vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

317 articole
Internațional

Putin amenință iar cu hipersonice nucleare

Putin amenință iar cu hipersonice nucleare. Preşedintele rus Vladimir Putin a promis vineri că orice ţară care îndrăzneşte să atace Rusia cu arme nucleare va fi ştearsă de pe faţa pământului, potrivit TASS. Putin amenință iar cu hipersonice nucleare Putin a declarat că Rusia nu are mandat să lanseze prima o lovitură nucleară preventivă, spre deosebire de Statele Unite, dar că armele hipersonice avansate ale Rusiei ar asigura că aceasta ar putea răspunde cu forţă dacă va fi vreodată atacată. Vladimir Putin a recunoscut de asemenea că au existat unele probleme în procurarea de echipamente şi haine pentru sutele de mii de recruţi mobilizaţi de Moscova pentru a lupta în ultimele luni în Ucraina. Într-o conferinţă de presă vineri la Bişkek, capitala Kârgâztanului, el a spus că unele dintre problemele legate de aprovizionarea celor 300.000 de oameni mobilizaţi în septembrie şi octombrie se rezolvă. "Trădat" de acordurile de la Minsk Printre altele, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va trebui probabil să ajungă la acorduri cu privire la Ucraina în viitor, dar că Moscova s-a simţit trădată de prăbuşirea acordurilor de la Minsk. Potrivit lui Putin, citat de TASS, Germania şi Franţa - care au intermediat acordurile de la Minsk de încetare a focului între Ucraina şi separatiştii susţinuţi de ruşi în estul Ucrainei în 2014 şi 2015 - au trădat Rusia şi acum alimentează cu arme Ucraina. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Într-un interviu publicat miercuri în săptămânalul Die Zeit din Germania, fostul cancelar german Angela Merkel a declarat că acordurile de la Minsk au fost o încercare de "a acorda timp Ucrainei" pentru a-şi construi apărarea. Vorbind vineri la conferinţa de presă în Kârgâzstan, Putin s-a declarat "dezamăgit" de comentariile lui Merkel. Plafonul "stupid" la prețul petrolului Rusia, cel mai mare exportator de energie din lume, ar putea reduce producţia de petrol şi va refuza să vândă petrol oricărei ţări ce impune plafonul de preţ "stupid" al Occidentului asupra petrolului rusesc, a mai declarat vineri Vladimir Putin, citat de Reuters. Grupul celor şapte mari puteri, Uniunea Europeană şi Australia au căzut de acord săptămâna trecută asupra plafonării petrolului rusesc la 60 de dolari per baril după ce membrii UE au depăşit rezistenţa din partea Poloniei. "În ceea ce priveşte reacţia noastră, am spus deja că pur şi simplu nu vom vinde acelor ţări care iau astfel de decizii", le-a declarat Putin reporterilor în conferinţa de presă din capitala Kârgâztanului, Bişkek. Putin, care conduce cel de-al doilea mare exportator de petrol din lume după Arabia Saudită şi cel mai mare exportator de gaze, a spus că Rusia are un acord de producţie cu alţi membri ai clubului producătorilor de petrol OPEC+ , aşa că un pas atât de drastic este încă doar o posibilitate.

Putin amenință iar cu hipersonice nucleare (sursa: kremlin.ru)
Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele (sursa: Twitter/Dmitri)
Eveniment

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vor continua, adăugând că acestea sunt în continuare represalii pentru atacul din 8 octombrie asupra podului Crimeii. Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele "Este acum mult zgomot despre atacurile noastre asupra infrastructurii energetice a unei ţări vecine. Da, o facem. Dar cine a început? Cine a lovit podul Crimeii? Cine a aruncat în aer liniile electrice ale centralei nucleare de la Kursk (pe teritoriul rus - n.r.)? Cine a întrerupt apa în Doneţk?", a spus Putin la o ceremonie de decorare a militarilor ruşi. Insistând asupra opririi aprovizionării cu apă în regiunea separatistă prorusă Doneţk, Putin a acuzat Ucraina de un "act de genocid". El le-a reproşat de asemenea politicienilor occidentali că închid ochii în faţa acţiunilor responsabililor ucraineni. În schimb, "când noi începem să facem ceva ca răspuns, zgomotul, gălăgia, pocnetele se aud în tot universul", a ironizat liderul de la Kremlin reacțiile publice. Drunk putin explains why strikes against Ukrainian infrastructure will continue because "they started first by attacking the Crimean bridge" pic.twitter.com/fQeRuNo4Pu— Dmitri (@wartranslated) December 8, 2022 După explozia ce a avariat podul care leagă Rusia de peninsula Crimeea anexată, explozie atribuită de Moscova unui sabotaj ucrainean, a urmat de o serie de raiduri ruseşti cu drone şi rachete ce au ţintit infrastructurile energetice ucrainene, provocând întreruperi în furnizarea energie şi apei în plină iarnă. Citește și: România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită Circulaţia rutieră pe pod a fost restabilită luni, când preşedintele rus a condus demonstrativ un autoturism pe acest pod.

Putin vrea să controleze strâns Yandex (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să controleze strâns Yandex

Putin vrea să controleze strâns Yandex. Un apropiat al lui Vladimir Putin, Aleksei Kudrin (foto), a anunţat luni că s-a alăturat grupului Yandex, gigantul rus în domeniul noilor tehnologii, într-un moment în care Kremlinul îşi întăreşte puterea asupra sectorului digital, în plin conflict cu Ucraina, potrivit Interfax. Părăseşte șefia Curții de Conturi "Am acceptat o ofertă a Yandex pentru a deveni consilier pentru dezvoltarea companiei", a declarat fostul ministru al finanţelor pe Telegram, adăugând că va avea drept misiune "asigurarea dezvoltării companiei pe termen lung, pe toate pieţele, inclusiv pe plan internaţional". Kudrin, 62 de ani, a anunţat săptămâna trecută că părăseşte șefia Curții de Conturi. Media ruse au informat că el se va alătura Yandex pentru a ocupa o funcţie importantă. Sectorul de noi tehnologii ruse a fost puternic afectat de sancţiunile occidentale adoptate împotriva Rusiei după declanşarea ofensivei sale împotriva Ucrainei, iar Kremlinul caută să dezvolte o strategie pentru a înlocui giganţii occidentali şi produsele lor. Putin vrea să controleze strâns Yandex Kudrin a fost ministru de finanţe între 2000 şi 2011. El a rămas un apropiat al lui Putin după ce a plecat din guvern. Numirea lui la Yandex ilustrează importanţa pe care Kremlinul o acordă acestui "portdrapel" al noilor tehnologii din Rusia şi dorinţa acestuia de a-l controla mai bine. Citește și: Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei „garanții de securitate”, deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev Conştient de sarcinile care îi sunt trasate, Kudrin a dat asigurări luni că se va strădui să "ajute Yandex să-şi menţină cultura managerială şi tehnologică unică", pentru ca această companie să rămână "independentă" şi "cea mai bună în domeniul înaltelor tehnologii din Rusia". Yandex este înregistrată în Olanda şi dispune de filiale europene, britanice şi americane, însă esenţialul activităţilor sale este în Rusia şi în ţările rusofone. Compania Yandex a creat motorul de căutare din Rusia şi este totodată un actor dominant al serviciilor de taxi şi de livrare într-o bună parte din lumea rusofonă. Yandex a implementat acest serviciu și în România, sub numele Yango, dar s-a retras după acumularea de pierderi importante.

Macron, încă o încercare cu Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, încă o încercare cu Putin

Macron, încă o încercare cu Putin. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat sâmbătă, într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien, că va vorbi "în curând" cu Vladimir Putin despre problemele de securitate legate de energia "nucleară civilă" a Ucrainei, după ce, duminică, va discuta cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Macron, încă o încercare cu Putin Reamintind că, săptămâna aceasta, în cursul vizitei sale în Statele Unite, a discutat "multe ore" cu preşedintele american Joe Biden despre războiul din Ucraina şi implicaţiile sale , "cu scopul a avea un mandat colectiv", şeful statului francez a indicat că, duminică, va sta "din nou de vorbă cu Rafael Grossi, şeful AIEA. "Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuţie specifică cu preşedintele Putin pe tema energiei nucleare civile", a adăugat el, precizând că, în prealabil, va avea o conversaţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Ultima discuţie oficială dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin a avut loc la 11 septembrie. Preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că intenţionează să aibă un contact direct cu preşedintele rus "pe tema energiei nucleare civile, în primul rând, şi a centralei atomoelectrice Zaporojie". Gemenii dialogului, Macron și Scholz Între timp, Putin a vorbit vineri la telefon cu cancelarul german Olaf Scholz, acesta din urmă îndemnând la retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se ajunge la o "soluţie diplomatică". Cu cancelarul Scholz, "suntem în strânsă coordonare şi cred că este foarte bine că avem contact regulat şi unii şi alţii" cu Putin, a subliniat sâmbătă Macron la postul de televiziune TF1. Şeful statului francez a explicat cu acelaşi prilej că a a avut un schimb de idei cu preşedintele Biden despre "arhitectura de securitate în care dorim să trăim mâine". Pentru că "unul din punctele esenţiale" pentru Vladimir Putin "este teama că NATO va veni la uşa sa, este desfăşurarea de arme care poate ameninţa Rusia". "Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace (...). Cum ne protejăm aliaţii şi statele membre (ale NATO) oferind Rusiei garanţii pentru propria sa securitate în ziua în care aceasta se întoarce la masa" negocierilor, a argumentat preşedintele francez.

Putin, confruntat de mame și soții (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, confruntat de mame și soții

Putin, confruntat de mame și soții. Aceste femei, mame şi soţii ale soldaţilor ruşi mobilizaţi pentru a lupta în Ucraina, se reunesc în toată Rusia de câteva săptămâni şi cer prin mesaje video difuzate pe canale de internet în limba rusă ca preşedintele Vladimir Putin să-şi respecte promisiunile făcute. Promisiuni încălcate După ce a ordonat o mobilizare parţială în septembrie, Kremlinul a dat asigurări că sutele de mii de înrolaţi vor urma un antrenament solid, vor primi un echipament bun şi nu vor fi trimişi în prima linie a războiului din Ucraina. Însă au fost înregistrate numeroase încălcări ale acestor promisiuni: moartea pe front a celor recent mobilizaţi, mobilizarea unor bărbaţi inapţi pentru serviciul militar, a unor taţi de familii numeroase sau prea vârstnici, absenţa echipamentului adecvat şi a instruirii militare pentru cei chemaţi sub arme. Această mobilizare dezordonată, care a obligat autorităţile ruse să admită comiterea unor "erori", a provocat îngrijorare în rândul soldaţilor trimişi în Ucraina. Această îngrijorare, care riscă să degenereze în proteste, pune Kremlinul într-o situaţie delicată: dacă autorităţile reprimă în mod implacabil orice împotrivire faţă de ofensiva în Ucraina, cuvântul soţiilor de soldaţi este sfânt şi întemniţarea lor ar provoca un şoc în Rusia. Putin, confruntat de mame și soții Semn că puterea ia aceasta în serios, Putin urmează pentru prima oară să se întâlnească vineri cu mame ale militarilor trimişi în Ucraina. Dar unele rude ale celor mobilizaţi anticipează o reuniune atent coregrafiată, fără discuţii de fond. Putin va întâlni "mame scoase din mâneca sa, care vor pune întrebări adecvate şi îi vor mulţumi, ca de fiecare dată", şi-a exprimat regretul Olga Ţukanova, mama unui tânăr care îşi efectuează serviciul militar. "Vladimir Vladimirovici, răspundeţi la întrebările noastre!", lansează această femeie, care vrea să se asigure că fiul său de 20 de ani nu va fi trimis ilegal pe front sau la frontiera cu Ucraina, unde obuzele cad de asemenea. Ea a venit special la Moscova din oraşul Samara, situat la 900 km est, cu speranţa că va fi primită la Kremlin. Degeaba. "Cred că ei se tem că i se va pune întrebări incomode. Dar el trebuie să rezolve problema!", afirmă ea. Precedentul Kursk Preşedintele rus ştie cât de sensibil este subiectul legat de rudele soldaţilor. În august 2000, în cursul naufragiului submarinului rusesc Kursk, care a dus la moartea celor 118 membri ai echipajului, el a fost criticat vehement, acuzat că a reacţionat tardiv. Apoi a început să strângă şurubul presei. În timpul celor două războaie din Cecenia, o mişcare a mamelor soldaţilor incomodase puterea şi întărise un sentiment de nemulţumire în întreaga societate rusă. De această dată, în faţa unui climat de represiune sporit, protestele soţiilor şi mamelor soldaţilor nu contestă direct ofensiva în Ucraina, dar unele denunţă condiţiile în care sunt trimise pe front rudele lor. Iar statutul lor de mame şi soţii de bărbaţi mobilizaţi, plecaţi să servească patria, le conferă o legitimitate şi o formă de protecţie în faţa persecuţiilor, autorităţile neputând să le considere drept opozante obişnuite. Soțiile au dreptul să ceară socoteală În societatea rusă, "există un sentiment instinctiv că soţiile au dreptul" să ceară socoteală puterii, afirmă Aleksei Levinson, sociolog la centrul independent Levada. Aceste femei "cer statului să-şi îndeplinească funcţia de al mobilizaţilor", adaugă el. "Când statul sau comandamentul militar nu-şi îndeplineşte atribuţiile, femeile fac reclamaţii", spune expertul citat. Pentru moment, mişcarea este disparată, puţin coordonată. Apelurile rudelor în suferinţă sunt difuzate pe reţelele sociale, unde colective neoficiale se înghesuie în jurul unor personalităţi mai vocale. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri Este şi cazul Olgăi Ţukanova, care într-o înregistrare video, difuzată de unele canale de social media ruse, i se adresează lui Putin: "Vladimir Vladimirovici, sunteţi bărbat sau ce? Aveţi curajul să ne priviţi în ochi? Nu cu soţii şi mame alese la comandă, ci cu femei adevărate, care au venit din diferite oraşe până aici pentru a se întâlni cu dumneavoastră". Într-un climat de presiune exacerbat, alte femei se tem totuşi să atragă probleme sau să agraveze situaţia rudelor lor vorbind cu presa, în special cu cea străină. "Noi am trimis scrisori oficiale autorităţilor", scrie pentru AFP una dintre ele, sub rezerva anonimatului. "Nu jurnaliştii îi vor scoate pe bărbaţii noştri din tranşee şi nu vrem să le provocăm încă şi mai multe probleme", afirmă aceasta.

Putin inaugurează statuia lui Fidel Castro (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin inaugurează statuia lui Fidel Castro

Putin inaugurează statuia lui Fidel Castro. Preşedintele cubanez Miguel Díaz-Canel se află într-o vizită oficială în Rusia, unde s-a întâlnit marţi cu omologul său rus Vladimir Putin, alături de care a spus că ţările lor au acelaşi inamic, "imperiul yankeu", şi au inaugurat împreună la Moscova o statuie a fostului preşedinte cubanez Fidel Castro, potrivit Kremlinului. Sancțiunile "imperiului yankeu" "Atât Rusia cât şi Cuba sunt supuse sancţiunilor (...) care provin de la acelaşi inamic, imperiul yankeu, care a manipulat de asemenea o parte importantă a lumii", a spus preşedintele cubanez la începutul întrevederii cu liderul de la Kremlin, făcând aluzie la SUA. "Rusia poate conta mereu pe Cuba", l-a asigurat Díaz-Canel pe Putin, căruia i-a lăudat "leadership-ul". Preşedintele cubanez a subliniat că ţara sa a condamnat sancţiunile pe care Occidentul le-a impus Rusiei ca urmare a campaniei militare împotriva Ucrainei şi a susţinut poziţia Moscovei în acest conflict. "Dumneavoastră aţi avertizat lumea cu mult timp în urmă că înaintarea NATO către frontierele ruse este inacceptabilă. Statele Unite au manipulat această situaţie, au căutat războiul, cum fac mereu în războaiele extrateritoriale (...), pentru a avea apoi posibilitatea să pară a fi marele salvator de probleme", a mai spus preşedintele cubanez, care a venit la Moscova în cadrul unui turneu ce mai cuprinde Turcia şi China. La rândul său, Putin a amintit că Rusia s-a opus mereu blocadei instituite de SUA asupra insulei cubaneze şi a sprijin guvernul de la Havana pe scena internaţională. Putin inaugurează statuia lui Fidel Castro "Totul este rezultatul prieteniei tradiţionale cimentate de camaradul Fidel Castro", a remarcat preşedintele rus, care a inaugurat în aceeaşi zi la Moscova, împreună cu omologul său cubanez, o statuie a liderului revoluţiei cubaneze. "Fidel Castro şi-a dedicat întreaga viaţă luptei necondiţionate pentru triumful ideilor de bine, de pace şi justiţie", a spus Putin la ceremonia de dezvelire a statuii. Castro "este considerat, pe bună dreptate, unul dintre liderii cei mai străluciţi şi carismatici" ai secolului al XX-lea, "o persoană cu adevărat legendară", a adăugat preşedintele rus. Citește și: VIDEO Ciolacu: „0,68 de lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale”. Nici o explicație pentru această sumă ridicol de mică Statuia de bronz înaltă de trei metri a fost ridicată în piaţa "Fidel Castro", în districtul Sokol din nord-estul capitalei ruse, şi îl înfăţişează pe Castro tânăr, revoluţionar, cu obişnuita sa cămaşă deschisă şi purtând cizme de campanie, beretă şi cartuşieră. Pe piedestalul de piatră al statuii, operă a sculptorului rus Alexei Cebanenko, a fost inscripţionat "CUBA". Respectiva piaţă moscovită a primit numele fostului preşedinte cubanez în 2017, la un an după decesul acestuia, pe 25 noiembrie 2016.

Putin, titluri sovietice de "Mamă-eroină" (sursa: Sputnik)
Internațional

Putin, titluri sovietice de "Mamă-eroină"

Putin, titluri sovietice de "Mamă-eroină". Liderul rus Vladimir Putin a acordat primele sale titluri de "Mamă-eroină", reluând astfel o tradiţie sovietică ce consta în a premia femeile care aveau de la zece copii în sus, potrivit unui decret prezidenţial publicat luni, potrivit TASS. Putin, titluri sovietice de "Mamă-eroină" Medni Kadîrova, soţia liderului cecen Ramzan Kadîrov a cărui familie numără 14 copii, potrivit site-ului oficial al preşedinţiei cecene, a devenit una dintre primele femei căreia Vladimir Putin i-a acordat titlul de "Mamă-eroină". A doua femeie decorată de Putin este Olga Dehtiarenko din Peninsula Iamal, situată la nord de cercul polar. Familia sa, care creşte zece copii, a câştigat în 2020 concursul naţional "Familia anului", potrivit media locale. Nostalgic după epoca sovietică, Vladimir Putin a restabilit în august acest titlu de "Mamă-eroină", tradus uneori prin "Mamă eroică". Primele titluri, în URSS în 1944 Titlul de "Mamă-eroină" a fost decernat pentru prima dată în Uniunea Sovietică în octombrie 1944 şi era menit să încurajeze natalitatea, în condiţiile în care milioane de sovietici fuseseră ucişi în Al Doilea Război Mondial. Acest ordin a încetat să existe după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991. Citește și: VIDEO În retragerea din Herson, soldații ruși au prădat grădina zoo. Ratonul s-a zbătut cât a putut să nu ajungă în Rusia În condiţiile în care Rusia se confruntă de ani de zile cu o nouă criză demografică, care s-a accentuat odată cu pandemia de COVID-19 şi cu declanşarea ofensivei ruse în Ucraina, Vladimir Putin a decis să restabilească acest titlu, ordonând acordarea unui milion de ruble (circa 16.200 de euro) femeilor declarate "Mame-eroine". Potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului populaţiei publicate de Agenţia Rusă pentru Statistici (Rosstat), circa 147 de milioane de persoane locuiau în Federaţia Rusă în octombrie-noiembrie 2021, cu un milion mai puţin decât în 1992, după destrămarea Uniunii Sovietice.

Zelenski ar putea negocia cu Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski ar putea negocia cu Putin

Zelenski ar putea negocia cu Putin. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mai redus din condiţiile pe care le pune pentru a se aşeza la masa negocierilor cu Rusia pentru a pune capăt războiului şi nu va mai cere destituirea şefului statului rus, Vladimir Putin, a relatat joi cotidianul ucrainean Kyiv Post. Zelenski ar putea negocia cu Putin Publicaţia, cu conținut în limba engleză, a indicat că administraţia preşedintelui american Joe Biden a reuşit să obţină ca liderul ucrainean să-şi flexibilizeze condiţiile atunci când vine vorba să negocieze pacea cu Rusia. Kyiv Post, care citează ca surse doi funcţionari familiarizaţi cu subiectul, aminteşte că, la 6 noiembrie, Zelenski a declarat că este deschis "discuţiilor sincere" cu Rusia. Iar, pentru a face acest lucru, Zelenski a formulat o serie de condiţii, dintre care unele erau deja cunoscute, cum ar fi restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei, pedepsirea criminalilor de război şi reparaţii de război, între altele. Sugestie venită de la americani Însă, spre deosebire de anunţurile anterioare, Zelenski a "omis" să menţioneze condiţia potrivit căreia Putin trebuie destituit din funcţie înainte de a putea avea loc astfel de negocieri, a remarcat cotidianul ucrainean. Această schimbare s-a produs după "zile de negocieri între Kiev şi Washington" care au inclus o reuniune, săptămâna trecută, a consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, cu Zelenski, în capitala ucraineană. Unul dintre înalţii funcţionari din administraţia ucraineană a declarat pentru Kyiv Post că, deşi americanii nu l-au "instruit" explicit pe Zelenski şi pe aliaţii săi din Ucraina să-şi schimbe abordarea, au transmis totuşi Kievului că trebuie să demonstreze "mai mult entuziasm în a pune capăt conflictului într-un mod prietenesc şi înţelept". "Ideea este să demonstrăm pe scena internaţională, o dată în plus, că Ucraina, şi nu Rusia, este partea care caută pacea", a adăugat sursa citată. Acum nu e momentul negocierilor "Aceasta nu înseamnă că (ucrainenii) trebuie să se aşeze la masa negocierilor chiar acum. Nici măcar nu considerăm că acum este momentul adecvat, în funcţie de ceea ce face Rusia. Însă trebuie să arate voinţa de a soluţiona conflictul, pentru că nimeni nu este mai interesat decât Ucraina să se încheie acest conflict", a declarat funcţionarul citat de ziarul ucrainean şi care s-a exprimat cu condiţia respectării anonimatului. Citește și: Secretarul general al NATO asigură Ucraina că, indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, Kievul va beneficia de „sprijinul puternic bipartizan” al Washingtonului Kyiv Post a mai amintit că, în ultimele zile, s-au confirmat contactele între funcţionarii ucraineni cu omologii lor americani şi ruşi "într-un efort de a calma tensiunile şi de a evita greşelile" în acest război, declanşat de Rusia la 24 februarie.

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO. Turcia va ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la NATO doar după ce aceste state vor face paşii necesari, a declarat vineri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, la o întâlnire cu şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO "Preşedintele Erdoğan a subliniat că ritmul şi calendarul procesului de ratificare (...) vor fi determinate de paşii pe care aceste ţări îi mai au de făcut", a precizat preşedinţia turcă într-un comunicat după reuniunea de la Istanbul, la care presa nu a avut acces. Şeful statului turc, care urmează să îl primească marţi la Ankara pe premierul suedez Ulf Kristersson, blochează încă din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Atlantică. Turcia acuză cele două ţări nordice că îi protejează pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), consideraţi terorişti de către Ankara. Pentru a depăşi obiecţiile Turciei, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere în marja summit-ului NATO de la Madrid din iunie. Jens Stoltenberg "a salutat paşii semnificativi şi concreţi deja făcuţi de cele două ţări pentru a pune în practică memorandumul şi a subliniat că aderarea lor va consolida NATO", a precizat vineri seară Alianţa Atlantică într-un comunicat. Turcia temporizează aderarea Secretarul general al NATO a declarat joi, la Istanbul, în cadrul unei conferinţe de presă comune (VIDEO) cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, că ar trebui să li se permită Suediei şi Finlandei să fie primite în Alianţă pentru a "trimite un mesaj clar Rusiei". Cavusoglu a spus, însă, că nu toate angajamentele din memorandum au fost pe deplin puse în aplicare de aceste ţări. El a recunoscut că au fost făcuţi "paşi pozitivi", printre care a menţionat ridicarea embargoului suedez asupra armelor impus Turciei sau modificările legislative privind statutul în aceste ţări al organizaţiilor sau persoanelor pe care Ankara le consideră teroriste. "Vrem ca aceste ţări să ia măsuri concrete împotriva terorismului", a declarat ministrul, subliniind argumentul Ankarei potrivit căruia aceste două democraţii adăpostesc membri ai unor grupări precum gherilele kurde PKK. Și Ungaria se mai gândește Cavosuglu a declarat că mesajele noului guvern suedez, rezultat în urma alegerilor din septembrie, au fost primite foarte pozitiv. El a mai spus că ţara sa nu are atât de multe probleme cu Finlanda şi că se aşteaptă ca noul guvern suedez să aprobe "măsurile finale" din cadrul memorandumului trilateral semnat în timpul summitului NATO de la Madrid din iunie, în care sunt specificate condiţiile impuse de Turcia pentru deblocarea accesului celor două ţări. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Aceste condiţii includ extrădarea persoanelor căutate de justiţia turcă. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre ale Alianţei Atlantice au ratificat aderarea celor două ţări nordice, care trebuie să fie aprobată în unanimitate. În afară de Turcia, doar Ungaria nu şi-a dat încă aprobarea finală.

Putin, show-delir de trei ore (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, show-delir de trei ore

Putin, show-delir de trei ore. Președintele rus a fost invitat să țină un discurs și să răspundă la întrebări la Clubul Internațional de Discuții Valdai, lângă Moscova. A fost a 19-a ediție a acestui eveniment, care anul acesta a avut tema "O lume post-hegemonică: justiție și securitate pentru toți". Putin, show-delir de trei ore Discursul (VIDEO) pe care Putin l-a ținut a durat aproape o oră. Peste două ore și jumătate după, președintele rus a răspuns la întrebările celor prezenți în sală. Tonul general al discursului și al întrebărilor a fost unilateral: Rusia este o victimă în jocul democrațiilor occidentale care vor să-și impună valorile asupra întregii lumi. Valori mercantile, comerciale, care vizează acapararea de resurse. Un rezumat al prezenței lui Putin la Valdai a făcut scriitorul Mitoș Micleușanu: "delirul lui putin de la clubul valdai l-a întrecut pe cel din 30 sept. ieri în fața unui public restrâns, printre care un indian care dădea extatic din cap, putin a citat din dostoevski și soljenițîn. a amintit de hiroshima și nagasaki. a vbit despre situatia ecologică și speciile pe cale de disparitie. pe scurt (că n-am rezistat o oră) a spus așa: 1: că ucraina e creația rusiei și doar în cadrul rusiei poate duce o existență normală. 2: a vbit despre originile sale muncitorești, despre simplitate, modestie, că e aproape de inimile oamenilor, că-i aude, că-i înțelege, că știe ce vor. (pt următorul mandat presupun) 3: a vbit despre războiul demarat de ucraina împotriva rusiei. provocat și declanșat de americani. normal. 4: a spus că ucraina pregătește o catastrofă nucleară. 5: a spus că e timpul pentru o schimbare de paradigmă globală. (ios de acord, dar să fie AI la schimbător, ceva din taiwan sau tibet) Citește și: Planeta a devenit un loc mult mai periculos: SUA și-au modificat strategia nucleară pentru a „descuraja orice formă de atac strategic” din partea Rusiei, Chinei, Coreei de Nord 6: a vbit despre pace si prietenie, despre importanța și respectul suveranității statelor lumii. despre dreptul la libera alegere a traiectoriei oricărui stat. (corect? corect!) 7: când pierdea rândul de pe foaie, mai dădea perle de la el, cioace, bâlbe, oftături, grimase. dar măcar nu a mai dat din picior, se vede ca i-au atras atenție ai lui data trecută. 8. a mai spus chestii, socoteli. una alta. faze. situații. momente. treburi. citate. trimiteri. istorie. 9: au fost puse intrebări (confortabile) a răspuns superb. indianul cu barbă din primul rând dădea mai departe extatic din cap, că da, că înțelege, că-i super! trolling next level. mi-a amintit de osho. concluzia mea: putin nu doar că e paralel cu lumea asta, dar e paralel deja cu sine, cu ce vrea și cu ce zice. foarte slab, nepregătit și rătăcit."

Biden: Putin poate doar brutaliza civili (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden: Putin poate doar brutaliza civili

Biden: Putin poate doar brutaliza civili. Liderul de la Kremlin a rămas, practic, fără soluții în Ucraina. Trupele rusești pierd teritorii câștigate încă din primele săptămâni ale invaziei, ba chiar și bucăți mari din Donbas, controlate încă din 2014. Iar singurul răspuns al lui Putin este să atace infrastructura energetică ucraineană și să bombardeze civili. Biden: Putin poate doar brutaliza civili Într-o conferință de presă la Casa Albă pe teme de energie, președintele Joe Biden a spus că Putin "se află într-o poziţie incredibil de dificilă" și că nu i-a mai rămas la dispoziție "decât să brutalizeze cetățeni ucraineni pentru ca aceștia să capituleze, dar ei nu vor face asta". După această scurtă declarația, Biden a încheiat conferința de presă. În Rusia, lucrurile nu stau deloc bine. Atmosferă de înmormântare la televiziunea publică rusă, Rossia-1, în emisiunea Olgăi Skabeeva: corespondentul de pe front al acestui post a sugerat că Hersonul este la un pas de a fi preluat de ucraineni. Mai mult, pe front, Putin se bazează pe mercenarii Wagner. Busculată de contraofensiva ucraineană, Rusia a înregistrat regrese în Ucraina şi a pierdut sectoare-cheie pe front, cu excepţia notabilă a Bahmut, unde ea avansează datorită mercenarilor grupului paramilitar Wagner, trupe auxiliare considerate acum indispensabile, relatează miercuri AFP într-o amplă analiză. Citește și: Putin se mai bazează cu adevărat în teren în Ucraina pe mercenarii de la Wagner, cea mai profesionistă forță rusă în prezent

Putin confirmă că n-are rachete multe (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Putin confirmă că n-are rachete multe

Putin confirmă că n-are rachete multe. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri asupra unei "catastrofe globale" în cazul unei "confruntări directe" între Rusia şi NATO pe teritoriul Ucrainei, transmite agenţia EFE. Vrea "simţul raţiunii" de la NATO "Participarea oricărei forţe globale într-un contact direct, într-o confruntare directă cu armata rusă, este un pas foarte periculos care poate conduce la o catastrofă globală", a spus Putin la o conferinţă de presă la finalul unui summit regional desfăşurat la Astana, în Kazahstan. Răspunzând unei întrebări despre o eventuală desfăşurare de trupe ale NATO în Ucraina, liderul de la Kremlin şi-a exprimat încrederea că în cele din urmă va prevala "simţul raţiunii" în rândul celor care susţin o asemenea opţiune. Declaraţia sa coincide cu a 60-a aniversare a Crizei Rachetelor din Cuba din 1962, care a adus atunci SUA şi URSS în pragul celui de-al Treilea Război Mondial. Germania, criticată că nu vrea gaz rusesc Putin a mai spus despre NATO că decizia Germaniei de a prioritiza obligaţiile sale faţă de Alianţă în detrimentul propriilor interese economice este o "eroare" ce "are consecinţe negative pentru zona euro, în general, şi pentru Germania, în special". Consiliul de Securitate al Rusiei, condus de Putin, a avertizat săptămâna aceasta că, dacă Ucraina aderă la NATO, un asemenea "pas ar însemna o escaladare garantată către al Treilea Război Mondial". La conferinţa de presă din capitala kazahă el a mai spus, printre altele, că au fost mobilizaţi circa 222.000 din cei 300.000 de rezervişti prevăzuţi în ordinul său din 21 septembrie şi circa 16.000 dintre aceştia sunt deja angajaţi în luptă în Ucraina, promiţând că nu va exista vreo altă mobilizare în plus faţă de aceasta pe care a considerat-o necesară pentru a putea ţine o linie a frontului de circa 1.100 de kilometri. Putin confirmă că n-are rachete multe El a promis de asemenea că nu va ordona noi bombardamente masive asupra infrastructurilor ucrainene, ca represalii după explozia de pe podul Crimeii, susţinând că doar șapte din cele 29 de astfel de obiective stabilite de armata rusă nu au fost încă distruse, însă respectivele obiective neafectate sunt în continuare o ţintă, "dar mai încolo, vom vedea". Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Preşedintele rus a mai afirmat că încă nu a decis dacă va participa în noiembrie la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede "necesitatea" unei întrevederi cu omologul său american Joe Biden, care la rândul său a spus mai devreme săptămâna aceasta că nu vede "vreo raţiune" de a se întâlni acum cu Putin.

Putin simte lipsa gazului vândut Europei (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin simte lipsa gazului vândut Europei

Putin simte lipsa gazului vândut Europei. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a propus joi omologului său turc Recep Tayyip Erdogan crearea în Turcia a unui centru de distribuţie pentru exportul gazelor ruseşti către Europa, idee prezentată iniţial de liderul de la Kremlin în ziua anterioară la o conferinţă energetică la Moscova, transmite AFP. Putin simte lipsa gazului vândut Europei "Am putea examina posibilitatea de a crea pe teritoriul turc un hub gazier pentru livrări către alte ţări", în special către Europa, a spus Putin la o întâlnire cu Erdogan, în marja unui forum regional în Kazahstan. Preşedintele rus a lăudat Turcia, care s-a dovedit a fi "itinerariul cel mai sigur pentru livrările" de gaze ruseşti, în timp ce transportul acestor gaze spre Europa este sistat în urma avarierii gazoductelor Nord Stream, sabotaje puse de Putin pe seama celor despre care a afirmat miercuri că doresc ruperea legăturilor Europei cu Rusia. Un eventual nod de distribuţie a gazelor în Turcia ar putea servi de asemenea la "definirea preţurilor" acestora, "astăzi exorbitante", astfel că "am putea reglementa preţurile fără să implicăm politica", a mai spus Putin. Nimic despre războiul dus în Ucraina Pe de altă parte, o eventuală mediere turcă în conflictul din Ucraina nu a fost evocată la începutul întrevederii Putin-Erdogan. Kremlinul anunţase miercuri că aşteaptă o propunere concretă în acest sens din partea Turciei. În schimb, preşedintele turc i-a propus omologului său rus la întâlnirea lor de joi ajutorul Turciei pentru ca Rusia să-şi poată exporta îngrăşămintele chimice spre ţările sărace. "Subliniem că dorim să consolidăm acordul de la Istanbul (pentru exportul cerealelor din Ucraina), care de asemenea cuprinde exportul de îngrăşăminte din Rusia către ţările subdezvoltate prin Turcia", a spus Erdogan în faţa presei alături de Putin, înaintea începerii întrevederii. "Am putea colabora asupra stabilirii acestor ţări. Este important să ne axăm pe ţările sărace, mai degrabă decât pe cele dezvoltate", a adăugat Erdogan, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. Ankara studiază propunerea Moscovei Cât despre propunerea lui Putin asupra creării unui centru de distribuţie a gazelor în Turcia, Erdogan s-a limitat să amintească în această apariţie în faţa presei de colaborarea bună cu Moscova în construcţia primei centrale atomoelectrice turce. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Ministrul său al Energiei, Fatih Donmez, declarase miercuri că propunerea făcută public mai devreme în aceeaşi zi de preşedintele rus Vladimir Putin de a face din Turcia un centru de distribuţie a gazelor către Europa este nouă pentru Ankara şi ea va trebui studiată în detaliu, dar o consideră realizabilă din punct de vedere tehnic. Directorul general al societăţii ruse Gazprom, Alexei Miller, a semnalat la rândul său că această companie este pregătită din punct de vedere tehnic să construiască noi gazoducte prin Marea Neagră către Turcia (pe lângă cel deja existent, TurkStream), şi de acolo către UE.

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean. După recrutarea unor deţinuţi pentru trupele de mercenari, în Rusia a început încorporarea voluntarilor din închisori şi în armată, transmite marţi dpa. Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean Conform unor activişti pentru drepturile civile şi a unor relatări din presă, cei înrolaţi urmează să fie trimişi pe frontul din Ucraina. "De la sfârşitul lui septembrie, Ministerul Apărării a început să recruteze deţinuţi", afirmă portalul independent de presă de investigaţii Vajnîie Istori (Povestiri Importante). Situl rusesc critic la adresa Kremlinului relatează despre vizite ale reprezentanţilor armatei în colonii penale din regiunile Riazan de lângă Moscova şi Stavropol din nordul Caucazului. Activiştii din organizaţia Gulagu.net informaseră anterior despre încercări de recrutare în regiunea Nijni Novgorod. Wagner a dat tonul Grupul de mercenari Wagner, finanţat de Evgheni Prigojin - un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin - recruta încă din vară deţinuţi pentru războiul din Ucraina. Într-o înregistrare video difuzată în reţelele sociale, Prigojin le promitea personal unor deţinuţi că vor fi eliberaţi dacă se angajează să lupte timp de şase luni. Vajnîie Istori susţine că generalii din armata rusă fac promisiuni similare: deţinuţii înrolaţi vor fi eliberaţi la sfârşitul conflictului. Se pare că ei vor fi încadraţi într-o unitate specială, numită "Furtuna", şi că Ministerul Apărării preferă foşti membri ai serviciilor de securitate, care ar putea avea experienţă de luptă. G7 sprijină Ucraina cât e nevoie G7 (Grupul celor şapte naţiuni puternic industrializate - SUA, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Canada) va continua să sprijine Ucraina "atât timp cât este necesar" pentru a face faţă invaziei ruse şi consecinţelor economice ale acesteia, au anunţat miercuri miniştrii de Finanţe, într-un comunicat comun, după o reuniune la Washington, relatează AFP. Grupul ţărilor occidentale a dat asigurări, de asemenea, că va continua să lucreze la mecanismul ce permite impunerea concretă a unui plafon la preţul petrolului rusesc, salutând intrarea Australiei în rândul ţărilor care susţin această acţiune de limitare a capacităţilor financiare ale Kremlinul de a continua conflictul. "Crimă de război" Liderii G7 au promis, de asemenea, marţi "să-i ceară socoteală preşedintelui rus Vladimir Putin" după intensificarea atacurilor cu rachete ruseşti în ultimele două zile asupra Ucrainei. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței "Condamnăm aceste atacuri în cel mai vehement mod cu putinţă şi reamintim că atacurile nediscriminatorii împotriva populaţiei civile nevinovate constituie o crimă de război", au transmis Moscovei liderii G7 într-un comunicat, după o reuniune de urgenţă desfăşurată în format de videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Putin, furios, promite răspunsuri severe armate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate

Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate. Preşedintele rus Vladimir Putin a promis luni riposte "severe" în cazul unor noi atacuri ucrainene contra Rusiei, la două zile după distrugerea parţială a podului Crimeii, infrastructură strategică şi simbol al anexării peninsulei omonime de către Rusia. Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate "Dacă tentativele de atentate teroriste asupra teritorului nostru continuă, răspunsurile Rusiei vor fi severe şi amploarea lor va corespunde nivelului ameninţărilor respective. Nimeni nu trebuie să aibă nici cel mai mic dubiu", a spus liderul rus în deschiderea unei reuniuni televizate a Consiliului de Securitate Naţională al Federaţiei Ruse. El a indicat că Rusia a lansat o campanie "masivă" de bombardamente asupra Ucrainei în replică la atacul "terorist" care a avariat podul Crimeii. Anterior, Kremlinul declarase că exploziile care au zguduit luni Kievul fac parte din ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială". "Totul se întâmplă în cadrul operaţiunii militare speciale", a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, unei întrebări legate de exploziile din Kiev şi din alte oraşe ucrainene. Bombardamente de mare amploare Bombardamente ruse de o amploare fără precedent în ultimele luni au lovit Ucraina luni dimineaţa. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, zeci de rachete lansate de forţele ruse au lovit capitala Kiev şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir. Citește și: BREAKING Trei rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Republica Moldova. Rachetele „prezentau pericol” pentru infrastructură și aeronave civile În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră