" rusă în Ucraina. Potrivit lui Lukaşenko, 2022 este anul cel mai intens în relaţiile belaruso-ruse, în ceea ce priveşte numărul de contacte bilaterale. "Anul care se încheie a stabilit recorduri în privinţa numărului şi intensităţii contactelor la toate nivelurile, lucru justificat ca urmare a schimbărilor accelerate din lume", a declarat liderul belarus. Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, la reuniunea din 19 decembrie dintre Putin şi Lukaşenko, este posibil ca liderul rus să nu-l fi putut convinge pe omologul său belarus să se implice mai mult în campania militară rusă. Citește și: Următoarea mutare a lui Putin implică Belarus: rușii fie vor ataca Ucraina din această țară, fie pregătesc o diversiune pentru forțele Kievului Totodată, surse ucrainene, care nu observă momentan indicii ale unei iminente participări a bieloruşilor la luptele din Ucraina, dau asigurări că acest pericol nu a trecut şi că formaţiuni comune ruso-belaruse se antrenează în apropierea frontierei cu Ucraina.

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko (sursa: kremlin.ru)
Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei

Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că armata rusă va găsi o cale de a contracara, un "antidot" la sistemul de apărare aeriană Patriot pe care Statele Unite îl vor furniza Ucrainei, aflată sub presiunea bombardamentelor Moscovei, potrivit TASS. Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei "Cât despre Patriot, este un sistem destul de vechi. El nu funcţionează ca al nostru (sistemul rusesc) S-300. Dar adversarii noştri din principiu spun că este o armă defensivă. Foarte bine, vom ţine cont de asta. Şi un antidot va fi găsit întotdeauna", a declarat Putin într-o conferinţă de presă la Moscova, minimalizând semnificaţia acestui sistem de apărare aeriană. Vladimir Putin a declarat de asemenea că Rusia doreşte încheierea războiului din Ucraina şi că toate conflictele armate se încheie cu negocieri diplomatice. "Scopul nostru nu este să învârtim roata conflictului militar, ci, dimpotrivă, să punem capăt acestui război", a spus Putin. "Ne vom strădui să punem capăt acestui lucru şi cu cât mai repede, cu atât mai bine, bineînţeles". Vorbind la o zi după vizita preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, Putin le-a declarat reporterilor: "Eu am spus de multe ori: intensificarea ostilităţilor duce la pierderi nejustificate". Rusia bombardează civili, dar susține că vrea pace Rusia a declarat în mod constant că este deschisă negocierilor - provocând un scepticism intens din partea Ucrainei şi a aliatului ei Statele Unite, care suspectează că vrea să câştige timp după o serie de înfrângeri şi retrageri în războiul de 10 luni, notează Reuters. Rusia spune că Ucraina este cea care refuză să discute. Kievul afirmă că Rusia trebuie să-şi oprească atacurile şi să renunţe la teritoriul pe care l-a confiscat. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin "Toate conflictele armate se termină într-un fel sau altul cu un fel de negocieri pe cale diplomatică", a notat Putin. "Mai devreme sau mai târziu, toate părţile aflate în stare de conflict se aşază şi fac un acord. Cu cât se ajunge mai devreme la această realizare din partea celor care ni se opun, cu atât mai bine. Nu am renunţat niciodată la aceasta", a adăugat el.

Putin îngroapă economia Rusiei în război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îngroapă economia Rusiei în război

Putin îngroapă economia Rusiei în război. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat miercuri că ţara sa va continua să-şi dezvolte potenţialul militar, inclusiv "pregătirea pentru luptă" a forţelor sale nucleare, în plin conflict în Ucraina şi criză cu occidentalii. Noi amenințări nucleare "Forţele armate şi capacităţile de luptă ale forţelor noastre armate cresc în mod constant şi în fiecare zi. Iar acest proces, desigur, îl vom dezvolta", a spus Putin cu prilejul unei reuniuni cu ofiţeri superiori, menită să fixeze obiectivele armatei ruse pentru 2023. "Vom continua să menţinem şi să creştem pregătirea pentru luptă a triadei noastre nucleare", a adăugat el. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin Putin a anunţat, spre exemplu, intrarea în serviciu la începutul lui ianuarie a noilor rachete hipersonice de croazieră Zircon, care aparţin noii familii de armamente dezvoltate în ultimii ani de Rusia. Armată mai mare, cere Șoigu La reuniune, ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a considerat necesare creşterea efectivelor armatei la 1,5 milioane de militari, majorarea vârstei limită pentru serviciul militar şi crearea a două noi entităţi administrative militare în nord-vestul Rusiei. "Sunt de acord cu propunerile dumneavoastră în ce priveşte viitoarele schimbări structurale ale forţelor armate", i-a răspuns Putin, dând asigurări că aceste evoluţii vor fi realizate "fără pagube" pentru societatea şi economia ţării. El le-a adus, de altfel, un scurt omagiu soldaţilor ruşi căzuţi în timpul ofensivei. "Evident, operaţiunile militare sunt întotdeauna asociate cu tragedii şi pierderi umane. Dar, întrucât este inevitabil, e mai bine să se întâmple astăzi decât mâine", a spus el. Potrivit lui Putin, conflictul din Ucraina este o "tragedie comună", însă nu Rusia este vinovată. Putin îngroapă economia Rusiei în război În acelaşi discurs, el a dat asigurări că Moscova nu are nicio problemă în a finanţa campania militară, în pofida sancţiunilor occidentale. "Nu avem nicio limită de finanţare. Ţara şi guvernul dau tot ceea ce armata cere. Cu adevărat tot!", a spus liderul rus, care a decretat în septembrie o mobilizare militară după o serie de retrageri ale forţelor armate. El a reamintit că 300.000 de ruşi au fost mobilizaţi între timp şi că, dintre aceştia, "o parte" sunt deja în teatrul de operaţiuni. "150.000 (mobilizaţi) sunt în curs de instruire în bazele militare. Este o rezervă suficientă pentru a desfăşura operaţiuni, o rezervă strategică care nu a fost utilizată în operaţiunile militare", a mai afirmat el.

Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru

Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că situaţia în cele patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le-a declarat părţi componente ale Rusiei este "extrem de dificilă" şi le-a ordonat serviciilor de securitate să supravegheze frontierele şi să combată noile ameninţări. Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru Comentariile lui Putin au fost făcute cu ocazia Zilei serviciilor de securitate, celebrată în Rusia, şi în contextul apelurilor Kievului care a solicitat mai multe arme după ce drone lansate de forţele ruse au atacat în ultimele săptămâni infrastructura esenţială din Ucraina. Într-o rară acceptare a faptului că invadarea Ucrainei nu decurge conform planului iniţial al Moscovei, şeful statului rus a ordonat Serviciului federal de securitate (FSB) să garanteze "siguranţa" oamenilor care trăiesc în regiunile anexate de Rusia. Citește și: Moș Gerilă rusesc are program de vizitat toată țara cu trenul, dar evită regiunile de la granița cu Ucraina și teritoriile nou anexate "Situaţia în republicile populare Doneţk şi Lugansk şi în regiunile Herson şi Zaporojie este extrem de dificilă", a afirmat Vladimir Putin. În luna septembrie, preşedintele rus a anunţat anexarea a 15% din teritoriul ucrainean, dar a avertizat că războiul "poate fi un proces îndelungat". Rusia a lansat în 24 februarie o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei.

Putin va face un anunț important (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin va face un anunț important

Putin va face un anunț important. Preşedintele rus Vladimir Putin va face un anunţ major săptămâna viitoare la o reuniune la Ministerul Apărării, potrivit unui post public rus citat duminică de agenţia DPA. Putin va face un anunț important "Aşteptăm declaraţii importante", a declarat la radio-televiziunea publică rusă VGTRK Pavel Sarubin, moderatorul programului "Moscova. Kremlin. Putin". Conform acestui program, Putin va conduce o reuniune lărgită a Ministerului Apărării; data acesteia încă nu este cunoscută. Liderul de la Kremlin are deocamdată pe agendă o vizită luni în Belarus, unde se va întâlni la Minsk cu aliatul său, preşedintele Aleksandr Lukaşenko. La o şedinţă de guvern la care a participat săptămâna trecută, Putin a cerut ajustarea activităţii complexului militar-industrial al Rusiei pentru a se adapta nevoilor războiului împotriva Ucrainei lansat pe 24 februarie, Moscova denumindu-l în continuare "operaţiune militară specială". La reuniunea de săptămâna viitoare el ar putea discuta cu responsabilii militari despre noi măsuri pentru funcţionarea economiei conform regimului de economie de război, în condiţiile în care trupele ruse din Ucraina continuă să se confrunte cu dificultăţi logistice. Război de artilerie Aceste dificultăţi au determinat armata rusă să se retragă în martie din nordul Ucrainei, unde ajunsese atunci până la porţile Kievului, pentru a se concentra pe fronturile de est şi de sud. Între timp însă, trupele ruse au fost forţate să se replieze şi din mare parte din provincia nord-estică Harkov în urma unei contraofensive ucrainene şi apoi de asemenea de pe malul de vest al fluviului Nipru în regiunea sudică Herson. Armata rusă s-a regrupat în provinciile estice Doneţk şi Lugansk şi în ce mai controlează din Harkov, consolidând linia frontului în timp ce continuă să încerce acţiuni ofensive şi obţine înaintări minore, în special în zona oraşului Bahmut, unde se dau cele mai grele lupte. Dar pe ansamblu frontul pare îngheţat într-un război de uzură cu un mare consum de muniţii şi mari pierderi umane şi în echipamente, pierderi pe care fiecare parte le minimalizează în ce o priveşte şi le exagerează pe cele ale adversarului. "Acest război este în mare parte un război de artilerie şi Ucraina are nevoie de mai multe tunuri pentru a putea opri ofensivele ruseşti şi pentru a-şi continua propriile contraofensive", a declarat marţi ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. Rusia, o nouă ofensivă? De când a început invazia rusă Ucraina a primit din partea SUA şi statelor UE ajutoare militare substanţiale constând în muniţii şi arme de diverse feluri, precum rachetele antitanc Javelin sau NLAW care au jucat un rol major în zădărnicirea ofensivei ruse către Kiev, sistemele antiaeriene care au împiedicat Rusia să obţină supremaţia aeriană, tancuri T-72 şi alte blindate de concepţie sovietică cu care armata ucraineană este familiarizată, sau lansatoarele multiple de rachete HIMARS care au permis armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti mult în spatele liniei frontului. Acest ajutor a diminuat însă semnificativ stocurile occidentale, iar în privinţa muniţiilor de artilerie completarea lor va necesita 10-15 ani, a avertizat proprietarul unei mari companii cehe producătoare de armament implicată în ajutorul militar oferit Ucrainei. Citește și: Rusia, unde jurnaliști sunt arestați, bătuți, uciși, reclamă „cenzura politică” din Republica Moldova, după ce au fost suspendate licențele a șase posturi TV pro-ruse care dezinformau Oficiali ucraineni au evocat săptămâna aceasta posibilitatea unei noi ofensive militare ruse la începutul anului viitor, când îşi vor încheia programul de instrucţie circa jumătate dintre cei aproximativ 300.000 de rezervişti mobilizaţi în septembrie de Putin. Conform preşedintelui rus, 150.000 dintre aceşti rezervişti se află în zona de operaţiuni militare în Ucraina, iar dintre aceştia aproximativ 77.000 sunt angajaţi direct în lupte. În timp ce campania militară din Ucraina evoluează nefavorabil pentru Rusia, Kremlinul a anunţat că tradiţionala conferinţă de presă la care Putin participă la sfârşitul fiecărui an nu va mai avea loc anul acesta, şi nici discursul său în faţa camerelor reunite ale parlamentului.

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel (sursa: Facebook/Nobel Prize)
Eveniment

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel. Laureaţii ucrainean, rus şi belarus ai Premiului Nobel pentru Pace au denunţat la unison, în timp ce au primit prestigioasa recompensă sâmbătă, la Oslo, războiul "nebunesc şi criminal" pe care preşedintele rus Vladimir Putin l-a declanşat în Ucraina. Războiul lui Putin, denunțat la Nobel Cetăţeni ai celor trei principale state protagoniste ale conflictului, militantul belarus Ales Beliaţki, aflat în detenţie în ţara sa, ONG-ul rus Memorial, dizolvat la ordinul justiţiei din Rusia, şi Centrul ucrainean pentru Libertăţi Civile (CCL) au fost premiate pentru angajamentul lor în favoarea "drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice" în faţa forţelor autoritare. "Poporul Ucrainei vrea pace mai mult ca oricine în lume", a declarat preşedinta CCL, Oleksandra Matviiciuk. "Însă, pentru o ţară atacată, pacea nu poate fi obţinută depunând armele. Aceasta nu ar fi pace, ci ocupaţie", a spus ea. Înfiinţat în 2007, CCL documentează în prezent crimele de război comise de trupele ruse în Ucraina: distrugerile de imobile rezidenţiale, de biserici, şcoli şi spitale, bombardamentele asupra culoarelor de evacuare, strămutarea forţată a populaţiei, torturile şi crimele. Discurs scris la lumina lumânării Consecinţă a bombardamentelor asupra infrastructurilor energetice ucrainene, Matviiciuk şi-a scris discursul de mulţumire pentru Premiul Nobel la lumina unei lumânări, a mărturisit ea pentru AFP, cu puţin timp înainte de ceremonia de premiere. În nouă luni de invazie rusă, CCL a numărat "peste 27.000 de episoade" de crime de război şi "acesta este doar vârful aisbergului", potrivit Oleksandrei Matviiciuk. "Războiul transformă oamenii în cifre. Trebuie să redăm numele tuturor victimelor crimelor de război", a subliniat ea. Cu vocea gâtuită de emoţie în timpul discursului său susţinut la Grand Hotel din Oslo, Maitviiciuk a îndemnat din nou la înfiinţarea unui tribunal internaţional care să-i judece pe (Vladimir) "Putin, (pe aliatul său belarus Aleksandr) Lukaşenko şi alţi criminali de război". "Ambiţiile imperiale" ale URSS Colaureatul rus, preşedintele Memorial, Ian Ratcinski, a denunţat "ambiţiile imperiale" moştenite de la Uniunea Sovietică şi care "încă sunt în floare astăzi". Rusia lui Vladimir Putin a deturnat sensul istoric al luptei antifasciste "în folosul propriilor interese politice", a spus el. De acum, "a rezista Rusiei echivalează cu a rezista fascismului", a deplâns el. O denaturare ce furnizează "justificarea ideologică a războiului de agresiune nebunesc şi criminal împotriva Ucrainei", a afirmat Ratcinski, în pofida interdicţiilor impuse de Moscova de a critica public invazia. Fondat în 1989, Memorial a lucrat timp de decenii pentru a face lumină asupra crimelor comise în timpul regimului totalitar al lui Stalin şi pentru a păstra vie memoria victimelor sale, apoi pentru a strânge informaţii cu privire la încălcarea libertăţilor şi drepturilor în Rusia. În contextul în care opoziţia şi media sunt reduse la tăcere în Rusia, ONG-ul a fost dizolvat la sfârşitul lui 2021 de justiţia rusă, care a ordonat de asemenea confiscarea birourilor sale din Moscova, pe 7 octombrie, chiar în seara în care organizaţiei i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace. "Astăzi, numărul de deţinuţi politici din Rusia este mai mare decât numărul lor total din întreaga Uniune Sovietică la începutul perioadei de perestroika, în anii 1980", a subliniat Ratcinski. Beliațki, închis în Belarus Al treilea laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Beliaţki, părintele ONG-ului de apărare a drepturilor omului Viasna, se află în detenţie din iulie 2021. În aşteptarea unui proces în urma căruia el riscă 12 ani de închisoare pentru "contrabandă" de bancnote în folosul opoziţiei faţă de regimul represiv al lui Lukaşenko, militantul de 60 de ani nu a fost autorizat să transmită un discurs de mulţumire pentru Nobel. Reprezentându-l la ceremonie, soţia sa, Natalia Pintciuk, a fost nevoită să se rezume la a repeta unele dintre declaraţiile lui, printre care cea în care el îndeamnă la o contracarare a "internaţionalei dictatorilor". Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene În Ucraina, Rusia vrea să stabilească o "dictatură vasală, acelaşi lucru cum este Belarus astăzi, unde vocea poporului oprimat este ignorată, cu baze militare ruse, o enormă dependenţă economică, o rusificare culturală şi lingvistică", a spus Ales Beliaţki prin vocea soţiei sale. "Bunătatea şi adevărul trebuie să se poată proteja", a mai afirmat el. La Stockholm, unde sunt decernate alte Premii Nobel (medicină, fizică, literatură, chimie şi economie) sunt nu mai puţin de 26 de câştigători ce vor participa anul acesta la festivităţi. Pandemia de COVID-19 i-a împiedicat în 2020 şi 2021 pe laureaţi să vină în capitala suedeză pentru a-şi primi recompensa şi cecul lor de zece milioane de coroane (circa 900.000 de euro).

Putin amenință iar cu hipersonice nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință iar cu hipersonice nucleare

Putin amenință iar cu hipersonice nucleare. Preşedintele rus Vladimir Putin a promis vineri că orice ţară care îndrăzneşte să atace Rusia cu arme nucleare va fi ştearsă de pe faţa pământului, potrivit TASS. Putin amenință iar cu hipersonice nucleare Putin a declarat că Rusia nu are mandat să lanseze prima o lovitură nucleară preventivă, spre deosebire de Statele Unite, dar că armele hipersonice avansate ale Rusiei ar asigura că aceasta ar putea răspunde cu forţă dacă va fi vreodată atacată. Vladimir Putin a recunoscut de asemenea că au existat unele probleme în procurarea de echipamente şi haine pentru sutele de mii de recruţi mobilizaţi de Moscova pentru a lupta în ultimele luni în Ucraina. Într-o conferinţă de presă vineri la Bişkek, capitala Kârgâztanului, el a spus că unele dintre problemele legate de aprovizionarea celor 300.000 de oameni mobilizaţi în septembrie şi octombrie se rezolvă. "Trădat" de acordurile de la Minsk Printre altele, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va trebui probabil să ajungă la acorduri cu privire la Ucraina în viitor, dar că Moscova s-a simţit trădată de prăbuşirea acordurilor de la Minsk. Potrivit lui Putin, citat de TASS, Germania şi Franţa - care au intermediat acordurile de la Minsk de încetare a focului între Ucraina şi separatiştii susţinuţi de ruşi în estul Ucrainei în 2014 şi 2015 - au trădat Rusia şi acum alimentează cu arme Ucraina. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Într-un interviu publicat miercuri în săptămânalul Die Zeit din Germania, fostul cancelar german Angela Merkel a declarat că acordurile de la Minsk au fost o încercare de "a acorda timp Ucrainei" pentru a-şi construi apărarea. Vorbind vineri la conferinţa de presă în Kârgâzstan, Putin s-a declarat "dezamăgit" de comentariile lui Merkel. Plafonul "stupid" la prețul petrolului Rusia, cel mai mare exportator de energie din lume, ar putea reduce producţia de petrol şi va refuza să vândă petrol oricărei ţări ce impune plafonul de preţ "stupid" al Occidentului asupra petrolului rusesc, a mai declarat vineri Vladimir Putin, citat de Reuters. Grupul celor şapte mari puteri, Uniunea Europeană şi Australia au căzut de acord săptămâna trecută asupra plafonării petrolului rusesc la 60 de dolari per baril după ce membrii UE au depăşit rezistenţa din partea Poloniei. "În ceea ce priveşte reacţia noastră, am spus deja că pur şi simplu nu vom vinde acelor ţări care iau astfel de decizii", le-a declarat Putin reporterilor în conferinţa de presă din capitala Kârgâztanului, Bişkek. Putin, care conduce cel de-al doilea mare exportator de petrol din lume după Arabia Saudită şi cel mai mare exportator de gaze, a spus că Rusia are un acord de producţie cu alţi membri ai clubului producătorilor de petrol OPEC+ , aşa că un pas atât de drastic este încă doar o posibilitate.

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele (sursa: Twitter/Dmitri)
Eveniment

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vor continua, adăugând că acestea sunt în continuare represalii pentru atacul din 8 octombrie asupra podului Crimeii. Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele "Este acum mult zgomot despre atacurile noastre asupra infrastructurii energetice a unei ţări vecine. Da, o facem. Dar cine a început? Cine a lovit podul Crimeii? Cine a aruncat în aer liniile electrice ale centralei nucleare de la Kursk (pe teritoriul rus - n.r.)? Cine a întrerupt apa în Doneţk?", a spus Putin la o ceremonie de decorare a militarilor ruşi. Insistând asupra opririi aprovizionării cu apă în regiunea separatistă prorusă Doneţk, Putin a acuzat Ucraina de un "act de genocid". El le-a reproşat de asemenea politicienilor occidentali că închid ochii în faţa acţiunilor responsabililor ucraineni. În schimb, "când noi începem să facem ceva ca răspuns, zgomotul, gălăgia, pocnetele se aud în tot universul", a ironizat liderul de la Kremlin reacțiile publice. Drunk putin explains why strikes against Ukrainian infrastructure will continue because "they started first by attacking the Crimean bridge" pic.twitter.com/fQeRuNo4Pu— Dmitri (@wartranslated) December 8, 2022 După explozia ce a avariat podul care leagă Rusia de peninsula Crimeea anexată, explozie atribuită de Moscova unui sabotaj ucrainean, a urmat de o serie de raiduri ruseşti cu drone şi rachete ce au ţintit infrastructurile energetice ucrainene, provocând întreruperi în furnizarea energie şi apei în plină iarnă. Citește și: România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită Circulaţia rutieră pe pod a fost restabilită luni, când preşedintele rus a condus demonstrativ un autoturism pe acest pod.

Putin vrea să controleze strâns Yandex (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să controleze strâns Yandex

Putin vrea să controleze strâns Yandex. Un apropiat al lui Vladimir Putin, Aleksei Kudrin (foto), a anunţat luni că s-a alăturat grupului Yandex, gigantul rus în domeniul noilor tehnologii, într-un moment în care Kremlinul îşi întăreşte puterea asupra sectorului digital, în plin conflict cu Ucraina, potrivit Interfax. Părăseşte șefia Curții de Conturi "Am acceptat o ofertă a Yandex pentru a deveni consilier pentru dezvoltarea companiei", a declarat fostul ministru al finanţelor pe Telegram, adăugând că va avea drept misiune "asigurarea dezvoltării companiei pe termen lung, pe toate pieţele, inclusiv pe plan internaţional". Kudrin, 62 de ani, a anunţat săptămâna trecută că părăseşte șefia Curții de Conturi. Media ruse au informat că el se va alătura Yandex pentru a ocupa o funcţie importantă. Sectorul de noi tehnologii ruse a fost puternic afectat de sancţiunile occidentale adoptate împotriva Rusiei după declanşarea ofensivei sale împotriva Ucrainei, iar Kremlinul caută să dezvolte o strategie pentru a înlocui giganţii occidentali şi produsele lor. Putin vrea să controleze strâns Yandex Kudrin a fost ministru de finanţe între 2000 şi 2011. El a rămas un apropiat al lui Putin după ce a plecat din guvern. Numirea lui la Yandex ilustrează importanţa pe care Kremlinul o acordă acestui "portdrapel" al noilor tehnologii din Rusia şi dorinţa acestuia de a-l controla mai bine. Citește și: Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei „garanții de securitate”, deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev Conştient de sarcinile care îi sunt trasate, Kudrin a dat asigurări luni că se va strădui să "ajute Yandex să-şi menţină cultura managerială şi tehnologică unică", pentru ca această companie să rămână "independentă" şi "cea mai bună în domeniul înaltelor tehnologii din Rusia". Yandex este înregistrată în Olanda şi dispune de filiale europene, britanice şi americane, însă esenţialul activităţilor sale este în Rusia şi în ţările rusofone. Compania Yandex a creat motorul de căutare din Rusia şi este totodată un actor dominant al serviciilor de taxi şi de livrare într-o bună parte din lumea rusofonă. Yandex a implementat acest serviciu și în România, sub numele Yango, dar s-a retras după acumularea de pierderi importante.

Macron, încă o încercare cu Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, încă o încercare cu Putin

Macron, încă o încercare cu Putin. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat sâmbătă, într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien, că va vorbi "în curând" cu Vladimir Putin despre problemele de securitate legate de energia "nucleară civilă" a Ucrainei, după ce, duminică, va discuta cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Macron, încă o încercare cu Putin Reamintind că, săptămâna aceasta, în cursul vizitei sale în Statele Unite, a discutat "multe ore" cu preşedintele american Joe Biden despre războiul din Ucraina şi implicaţiile sale , "cu scopul a avea un mandat colectiv", şeful statului francez a indicat că, duminică, va sta "din nou de vorbă cu Rafael Grossi, şeful AIEA. "Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuţie specifică cu preşedintele Putin pe tema energiei nucleare civile", a adăugat el, precizând că, în prealabil, va avea o conversaţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Ultima discuţie oficială dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin a avut loc la 11 septembrie. Preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că intenţionează să aibă un contact direct cu preşedintele rus "pe tema energiei nucleare civile, în primul rând, şi a centralei atomoelectrice Zaporojie". Gemenii dialogului, Macron și Scholz Între timp, Putin a vorbit vineri la telefon cu cancelarul german Olaf Scholz, acesta din urmă îndemnând la retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se ajunge la o "soluţie diplomatică". Cu cancelarul Scholz, "suntem în strânsă coordonare şi cred că este foarte bine că avem contact regulat şi unii şi alţii" cu Putin, a subliniat sâmbătă Macron la postul de televiziune TF1. Şeful statului francez a explicat cu acelaşi prilej că a a avut un schimb de idei cu preşedintele Biden despre "arhitectura de securitate în care dorim să trăim mâine". Pentru că "unul din punctele esenţiale" pentru Vladimir Putin "este teama că NATO va veni la uşa sa, este desfăşurarea de arme care poate ameninţa Rusia". "Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace (...). Cum ne protejăm aliaţii şi statele membre (ale NATO) oferind Rusiei garanţii pentru propria sa securitate în ziua în care aceasta se întoarce la masa" negocierilor, a argumentat preşedintele francez.

Putin, confruntat de mame și soții (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, confruntat de mame și soții

Putin, confruntat de mame și soții. Aceste femei, mame şi soţii ale soldaţilor ruşi mobilizaţi pentru a lupta în Ucraina, se reunesc în toată Rusia de câteva săptămâni şi cer prin mesaje video difuzate pe canale de internet în limba rusă ca preşedintele Vladimir Putin să-şi respecte promisiunile făcute. Promisiuni încălcate După ce a ordonat o mobilizare parţială în septembrie, Kremlinul a dat asigurări că sutele de mii de înrolaţi vor urma un antrenament solid, vor primi un echipament bun şi nu vor fi trimişi în prima linie a războiului din Ucraina. Însă au fost înregistrate numeroase încălcări ale acestor promisiuni: moartea pe front a celor recent mobilizaţi, mobilizarea unor bărbaţi inapţi pentru serviciul militar, a unor taţi de familii numeroase sau prea vârstnici, absenţa echipamentului adecvat şi a instruirii militare pentru cei chemaţi sub arme. Această mobilizare dezordonată, care a obligat autorităţile ruse să admită comiterea unor "erori", a provocat îngrijorare în rândul soldaţilor trimişi în Ucraina. Această îngrijorare, care riscă să degenereze în proteste, pune Kremlinul într-o situaţie delicată: dacă autorităţile reprimă în mod implacabil orice împotrivire faţă de ofensiva în Ucraina, cuvântul soţiilor de soldaţi este sfânt şi întemniţarea lor ar provoca un şoc în Rusia. Putin, confruntat de mame și soții Semn că puterea ia aceasta în serios, Putin urmează pentru prima oară să se întâlnească vineri cu mame ale militarilor trimişi în Ucraina. Dar unele rude ale celor mobilizaţi anticipează o reuniune atent coregrafiată, fără discuţii de fond. Putin va întâlni "mame scoase din mâneca sa, care vor pune întrebări adecvate şi îi vor mulţumi, ca de fiecare dată", şi-a exprimat regretul Olga Ţukanova, mama unui tânăr care îşi efectuează serviciul militar. "Vladimir Vladimirovici, răspundeţi la întrebările noastre!", lansează această femeie, care vrea să se asigure că fiul său de 20 de ani nu va fi trimis ilegal pe front sau la frontiera cu Ucraina, unde obuzele cad de asemenea. Ea a venit special la Moscova din oraşul Samara, situat la 900 km est, cu speranţa că va fi primită la Kremlin. Degeaba. "Cred că ei se tem că i se va pune întrebări incomode. Dar el trebuie să rezolve problema!", afirmă ea. Precedentul Kursk Preşedintele rus ştie cât de sensibil este subiectul legat de rudele soldaţilor. În august 2000, în cursul naufragiului submarinului rusesc Kursk, care a dus la moartea celor 118 membri ai echipajului, el a fost criticat vehement, acuzat că a reacţionat tardiv. Apoi a început să strângă şurubul presei. În timpul celor două războaie din Cecenia, o mişcare a mamelor soldaţilor incomodase puterea şi întărise un sentiment de nemulţumire în întreaga societate rusă. De această dată, în faţa unui climat de represiune sporit, protestele soţiilor şi mamelor soldaţilor nu contestă direct ofensiva în Ucraina, dar unele denunţă condiţiile în care sunt trimise pe front rudele lor. Iar statutul lor de mame şi soţii de bărbaţi mobilizaţi, plecaţi să servească patria, le conferă o legitimitate şi o formă de protecţie în faţa persecuţiilor, autorităţile neputând să le considere drept opozante obişnuite. Soțiile au dreptul să ceară socoteală În societatea rusă, "există un sentiment instinctiv că soţiile au dreptul" să ceară socoteală puterii, afirmă Aleksei Levinson, sociolog la centrul independent Levada. Aceste femei "cer statului să-şi îndeplinească funcţia de al mobilizaţilor", adaugă el. "Când statul sau comandamentul militar nu-şi îndeplineşte atribuţiile, femeile fac reclamaţii", spune expertul citat. Pentru moment, mişcarea este disparată, puţin coordonată. Apelurile rudelor în suferinţă sunt difuzate pe reţelele sociale, unde colective neoficiale se înghesuie în jurul unor personalităţi mai vocale. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri Este şi cazul Olgăi Ţukanova, care într-o înregistrare video, difuzată de unele canale de social media ruse, i se adresează lui Putin: "Vladimir Vladimirovici, sunteţi bărbat sau ce? Aveţi curajul să ne priviţi în ochi? Nu cu soţii şi mame alese la comandă, ci cu femei adevărate, care au venit din diferite oraşe până aici pentru a se întâlni cu dumneavoastră". Într-un climat de presiune exacerbat, alte femei se tem totuşi să atragă probleme sau să agraveze situaţia rudelor lor vorbind cu presa, în special cu cea străină. "Noi am trimis scrisori oficiale autorităţilor", scrie pentru AFP una dintre ele, sub rezerva anonimatului. "Nu jurnaliştii îi vor scoate pe bărbaţii noştri din tranşee şi nu vrem să le provocăm încă şi mai multe probleme", afirmă aceasta.

Putin inaugurează statuia lui Fidel Castro (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin inaugurează statuia lui Fidel Castro

Putin inaugurează statuia lui Fidel Castro. Preşedintele cubanez Miguel Díaz-Canel se află într-o vizită oficială în Rusia, unde s-a întâlnit marţi cu omologul său rus Vladimir Putin, alături de care a spus că ţările lor au acelaşi inamic, "imperiul yankeu", şi au inaugurat împreună la Moscova o statuie a fostului preşedinte cubanez Fidel Castro, potrivit Kremlinului. Sancțiunile "imperiului yankeu" "Atât Rusia cât şi Cuba sunt supuse sancţiunilor (...) care provin de la acelaşi inamic, imperiul yankeu, care a manipulat de asemenea o parte importantă a lumii", a spus preşedintele cubanez la începutul întrevederii cu liderul de la Kremlin, făcând aluzie la SUA. "Rusia poate conta mereu pe Cuba", l-a asigurat Díaz-Canel pe Putin, căruia i-a lăudat "leadership-ul". Preşedintele cubanez a subliniat că ţara sa a condamnat sancţiunile pe care Occidentul le-a impus Rusiei ca urmare a campaniei militare împotriva Ucrainei şi a susţinut poziţia Moscovei în acest conflict. "Dumneavoastră aţi avertizat lumea cu mult timp în urmă că înaintarea NATO către frontierele ruse este inacceptabilă. Statele Unite au manipulat această situaţie, au căutat războiul, cum fac mereu în războaiele extrateritoriale (...), pentru a avea apoi posibilitatea să pară a fi marele salvator de probleme", a mai spus preşedintele cubanez, care a venit la Moscova în cadrul unui turneu ce mai cuprinde Turcia şi China. La rândul său, Putin a amintit că Rusia s-a opus mereu blocadei instituite de SUA asupra insulei cubaneze şi a sprijin guvernul de la Havana pe scena internaţională. Putin inaugurează statuia lui Fidel Castro "Totul este rezultatul prieteniei tradiţionale cimentate de camaradul Fidel Castro", a remarcat preşedintele rus, care a inaugurat în aceeaşi zi la Moscova, împreună cu omologul său cubanez, o statuie a liderului revoluţiei cubaneze. "Fidel Castro şi-a dedicat întreaga viaţă luptei necondiţionate pentru triumful ideilor de bine, de pace şi justiţie", a spus Putin la ceremonia de dezvelire a statuii. Castro "este considerat, pe bună dreptate, unul dintre liderii cei mai străluciţi şi carismatici" ai secolului al XX-lea, "o persoană cu adevărat legendară", a adăugat preşedintele rus. Citește și: VIDEO Ciolacu: „0,68 de lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale”. Nici o explicație pentru această sumă ridicol de mică Statuia de bronz înaltă de trei metri a fost ridicată în piaţa "Fidel Castro", în districtul Sokol din nord-estul capitalei ruse, şi îl înfăţişează pe Castro tânăr, revoluţionar, cu obişnuita sa cămaşă deschisă şi purtând cizme de campanie, beretă şi cartuşieră. Pe piedestalul de piatră al statuii, operă a sculptorului rus Alexei Cebanenko, a fost inscripţionat "CUBA". Respectiva piaţă moscovită a primit numele fostului preşedinte cubanez în 2017, la un an după decesul acestuia, pe 25 noiembrie 2016.

Putin, titluri sovietice de "Mamă-eroină" (sursa: Sputnik)
Internațional

Putin, titluri sovietice de "Mamă-eroină"

Putin, titluri sovietice de "Mamă-eroină". Liderul rus Vladimir Putin a acordat primele sale titluri de "Mamă-eroină", reluând astfel o tradiţie sovietică ce consta în a premia femeile care aveau de la zece copii în sus, potrivit unui decret prezidenţial publicat luni, potrivit TASS. Putin, titluri sovietice de "Mamă-eroină" Medni Kadîrova, soţia liderului cecen Ramzan Kadîrov a cărui familie numără 14 copii, potrivit site-ului oficial al preşedinţiei cecene, a devenit una dintre primele femei căreia Vladimir Putin i-a acordat titlul de "Mamă-eroină". A doua femeie decorată de Putin este Olga Dehtiarenko din Peninsula Iamal, situată la nord de cercul polar. Familia sa, care creşte zece copii, a câştigat în 2020 concursul naţional "Familia anului", potrivit media locale. Nostalgic după epoca sovietică, Vladimir Putin a restabilit în august acest titlu de "Mamă-eroină", tradus uneori prin "Mamă eroică". Primele titluri, în URSS în 1944 Titlul de "Mamă-eroină" a fost decernat pentru prima dată în Uniunea Sovietică în octombrie 1944 şi era menit să încurajeze natalitatea, în condiţiile în care milioane de sovietici fuseseră ucişi în Al Doilea Război Mondial. Acest ordin a încetat să existe după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991. Citește și: VIDEO În retragerea din Herson, soldații ruși au prădat grădina zoo. Ratonul s-a zbătut cât a putut să nu ajungă în Rusia În condiţiile în care Rusia se confruntă de ani de zile cu o nouă criză demografică, care s-a accentuat odată cu pandemia de COVID-19 şi cu declanşarea ofensivei ruse în Ucraina, Vladimir Putin a decis să restabilească acest titlu, ordonând acordarea unui milion de ruble (circa 16.200 de euro) femeilor declarate "Mame-eroine". Potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului populaţiei publicate de Agenţia Rusă pentru Statistici (Rosstat), circa 147 de milioane de persoane locuiau în Federaţia Rusă în octombrie-noiembrie 2021, cu un milion mai puţin decât în 1992, după destrămarea Uniunii Sovietice.

Zelenski ar putea negocia cu Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski ar putea negocia cu Putin

Zelenski ar putea negocia cu Putin. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mai redus din condiţiile pe care le pune pentru a se aşeza la masa negocierilor cu Rusia pentru a pune capăt războiului şi nu va mai cere destituirea şefului statului rus, Vladimir Putin, a relatat joi cotidianul ucrainean Kyiv Post. Zelenski ar putea negocia cu Putin Publicaţia, cu conținut în limba engleză, a indicat că administraţia preşedintelui american Joe Biden a reuşit să obţină ca liderul ucrainean să-şi flexibilizeze condiţiile atunci când vine vorba să negocieze pacea cu Rusia. Kyiv Post, care citează ca surse doi funcţionari familiarizaţi cu subiectul, aminteşte că, la 6 noiembrie, Zelenski a declarat că este deschis "discuţiilor sincere" cu Rusia. Iar, pentru a face acest lucru, Zelenski a formulat o serie de condiţii, dintre care unele erau deja cunoscute, cum ar fi restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei, pedepsirea criminalilor de război şi reparaţii de război, între altele. Sugestie venită de la americani Însă, spre deosebire de anunţurile anterioare, Zelenski a "omis" să menţioneze condiţia potrivit căreia Putin trebuie destituit din funcţie înainte de a putea avea loc astfel de negocieri, a remarcat cotidianul ucrainean. Această schimbare s-a produs după "zile de negocieri între Kiev şi Washington" care au inclus o reuniune, săptămâna trecută, a consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, cu Zelenski, în capitala ucraineană. Unul dintre înalţii funcţionari din administraţia ucraineană a declarat pentru Kyiv Post că, deşi americanii nu l-au "instruit" explicit pe Zelenski şi pe aliaţii săi din Ucraina să-şi schimbe abordarea, au transmis totuşi Kievului că trebuie să demonstreze "mai mult entuziasm în a pune capăt conflictului într-un mod prietenesc şi înţelept". "Ideea este să demonstrăm pe scena internaţională, o dată în plus, că Ucraina, şi nu Rusia, este partea care caută pacea", a adăugat sursa citată. Acum nu e momentul negocierilor "Aceasta nu înseamnă că (ucrainenii) trebuie să se aşeze la masa negocierilor chiar acum. Nici măcar nu considerăm că acum este momentul adecvat, în funcţie de ceea ce face Rusia. Însă trebuie să arate voinţa de a soluţiona conflictul, pentru că nimeni nu este mai interesat decât Ucraina să se încheie acest conflict", a declarat funcţionarul citat de ziarul ucrainean şi care s-a exprimat cu condiţia respectării anonimatului. Citește și: Secretarul general al NATO asigură Ucraina că, indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, Kievul va beneficia de „sprijinul puternic bipartizan” al Washingtonului Kyiv Post a mai amintit că, în ultimele zile, s-au confirmat contactele între funcţionarii ucraineni cu omologii lor americani şi ruşi "într-un efort de a calma tensiunile şi de a evita greşelile" în acest război, declanşat de Rusia la 24 februarie.

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO. Turcia va ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la NATO doar după ce aceste state vor face paşii necesari, a declarat vineri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, la o întâlnire cu şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO "Preşedintele Erdoğan a subliniat că ritmul şi calendarul procesului de ratificare (...) vor fi determinate de paşii pe care aceste ţări îi mai au de făcut", a precizat preşedinţia turcă într-un comunicat după reuniunea de la Istanbul, la care presa nu a avut acces. Şeful statului turc, care urmează să îl primească marţi la Ankara pe premierul suedez Ulf Kristersson, blochează încă din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Atlantică. Turcia acuză cele două ţări nordice că îi protejează pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), consideraţi terorişti de către Ankara. Pentru a depăşi obiecţiile Turciei, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere în marja summit-ului NATO de la Madrid din iunie. Jens Stoltenberg "a salutat paşii semnificativi şi concreţi deja făcuţi de cele două ţări pentru a pune în practică memorandumul şi a subliniat că aderarea lor va consolida NATO", a precizat vineri seară Alianţa Atlantică într-un comunicat. Turcia temporizează aderarea Secretarul general al NATO a declarat joi, la Istanbul, în cadrul unei conferinţe de presă comune (VIDEO) cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, că ar trebui să li se permită Suediei şi Finlandei să fie primite în Alianţă pentru a "trimite un mesaj clar Rusiei". Cavusoglu a spus, însă, că nu toate angajamentele din memorandum au fost pe deplin puse în aplicare de aceste ţări. El a recunoscut că au fost făcuţi "paşi pozitivi", printre care a menţionat ridicarea embargoului suedez asupra armelor impus Turciei sau modificările legislative privind statutul în aceste ţări al organizaţiilor sau persoanelor pe care Ankara le consideră teroriste. "Vrem ca aceste ţări să ia măsuri concrete împotriva terorismului", a declarat ministrul, subliniind argumentul Ankarei potrivit căruia aceste două democraţii adăpostesc membri ai unor grupări precum gherilele kurde PKK. Și Ungaria se mai gândește Cavosuglu a declarat că mesajele noului guvern suedez, rezultat în urma alegerilor din septembrie, au fost primite foarte pozitiv. El a mai spus că ţara sa nu are atât de multe probleme cu Finlanda şi că se aşteaptă ca noul guvern suedez să aprobe "măsurile finale" din cadrul memorandumului trilateral semnat în timpul summitului NATO de la Madrid din iunie, în care sunt specificate condiţiile impuse de Turcia pentru deblocarea accesului celor două ţări. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Aceste condiţii includ extrădarea persoanelor căutate de justiţia turcă. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre ale Alianţei Atlantice au ratificat aderarea celor două ţări nordice, care trebuie să fie aprobată în unanimitate. În afară de Turcia, doar Ungaria nu şi-a dat încă aprobarea finală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră