duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: venituri

35 articole
Mediu

Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar

Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar. Inflaţia record din ultima perioadă înghite tot mai mult din veniturile lunare ale românilor. Cheltuilelile au crescut în primul trimestru atât de mult, încât sunt aproape egale cu tot ce câştigă o persoană, arată statisticile oficiale. Cei mai mulţi bani se duc pe facturi. Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar Venitul mediu pe cap de locuitor in România a ajuns la aproape 2.500 de lei, dar cheltuielile au urcat și ele la 2.200 de lei. Asta înseamnă că rămân 300 de lei pentru ale cheltuieli, 12 procente din buget. Peste 60% dintre cheltuieli sunt pentru consum, apoi plata facturilor, impozitelor și taxelor și doar 0,2 procente sunt bani pentru investit. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Achiziția de alimente și băuturi ocupă cea mai mare pondere din cheltuieli - 40%, urmează plata facturilor cu aproximativ 20%, iar cheltuielile de transport - 7%. Pentru sport, recreere și cultură, alocăm doar 1,7 % din buget, iar pentru educație, doar 0,6% din bugetul lunar. Specialiștii atrag atenția ca lipsa activităților de recreere poate afecta viața românilor pe termen lung și chiar sănătatea.

Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar (sursa: INS)
ANAF demarează controale masive din 1 iulie (sursa: Captura foto)
Eveniment

ANAF demarează controale masive din 1 iulie

ANAF demarează controale masive din 1 iulie. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va demara din 1 iulie controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane, a anunţat vineri preşedintele instituţiei, Lucian Ovidiu Heiuş, în cadrul unei conferinţe de presă. "Începând cu 1 iulie, ANAF va începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane. Este o jignire pentru oamenii cinstiţi care muncesc greu, uneori de dimineaţa până seara, să vadă că în jurul lor alţii îşi cumpără case care se învârt după soare, îşi achiziţionează maşini exorbitant de scumpe, şi ei nu au lucrat o zi în viaţa lor şi nu au plătit un impozit. ANAF demarează controale masive din 1 iulie Este, de asemenea, nedrept pentru agenţii economici, care majoritatea lor îşi desfăşoară business-urile corect, îşi plătesc taxele şi impozitele la timp, iar alţi patroni fac evaziune fiscală, folosesc muncă la negru, se îmbogăţesc nemeritat şi nu plătesc niciun impozit în viaţa lor. Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că aceste mecanisme sunt dăunătoare atât bugetului de stat, dar în acelaşi timp creează şi o mare frustrare în rândul societăţii româneşti, creând chiar modele antisociale. Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează cu opulenţa şi luxul pe cere îl afişează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constaţi că ele sunt aproape inexistente", a declarat Lucian Ovidiu Heiuş. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină El a spus că în aceste zone se vor concentra controalele pentru a verifica dacă averile acumulate sunt în concordanţă cu veniturile obţinute. Persoanele fizice sunt vizate Preşedintele ANAF a menţionat că a transmis Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice să realizeze o analiză de risc şi s-a pornit de la 20 de milioane de CNP-uri. "Făcându-se această analiză de risc am constatat cu stupoare şi cu revoltă, de-a dreptul, că 561.000 de persoane, de CNP-uri, au acumulat, şi am luat doar 4 ani, 2016, 2017, 2018 şi 2019, anul 2020 o să-l finalizăm la sfârşitul lunii septembrie, iar anul 2021 probabil la sfârşitul anului, atenţie, au acumulat 561.000 de persoane o diferenţă între veniturile estimate de noi şi veniturile declarate şi impozitate de 20 de miliarde de euro. Practic, cum am făcut această analiză? Am luat din bazele noastre de date, ale ANAF-ului şi din bazele de date ale altor instituţii ale statului, primării în special şi conturi bancare, şi am văzut în fiecare an ce bunuri mobile şi imobile s-au achiziţionat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele de bani în conturile bancare, cu ce sume şi-au creditat propriile societăţi, cu ce sume şi-au majorat capitalurile societăţilor pe care le au, sau ce alte cheltuieli au putut să angajeze. Sunt convins că nu am reuşit să găsim toate cheltuielile pe care le-au angajat, că nu avem bazele de date suficient de bine puse la punct, şi după aceea am luat şi am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat", a afirmat şeful ANAF, potrivit Agerpres. Acesta a explicat că legea spune că dacă există o diferenţă de 10% dintre venitul estimat şi venitul declarat, dar nu mai puţin de 50.000 de lei, deja există o neconcordanţă la declarare şi există un risc în acest domeniu.

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Cât costă noile creșteri salariilor bugetari

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari: 2,3 miliarde de lei, pentru ultimele luni din 2022, arată datele consultate de site-ul Profit. Pentru un întreg an, cheltuielile vor fi de patru miliarde de lei. „Creșterea de 2,251 de posturi ocupate în martie este în linie cu media lunară de până acum a Guvernului Ciucă, de 2.304/lună în primele trei luni de mandat, cel mai alert ritm de majorare a numărului de bugetari din ultimii cinci ani”, mai arată Profit. Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Potrivit Profit, România este pentru al cincilea an consecutiv lider în UE la capitolul cheltuieli de personal, ca procent din veniturile încasate. În 2021, 33,8% din veniturile la buget au fost consumate pe salariile bugetarilor. Pe locul II era Malta, cu un procent de 32,5%, iar pe trei se afla Letonia - 31,3%. Deputații au votat, marți, o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Majorările, până în 25%, au fost propuse fără nici un studiu de impact sau vreo fundamentare. Iată propunerile adoptate: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu Chestionat de ziariști în legătură cu lipsa studiului de impact bugetar al acestor creșteri, Ciolacu a spus că ”există o socoteală făcută la Minsiterul de Finanțe. Este o provocare: cine devine eficient și știe să managerieze ministerul, va face față. Cine nu, va pleca”.

Comuna cu venituri cât trei orășele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Comuna cu venituri cât trei orășele

Comuna cu venituri cât trei orășele: la capitolul "Venituri totale", administraţia Miroslavei o urmăreşte strâns pe cea a municipiului Paşcani. Comuna cu venituri cât trei orășele Datele centralizate de Ministerul Finanţelor Publice arată că prima a înregistrat anul trecut 69 de milioane de lei, în timp ce a doua a avut 72 de milioane. În 2020, diferenţa era de 12 milioane de lei. Citește și: Primele patru luni din 2022: zero sume absorbite din PNRR și scădere puternică a investițiilor, față de 2021. Au explodat cheltuielile cu dobânzile și asistența socială În acelaşi timp, Miroslava a avut cheltuieli de personal nouă milioane de lei, în timp ce Primăria Paşcani a alocat peste 16 milioane la acest capitol – e adevărat că la o populaţie aproape dublă faţă de cea din comuna suburbană Iaşiului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Politică

Câciu şi PSD refuză creşterea veniturilor

PNL, atac deschis la partenerii de guvernare: când se opun reducerii CAS, ministrul Adrian Câciu şi PSD refuză creşterea veniturilor tuturor românilor, susține formațiunea condusă de Florin Cîțu. PNL atrage atenţia că ministrul PSD al Finanţelor, Adrian Câciu, ar trebui să ştie că măsura de reducere a CAS cu 5% este pozitivă pentru toţi românii şi pentru economie, potrivit unui comunicat de presă al partidului. Reducerea CAS de la 25% la 20% înseamnă o creştere a salariului mediu cu 317 lei. PNL: Câciu şi PSD refuză creşterea veniturilor „Este singura modalitate corectă şi nediscriminatorie de creştere a veniturilor românilor, atât a celor care lucrează la stat, cât şi a celor din mediul privat. Măsura de reducere a contribuţiilor cu 5% ar avea impact pozitiv şi asupra unei părţi dintre pensionari care, începând din acest an, trebuie să achite contribuţia la sănătate. Mai mult, ministrul PSD de Finanţe se opune creşterii veniturilor românilor, în condiţiile în care preţurile la alimente, medicamente, combustibili, dar şi dobânzile cresc”, mai spune sursa citată de news.ro. Liberalii mai susţin că este discriminatoriu că PSD se opune creşterii salariilor din mediul privat, în timp ce susţine doar creşterea salariilor bugetarilor: „Prin această măsură, reducerea contribuţiilor cu 5%, PNL urmăreşte creşterea veniturilor tuturor românilor. Este singura variantă prin care salariile tuturor angajaţilor, de la stat şi din privat, pot creşte”. „În ciuda dezinformărilor din spaţiul public, scăderea contribuţiilor creşte salariul net şi nu afectează pensia. Punctajul la pensii se calculează în funcţie de salariul brut, nu de valoarea contribuţiei. PNL subliniază că măsura de reducere a contribuţiilor cu 5% ar avea impact pozitiv şi asupra unei părţi dintre pensionari care începând din acest an trebuie să plătească CAS”, mai arată sursa menţionată. Câciu spune că PNL nu știe aritmetica de clasa a II-a Reacţia vine după ce Adrian Câciu a afirmat, vineri la Bistriţa, că exclude ferm varianta reducerii CAS cu 5% şi că nu a existat la nivelul Executivului o asemenea discuţie. „A fost vreodată valabilă reducerea CAS? A fost declarativ, din partea unui analist economic, înţeleg, şi, în rest, dacă prezintă o soluţie din perspectiva unei sustenabilităţi fiscal-bugetare, dar mai ales a unei sustenabilităţi a vieţii oamenilor la care se raportează, putem să o luăm în calcul. La nivel guvernamental, această discuţie nu a avut loc. Cred că oricine poate să deschidă o carte de aritmetică de clasa a doua, poate vedea care este efectul, fără să ştie economie neapărat, dar poate vedea cât de toxic este acest efect. Nu trebuie să înşelăm oamenii, sunt şi alte măsuri de a creşte veniturile oamenilor şi ale angajaţilor. Nu trebuie să păcălim oamenii, am mai văzut în anii trecuţi pe cineva care spunea «taxe zero pe salariul minim»”, a precizat ministrul de Finanţe. Citește și: Mulțumită lui Putin, Ucraina are mai multe tancuri decât la începutul războiului – analiză surse publice, citată de presă

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră