luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

223 articole
Eveniment

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022. De ce cumpără India tot mai mult țiței rusesc

Efectele războiului din Ucraina se fac simțite și pentru gigantul rus Gazprom, previziunile arătând o că exporturile de gaze ale Rusiei către Europa vor scădea cu peste 30% în anul 2022. După declanșarea conflictului ucrainean, Uniunea Europeană a realizat că dependența economiilor blocului comunitar de gazul rusesc este una cât se poate de dăunătoare. De aceea, primul pas pentru reducerea acestei dependența a fost efortul de a crește importurile de gaz natural lichefiat (GNL). În contextul sancțiunilor economice impuse de economiei Rusiei, Vladimir Putin a contraatacat și a cerut plata în ruble pentru gazul rusesc. Această cerere a accentuat și mai mult sentimentul Occidentul trebuie să scape cât mai repede de această dependență. Iar primele efecte ale acestei reorientări încep să se facă simțite. Gigantul de stat rus Gazprom ar putea pierde anul acesta aproximativ o treime din volumele sale obișnuite de export către piețele europene, anunță de la oilprice.com. Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, mai mici 40-45 miliarde de metri cubi în 2022 Serghei Kapitonov de la Centrul Energetic al Școalii de Management Skolkovo din Moscova a declarat pentru Reuters că livrările Gazprom către Europa ar putea scădea cu 40-45 miliarde de metri cubi (bcm) în acest an, de la aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021. Citește si: Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy, a declarat că volumele de gaz de pe conducte pot scădea și mai mult, „motivate de un impuls al cumpărătorilor de a deveni mai puțin dependenți de Rusia sau de faptul că dezacord asupra monedei în care gazul ar trebui plătit”. Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy - Foto: Rystad Energy „În plus, să nu uităm și faptul că războiul ar putea perturba, de asemenea, tranzitul de gaze prin conductele prin Ucraina dacă infrastructură este deteriorată sau lovită” a continuat Knutsson. Putin insistă să fie plătit în ruble... Rusia asigură în prezent aproximativ 40% din aprovizionarea cu gaze europene. Luna trecută, Vladimir Putin a spus că națiunile „neprietenoase” ar trebui să plătească în ruble pentru gazul natural. Rusia a stabilit un termen limită pe 31 martie pentru ca țările pe care le consideră „ostile” – inclusiv Statele Unite, toate statele membre UE, Elveția, Canada, Norvegia, Coreea de Sud, Japonia și multe altele – să înceapă să plătească în ruble gazele naturale. ... dar, UE nu vrea să audă de Ruble UE a respins cererile lui Putin de a face plăți în ruble. Cu toate acestea, Rusia nu a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Europa după 1 aprilie, parțial pentru că depinde de veniturile din gaze și pentru că aceste plățile pentru gazele livrate după 1 aprilie nu sunt scadente decât la începutul lunii mai. Săptămâna trecută vicepremierul rus Alexander Novak a spus că „unii dintre clienții de gaz au fost de acord să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Oficialul nu a dezvăluit însă despre ce cumpărători ar fi vorba. Viktor Orban are alte opinii decât Bruxelles-ulîn chestiune plății gazului rusesc în ruble În Uniunea europeană, Ungaria – al cărei prim-ministru Viktor Orban are legături strânse cu Vladimir Putin de un deceniu – a declarat la începutul acestei luni că este gata să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Când a declarat că este gata să plătească în ruble, Ungaria a rupt, practic, unitatea UE, în ciuda încercărilor oficialilor de la Bruxelles de a vorbi pe o singură voce în fața cererii lui Vladimir Putin. Dilema indiană Nu numai gazul este o armă politică pentru Vladimir Putin, ci și petrolul. Pe de-o parte Rusia șantajează Occidentul cu livrările de materie primă energetică, dar pe de alta este dependentă de banii care vin din vânzarea acesteia. Din această cauză, o scădere a livrărilor către Occident îl obligă pe Putin să găsească alte piețe pentru vânzare. Iar India este una dintre acestea. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la una dintre primele conferințe de presă ale lui Joe Biden, una dintre întrebările jurnaliștilor pentru președintele SUA a fost legată de poziția Indiei în acest conflict. Părea ciudată această întrebare, însă și mai ciudat a fost răspunsul lui Biden care a spus că nu știe nimic pe această temă. La două luni de la debutul conflictului din Ucraina, Occidentul a observat că India poate fi o piață de desfacere pentru petrolul lui Putin și de aceea a încercat să pună presiune pe aceasta pentru a păstra distanța față de Moscova. Dar, cu toate acestea, a existat o creștere a importurilor Indiei de petrol din Rusia. Guvernul de la New Dehli se apără Conform BBC, guvernul de la New Dehli s-a apărat declarând că ceea ce cumpără de la Rusia într-o lună este mai puțin decât ceea ce cumpără Europa de la Rusia într-o după-amiază. Practic, India a profitat de prețurile reduse și a crescut importurile de țiței rusesc. SUA au spus că, deși aceste importuri nu încalcă sancțiunile, „sprijinul pentru Rusia... este o susținere a invaziei care, evident, are un impact devastator”. Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia - Foto: Flickr Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia în timpul unei recente călătorii la New Delhi, care a avut loc în același timp cu o vizită a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Lavrov le-a spus omologilor săi indieni că Rusia este dispusă să discute despre orice bunuri pe care India dorește să le cumpere și a cerut ca plățile să fie făcute în ruble. De unde își ia India țițeiul? După SUA și China, India este al treilea consumator de țiței din lume. Problema este că 80% din acest țiței este importat. Potrivit grupului de cercetare a pieței mărfurilor Kpler, în 2021 India a cumpărat circa 12 milioane de barili de țiței rusesc, ceea ce a reprezentat doar 2% din totalul importurilor. De unde importă India țiței - Sursa Kpler Cele mai mari livrări de anul trecut au venit din Orientul Mijlociu, cu cantități semnificative și din SUA și Nigeria. În primele două luni ale anului, India nu a importat deloc țiței din Rusia, însă în martie și aprilie achizițiile au ajuns deja la 14 milioane de barili, potrivit datelor de de la Kpler. Importurile lunare de țiței rusesc ale Indiei - Sursa Kpler De ce este tentată India să cumpere țiței rusesc După invadarea Ucrainei, acum sunt mai puțini cumpărători pentru țițeiul rusesc de tip Ural, iar prețul acestuia a scăzut. „Deși nu știm prețul exact pe care îl plătește India, discountul pentru achiziție de țiței Ural față de Brent care este nivelul de referință global, în ultima săptămână a crescut la aproximativ 30 de dolari pe baril”, spune Matt Smith, analist la Kpler, citat de BBC. Trebuie ținut cont de faptul că aceste două tipuri de țiței se vând în mod normal la un preț similar. „Dar la un moment dat în martie, pe măsură ce prețul Uralului a continuat să scadă, diferența dintre ele a atins un record istoric”, adaugă Matt Smith. De aceea India este cât se poate de tentată să cumpere cel puțin o parte din acest țiței care în prezent este foarte ieftin

Exporturile Rusiei de gaze către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022
Tot mai mulți oamenii din interiorul Kremlinului sunt alarmați de evoluția războiului lui Putin din Ucraina - FOTO: Wikimedia Commons
Internațional

Tot mai mulți oamenii de la KremlinuluiTot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului sunt alarmați de evoluția războiului lui Putin din Ucraina

Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului au început tot mai mult să se teamă că invazia a fost o greșeală catastrofală – dar spun că președintele rus nu va ceda și că nu este în pericol de a pierde puterea, anunță Bloomberg într-o amplă analiză. La aproape opt săptămâni după ce Vladimir Putin și-a trimis trupele în Ucraina, pierderile militare în creștere și izolarea internațională fără precedent cu care se confruntă Rusia, îi fac pe pe din ce în ce mai mulți dintre apropiații cercului puterii de la Kremlin să fie alarmați și să se întrebe dacă decizia de a intra în acest război nu a fost una greșită Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului sunt alarmați Numărul criticilor de la vârful puterii sunt destul de puțini, însă este vorba despre înalți funcționari de stat. Bloomberg vorbește despre zece astfel de persoane care cunosc foarte bine situația, care au vorbit sub protecția anonimatului de teama unor represalii. Toți au declarat că nu văd nicio șansă ca președintele rus să-și schimbe politica din ultimele luni și că nu văd vreo posibilitate ca Putin să întâmpine probleme interne care să ducă la schimbarea acestuia. Conform surselor, Vladimir Putin a început să ia decizii, aproape exclusiv, într-un cerc restrâns din care fac parte doar consilieri cu o viziune dură, apropiată de cea a liderului de la Moscova. Mai mult, a respins, de mai multe ori, încercările altor oficiali de a-l avertiza asupra costurilor economice și politice foarte mari pe care începe să le implice războiul din Ucraina. Mai mult, unele dintre sursele anonime citate au spus că este din ce în ce mai plauzibilă teama exprimată de oficialii serviciilor de informații americane că Putin ar putea recurge la o utilizare limitată a armelor nucleare dacă se va confrunta cu un eșec în campania din Ucraina pe care el o consideră ca fiind o misiunea istorică. Stabilitate economică suprarealistă după sancțiunile Occidentului Cu siguranță, mare parte din elita Rusiei sprijină pentru războiul lui Putin, tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului îmbrățișând atât în public, cât și în privat, narațiunea Kremlinului conform căreia conflictul cu Occidentul este inevitabil și că economia se va adapta la sancțiunile radicale impuse de SUA și aliații săi. Și la nivelul populației sprijinul pentru politica lui Putin rămâne unul consistent, deoarece șocul inițial și perturbarea sancțiunilor au făcut loc unui fel de stabilitate suprarealistă în Rusia. Totuși, din ce în ce mai mulți oameni din interior au ajuns să creadă că angajamentul „țarului de la Kremlin” de a continua invazia va condamna Rusia la ani de izolare și tensiuni sporite care îi vor lăsa economia paralizată, securitatea compromisă și influența sa globală distrusă. Reacția Occidentului i-a surprins pe mulți de la Kremlin Câțiva oligarhi au făcut deja declarații voalate care au pus la îndoială strategia Kremlinului, însă mulți oameni puternici din sistem se tem de represiunea din ce în ce mai mare împotriva disidenței față de linia Moscovei. Mulți actori importanți de la Kremlin au fost surprinși de viteza și amploarea răspunsului din partea SUA și a aliaților săi, cu sancțiuni care îngheață jumătate din rezervele de 640 de miliarde de dolari ale băncii centrale a Rusiei. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state În plus, companiile străine care au renunțat la zeci de ani de investiții pentru a închide operațiunile aproape peste noapte, dar și extinderea sprijinul militar acordat Kievului au completat acest tablou care a șocat efectiv mulți oameni de decizie din jurul lui Putin. Potrivit unor persoane familiare cu situația, mai mulți înalți oficiali de la Moscova au încercat de mai multe ori să-i explice președintelui rus că impactul economic al sancțiunilor va fi devastator și că va șterge cele două decenii de creștere și standarde de viață mai ridicate pe care Putin le-a oferit în timpul guvernării sale. Putin este încrezător că populația îl susține Putin a respins însă avertismentele, spunând că, în timp ce Rusia va plăti un cost uriaș, Occidentul nu i-a lăsat altă alternativă decât să poarte război, au spus sursele citate. Public, Putin spune că „blitzkrieg-ul economic” a eșuat și economia se va adapta. „Președintele rămâne încrezător că populația îl susține, că rușii sunt pregătiți să îndure ani de sacrificii pentru viziunea sa despre măreția națională”, au spus sursele citate. Cu ajutorul unui control dur, rubla și-a recuperat „pe hârtie” majoritatea pierderilor inițiale și, în timp ce inflația a crescut, perturbările economice rămân relativ limitate până acum. Putin este hotărât să continue lupta, chiar dacă Kremlinul a trebuit să-și reducă ambițiile de la o preluare rapidă și radicală a unei mari părți a Ucrainei, la o luptă obositoare pentru Donbas. Conform acelorași surse, dacă Rusia s-ar mulțumi cu mai puțin țara ar rămâne fără speranță și va fi vulnerabilă și slabă în fața amenințării percepute ca venind din partea SUA și a aliaților săi. Cercul decizional al lui Putin, din ce în ce mai restrâns Potrivit informațiilor primite de două persoane din cercul puterii de la Moscova care au ținut să rămână anonime, citate de Bloomberg, în săptămânile de după începutul invaziei, contactele și cercul de consilieri al lui Putin s-a restrâns și mai mult față de grupul și așa scăzut de persoane cu o viziune dură pe care l-a consultat în mod regulat înainte de conflict. Decizia de invadare ar fi fost luată de Putin și de câțiva consilieri apropiați care i-ar fi cuprins pe ministrul Apărării Serghei Șoigu, șeful Statului Major General Valery Gerasimov și Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei. Contactat de Bloomberg, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns solicitării de a comenta pe acest subiect. Pericolul folosirii armelor nucleare în Ucraina, din ce în ce mai mare Întrebat în mod repetat, într-un interviu acordat marți, dacă Rusia ar putea folosi arme nucleare în Ucraina, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, nu a dat un răspuns direct. Mai mult, criticii nu văd niciun semn că Putin este pregătit să ia în considerare întreruperea invaziei, având în vedere pierderile, sau să facă concesiile serioase necesare pentru a ajunge la o încetare a focului. Având în vedere dominația sa totală asupra sistemului politic din Rusia, putem spune fără a greși că viziunile alternative prind rădăcini doar în privat. Conform informațiilor obținute de Bloomberg din interior calculele greșite ale Kremlinului din primele zile ale ofensivei au fost determinate de informațiile limitate la care au avut acces ceea ce i-a determinat să parieze pe un sprijin mai larg în rândul trupelor și oficialilor ucraineni, precum și pe un progres militar mai rapid În plus, Vladimir Putin l-a subestimat și pe Volodimir Zelenski, percepându-l inițial ca fiind un lider slab. Roman Abramovici l-a sfătuit pe Putin să nu îl desconsidere pe Zelenski De exemplu, mai multe persoane care au asistat la discuții spun că Roman Abramovici, miliardarul care a ajutat în negocierile eșuate de pace de până acum, a fost nevoit să facă eforturi mari pentru a-l convinge pe Putin că președintele ucrainean, un fost actor de comedie, nu va fugi din țară odată ce va începe invazia. Miliardarul Roman Abramovici a fost implicat în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina - Foto: Wikimedia Commons Potrivit lui Andrei Soldatov, expert în serviciile de securitate ruse, în interiorul Serviciului Federal de Securitate - FSB (succesorul vechiului KGB), frustrarea față de eșecul invaziei de până acum este în creștere. Surse din interior au declarat pentru Bloomberg că mulți din cadrul FSB se așteptau ca luptele să nu dureze mai mult de câteva săptămâni. Doar un singur înalt oficial s-a rupt până acum într-un mod public de Kremlin din cauza invaziei. Este vorba despre Anatoly Chubais, arhitectul nepopular al privatizărilor din Rusia anilor 1990. El a părăsit efectiv țara, iar Vladimir Putin l-a îndepărtat din funcție. Ești din conducere și părăsești Rusia, ești trădător Potrivit surselor din interior, altora care au încercat să demisioneze – inclusiv șefa băncii centrale, Elvira Nabiullina – li s-a spus că trebuie să rămână pentru a ajuta la gestionarea efectelor economice. Aceleași surse au declarat că, mai mult, unii oficiali de rang inferior au cerut chiar să fie transferați la locuri de muncă care nu au legătură cu elaborarea politicilor. Pe cei care au plecat din Rusia, înalt-oficialii de la Kremlin i-a calificat, pur și simplu, drept „trădători”. Printre oligarhii care și-au văzut iahturile, proprietățile și alte bunuri confiscate în temeiul sancțiunilor impuse de SUA și aliații săi, există câțiva care au criticat războiul - deși fără a-l menționa pe Vladimir Putin. Oleg Deripaska este primul oligarh care a spus că războiul din Ucraina este o nebunie - Foto: Flickr Oleg Deripaska , supranumit și „magnatul metalelor”, a spus la sfârșitul lunii martie că războiul este pur și simplu o„nebunie”. El a susținut că s-ar fi putut încheia „cu trei săptămâni în urmă printr-o negociere rezonabilă”. Deripaska a avertizat însă că luptele ar putea continua „încă câțiva ani”. Unii membrii din elita moscovită au susținut chiar o linie și mai dură. După ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apărat o prezentatoare de televiziune proeminentă care a părăsit țara în zilele de după invazie, liderul cecen Ramzan Kadyrov - ale cărui trupe luptă în Ucraina - l-a acuzat pe Peskov de lipsă de patriotism. „Putin și-a construit regimul în principal pe sprijinul populației, ceea ce i-a oferit mijloacele necesare de a controla elita”, a declarat pentru Bloomberg consultantul politic al R.Politik, Tatiana Stanovaya. „Nu există loc pentru dezacord sau pentru alte discuții. Toată lumea trebuie doar să se descurce și să pună în aplicare ordinele președintelui și, atâta timp cât Putin ține situația sub control, oamenii îl vor urma fără ezitare”, a încheiat Stanovaya.

UE avertizează statele să nu plătească gazele în ruble (sursa: Reuters)
Eveniment

Prețul gazelor naturale din Europa a scăzutPrețul gazelor naturale din Europa a scăzut până la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina

Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut atingând cel mai mic nivel de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina. Evoluția vine pe fondul vremii mai calde și a semnalelor de la Kremlin că strategia privind plata combustibilului în ruble nu este posibilă pe termen scurt, anunță Bloomberg. La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures pentru gaze naturale au scăzut marţi dimineaţa cu 12%, atingând valoarea de 84 de euro pentru un Megawatt-oră. Este cel mai redus nivel înregistrat după data de 23 februarie când Rusia a atacat Ucraina. Ședința de azi vine după ce vineri, înaintea Paștelui catolic, prețurile scăzuseră cu peste 9%. Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut Declarația de luna trecută a lui Vladimir Putin că țările așa zis „neprietenoase” cu Rusia vor trebui să plătească materia primă energetică exportată de Moscova în ruble a determinat o sensibilitate crescută a piețelor europene față de livrările principalului furnizor de pe continent. Evoluția prețului la gaze în ultimele trei luni Nimeni nu prea vrea să plătească gazul în ruble Multe țări din Uniunea Europeană au refuzat să dea curs cererilor Rusiei. Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus însă că „mai este timp” pentru ca Europa să plătească în ruble pentru livrările de gaze ruseşti din luna aprilie. „Aceste plăţi urmează să ajungă la scadenţă undeva în luna mai” a adăugat Peskov. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea El a refuzat însă să comenteze dacă clienții ar fi fost de acord să plătească în ruble sau să creeze conturile bancare în moneda rusă cerute de Vladimir Putin. Un raport al firmei de analiză Maxar prognozează însă o creștere a temperaturilor în sud-estul Europei. Acest lucru va duce automat la o scădere a cererii de gaze naturale în perioada imediat următoare, ceea ce cu siguranță va avea un efect imediat și asupra prețurilor. Concurență pe GNL cu Asia Totuși, Europa se confrunta cu o criză a aprovizionării cu energie încă de dinainte de debutul conflictului din Ucraina. Mai mult, exista o concurență acerbă cu țările asiatice pentru livrarea de GNL (gaz natural lichefiat). „Prețurile mai mici ale GNL din Asia indică faptul că, în prezent, țările din regiune nu ar trebui să supraliciteze peste omologii lor europeni”, explică într-o notă analiștii de la consultantul Engie EnergyScan, citați de Bloomberg. Edmund Siau, analist principal pentru gaze și GNL al FGE, spune că prețurile gazelor naturale au scăzut destul de mult, pe măsură ce problemele fundamentale care afectau piața pe termen scurt au început să se relaxeze. „Practic, diminuarea cererii și schimbarea combustibilului au atenuat presiunile asupra prețului gazelor europene, dar concurența din Asia se profilează din ce în ce mai evident, a continuat Siau. Livrările de gaze rusești prin Ucraina nu au scăzut Conform analistului FGE, citat de Bloomberg, traderii se întrebau încă ce vor face țările asiatice după problemele pandemice din China și care vor fi strategiile de refacere a stocurilor pentru iarna viitoare. Evoluția livrărilor prin gazoductul Sudzha Marți, din cauza cererii scăzute de dinainte de Paște, fluxurile de gaze rusești prin Ucraina erau sub capacitate, însă Gazprom a spus că livrările sale sunt în concordanță cu nivelul cererii clienților săi. Dacă volumul de gaz care sosește în Ucraina pe la punctul de rețea Sokhranovka din Rusia a fost relativ constant, fluxurile de la stația Sudzha au scăzut destul de mult în ultimele zile. Însă livrările prin conducta Nord Stream au rămas stabile.

Generalul american Ben Hodges spune că Rusia nu va mai avea capacitatea unei noi ofensive anul acesta
Eveniment

Rușii nu mai au capacitatea de ofensivă

Rușii nu mai au capacitatea de ofensivă anul acesta, a explicat generalul în rezervă Ben Hodges fost comandant al Armatei SUA în Europa, într-un interviu acordat emisiunii „Face the Nation” de la CBS. Acesta a explicat faptul că statul major rus nu a reușit să mobilizeze mulți rezerviști, ceea ce îi arată că această a doua fază a războiului va fi și ultima. Hodges crede că există o presiune imensă venită de la Kremlin asupra generalilor implicați în conflictul din Ucraina pentru a cuceri orașul-port Mariupol până pe data de 9 mai, când în Rusia se sărbătorește în fiecare an a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, pe care ei numesc Marele Război Patriotic. „Este o paradă uriașă în Piața Roșie în fiecare an. Deci, evident, trebuie să „defileze” cu ceva la paradă, să arate ca o victorie pe 9 mai. Cred că această dată are o importanță foarte mare la Moscova” Rușii nu mai au capacitatea de ofensivă anul acesta Hodges caracterizează ultimele șapte săptămâni ca fiind un efort foarte prost gestionat de Rusia. „Și-au supraestimat total capacitatea. Nu au fost pregătiți pentru lupta în care au intrat. Ucrainenii i-au învins la fiecare pas. Așa că, bineînțeles, Rusia s-a retras acum din majoritatea locurilor și se concentrează pe regiunea Donbas”, a spus generalul în rezervă. Ben Hodges spune că cel mai interesant aspect remarcat după retragerea trupelor din operațiunile desfășurate în zona Kievului este faptul că statul major ru a decis să nu mobilizeze toți rezerviștii. „Acest lucru îmi spune că nu va fi o fază a treia a războiului și că ceea ce vom face acum în următoarele săptămâni este faza a doua. Citește și: Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse Se vor concentra pe încercarea de a câștiga controlul asupra întregului Donbas. Și cred că asta va fi totul pentru restul anului. Este clar că nu au capacitatea pentru alte ofensive, mai ales dacă nu au mobilizat alte trupe pentru a continua lupta după aceasta”, a spus fostul comandant al Armatei SUA în Europa. Însă acest lucru nu înseamnă că luptele se vor încheia până pe 9 mai, ci doar că rușii nu vor mai putea conduce operațiuni ofensive. „Cu siguranță, luptele vor continua. Vor continua atâta timp cât au rachete care ucid civili ucraineni nevinovați”, explică Ben Hodges. Capacitate limitată pentru noi ofensive anul acesta Generalul american mai spune că rușii au luat decizia de a se retrage și de a bombarda civilii din cauza loviturilor pe care le-au primit și a lipsei de resurse. „Sincer, nici măcar nu pot construi tancuri noi, deoarece sancțiunile restricționează tipurile de piese pe care trebuie să le aducă pentru echipamente noi. Asta limitează mult capacitatea lor de a lansa operațiuni ofensive ulterioare, în special către Odesa, de exemplu, sau către Kiev. Nu cred că au potențial asta anul acesta pentru astfel de operațiuni”, explică Ben Hodges. De curând, SUA a livrat către Ucraina un nou transfer de arme care a cuprins 18 obuziere Howitzer cu rază medie de acțiune și muniție constând în 40.000 de obuze. Vor urma și alte tipuri de muniție care vor lua drumul zonelor de conflict, precum transportoare blindate. Mulți au susținut că acest ajutor este foarte mic în comparație cu nevoile Ucrainei din conflictul cu Rusia. Ben Hodges are o altă viziune. „Obuzierele Howitzer sunt deosebit de importante și, mai ales, muniția care vine cu acele obuziere. 18 astfel de piese sunt echivalentul unui batalion de artilerie american. Este un ajutor substanțial. Vorbim despre un sistem de arme de înaltă calitate. Totuși, trebuie să spun că nu este suficient”, explică generalul american. Ucraina are nevoie de arme Acesta explică faptul că ucrainenii au nevoie disperată de arme cu rază lungă de acțiune, precum rachete, piese de artilerie sau drone. Acestea au capacitatea de a distruge sistemele rusești care provoacă cele mai mari daune în orașele ucrainene și care vor juca, de asemenea, un rol critic în această fază următoare a conflictului. „De exemplu, este nevoie drone Switchblade. Acestea sunt foarte bune, ar mai fi nevoie nevoie de o mie. Dacă calculăm o dronă per tanc, per sistem de artilerie, per vehicul de luptă de infanterie, puteți vedea de cât de multe astfel de drone este nevoie să le livrăm” , spune Ben Hodges. Este vorba despre noi să susținem democrația versus autocrație. Și chiar mi-ar plăcea să aud administrația vorbind despre câștiguri și să aibă un sentiment de urgență pentru a ajunge acolo. În caz contrar, această fereastră de oportunitate pe care o avem în următoarele două săptămâni pentru a perturba cu adevărat încercarea Rusiei de a construi va trece. Care este obiectivul Statele Unite în acest conflict? Administrația SUA a explicat în ultimele săptămâni că scopul acțiunilor sale din ultimele săptămâni este de a întări prin susținere militară capacitatea Ucrainei de a sta la masa negocierilor cu Rusia. „Care este obiectivul Statele Unite în acest conflict? Noi suntem doar niște observatori care aplaudă Ucraina. Este vorba despre democrația din întreaga Europă și despre oprirea unei autocrații. Chinezii sunt cu ochii pe tot ceea ce se întâmplă. Deci, există implicații mult mai departe de Mariupol sau de Kiev. Dacă Statele Unite ar spune că vrea să câștige, asta înseamnă că toate forțele ruse se întorc înainte de 24 februarie. Toți ucrainenii care au fost deportați aduși înapoi acasă imediat, un angajament pe termen lung pentru restabilirea deplină a suveranității ucrainene. Asta înseamnă Crimeea și Donbas și, în final distrugerea capacității Rusiei de a-și proiecta puterea în afara țării” a încheiat generalul Ben Hodges.

Putin, în război cu elevii și bolnavii din spitale (sursa: The Mirror)
Eveniment

Putin, în război cu elevii și bolnavii din spitale

Putin, în război cu elevii și bolnavii din spitale. Nu mai puțin de 938 de unități de învățământ și aproape 300 de spitale au fost distruse în urma atacurilor rusești din timpul războiului de amploare din Ucraina, a afirmat Volodimir Zelenski în discursul său din parlamentul din Coreea de Sud. Putin, în război cu elevii și bolnavii din spitale Potrivit acestuia, atacurile aeriene și cu rachete rusești asupra Ucrainei au distrus deja sute de facilități de infrastructură esențiale pentru o viață economică și socială normală pentru ucraineni. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Rachetele și loviturile aeriene rusești distrug depozite de petrol, distrug depozite de alimente, aeroporturi, gări, uzine de producție și universități. Până în prezent, au fost distruse 938 de unități de învățământ. Aproape 300 de spitale au fost distruse", a declarat Zelenski, potrivit Ukrinform Zelenskia subliniat că aceasta este o tactică specială a trupelor rusești. El este convins că forțele inamice distrug în mod deliberat cartiere rezidențiale și întregi orașe ucrainene folosind artileria, mortierele și tancurile. "Nu un singur oraș, nici măcar două sau trei. Este vorba de zeci de orașe pe care armata rusă a încercat pur și simplu să le șteargă de pe fața pământului", a adăugat Zelenski.

Putin, investigat pentru crime de război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, investigat pentru crime de război

Putin, investigat pentru crime de război. Uniunea Europeană (UE) este gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina pentru a ajuta la colectarea de dovezi despre crimele de război de care sunt acuzate forţele ruse în regiunea Kiev, a anunţat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează AFP. Putin, investigat pentru crime de război "Autorii acestor crime odioase nu trebuie să rămână nepedepsiţi. UE a înfiinţat o echipă de anchetă comună cu Ucraina, pentru a aduna dovezi şi a ancheta asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii", a declarat Ursula von der Leyen după o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: ANALIZĂ Poate fi Putin judecat pentru crime de război? "UE este gata să întărească acest efort, trimiţând echipe de anchete pe teren pentru a susţine serviciile ucrainene însărcinate cu urmărirea în justiţie. Eurojust (agenţia de cooperare judiciară a UE) şi Europol (agenţia europeană pentru combaterea crimei organizate) sunt gata să-şi ofere ajutorul", a precizat Ursula von der Leyen într-un comunicat. Curtea Penală Internațională anchetează de peste o lună "Negocieri sunt în curs între Eurojust şi Curtea Penală Internaţională pentru a-şi uni forţele şi pentru ca CPI să se ralieze echipei de anchetă comune", a adăugat ea. "O astfel de abordare coordonată a autorităţilor ucrainene, UE, agenţiilor şi statelor sale membre şi CPI va permite colectarea, analizarea şi tratarea dovezilor în modul cel mai complet şi mai eficace posibil", a accentuat şefa executivului comunitar. CPI anchetează din 3 martie acuzaţiile de crime de război în Ucraina. CPI, care are sediul la Haga, a fost înfiinţată în 2002 pentru a judeca indivizi pentru crime de război, crime împotriva umanităţii sau acte de genocid. Biden invocă un proces pentru "crime de război" Preşedintele american Joe Biden l-a numit luni "criminal de război" pe omologul său rus Vladimir Putin şi a declarat că doreşte un "proces pentru crime de război", după descoperirea a numeroase cadavre de civili în regiunea Kievului în urma retragerii forţelor militare ruse, transmit Reuters şi AFP. De asemenea, liderul american s-a pronunţat pentru adoptarea unor "sancţiuni suplimentare" contra Rusiei. Biden a făcut aceste declaraţii la Washington, după un weekend petrecut la reşedinţa sa familială din statul Delaware. Imaginile cu zeci de cadavre în gropi comune sau pe străzile din jurul capitalei ucrainene apărute în weekend, după retragerea rusă, au revoltat ţările occidentale.

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Mandat de arestare pe numele Putin

Mandat de arestare pe numele Putin. Fostul procuror internaţional Carla Del Ponte a cerut Curţii Penale Internaţionale (CPI) să emită rapid un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, ca urmare a operaţiunilor sale armate din Ucraina, transmite sâmbătă AFP. Mandat de arestare pe numele Putin "Putin este un criminal de război", a declarat jurista din Elveţia, în vârstă de 75 de ani, care a investigat crime de război în Rwanda şi în fosta Iugoslavie, într-un interviu acordat cotidianului Le Temps. Emiterea unui mandat de arestare internaţional este necesară pentru ca Putin şi alţi conducători ruşi să răspundă pentru crimele comise în Ucraina de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, spune ea. În cinci săptămâni de război, mii de ucraineni au fost ucişi, câteva milioane de ucraineni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele şi cartiere întregi din unele oraşe au fost distruse de bombardamente, aminteşte AFP. Citește și: De ce tolerează România un diplomat agresiv precum ambasadorul rus Kuzmin? Bulgaria, Polonia, țările baltice colcăie de spioni ruși deghizați în diplomați care sunt expulzați Pentru Carla Del Ponte, emiterea unui mandat de arestare este semnalul că "o activitate de investigare a fost efectuată". "Este singurul instrument care există şi care permite arestarea autorului unei crime de război şi aducerea lui în faţa" justiţiei internaţionale, explică ea. Putin ar scăpa numai dacă nu ar părăsi Rusia "Emiterea unui astfel de mandat nu înseamnă că Putin va fi arestat; dacă rămâne în Rusia, acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Însă îi va fi imposibil să iasă din ţară, iar acesta ar fi un semnal important care arată că numeroase state sunt împotriva lui", explică Del Ponte. Parchetul CPI, cu sediul la Haga, a deschis la 3 martie o anchetă preliminară privind posibile crime de război în Ucraina, după ce a primit sprijinul a peste 40 de state membre ale tribunalului. "Trebuie găsite şi dovezi care să incrimineze înalţi responsabili politici şi militari. Dificultatea constă tocmai în a ajunge la vârful lanţului de comandă pentru a stabili cine a planificat, ordonat şi executat aceste crime de război", a mai declarat Del Ponte. Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI.

Putin, paranoic din cauza șefilor armatei (sursa: AP)
Internațional

Putin, paranoic din cauza șefilor armatei

Putin, paranoic din cauza șefilor armatei. Preşedintele rus Vladimir Putin este prost informat despre desfăşurarea războiului în Ucraina, consilierii săi se tem să-i dezvăluie pierderile militare şi economice suferite de Rusia, a declarat miercuri un înalt responsabil american, citat de AFP şi Reuters. Putin, paranoic din cauza șefilor armatei "Putin nu ştia nici măcar că armata sa recruta şi pierdea recruţi în Ucraina, ceea ce demonstrează o ruptură clară în fluxul de informaţii fiabile care îi parvin preşedintelui rus", a indicat acest responsabil sub rezerva anonimatului, asigurând că se bazează în aceste afirmaţii pe informaţii americane declasificate. "După părerea noastră, Putin este indus în eroare de consilierii săi asupra slabelor performanţe ale armatei ruse şi asupra severităţii impactului sancţiunilor asupra economiei ruse, pentru că cei mai înalţi consilieri ai săi se tem să-i spună adevărul", potrivit aceluiaşi oficial. Înaltul responsabil american asigură de altfel că există "de acum o tensiune constantă între Putin şi Ministerul Apărării". Încrederea, zdruncinată "Avem informaţii potrivit cărora (Vladimir) Putin a avut impresia că a fost indus în eroare de armata rusă", ceea ce l-a determinat să nu mai aibă încredere în comandamentul militar, a declarat el. Niciun comentariu cu privire la aceste declaraţii nu a putut fi obţinut pentru moment nici de la Kremlin, nici de la Ambasada Rusiei la Washington. Citește și: Un mesaj de la soție către un soldat rus aflat în Ucraina: „Andrei, ia tot ce poți”. Jafuri și violuri ale armatei invadatoare Invazia în Ucraina, lansată în 24 februarie, de Rusia s-a ciocnit pe numeroase fronturi de o rezistenţă tenace a forţelor ucrainene care au recâştigat poziţii în jurul Kievului, în nordul ţării, chiar dacă numeroşi civili sunt prinşi în capcană în oraşele asediat din sudul ţării. Rușii continuă să atace orașe Pe teren, armata rusă a bombardat miercuri suburbiile Kievului şi oraşul Cernigov, în nordul Ucrainei, a doua zi după promisiunea unei reduceri drastice a operaţiunilor sale militare în aceste regiuni. Aceasta afirmase că şi-a încheiat prima etapă a operaţiunii sale. Analişti militari estimează că Rusia a modificat modul de a-şi prezenta obiectivele de război cu scopul de a-i permite lui Vladimir Putin să-şi salveze obrazul datorită unei victorii de faţadă, în pofida înfrângerilor umilitoare suferite de armata rusă în cursul acestei campanii, notează Reuters. Moscova numeşte această ofensivă drept "operaţiune militară specială" care urmăreşte să "demilitarizeze" şi "denazifice" Ucraina.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Palavragiul candidat Macron și corvetele MApN

Fără să-l întrebe cineva, președintele Franței, Emmanuel Macron, a dat o probă de îndemânare în chestiuni de politică externă pe 27 martie a.c. Când a spus că nu va folosi la adresa omologului său rus calificativele pe care președintele de peste ocean, Joe Biden, i le-a lipit lui Putin: "măcelar", "criminal de război", "dictator sângeros". În același timp, cu consecvența aristocratului pomădat și parfumat care se scarpină apăsat din cauza mâncărimilor produse de păduchii bine hrăniți sub peruca bogată, Macron a dat asigurări că pregătește o misiune umanitară în Mariupol. Te poți întreba cam ce/cine crede președintele francez că a provocat tragedia din Mariupol: o cometă, dinozaurii, King Kong, buba neagră, un tsunami din Marea Azov? Orice răspuns și-ar da la întrebarea asta Macron, e clar că nici unul nu e "Putin". Deși, evident, acesta e și singurul răspuns corect în viziunea a nu mai puțin de 39 de state care au sesizat Curtea Penală Internațională în legătură cu crime de război în Ucraina executate de forțele ruse de ocupație. Culmea, Franța e una din țările care au reclamat aceste crime de război. Dar președintele Franței, care a organizat recent o ediție informală a Consiliului European la Versailles, rămâne un politicos. Un soi de terapeut neutru care la câteva zile vorbește la telefon cu Vladimir Putin. Potrivit chiar declarațiilor post-factum ale lui Macron, fără nici un efect. Sau poate că vorbesc despre profiturile companiilor franceze care se încăpățânează să părăsească Rusia. Ce vrea, așadar, Emmanuel Macron să obțină din acest balet ridicol? În chestiunea invadării Ucrainei, dacă președintele francez vrea să pozeze în mediator, nu-i iese. A mai încercat și în 2019, în format "Normandia", fără succes. Sigur, au ieșit niște poze frumoase, folosite acum de toată presa care vrea să ilustreze o posibilă întâlnire Zelenski - Putin. În plus, acum Turcia s-a poziționat mult mai bine pentru acest rol. Poate că, pentru electoratul francez, procedurile la care apelează Macron au succes. Actualul președinte al Franței își dorește un nou mandat și are șanse, arată sondajele, să-l câștige. Este foarte posibil ca locurile de muncă asigurate de companiile franceze care au operațiuni în Rusia să conteze în balanța alegerilor prezidențiale. Probabil că Macron se uită acum la Ucraina având în gând strategia prin care să o învingă pe Marine Le Pen, principala lui piedică în calea unui nou mandat. Ciudat este, tocmai pentru că Le Pen este suspectată (și, uneori, chiar cu probe) că este finanțată tocmai de Moscova, o distanțare a lui Macron de Kremlin ar fi părut mai logică decât luarea în brațe a lui Putin cu instrumentele psihologului diplomatic de dimanche. Pe de altă parte, ultimii ani ne-au arătat că Franța a fost la un pas să uite că este țară NATO: după presiuni enorme, a acceptat în ultima clipă să nu îi vândă Rusiei două nave de război Mistral. Sigur, nu Macron era atunci președinte al Franței, dar ce vedem azi arată că relația ruso-franceză este adâncă. Iar frustrarea că Franța a pierdut chiar în mandatul actualului președinte contracte uriașe cu Australia pentru submarine nucleare, după încheierea pactului AUKUS, ne poate da o indicație despre motivele care stau în spatele acțiunilor uneori pompieristice ale lui Emmanuel Macron. În ce ne privește, comportamentul liderului francez poate genera, informal, o prelungire la nesfârșit a incertitudinii afacerii corvetelor. Deși tranșată de mai bine de doi ani atât tehnic, cât și financiar, în favoarea companiei statului francez Naval Group, licitația pentru patru corvete destinate Armatei române nu a dus nici până azi la semnarea unui contract. Anularea licitației ar fi un dezastru: termenul de livrare ar fi prelungit încă și mai mult iar România, cel mai probabil, ar plăti penalități care pot ajunge până la jumătate de miliard de euro către Naval Group. Iar România aproape că nu există militar în Marea Neagră. Însă mișcările strategice ale lui Emmanuel Macron din această perioadă pot duce, în subterane, și la acest verdict. Da, în ciuda faptului că grupul de luptă al NATO constituit în România se va afla sub comandă franceză.

Declaraţiile lui Biden: furie la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Declaraţiile lui Biden: furie la Moscova

Declaraţiile lui Biden: furie la Moscova. Preşedintelui american Joe Biden a spus la Varșovia că "criminalul de război" Vladimir Putin "nu poate rămâne la putere" în Rusia au continuat duminică să genereze reacţii furioase la Moscova, informează dpa. Declaraţiile lui Biden: furie la Moscova Senatorul rus Konstantin Kosaciov, preşedintele Comitetului pentru afaceri externe din camera superioară a Parlamentului Rusiei, a declarat că Biden a făcut cu o "regularitate înspăimântătoare" afirmaţii care sunt mare grave decât crimele. Au existat timpuri când cuvântul unui preşedinte al SUA avea greutate, însă acele timpuri au trecut, a adăugat Kosaciov. În timpul discursului său înflăcărat susţinut sâmbătă seara în faţa unei mulţimi de oameni la Varşovia, Biden a spus: "Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere". Această declaraţie a fost interpretată ca o schimbare majoră în politica externă a SUA, prin care Biden pare să fi sugerat că o schimbare de regim ar fi necesară în Rusia. Casa Albă a nuanțat declarațiile Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a ripostat rapid, afirmând că "nu este treabă lui Biden să decidă aceasta". "Preşedintele Rusiei este ales de ruşi", a spus Peskov. În condiţiile în care afirmaţia lui Biden a făcut înconjurul lumii, Casa Albă a ţinut să precizeze că preşedintele SUA "nu a cerut o 'schimbare de regim" în Rusia. Citește și: Biden în Polonia: Putin este un măcelar. Nu sunt sigur că rușii și-au schimbat strategia de atac în Ucraina. Articolul 5 este o obligație sacră, puteți conta pe asta "Ceea ce a vrut să spună preşedintele este că Putin nu poate fi autorizat să exercite o putere asupra vecinilor săi sau asupra regiunii. Nu vorbea despre puterea lui Putin în Rusia, nici despre o schimbare de regim", a spus un oficial al Casei Albe. Acest lucru a fost reiterat duminică de şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, care a spus în timpul vizitei sale de lucru în Israel că SUA "nu au o strategie de schimbare a regimului în Rusia sau în orice altă parte". Volodin: Biden este slab, bolnav şi nefericit În acelaşi discurs, Biden l-a calificat pe Putin drept "călău", "criminal de război" şi "dictator sângeros". Preşedintele camerei inferioare a Parlamentului rus, Viaceslav Volodin, l-a acuzat pe preşedintele american de "declaraţii nediplomatice" şi de "isterie". "Biden este slab, bolnav şi nefericit", a comentat Volodin pe Telegram. "Cetăţenilor americani ar trebui să le fie ruşine cu preşedintele lor. Este posibil ca el să fie bolnav. Ar fi bine dacă Biden şi-ar face un control medical", a adăugat el. Pe de altă parte, potrivit lui Volodin, Vladimir Putin merită respect pentru atitudinea sa "reţinută". Moscova a atenţionat recent că relaţiile diplomatice cu SUA sunt pe punctul de a fi complet compromise din cauza escaladării tensiunilor asupra invaziei ruse în Ucraina.

Macron, politicos cu Putin: fără escaladare (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, politicos cu Putin: fără escaladare

Macron, politicos cu Putin: fără escaladare. Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat, duminică, că el "nu va folosi" termenii preşedintelui american Joe Biden, care l-a calificat pe Vladimir Putin drept "măcelar", estimând că "nu trebuie să existe escaladare nici în cuvinte, nici în acţiuni" în războiul din Ucraina, informează AFP. Macron, politicos cu Putin: fără escaladare Emmanuel Macron a anunţat de asemenea că el va discuta cu preşedintele rus "mâine sau poimâine", pentru a organiza o operaţiune de evacuare din oraşul Mariupol, din estul Ucrainei, operaţiune ce trebuie făcută cât mai curând. Citește și: Macron întreține statul rus criminal cu investiții franceze, deși critică invazia din Ucraina: Arme explozive sunt utilizate în zone dens populate În timpul discursului său susţinut sâmbătă seara în faţa unei mulţimi la Varşovia, Biden a spus: "Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere". În acelaşi discurs, Biden l-a calificat pe Putin drept "măcelar", "criminal de război" şi "dictator sângeros". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

Biden, sincer: Putin, nu la putere (sursa: Facebook/Andrzej Duda)
Internațional

Biden, sincer: Putin, nu la putere

Biden, sincer: Putin, nu la putere. Preşedintele american Joe Biden, care a declarat sâmbătă în cursul unui discurs la Varşovia că omologul său rus Vladimir Putin "nu ar trebui să rămână la putere", nu a cerut o "schimbare de regim" în Rusia, a precizat un oficial al Casei Albe, relatează AFP. Biden, sincer: Putin, nu la putere "Ceea ce a vrut să spună preşedintele este că Putin nu poate fi autorizat să exercite o putere asupra vecinilor săi sau asupra regiunii. Nu vorbea despre puterea lui Putin în Rusia, nici despre o schimbare de regim", a spus oficialul. Preşedintele rus Vladimir Putin nu poate rămâne la putere şi războiul său împotriva Ucrainei este un eşec strategic pentru Moscova, a declarat sâmbătă, la Varşovia, preşedintele american Joe Biden, notează Reuters. Citește și: Biden în Polonia: Putin este un măcelar. Nu sunt sigur că rușii și-au schimbat strategia de atac în Ucraina. Articolul 5 este o obligație sacră, puteți conta pe asta "Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere", a declarat Biden în prezenţa unei mulţimi de oameni la Varşovia. Biden a apreciat că invadarea Ucrainei de către Rusia a unit Occidentul, adăugând că NATO este o alianţă defensivă care nu a căutat niciodată dispariţia Rusiei.

Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO (sursa: Facebook/Andrzej Duda)
Internațional

Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO

Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO. Preşedintele american Joe Biden l-a numit "măcelar" pe omologul său rus Vladimir Putin, în cursul unei întâlniri, sâmbătă, la Varşovia, cu refugiaţii ucraineni, relatează AFP. Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO Întrebat despre "ce crede despre Vladimir Putin, având în vedere ce le face acestor oameni", Biden a răspuns cu o singură propoziţie: "Este un măcelar". Întrevederea era transmisă în direct de mai multe canale de televiziune de pe Stadionul naţional din Varşovia. Preşedintele polonez Andrzej Duda l-a primit sâmbătă pe omologul său american Joe Biden la palatul prezidenţial din Varşovia, pentru convorbiri consacrate invaziei ruse din Ucraina, notează dpa. Din delegaţia preşedintelui american fac parte de asemenea secretarul de stat Antony Blinken şi cel al apărării Lloyd Austin. Delegaţia poloneză îi cuprinde şi pe miniştrii de Externe, Zbigniew Rau, respectiv al Apărării, Mariusz Blaszczak. Joe Biden a participat înainte la o ceremonie de primire, la care a fost salutat de o fanfară militară care a intonat imnurile american şi polonez. Președintele SUA nu e sigur că rușii au schimbat strategia Președintele american a mai declarat sâmbătă, la Varşovia, că "nu este sigur" că anunţul Rusiei de a-şi concentra ofensiva asupra zonei Donbas înseamnă o schimbare a strategiei sale în Ucraina, relatează AFP. Întrebat de un jurnalist pe această temă, el a răspuns concis: "Nu sunt sigur că ei (ruşii - n.r.) au făcut acest lucru". Citește și: VIDEO Imagini cu Șoigu, ministrul rus al Apărării, au fost difuzate sâmbătă, după două săptămâni de absență publică a acestuia Comandamentul rus a declarat vineri că doreşte "să-şi concentreze eforturile pe obiectivul principal: eliberarea Donbasului", în contrast cu intenţia declarată a Kremlinului de a "demilitariza" şi "denazifica" întreaga Ucraină. Ministerul rus al Apărării a anunţat că prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe "eliberarea" completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Articolul 5 al Tratatului NATO nu se negociază Începută pe 24 februarie, invazia rusă a făcut progrese doar în primele zile, când a ajuns la porţile Kievului, dar rezistenţa puternică a trupelor ucrainene a oprit sau încetinit ulterior înaintarea pe toate fronturile. La o lună de la începerea invaziei, singurul mare oraş ucrainean care a căzut sub control rusesc este Herson, în sud. În prezent, însă, o contraofensivă ucraineană este în curs aici. Biden a reafirmat sâmbătă, la Varşovia, că articolul 5 din Tratatul NATO, care stipulează că un atac asupra unei ţări membre a Alianţei Nord-Atlantice este un atac asupra tuturor, constituie o "datorie sacră" pentru Statele Unite, relatează AFP. Preşedintele Biden a dat această asigurare în cursul întâlnirii cu omologul său polonez Andrzej Duda, a cărui ţară se teme de agresivitatea Moscovei după declanşarea invaziei ruse în Ucraina. Reafirmând că pentru americani articolul 5 este "o obligaţie sacră", el a adăugat: "Puteţi conta pe aceasta". Polonezii vor să producă Black Hawk Președintele SUA a citat și veche maximă poloneză "pentru libertatea noastră şi a voastră", care aminteşte de o insurecţie poloneză împotriva ocupaţiei de către Rusia ţaristă. Biden a declarat, de asemenea, că preşedintele rus Vladimir Putin "mizează pe o NATO divizată", dar că această divizare nu a avut loc. La rândul său, Andrzej Duda a afirmat că relaţiile polono-americane sunt "înfloritoare" şi vor fi "consolidate foarte mult" de vizita oaspetelui său şi, în final, că ţara sa este un aliat "serios" al Statelor Unite. Preşedintele Andrzej Duda a vorbit despre viitoarea cooperare cu companiile americane în proiecte de centrale nucleare în Polonia şi şi-a exprimat speranţa că companiile aeronautice poloneze vor putea participa la fabricarea de elicoptere americane Black Hawk.

Vorbești de Rusia, intri la închisoare (sursa: Agerpres)
Internațional

Vorbești de Rusia, intri la închisoare

Vorbești de Rusia, intri la închisoare. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat vineri seară o lege care prevede pedepse cu închisoare de până la 15 ani pentru "informaţii false" privind acţiunea Moscovei în străinătate, o armă represivă suplimentară pentru controlul informaţiilor privind ofensiva sa în Ucraina, relatează AFP. Vorbești de Rusia, intri la închisoare Acest text, a cărui semnătură prezidenţială marchează intrarea în vigoare, pedepseşte "difuzarea publică de informaţii false cu bună ştiinţă sub pretextul unor informaţii fiabile" despre "activităţi ale organelor de stat ruse în afara teritoriului rus". Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Pedeapsa prevăzută creşte la 15 ani de închisoare dacă "informaţiile false" au "antrenat consecinţe grave". Această lege o completează pe cea adoptată la începutul lunii martie care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de "informaţii false" despre armata rusă.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei(sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde

Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde. SUA vor reacţiona în cazul în care Rusia va utiliza arme chimice în timpul invaziei sale în Ucraina, a dat asigurări joi preşedintele american Joe Biden, după ce a participat, la Bruxelles, la un summit extraordinar al NATO şi la un summit al G7, relatează Reuters. Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde "Vom răspunde, vom răspunde dacă el (Putin - n.r.) utilizează (arme chimice). Natura răspunsului va depinde de natura utilizării", a spus Biden într-o conferinţă de presă la sediul NATO de la Bruxelles. Liderul american a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin "miza pe o divizare a NATO" la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, dar că Alianţa Nord-Atlantică "nu a fost niciodată mai unită ca azi". Citește și: MAE rus, reacție vitriolantă după reuniunea NATO: Ședinţă pentru propria sa spălare pe creier Vladimir Putin "nu se gândea că am putea menţine această coeziune. NATO nu a fost niciodată, niciodată mai unită decât este ea astăzi. Putin obţine exact opusul a ceea ce a dorit prin invadarea Ucrainei", a subliniat liderul de la Casa Albă. El a insistat că sancţiunile susţinute contra Rusiei şi menţinerea unităţii Occidentului vor face diferenţa în războiul din Ucraina. Biden cere excluderea Rusiei din G20 Potrivit lui Biden, Rusia ar trebui să fie exclusă din G20, grup ce reuneşte cele mai industrializate 20 de ţări din lume. Joe Biden a spus că liderii occidentali au discutat această posibilitate joi, dar nu este clar dacă există unanimitate în legătură cu această măsură. El a adăugat că Ucrainei ar trebui să i se permită să participe la reuniunile G20. Pe de altă parte, liderul american a dat asigurări că Beijingul înţelege că viitorul său economic este mai strâns legat de Occident decât de Rusia, după ce China a fost avertizată de SUA că va suporta consecinţele dacă va ajuta Moscova în războiul din Ucraina. "Nu am făcut nicio ameninţare, dar i-am spus clar - m-am asigurat că înţelege consecinţele unui ajutor dat Rusiei", a afirmat liderul american în legătură cu o convorbire telefonică recentă avută cu preşedintele chinez Xi Jinping. NATO va oferi Ucrainei protecție anti-chimică Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat joi că Alianţa Nord-Atlantică va furniza Ucrainei echipamente de protecţie împotriva ameninţărilor chimice, biologice şi nucleare şi îşi va proteja şi forţele desfăşurate pe flancul estic împotriva acestor ameninţări. Aliaţii sunt "preocupaţi" de posibilitatea utilizării unor astfel de arme în Ucraina după invazia rusă şi "au convenit să furnizeze echipamente pentru a ajuta Ucraina să se protejeze împotriva ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare", a explicat Stoltenberg la finalul unui summit extraordinar al liderilor Alianţei. El a reafirmat că Rusia ar putea încerca să creeze un pretext pentru utilizarea de arme chimice în Ucraina, acuzând SUA şi pe aliaţii lor că pregătesc un astfel de atac.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră