duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

vechime

17 articole
Eveniment

O perioadă de muncă omisă îți poate micșora pensia: cum verifici calculul și cum corectezi datele

Anii lucrați care nu apar în calculul pensiei nu sunt neapărat pierduți. Uneori, o perioadă nu a fost dovedită prin documentele necesare. Alteori, angajatorul a transmis date greșite sau casa de pensii a omis informații aflate deja în dosar. Pentru pensionar, primul pas este să afle exact ce lipsește și din ce motiv. De răspuns depind documentele necesare, instituția căreia trebuie să i se adreseze și posibilitatea de a primi diferențe de pensie pentru trecut. Verifică mai întâi dacă perioada lipsește cu adevărat Pune alături decizia de pensie, anexele de calcul primite, carnetul de muncă și adeverințele depuse. Citește și: Cât costă actele pentru recalcularea pensiei: ce verifici înainte să plătești și când poți primi bani în plus Notează intervalul care pare omis, angajatorul și documentul care dovedește activitatea. Nu compara doar două totaluri. Cere casei de pensii situația perioadelor valorificate și o explicație scrisă pentru intervalul despre care ai nelămuriri. În contul personal de pe portalul CNPP pot fi consultate stagiile lunare și anuale de după aprilie 2001, declarațiile angajatorilor și informații preluate din carnetul de muncă. Pentru stagiul realizat după 1 aprilie 2001, poți solicita și o adeverință de la casa teritorială de pensii. Lipsa unei perioade dintr-un raport online nu dovedește, singură, că ea a fost omisă din calcul. De exemplu, un raport despre stagiile de după aprilie 2001 nu este documentul potrivit pentru a verifica munca din 1988. Totodată, lipsa vechimii și lipsa unor venituri sunt probleme diferite. Dacă perioada apare, dar anumite câștiguri nu au fost incluse, trebuie clarificată dovada veniturilor, nu dovedită din nou întreaga activitate. Pentru munca de dinainte de aprilie 2001, pornește de la carnet Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, dovada vechimii se face cu carnetul de muncă sau cu celelalte acte admise de lege. Citește și: Bani în plus la pensie și pensionare mai devreme: cum verifici dacă ai grupele de muncă trecute corect în carnet Verifică datele de angajare și de încetare, eventualele transferuri și înscrierile neclare. Dacă informația este incompletă ori greșită, cere fostului angajator sau deținătorului legal al arhivei documente care să clarifice intervalul. Identifică exact firma, perioada și numele purtat atunci. Să luăm, de pildă, cazul cuiva care a lucrat între ianuarie 1987 și decembrie 1989. În documentele de calcul observă doar anii 1988 și 1989. Dacă anul 1987 era dovedit clar prin carnetul depus inițial, trebuie verificată o posibilă eroare a casei de pensii. Dacă dovada lipsea și este obținută acum, situația presupune valorificarea unui document nou. Înainte să plătești o adeverință, cere să ți se precizeze ce informație lipsește. Poți evita astfel o cheltuială pentru un act care repetă date deja acceptate. După 1 aprilie 2001, verifică declarațiile angajatorului Pentru această perioadă, evidența pensiilor se bazează pe declarațiile nominale de asigurare. Citește și: Femeile din România se pot pensiona cu cinci ani mai devreme, fără penalizare: ce condiții trebuie îndeplinite Dacă lipsesc luni ori datele sunt greșite, angajatorului trebuie să i se ceară verificarea și depunerea declarațiilor necesare corectării. CNPP precizează că declarațiile rectificative pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 2011 se depun la casa teritorială de pensii de care aparține angajatorul. Pentru perioadele începând cu ianuarie 2011, acestea se depun la ANAF. Să luăm exemplui cuiva căruia îi lipsesc mai, iunie și iulie 2013, deși a lucrat fără întrerupere. Persoana cere în scris fostului angajator să verifice declarațiile pentru cele trei luni. Dacă se confirmă o eroare, angajatorul depune rectificările la ANAF. Pensionarul solicită apoi casei de pensii verificarea preluării datelor și valorificarea lor în dosarul său. Important este să fie păstrate cererile, numerele de înregistrare și răspunsurile. O promisiune telefonică nu arată dacă rectificarea a fost depusă și acceptată. Ce faci dacă firma nu mai există sau CNP-ul a fost greșit În cazul unui angajator radiat, normele permit, în condițiile prevăzute de acestea, alte dovezi: carnetul de muncă, certificate cu date din registrele salariaților, adeverințe ale deținătorilor legali de arhivă ori hotărâri judecătorești. Citește și: Penalizarea pensiei anticipate poate dispărea mai devreme: când poți primi sute de lei în plus Imposibilitatea angajatorului de a depune declarația se dovedește, potrivit normelor, prin documentul de la registrul comerțului care atestă radierea. Cere casei de pensii să precizeze actele necesare pentru perioada ta. Simplul fapt că nu reușești să contactezi firma nu este echivalent cu radierea ei. Există și situația distinctă a datelor personale greșite. Dacă declarațiile conțin erori de nume sau CNP, documentele oficiale doveditoare pot fi prezentate direct casei teritoriale de pensii pentru rectificarea identificării. Recalculare sau revizuire: diferența care contează pentru bani Recalcularea permite adăugarea unor stagii sau venituri nevalorificate, pe baza documentelor prezentate. CNPP include aici și situațiile în care declarațiile rectificative modifică datele folosite inițial. Drepturile rezultate se acordă, ca regulă, din luna următoare înregistrării cererii. Dacă, de exemplu, cineva obține în octombrie 2026 o adeverință pentru un an de muncă nedovedit anterior și depune cererea în aceeași lună. Dacă documentul este acceptat și produce o majorare, drepturile recalculate se acordă începând cu noiembrie 2026. Nu primește automat diferențe pentru toți anii de când este pensionară. Revizuirea urmărește corectarea diferențelor dintre pensia stabilită sau plătită și cea legal cuvenită. Este procedura care trebuie analizată când datele erau deja disponibile, dar au fost prelucrate greșit. Pentru diferențele rezultate din revizuire, regula generală privește termenul de prescripție de trei ani. Există însă o excepție importantă: pentru anumite erori materiale sau de calcul intervenite în prelucrarea și redactarea datelor, legea înlătură prescripția la recuperarea de către pensionar a sumelor neplătite. Nu orice dispută asupra dosarului intră automat în această excepție. Cum formulezi cererea O cerere utilă identifică problema concretă. Citește și: Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate Precizează numărul dosarului, decizia vizată, perioada lipsă, fostul angajator și dovezile disponibile. Menționează dacă actele au fost depuse anterior sau sunt prezentate pentru prima dată. Poți explica, de exemplu, că intervalul ianuarie–decembrie 1987 apare la anumite pagini din carnetul depus la pensionare, dar nu îl regăsești în calcul. Cere verificarea valorificării lui, motivul eventualei excluderi și corectarea drepturilor, dacă se confirmă omisiunea. Anexează documentele relevante și păstrează dovada depunerii. Pentru recalculare există formularul din anexa nr. 16 la normele legii pensiilor. Cât durează și cum contești o decizie Cererea de recalculare se soluționează în 45 de zile de la înregistrare, cu posibilitatea prelungirii cu 30 de zile dacă sunt necesare documente sau operațiuni suplimentare. Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus Decizia casei de pensii poate fi contestată la instanța competentă în 45 de zile de la comunicare. Nu presupune că o cerere de explicații depusă la ghișeu suspendă acest termen. Păstrează și dovada datei la care ai primit decizia. Ea poate conta la stabilirea termenului de contestare. Dacă nu mai găsești carnetul sau arhiva În situațiile excepționale prevăzute de articolul 135 din legea pensiilor, poate fi folosită arhiva electronică a carnetelor de muncă. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Sunt necesare condițiile legale, inclusiv concordanța dintre datele introduse și carnetul scanat; verificarea se cere casei de pensii. Separat, Codul muncii permite reconstituirea în instanță a vechimii de până la 31 decembrie 2010 pentru persoanele care nu posedă carnet de muncă, pe baza înscrisurilor și a altor probe admise. Această procedură nu dovedește automat orice salariu sau grupă de muncă pretinsă. Recunoașterea perioadei poate influența și punctele de stabilitate O perioadă contributivă omisă poate conta atât la punctajul aferent muncii, cât și la punctele de stabilitate, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru depășirea a 25 de ani contributivi. Totuși, corectarea dosarului nu garantează întotdeauna o creștere imediată a sumei încasate. Pentru pensiile recalculate în 2024 cu păstrarea cuantumului mai avantajos, noul calcul poate rămâne sub suma protejată aflată în plată. Important este ca răspunsul casei de pensii să arate ce perioadă a fost recunoscută, cum influențează calculul și de la ce dată produce efecte financiare. Astfel, pensionarul poate verifica nu doar dacă anii au fost adăugați, ci și dacă drepturile rezultate au fost stabilite corect.

O perioadă de muncă omisă îți poate micșora pensia: cum verifici calculul și cum corectezi datele
Bani în plus la pensie și pensionare mai devreme: cum verifici dacă ai grupele de muncă trecute corect în carnet
Eveniment

Bani în plus la pensie și pensionare mai devreme: cum verifici dacă ai grupele de muncă trecute corect în carnet

Ai lucrat ani întregi într-o fabrică, într-un atelier cu noxe sau într-un loc de muncă periculos, dar în carnetul de muncă nu apare grupa corespunzătoare? O înregistrare incompletă poate influența atât valoarea pensiei, cât și momentul pensionării. Totuși, lipsa mențiunii din carnet nu înseamnă automat pierderea drepturilor: perioadele respective pot fi dovedite prin adeverințe întocmite pe baza documentelor din arhivă. Pentru aceasta, trebuie să știi ce să verifici, cui să te adresezi și ce acte să ceri. Ce sunt grupele de muncă și pentru ce perioade se aplică Grupele I și a II-a de muncă sunt încadrări folosite pentru activitatea desfășurată înainte de 1 aprilie 2001, în locuri de muncă pentru care legislația recunoștea condiții deosebite de dificultate, nocivitate sau pericol. Citește și: Stagiul de cotizare în 2026: greșeala banală din cauza căreia mulți români pot pierde bani la pensie Grupa I oferea, în general, o protecție mai mare decât grupa a II-a. Încadrarea depindea însă de activitatea concretă, de locul de muncă și de regulile aplicabile în perioada respectivă. Nu orice persoană care a lucrat într-o fabrică beneficiază automat de grupă de muncă. Nici denumirea meseriei nu este suficientă. Doi salariați cu aceeași calificare puteau avea încadrări diferite, în funcție de secție, operațiunile efectuate și timpul petrecut în condițiile respective. Ordinul nr. 50/1990, unul dintre actele importante pentru aceste încadrări, prevedea nominalizarea persoanelor de către conducerea unității împreună cu sindicatele, în funcție de condițiile concrete de muncă. După 1 aprilie 2001, legislația utilizează categoriile condiții normale, condiții deosebite și condiții speciale. Acestea nu reprezintă o simplă schimbare de denumire: continuarea activității în aceeași întreprindere nu dovedește, singură, păstrarea unei încadrări avantajoase după această dată. Cum influențează grupele de muncă valoarea pensiei Activitatea recunoscută în grupele de muncă aduce puncte suplimentare, care se adaugă celor calculate pe baza veniturilor. Citește și: Penalizarea pensiei anticipate poate dispărea mai devreme: când poți primi sute de lei în plus Potrivit regulii generale din Legea nr. 360/2023, pentru fiecare lună eligibilă se acordă 0,25 puncte în cazul grupei a II-a sau al condițiilor deosebite și 0,50 puncte în cazul grupei I sau al condițiilor speciale. Pentru anumite activități miniere în subteran și activități nucleare, prevăzute expres de lege, există reguli distincte. Pentru a afla cât aduce grupa la pensie, trebuie făcută trecerea de la punctajul lunar la cel anual. Punctele suplimentare se includ în punctajele lunare, care se adună pentru fiecare an calendaristic, iar suma se împarte la 12. Punctajele anuale intră apoi în totalul utilizat la calculul pensiei. De exemplu, pentru un an întreg recunoscut integral în grupa a II-a, cele 12 luni aduc, fiecare, câte 0,25 puncte suplimentare. Calculul este: 12 × 0,25 ÷ 12 = 0,25 puncte suplimentare la punctajul anual. Pentru un an întreg în grupa I, calculul este: 12 × 0,50 ÷ 12 = 0,50 puncte suplimentare la punctajul anual. Dacă numai șase luni dintr-un an sunt recunoscute integral în grupa a II-a, contribuția lor este de 6 × 0,25 ÷ 12 = 0,125 puncte. Împărțirea se face tot la 12, chiar dacă activitatea în grupă a acoperit numai o parte din an. Câți bani reprezintă zece ani de grupă În 2026, valoarea punctului de referință, cu care se înmulțește numărul total de puncte pentru stabilirea pensiei, este de 81 de lei. Citește și: Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate Pentru zece ani întregi recunoscuți integral în grupa a II-a, rezultă 10 × 0,25 = 2,5 puncte suplimentare. Înmulțite cu 81 de lei, acestea reprezintă 202,50 lei în calculul pensiei lunare. Pentru zece ani întregi recunoscuți integral în grupa I, rezultă 10 × 0,50 = 5 puncte suplimentare, echivalentul a 405 lei în calculul pensiei lunare. Cu cât te poți pensiona mai devreme Grupele de muncă pot permite și reducerea vârstei standard de pensionare. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Pentru grupa a II-a, valorificată ca stagiu în condiții deosebite, reducerea este de patru luni pentru fiecare an întreg, în limita a șapte ani. Pentru grupa I și/sau condiții speciale, reducerea este de șase luni pentru fiecare an întreg, în limita a zece ani. Aceste reduceri presupun realizarea stagiului complet de cotizare contributiv aplicabil persoanei, potrivit eșalonării legale. Nu este suficient să existe câțiva ani de grupă în carnet. Pentru anumite activități speciale există alte reguli. De exemplu, zece ani întregi de grupa a II-a recunoscuți integral pot reduce vârsta standard cu trei ani și patru luni. Zece ani de grupa I pot aduce o reducere de cinci ani. Pensionarea în aceste condiții este pensie pentru limită de vârstă cu vârsta standard redusă; nu presupune penalizarea specifică pensiei anticipate. Ce înseamnă „sporul de vechime” pentru grupele de muncă Pentru activitatea desfășurată înainte de 1 aprilie 2001, încadrarea în grupele de muncă poate aduce și o perioadă suplimentară la vechime: șase luni pentru fiecare an întreg lucrat în grupa I și trei luni pentru fiecare an întreg lucrat în grupa a II-a. Potrivit precizărilor CNPP, acest beneficiu se acordă dacă persoana a acumulat cel puțin cinci ani în grupele I și/sau a II-a, calculați ca echivalent al activității desfășurate 100% în aceste condiții. Dacă încadrarea a fost pentru numai o parte din program, durata se calculează proporțional cu timpul efectiv lucrat în grupă. Această proporționalitate nu elimină pragul de cinci ani. Cei care au lucrat mai puțin de cinci ani nu pierd însă toate avantajele grupei. Condiția privește sporul de vechime, nu punctele suplimentare acordate lunar la calculul pensiei. De exemplu, o persoană cu trei ani recunoscuți integral în grupa a II-a poate primi punctele suplimentare aferente celor 36 de luni, chiar dacă nu îndeplinește condiția pentru sporul de vechime. Perioada adăugată ca spor este necontributivă și nu generează puncte de stabilitate. Ea trebuie deosebită de anii efectiv munciți, pentru care s-au datorat contribuții. Cum afli în ce grupă ai fost încadrat Începe cu vechiul carnet de muncă și cu adeverințele pe care le deții. Pentru fiecare perioadă care te interesează, verifică dacă sunt indicate grupa, intervalul exact, procentul din program și temeiul legal. Procentul contează. Regula generală pentru vechile grupe era de minimum 50% din program în grupa I și minimum 70% în grupa a II-a, cu excepțiile prevăzute de legislația aplicabilă. Perioada recunoscută se raportează la timpul efectiv lucrat în acele condiții. Dacă ești deja pensionar, compară actele cu decizia de pensie și anexele acesteia. Cere casei teritoriale de pensii o explicație scrisă privind perioadele valorificate în fiecare grupă și punctele acordate. Dacă încă lucrezi, solicită angajatorului confirmarea încadrării actuale. Pentru perioadele de după 1 aprilie 2001, verifică și evidența CNPP, construită pe baza declarațiilor angajatorilor. Când există erori, calea obișnuită este corectarea declarațiilor; normele prevăd și documente alternative pentru situațiile în care angajatorul nu mai poate face această corectare, în condițiile stabilite de lege. Ce faci dacă grupa lipsește sau este trecută greșit în carnet Pentru activitatea anterioară datei de 1 aprilie 2001, dovada poate fi făcută printr-o adeverință în original, conform anexei nr. 9 la Legea nr. 360/2023, eliberată de angajator, deținătorul legal al arhivei sau operatorul arhivistic autorizat care are dreptul să certifice datele. Adeverința trebuie să se bazeze pe documente verificabile întocmite înainte de 1 aprilie 2001: decizii de încadrare, acte privind nominalizarea salariaților ori încadrarea locurilor de muncă, contracte, documente de personal și alte înscrisuri relevante. În cererea trimisă fostului angajator sau arhivei, precizează numele purtat atunci, perioada lucrată, meseria, secția ori atelierul și solicită explicit adeverință privind încadrarea în grupa I sau a II-a de muncă. Atașează copii ale paginilor relevante din carnet și cere număr de înregistrare. O simplă adeverință de vechime, care confirmă numai că ai fost salariat, poate să nu lămurească încadrarea în grupă. Ce trebuie să conțină adeverința Înainte să o depui, verifică dacă documentul cuprinde datele de identificare, fostul angajator, perioadele exacte, meseria sau funcția, grupa, procentul lucrat, actul de nominalizare și temeiul juridic al încadrării. Modelul legal cere și confirmarea că adeverința se bazează pe documente verificabile din arhivă. Pentru adeverințele emise acum, normele cer completarea tuturor rubricilor modelului. Adeverințele mai vechi nu trebuie refăcute automat: cele întocmite legal potrivit regulilor de la momentul emiterii pot fi valorificate în continuare. Unde cauți actele dacă fabrica s-a desființat Primul pas este să afli cine a preluat arhiva. Poți începe cu societatea succesoare sau, dacă există informații despre procedura de închidere, cu lichidatorul. Arhivele Naționale pun la dispoziție o evidență a fondurilor preluate de operatorii economici autorizați. Căutarea după denumirea fostei întreprinderi poate indica deținătorul documentelor și datele sale de contact. Absența unui rezultat nu dovedește automat că arhiva a dispărut. Caută și după denumirile anterioare ale firmei. Dacă nu identifici deținătorul, cere îndrumare serviciului județean al Arhivelor Naționale din zona în care funcționa întreprinderea. Înainte să comanzi documentele, întreabă dacă arhiva acoperă anii și secția în care ai lucrat, dacă permite certificarea grupei și care este costul total al serviciului. Dacă documentele nu confirmă încadrarea Trebuie deosebite două situații: grupa a fost recunoscută, dar nu a fost înscrisă corect, sau salariatul consideră că trebuia încadrat în grupă, însă angajatorul nu a făcut acest lucru. În al doilea caz, problema poate necesita un litigiu privind recunoașterea încadrării. Deținătorul arhivei certifică informațiile din documente; simpla solicitare a unei adeverințe nu îi permite să stabilească o grupă nouă. Posibilitatea unei acțiuni și probele necesare trebuie analizate în funcție de activitate și de situația fostului angajator. Ce faci dacă ești deja pensionar Dacă obții o adeverință pentru o perioadă nevalorificată, depune la casa teritorială de pensii o cerere de recalculare, împreună cu documentul în original. Păstrează o copie și dovada depunerii. Pentru documentele noi valorificate prin recalculare, drepturile rezultate se acordă, ca regulă, din luna următoare înregistrării cererii, nu automat pentru toți anii de la pensionare. Dacă actele corecte existau deja în dosar, dar au fost prelucrate greșit, situația poate ține de revizuirea pensiei și trebuie semnalată distinct. Dacă noua decizie nu recunoaște perioada solicitată, verifică motivarea. Deciziile caselor teritoriale de pensii pot fi contestate la instanța competentă în 45 de zile de la comunicare. O cerere de explicații adresată casei de pensii nu trebuie confundată cu această contestație.

Cum poți verifica pensia online: talon electronic, vechime și cereri în noul portal CNPP
Eveniment

Cum poți verifica pensia online: talon electronic, vechime și cereri în noul portal CNPP

Pensionarii pot consulta talonul de pensie, pot verifica anumite date despre vechime și contribuții și pot trimite cereri către Casa Națională de Pensii Publice fără să se deplaseze de fiecare dată la ghișeu. Noul portal CNPP, lansat la 1 septembrie 2026, reunește aceste servicii într-un Spațiu Privat Virtual accesibil de pe calculator sau telefon. Crearea contului este gratuită, dar presupune verificarea identității solicitantului, deoarece documentele disponibile conțin date personale și informații despre veniturile din pensie. Cum se creează contul în noul portal CNPP Pentru deschiderea contului trebuie accesată pagina oficială my.cnpp.ro, iar apoi opțiunea „Înregistrează-te” sau „Creare cont”. Citește și: Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă Portalul oferă trei modalități de înregistrare: - prin depunerea cererii la ghișeu; - printr-o cerere semnată cu certificat electronic calificat; - prin intermediul unui cont ROeID activ. În formularul de înscriere sunt cerute, între altele, casa teritorială de pensii de care aparține solicitantul, numele, prenumele, adresa de e-mail și numărul de telefon. Adresa de e-mail trebuie să fie una la care persoana are acces, deoarece este utilizată pentru validarea contului și pentru comunicările ulterioare. CNPP a publicat și instrucțiuni video pentru fiecare metodă de creare a contului. Varianta cu prezentare la Casa de Pensii Un pensionar care nu are semnătură electronică și nici cont ROeID poate completa formularul online, după care urmează validarea adresei de e-mail și descărcarea unei cereri în format PDF. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Apoi, documentul trebuie: - descărcat și tipărit; - semnat de mână; - prezentat la casa teritorială de pensii aleasă în formular. Solicitantul trebuie să meargă la ghișeu cu cererea tipărită și semnată și cu actul de identitate. Prezența este necesară pentru ca funcționarul să verifice identitatea titularului și să aprobe activarea contului. Așadar, această metodă nu elimină prima deplasare la Casa de Pensii, dar, odată ce accesul a fost activat, numeroase solicitări și verificări ulterioare pot fi făcute de acasă. Contul poate fi creat integral online cu semnătură electronică Persoana care deține un certificat electronic calificat poate completa cererea și o poate semna digital. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Documentul este transmis către casa teritorială de pensii corespunzătoare domiciliului și este analizat de un operator. În această situație nu mai este necesară deplasarea la ghișeu. Nu este suficientă însă o simplă semnătură desenată sau inserată într-un document PDF: trebuie utilizată o semnătură electronică bazată pe un certificat calificat valabil. Înregistrarea prin ROeID nu necesită deplasare Cea mai simplă variantă pentru cine are deja identitate electronică este înregistrarea prin ROeID. Solicitantul trebuie să dețină în prealabil un cont activ în aplicația ROeID. După autentificarea inițială, contul personal din portalul CNPP este creat folosind datele personale verificate din ROeID. Nu mai sunt necesare tipărirea cererii și prezentarea la Casa de Pensii. Ulterior, conectarea în portal se poate face cu adresa de e-mail și parola sau prin ROeID, potrivit opțiunilor afișate de platformă. Ce documente și informații pot fi consultate CNPP precizează că un pensionar cu acces la portalul CNPP poate: - consulta talonul electronic de pensie; - vedea datele personale existente în sistemul public de pensii; - depune și vizualiza cereri; - urmări stadiul solicitărilor transmise; - consulta informații despre vechime, angajatori și contribuții; - vizualiza rapoarte și informații personalizate. Persoanele asigurate au putut consulta în serviciile electronice CNPP inclusiv informații preluate din carnetele de muncă, stagiile anuale și lunare înregistrate începând cu aprilie 2001 și date din declarațiile D112 transmise de angajatori. Documentele care apar efectiv în cont depind de categoria utilizatorului și de informațiile existente în bazele de date ale sistemului public de pensii. Noul portal include și un simulator complet. Astfel, persoanele asigurate își pot simula viitoarea pensie direct în platformă, pe baza stagiilor deja acumulate în sistem. Cum se activează și se descarcă talonul electronic Simpla creare a contului nu înseamnă neapărat că talonul va fi generat imediat. Pensionarii care nu au optat anterior pentru varianta electronică trebuie să intre în secțiunea „E-Talon” și să își exprime consimțământul prin bifarea opțiunii corespunzătoare. După acordarea consimțământului, documentul va fi generat și va putea fi consultat în secțiunea „E-Talon”. CNPP arată că în cont vor fi disponibile pentru vizualizare cel mult șase taloane. Din acest motiv, pensionarul ar trebui să descarce periodic documentele și să le păstreze pe calculator, telefon sau pe un alt dispozitiv. E-talonul nu apare obligatoriu în aceeași zi în care a fost activată opțiunea. Potrivit precizărilor publicate de CNPP în septembrie 2026, dacă acordul este exprimat în prima parte a lunii, documentul poate fi transmis în luna următoare. Dacă opțiunea este bifată mai târziu, talonul poate apărea în a doua lună după solicitare. Data-limită luată în calcul de sistem poate fi între 5 și 10 ale lunii, în funcție de calendar și de zilele libere legale. Ce se întâmplă cu utilizatorii vechiului portal Pensionarii care primeau deja documentul de informare în vechiul portal CNPP îl pot vedea automat în noul sistem începând cu drepturile aferente lunii august 2026. Ei nu trebuie să depună din nou cererea pentru trecerea la e-talon. Cei care nu solicitaseră anterior documentul electronic trebuie să acorde consimțământul din noua secțiune „E-Talon”. Dacă utilizatorul nu mai știe parola, portalul pune la dispoziție o procedură de resetare. Nu trebuie creat automat un al doilea cont pe o altă adresă de e-mail înainte de a se încerca recuperarea accesului la cel existent. Talonul din decembrie va fi trimis și pe hârtie Există o excepție importantă. Talonul aferent plății din luna decembrie conține cupoanele pentru călătoriile cu reducere de 50% sau 100%. Din acest motiv, CNPP precizează că documentul va fi transmis beneficiarilor și în format fizic. Prin urmare, alegerea e-talonului nu elimină expedierea pe hârtie a documentului din decembrie care conține aceste cupoane. Ce cereri pot fi transmise online Portalul permite trimiterea unor cereri și documente către casa teritorială de pensii, precum și urmărirea stadiului lor. Lista concretă poate varia în funcție de categoria solicitantului și de formularele activate în platformă. Printre formularele puse la dispoziție de CNPP se află cereri pentru: - acordarea pensiei pentru limită de vârstă; - acordarea pensiei anticipate, de invaliditate sau de urmaș; - recalcularea pensiei; - expertizarea medicală a capacității de muncă; - acordarea ajutorului de deces; - plata sumelor neîncasate de pensionarul decedat; - modificarea datelor beneficiarului; - schimbarea modalității de plată a pensiei; - transferarea dosarului la altă casă teritorială; - recalcularea pensiei de urmaș. Lista formularelor poate fi consultată pe pagina oficială a CNPP. Unele solicitări se completează direct în portal, iar pentru altele poate fi necesară descărcarea formularului, completarea și încărcarea lui împreună cu documentele justificative. Depunerea electronică nu elimină obligația prezentării actelor cerute de lege pentru stabilirea dreptului respectiv. Utilizatorul trebuie să verifice dacă solicitarea apare ca transmisă și să păstreze confirmarea sau numărul de înregistrare. Simpla încărcare a unui fișier, fără finalizarea expedierii, nu dovedește că cererea a ajuns la Casa de Pensii. Cum verifici vechimea și contribuțiile Din contul personal pot fi consultate rapoartele privind stagiile de cotizare, angajatorii și contribuțiile înregistrate. Pentru perioadele de după aprilie 2001, informațiile provin în principal din declarațiile nominale depuse de angajatori. Portalul poate afișa stagiile lunare și anuale, precum și informațiile din declarațiile D112. Pensionarul sau viitorul pensionar ar trebui să verifice: - dacă apar toți angajatorii; - dacă lunile lucrate sunt înregistrate; - dacă veniturile declarate corespund documentelor personale; - dacă există perioade lipsă sau suprapuneri; - dacă datele din carnetul de muncă au fost preluate corect. Pentru perioadele mai vechi, informațiile pot proveni din carnetele de muncă scanate sau din documentele depuse la dosarul de pensie. Faptul că o perioadă nu apare într-un raport online nu înseamnă automat că vechimea a fost pierdută sau că nu a fost valorificată în decizia de pensionare. Dacă sunt descoperite neconcordanțe, trebuie cerute lămuriri casei teritoriale de pensii. Pot fi necesare carnetul de muncă, adeverințe de la fostul angajator sau de la deținătorul arhivei și alte acte care dovedesc activitatea și veniturile realizate. Talonul electronic poate fi folosit pentru beneficii? Talonul electronic este documentul oficial de informare privind drepturile plătite pensionarului. El conține elemente prin care îi poate fi verificată autenticitatea și trebuie să producă efecte juridice similare documentului transmis pe hârtie. Noul sistem pune la dispoziție și un serviciu public de verificare. Instituția, firma sau autoritatea căreia îi este prezentat documentul poate verifica autenticitatea acestuia prin scanarea codului QR. CNPP explică modul de verificare a talonului electronic. Talonul descărcat poate fi folosit, în principiu, pentru dovedirea calității de pensionar sau a venitului atunci când sunt solicitate: - ajutoare și beneficii sociale; - reduceri ori facilități locale; - servicii bancare; - internarea într-un centru sau accesarea unor servicii sociale; - alte drepturi condiționate de cuantumul pensiei. Totuși, beneficiul respectiv poate avea reguli proprii. Unele autorități solicită talonul din ultima lună, acte suplimentare sau verificarea directă a veniturilor. Pensionarul trebuie să consulte lista de documente stabilită pentru programul la care aplică. O copie simplă, o fotografie tăiată sau o captură incompletă poate fi refuzată dacă nu permite verificarea elementelor de autenticitate. Este recomandată prezentarea fișierului integral descărcat din portal sau a unei copii tipărite lizibile, pe care codul QR să poată fi scanat. Pensionarii fără internet își păstrează accesul la ghișeu Utilizarea portalului nu este obligatorie. Pensionarii care nu au calculator, telefon inteligent sau cunoștințele necesare pot continua să se adreseze casei teritoriale de pensii prin canalele obișnuite. Ei pot: - depune cereri la registratura sau ghișeul instituției; - trimite documente prin poștă, cu confirmare de primire; - solicita informații telefonic ori prin compartimentul de relații cu publicul; - folosi formularele tipărite puse la dispoziție de CNPP; - cere sprijinul unei persoane împuternicite, atunci când procedura permite reprezentarea. În plus, potrivit Legii nr. 9/2023, instituțiile publice nu mai pot obliga beneficiarul să aducă fotocopii ale documentelor solicitate de legislație. Dacă sunt necesare copii, acestea trebuie realizate gratuit de instituție pe baza actelor originale prezentate. O rudă îl poate ajuta pe pensionar să folosească internetul, dar contul rămâne personal. Parola, codurile de confirmare și documentele din portal nu ar trebui comunicate unor necunoscuți sau persoanelor care pretind, prin telefon ori mesaje, că sunt reprezentanți ai Casei de Pensii. Portalul reduce drumurile, dar documentele trebuie verificate Contul CNPP îi permite pensionarului să obțină mai repede talonul, să trimită solicitări și să verifice informațiile înregistrate în sistem. Principalul avantaj nu este dispariția totală a ghișeelor, ci posibilitatea de a rezolva de acasă o parte dintre operațiunile care necesitau anterior deplasări și timp de așteptare. Rapoartele și documentele din cont trebuie însă citite cu atenție. O lună lipsă, un angajator care nu apare sau un venit declarat greșit pot influența calculul pensiei, iar neconcordanțele ar trebui clarificate înainte de depunerea dosarului sau imediat după ce sunt observate.

Pensionarii pot recupera vechimea din anii de ucenicie: actele care dovedesc practica în producție
Eveniment

Pensionarii pot recupera vechimea din anii de ucenicie: actele care dovedesc practica în producție

Anii petrecuți la școala profesională nu sunt adăugați automat la vechimea pentru pensie. Pentru foștii elevi care au fost însă ucenici la locul de muncă, au primit salariu ori au desfășurat practică în producție, răspunsul poate fi diferit. Recunoașterea depinde de forma în care a fost organizată pregătirea, de perioada în care aceasta s-a desfășurat și, mai ales, de documentele pe care pensionarul le poate prezenta. Diploma de absolvire dovedește studiile, dar nu demonstrează singură existența unei activități care constituie stagiu de cotizare. Școala profesională nu este perioadă asimilată automat Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii face distincție între stagiul contributiv, perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute de lege. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Articolul 14 enumeră perioadele asimilate stagiului de cotizare. În această categorie intră, în anumite condiții, studiile universitare urmate la zi sau cu frecvență și absolvite cu diplomă, serviciul militar, anumite concedii pentru incapacitate temporară de muncă, perioadele în care persoana a beneficiat de unele drepturi de asigurări sociale și concediul pentru creșterea copilului. Școala profesională, fiind o formă de învățământ preuniversitar, nu apare în această enumerare. Prin urmare, simplul fapt că o persoană a urmat și a absolvit o școală profesională nu înseamnă că întreaga perioadă trebuie adăugată automat la pensie. Aceasta este diferența principală față de facultate: studiile universitare pot constitui perioadă asimilată dacă sunt îndeplinite condițiile legale, în timp ce școala profesională trebuie analizată în funcție de activitatea concretă desfășurată în timpul pregătirii. Elev la școala profesională sau ucenic la locul de muncă În trecut au existat mai multe forme de pregătire profesională, care astăzi pot părea identice, dar care aveau regimuri juridice diferite. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Într-o primă situație, persoana era elev al unei școli profesionale, participa la cursuri și efectua perioade de practică, fără să aibă un raport de muncă ori statutul juridic al unui ucenic angajat. Într-o altă situație, pregătirea se făcea prin ucenicie la locul de muncă sau în școli profesionale organizate în legătură cu întreprinderile. Ucenicul putea desfășura activitate în producție, putea apărea în evidențele unității și putea primi salariu ori alte drepturi aferente muncii prestate. Numai denumirea înscrisă pe diploma de absolvire – „școală profesională”, „școală de meserii” sau „școală profesională de ucenici” – nu rezolvă automat problema. Casa de pensii va analiza ce formă de pregătire a existat în realitate și ce poate fi dovedit cu documente. Ce a stabilit Înalta Curte în privința uceniciei O bază juridică esențială este Decizia nr. 18/2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Decizia este obligatorie pentru instanțe și a clarificat modul în care poate fi valorificată pregătirea profesională desfășurată prin ucenicie. Înalta Curte a stabilit reguli diferite, în funcție de perioada istorică: - înainte de 1 ianuarie 1949, ucenicia poate fi considerată stagiu de cotizare dacă ucenicul a primit salariu ori a cotizat la fostele case de asigurări sociale; - între 1 ianuarie 1949 și 1 ianuarie 1954, perioada poate fi recunoscută drept vechime în muncă, indiferent dacă a existat obligația virării contribuțiilor, dar constituie stagiu de cotizare numai în măsura în care s-a cotizat la fostele case de asigurări sociale; - după 1 ianuarie 1954 și până la 1 aprilie 2001, perioada practicii în producție desfășurate în cadrul pregătirii prin ucenicie poate constitui stagiu de cotizare și vechime în muncă. Pentru majoritatea pensionarilor interesați astăzi este relevantă ultima situație. Atenție însă la formulare: Înalta Curte se referă la perioada practicii în producție, nu stabilește că toți anii în care cineva a fost înscris la școala profesională se adaugă automat la vechime. Salariul și contractul de ucenicie sunt dovezi importante Primirea unui salariu, existența unui contract de ucenicie sau înscrierea persoanei în evidențele de muncă ale întreprinderii sunt argumente importante pentru recunoașterea perioadei. Totuși, în cazul uceniciei desfășurate între 1 ianuarie 1954 și 1 aprilie 2001, analiza nu trebuie redusă exclusiv la întrebarea dacă elevul a primit bani. Decizia ÎCCJ pune accent și pe dovada practicii în producție, în cadrul sistemului de pregătire profesională aplicabil la vremea respectivă. O bursă școlară nu este însă, prin ea însăși, echivalentă cu salariul. Nici masa, cazarea, echipamentul sau alte avantaje acordate elevilor nu demonstrează automat existența unui raport de muncă ori a unei perioade contributive. Casa de pensii trebuie să poată identifica natura sumelor primite și temeiul în care s-a desfășurat activitatea. Ce documente pot dovedi ucenicia și practica Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, dovada vechimii se face, în primul rând, cu carnetul de muncă. Dacă informațiile lipsesc, sunt incomplete sau nu descriu clar forma de pregătire, pot deveni necesare și alte înscrisuri. Pensionarul poate căuta: - carnetul de muncă; - contractul de ucenicie; - adeverințe eliberate de fostul angajator; - adeverințe ale școlii profesionale; - certificate sau foi matricole care conțin informații despre practica în producție; - decizia de repartizare la întreprindere; - evidențe privind încadrarea ca ucenic; - state de plată; - registre de evidență a personalului; - documente din care rezultă perioadele efective de practică; - acte păstrate de deținătorul legal al arhivei fostei întreprinderi. Adeverința ar trebui să indice cât mai precis perioada, forma de pregătire, unitatea în care s-a desfășurat practica, activitatea prestată, eventualele venituri și documentele primare pe baza cărora a fost emisă. O formulare generală precum „a urmat cursurile școlii profesionale în perioada 1975–1978” dovedește școlarizarea, dar poate fi insuficientă pentru a demonstra practica în producție sau ucenicia. Diploma nu este suficientă în toate cazurile Una dintre cele mai frecvente greșeli este depunerea exclusivă a diplomei de absolvire. Diploma arată că persoana a obținut o calificare, dar nu precizează neapărat: - câte luni a desfășurat practică în producție; - în ce întreprindere a lucrat; - dacă avea statut de ucenic; - dacă a primit salariu; - dacă au existat contribuții de asigurări sociale; - dacă practica a fost continuă sau organizată numai în anumite intervale. De aceea, pensionarul trebuie să încerce să obțină documente din arhiva școlii și din arhiva întreprinderii unde a fost făcută practica. Unde se caută actele dacă întreprinderea nu mai există Dispariția fostei fabrici nu înseamnă neapărat că au dispărut și documentele sale. Arhiva poate fi păstrată de: - societatea care a preluat întreprinderea; - lichidator; - un deținător legal de arhivă; - un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice; - Arhivele Naționale sau structurile județene, în funcție de fondul documentar; - unitatea de învățământ ori instituția care a preluat arhiva fostei școli. Solicitarea trebuie să conțină numele purtat în perioada respectivă, anul nașterii, denumirea exactă a școlii și întreprinderii, meseria, secția și intervalul aproximativ în care s-a desfășurat pregătirea. Este util ca pensionarul să ceară nu doar o confirmare a școlarizării, ci în mod expres o adeverință privind ucenicia, practica în producție, perioada efectivă, veniturile și documentele primare existente în arhivă. Ce face persoana care urmează să iasă la pensie Cine nu este încă pensionar ar trebui să depună înscrisurile odată cu cererea de pensionare și să păstreze copii ale tuturor documentelor. După primirea deciziei, trebuie verificată atent anexa privind stagiile valorificate. Dacă perioada de ucenicie sau practică nu apare, pensionarul poate solicita explicații scrise casei teritoriale de pensii. Dacă decizia refuză valorificarea perioadei, aceasta poate fi contestată la tribunalul competent, în termen de 45 de zile de la comunicare, potrivit articolului 127 din Legea nr. 360/2023. Decizia necontestată în termen devine definitivă. Ce poate face pensionarul dacă perioada lipsește din pensie Dacă pensionarul găsește ulterior documente noi, le poate depune la casa teritorială de pensii împreună cu o cerere prin care solicită valorificarea perioadei și recalcularea drepturilor. Trebuie făcută însă diferența între două situații: - recalcularea pe baza unor documente noi, care nu se aflau în dosar la stabilirea pensiei; - revizuirea, atunci când se constată diferențe între drepturile stabilite sau plătite și cele legal cuvenite, pe baza documentelor și situației care trebuiau analizate. Momentul de la care se acordă eventualele diferențe poate depinde de procedura aplicabilă. De aceea, cererea trebuie înregistrată oficial, iar pensionarul trebuie să solicite o decizie scrisă, nu să se mulțumească doar cu un răspuns verbal primit la ghișeu. O cerere fără număr de înregistrare este greu de dovedit ulterior. Recunoașterea perioadei poate majora pensia? Dacă perioada este acceptată drept stagiu și nu fusese valorificată anterior, ea poate influența vechimea totală și calculul pensiei. Efectul concret depinde însă de: - durata efectiv recunoscută; - veniturile care pot fi dovedite; - legislația aplicabilă perioadei respective; - celelalte stagii din dosar; - modul în care casa de pensii stabilește punctajul aferent. Nu se poate afirma că recunoașterea a doi sau trei ani de școală profesională aduce automat o anumită sumă. Uneori poate fi recunoscută numai practica efectivă, nu întreaga durată a studiilor. De asemenea, nu orice perioadă adăugată stagiului produce automat puncte de stabilitate. Potrivit Legii nr. 360/2023, acestea se acordă pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani. Efectul uceniciei asupra punctelor de stabilitate depinde de natura juridică în care perioada este recunoscută și de contribuțiile ori veniturile dovedite în cazul concret. Refuzul verbal al funcționarului nu încheie procedura Pensionarii primesc uneori explicația sumară că „școala profesională nu se ia în calcul”. Afirmația este corectă numai dacă se referă la simpla perioadă de școlarizare, fără alte elemente care să poată fi valorificate. Dacă persoana a fost ucenic, a lucrat într-o întreprindere sau a făcut practică în producție, situația trebuie analizată în lumina documentelor și a Deciziei ÎCCJ nr. 18/2015. Pensionarul ar trebui să depună actele înregistrat și să ceară emiterea unei decizii. Numai un act scris poate fi analizat și, dacă este cazul, contestat în instanță. Greșelile care pot duce la pierderea unei perioade de vechime Cele mai frecvente greșeli sunt: - presupunerea că diploma este suficientă; - solicitarea unei adeverințe care menționează doar anii de școală; - confundarea bursei cu salariul; - lipsa perioadelor exacte de practică; - renunțarea la căutarea arhivei după dispariția întreprinderii; - acceptarea unui refuz verbal din partea casei de pensii; - ratarea termenului de 45 de zile pentru contestarea deciziei; - solicitarea automată a recunoașterii tuturor anilor, fără separarea cursurilor de practica în producție. Regula esențială pentru foștii elevi ai școlilor profesionale Școala profesională nu este echivalentă automat cu vechimea în muncă. Dar nici nu trebuie exclusă din start numai pentru că nu figurează printre perioadele asimilate din actuala lege a pensiilor. Pentru foștii ucenici și pentru persoanele care au desfășurat practică în producție, perioada poate fi valorificată dacă forma de pregătire și activitatea sunt dovedite corespunzător. Rezultatul nu depinde doar de denumirea școlii, ci de ceea ce a făcut efectiv persoana, de regimul juridic aplicabil atunci și de actele care au rămas în arhive. Înainte de a accepta că anii respectivi sunt pierduți, pensionarul ar trebui să verifice carnetul de muncă, arhiva școlii și arhiva fostei întreprinderi. Uneori, o adeverință completă poate recupera o perioadă care lipsește de zeci de ani din dosarul de pensie.

Carnetul de muncă pierdut nu înseamnă vechime pierdută la pensie: ce acte îl pot înlocui în 2026
Eveniment

Carnetul de muncă pierdut nu înseamnă vechime pierdută la pensie: ce acte îl pot înlocui în 2026

Pierderea carnetului de muncă poate provoca îngrijorare mai ales persoanelor care se apropie de pensionare sau pensionarilor care descoperă că anumite perioade lucrate nu au fost luate în calcul. Documentul a reprezentat, timp de decenii, principala dovadă a vechimii în muncă. Totuși, în 2026, dispariția carnetului nu înseamnă că anii lucrați sunt automat pierduți. Legea permite dovedirea vechimii și prin alte documente. Procedura diferă însă foarte mult în funcție de un reper esențial: 1 aprilie 2001. De ce este importantă data de 1 aprilie 2001 Pentru perioadele lucrate până la 1 aprilie 2001, dovada vechimii în muncă se face în principal cu carnetul de muncă. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Dacă acesta s-a pierdut, perioadele respective trebuie demonstrate prin alte acte acceptate de lege. După 1 aprilie 2001, situația este mai simplă. Stagiile de cotizare se regăsesc, în principiu, în baza de date a sistemului public de pensii, pe baza declarațiilor nominale transmise de angajatori. Casa teritorială de pensii poate confirma la cererea persoanei stagiul realizat după această dată. Prin urmare, pensionarul care și-a pierdut carnetul nu trebuie să încerce neapărat să refacă întreaga sa carieră profesională din acte. În primul rând trebuie verificat ce perioade anterioare datei de 1 aprilie 2001 trebuie dovedite. Primul pas: pierderea carnetului trebuie declarată În cazul în care carnetul de muncă a fost pierdut, CNPP precizează că folosirea adeverințelor pentru dovedirea vechimii realizate înainte de 1 aprilie 2001 este condiționată de publicarea pierderii carnetului de muncă în Monitorul Oficial. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Această formalitate nu dovedește în sine că persoana a lucrat într-un anumit loc și nici ce salariu a avut. Ea atestă doar faptul că documentul original a fost pierdut. După îndeplinirea acestei proceduri pot fi strânse documentele care înlocuiesc carnetul. Dacă fostul angajator încă există, se cere o adeverință Cea mai simplă situație este aceea în care societatea, instituția sau unitatea la care persoana a lucrat înainte de aprilie 2001 există și în prezent. Citește și: Pensionarii pot primi îngrijiri medicale acasă, decontate de CAS: cine are dreptul și ce costuri rămân familiei Fostul salariat poate solicita o adeverință de vechime, întocmită pe baza documentelor existente în arhiva angajatorului. În lipsa carnetului de muncă, CNPP acceptă pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 adeverințe eliberate, după caz, de: - foștii angajatori; - deținătorii legali ai arhivelor acestora; - operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale. Important este ca documentele să fie întocmite pe baza actelor verificabile existente în arhivă. Ce trebuie să conțină adeverința O simplă hârtie pe care fostul angajator afirmă că persoana a lucrat într-o anumită perioadă poate să nu fie suficientă. CNPP indică printre informațiile care trebuie să apară în document: denumirea angajatorului, datele de identificare ale fostului salariat, data începerii și încetării raportului de muncă, funcția, meseria sau specialitatea exercitată și, după caz, informațiile privind veniturile și sporurile pentru care se solicită valorificarea la pensie. Documentul trebuie să fie înregistrat și semnat de persoana competentă din cadrul entității emitente. Dacă se solicită și recunoașterea unor grupe de muncă, sporuri sau venituri care pot influența pensia, adeverința trebuie să respecte și condițiile speciale prevăzute pentru aceste elemente. Firma s-a desființat. Unde poate fi găsită arhiva? Aceasta este una dintre cele mai frecvente dificultăți pentru persoanele care au lucrat în întreprinderi desființate după 1990. Dispariția firmei nu înseamnă însă automat că au dispărut și documentele sale. Arhiva poate fi păstrată de: - societatea care a preluat fostul angajator; - un lichidator sau un alt deținător legal al arhivei; - o instituție care a preluat documentele; - un operator economic autorizat pentru servicii arhivistice. Persoana trebuie să identifice cine deține în prezent arhiva fostei unități, iar adeverința va fi cerută acelui deținător. Legea și CNPP recunosc expres documentele emise de deținătorii legali de arhive și de operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale. De aceea, un răspuns de tipul „firma nu mai există” nu trebuie privit ca sfârșitul demersurilor. Întrebarea importantă este: unde a ajuns arhiva firmei? Dacă nu mai există nici angajatorul, nici arhiva Există și situații mult mai dificile: întreprinderea a fost desființată, iar arhiva nu mai poate fi identificată sau documentele necesare nu mai există. Legea nr. 360/2023 reglementează și astfel de cazuri. Atunci când pierderea carnetului de muncă a fost declarată în condițiile legii, angajatorul și-a încetat activitatea și/sau arhiva nu mai poate fi identificată, anumite perioade de vechime pot fi valorificate în condițiile speciale prevăzute de lege, pe baza informațiilor și documentelor care mai pot fi obținute. Normele de aplicare ale noii legi a pensiilor prevăd între documentele care pot fundamenta stabilirea stagiilor și hotărârile judecătorești prin care sunt reconstituite elementele necesare stabilirii drepturilor de pensie. Instanța reprezintă însă, în practică, soluția de ultim resort, atunci când vechimea nu poate fi demonstrată prin documentele obișnuite. Fotocopia carnetului ajută, dar nu înlocuiește automat originalul Dacă pensionarul mai are acasă o fotocopie a carnetului pierdut, aceasta merită păstrată. Poate conține informații extrem de utile pentru identificarea foștilor angajatori, a perioadelor lucrate, a funcțiilor și chiar a seriei carnetului. Totuși, o copie păstrată de titular nu trebuie confundată cu documentul original sau cu o adeverință emisă legal pe baza arhivei. CNPP arată că stabilirea drepturilor de pensie se face pe baza documentelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Pentru carnetele care există, instituția recomandă păstrarea originalului, indiferent dacă documentul a fost sau nu scanat în trecut. Ce se întâmplă cu anii lucrați după 1 aprilie 2001 Pentru aceste perioade, pierderea carnetului de muncă este mult mai puțin importantă. Stagiul de cotizare de după 1 aprilie 2001 se află în baza de date a CNPP, în măsura în care angajatorii au transmis declarațiile nominale prevăzute de lege. La cerere, casa teritorială de pensii poate elibera o adeverință privind stagiul de cotizare existent în sistem. Așadar, cine a lucrat exclusiv după această dată nu are, în mod normal, nevoie de vechiul carnet de muncă pentru a dovedi fiecare an lucrat. Dacă apar însă perioade lipsă sau erori în baza de date, acestea trebuie clarificate separat, prin documentele și declarațiile corespunzătoare. Pensionarul poate aduce actele și după stabilirea pensiei O veste importantă pentru cei care sunt deja pensionari este că descoperirea unei adeverințe vechi nu vine neapărat „prea târziu”. Legea nr. 360/2023 permite recalcularea pensiei la cerere prin adăugarea veniturilor, stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate și a altor documente care nu au fost valorificate la stabilirea inițială a pensiei. Prin urmare, dacă un pensionar dovedește ulterior o perioadă de muncă ce lipsea din dosar, poate cere casei teritoriale de pensii să o valorifice. Cererea de recalculare trebuie soluționată, potrivit legii, în 45 de zile, termen care poate fi prelungit cu încă 30 de zile dacă sunt necesare documente sau operațiuni suplimentare. În cazul recalculării solicitate de pensionar, noile drepturi se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea. Un demers care merită început înainte de depunerea dosarului Pentru persoanele care se apropie de pensionare și știu că nu mai au carnetul de muncă, cea mai prudentă soluție este să nu aștepte momentul depunerii dosarului. Identificarea unei arhive vechi poate dura. Unele întreprinderi au fost reorganizate de mai multe ori, privatizate, lichidate sau absorbite, iar documentele au trecut de la un deținător la altul. De aceea, este utilă verificarea din timp a perioadelor existente în evidența CNPP și începerea căutării documentelor pentru anii anteriori datei de 1 aprilie 2001. Carnetul pierdut nu șterge vechimea realizată. Problema este dovada ei. Iar în 2026 legea permite folosirea adeverințelor emise de angajatori și deținătorii arhivelor și, în cazurile în care documentele nu mai pot fi recuperate pe cale obișnuită, există și alte mecanisme legale de reconstituire a perioadelor lucrate.

Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor
Eveniment

Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor

Vechimea în muncă va continua să conteze la stabilirea salariilor bugetarilor și în noul sistem pregătit de Ministerul Muncii. Angajații statului vor fi încadrați în șase gradații, iar trecerea de la o tranșă de vechime la alta va aduce o majorare a salariului de bază. Creșterea nu va depinde de performanțele profesionale, de un examen sau de bunăvoința conducerii instituției, ci va fi legată de împlinirea numărului de ani de muncă prevăzut pentru gradația următoare. Deocamdată, regulile apar în proiectul Legii salarizării publicat de Ministerul Muncii pe 17 iulie 2026. Vechimea se păstrează în calculul salariului Noul sistem pornește de la un salariu de bază corespunzător fiecărei funcții. Citește și: Noua lege a salarizării aduce bonusuri pentru bugetari: cine va fi evaluat drept „angajat de top Acesta este stabilit, în principiu, prin înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință prevăzută de lege. Pentru funcțiile de execuție, coeficienții din grile sunt stabiliți, de regulă, pentru gradația 0. Peste salariul rezultat se adaugă succesiv procentele corespunzătoare vechimii în muncă. Așadar, un angajat cu o vechime mare nu va primi același salariu de bază ca un debutant încadrat pe aceeași funcție, cu același grad profesional, dacă funcția respectivă este supusă sistemului general al gradațiilor. Care sunt cele șase gradații de vechime Pentru majoritatea personalului bugetar, proiectul prevede următoarele tranșe: Gradația 0 – până la 3 ani vechime Este nivelul de la care pornește calculul. Angajatul primește salariul de bază prevăzut în grilă pentru funcția, gradul sau treapta profesională ocupată, fără o majorare suplimentară pentru vechime. Gradația 1 – de la 3 la 5 ani La împlinirea unei vechimi de trei ani, salariul de bază corespunzător gradației 0 se majorează cu 7,5%. Gradația 2 – de la 5 la 10 ani La împlinirea unei vechimi de cinci ani, salariul avut la gradația 1 se majorează cu încă 5%. Gradația 3 – de la 10 la 15 ani După zece ani de vechime, salariul corespunzător gradației 2 crește cu încă 5%. Gradația 4 – de la 15 la 20 de ani La atingerea pragului de 15 ani, salariul de bază avut se majorează cu 2,5%. Gradația 5 – peste 20 de ani După împlinirea unei vechimi de 20 de ani, angajatul primește încă o majorare de 2,5%. Aceasta este gradația maximă în sistemul general. Procentele nu se adună simplu Un detaliu important este că procentele aferente gradațiilor se aplică succesiv. Cu alte cuvinte, majorarea de 5% pentru gradația 2 nu se calculează din nou exclusiv asupra salariului de la gradația 0, ci asupra salariului deja majorat cu 7,5% la gradația 1. Același mecanism se aplică la fiecare treaptă următoare. Din acest motiv, un angajat ajuns la gradația 5 va avea un salariu de bază cu aproximativ 24,5% mai mare decât salariul corespunzător gradației 0, nu cu exact 22,5%, cât ar rezulta din simpla adunare a procentelor. De exemplu, dacă salariul corespunzător gradației 0 ar fi de 8.200 de lei brut, evoluția orientativă ar fi: gradația 1: aproximativ 8.815 lei; gradația 2: aproximativ 9.256 de lei; gradația 3: aproximativ 9.719 lei; gradația 4: aproximativ 9.962 de lei; gradația 5: aproximativ 10.211 lei. Exemplul arată numai efectul matematic al gradațiilor și nu include sporuri, indemnizații, premii sau diferențe salariale tranzitorii. Se mai acordă automat creșterea pentru vechime? În principiu, da. Trecerea într-o gradație superioară reprezintă un drept salarial legat de vechimea recunoscută în muncă, nu un premiu acordat discreționar de șeful instituției. Angajatul nu trebuie să promoveze un concurs și nici să obțină un anumit calificativ pentru a primi gradația. Instituția trebuie să urmărească vechimea și să actualizeze încadrarea salarială atunci când este îndeplinită condiția pentru treapta următoare. Proiectul prevede că gradația se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care angajatul a împlinit vechimea necesară. Astfel, dacă un bugetar împlinește cinci ani de vechime pe 12 martie, trecerea la gradația 2 și salariul corespunzător ar trebui aplicate de la 1 aprilie. În practică, salariatul ar trebui să verifice fluturașul de salariu și actul de încadrare emis de instituție, mai ales dacă în dosarul profesional există perioade lucrate la alți angajatori care nu au fost valorificate corect. Se ia în calcul și vechimea din mediul privat? Pentru stabilirea gradației contează vechimea totală în muncă, inclusiv perioadele lucrate anterior în mediul privat sau în alte domenii decât cel în care angajatul activează în prezent. De exemplu, o persoană care a lucrat opt ani la o companie privată și ulterior ocupă un post într-o instituție publică nu ar trebui încadrată automat la gradația 0. Dacă perioadele sunt dovedite și recunoscute, angajatul ar putea fi încadrat direct la gradația corespunzătoare vechimii totale. Documentele relevante pot fi carnetul de muncă, adeverințele eliberate de foștii angajatori, extrasele din registrul general de evidență a salariaților sau alte acte care dovedesc perioadele lucrate. Vechimea în muncă vs vechimea în specialitate Cele două noțiuni trebuie diferențiate. Vechimea în muncă reprezintă, în principiu, totalul perioadelor recunoscute în care persoana a desfășurat activitate profesională. Aceasta stabilește gradația. Vechimea în specialitate arată cât timp a lucrat persoana în domeniul sau specialitatea cerută pentru funcția ocupată. Ea poate conta pentru încadrarea într-un anumit grad profesional, pentru promovare sau pentru stabilirea coeficientului prevăzut într-o anexă sectorială. Prin urmare, trecerea într-o gradație superioară nu înseamnă automat și promovarea într-un grad profesional superior. Sunt două mecanisme diferite. Un funcționar poate trece, de exemplu, de la gradația 2 la gradația 3 pentru că a împlinit zece ani de vechime, fără să treacă în același timp de la gradul profesional principal la gradul superior. Pentru promovarea profesională pot exista condiții separate, inclusiv examen, evaluare, vechime în specialitate și existența unui post corespunzător. Funcțiile de conducere au un regim diferit Pentru funcțiile de conducere, proiectul prevede că gradația maximă este deja cuprinsă în salariul de bază. În aceste cazuri, vechimea nu mai produce separat, peste salariul din grilă, fiecare dintre majorările aplicabile funcțiilor de execuție. Există și categorii profesionale cu reguli distincte. Militarii, polițiștii și polițiștii de penitenciare ar urma să aibă șapte gradații, cu tranșe de câte trei ani și majorări succesive de câte 3%. În educație, sănătate și alte sectoare pot exista, de asemenea, grile în care vechimea în specialitate este deja reflectată prin coeficienți diferiți. De aceea, fiecare angajat trebuie să consulte și anexa aplicabilă familiei sale ocupaționale, nu doar regulile generale ale legii. Ce trebuie să verifice angajatul La intrarea în vigoare a noii legi, personalul va fi reîncadrat pe funcții, grade, trepte profesionale și gradații, în funcție de vechimea în muncă și, după caz, de vechimea în specialitate. Angajatul ar trebui să verifice: dacă este menționată corect vechimea totală în muncă; dacă au fost valorificate perioadele lucrate la alți angajatori; dacă gradația corespunde tranșei sale de vechime; dacă procentul a fost aplicat succesiv; dacă salariul este calculat potrivit funcției și gradului profesional corect; dacă anexa sectorială nu prevede un sistem special. Vechimea rămâne răsplătită, dar nu la nesfârșit Proiectul noii Legi a salarizării nu elimină creșterile legate de vechime. Pentru majoritatea bugetarilor, acestea vor continua să fie acordate prin cele șase gradații, iar trecerea la nivelul următor se va produce atunci când angajatul atinge pragul de vechime stabilit de lege. Creșterea este însă limitată. După trecerea la gradația 5, la peste 20 de ani de muncă, vechimea suplimentară nu mai aduce o nouă gradație în sistemul general. Salariul ar mai putea crește prin promovare profesională, schimbarea funcției, actualizarea valorii de referință sau prin alte drepturi prevăzute de lege. Pentru bugetari, miza principală va fi verificarea corectă a reîncadrării. Chiar dacă gradația se acordă în baza vechimii, o perioadă lipsă din dosarul profesional sau o încadrare greșită poate conduce la stabilirea unui salariu mai mic decât cel cuvenit.

Cum vă recuperați vechimea pentru pensie în cinci pași în cazul unei firme radiate
Eveniment

Cum vă recuperați vechimea pentru pensie în cinci pași în cazul unei firme radiate

Persoanele care se apropie de pensionare pot descoperi că o parte dintre anii lucrați nu apar în evidențele disponibile, iar fostul angajator nu mai există. Fabrica a fost închisă, societatea a intrat în faliment, firma a fost radiată, iar documentele au ajuns la un lichidator sau la o companie privată de arhivare. Situația poate întârzia calcularea corectă a pensiei, dar nu înseamnă automat că anii lucrați sunt pierduți. Vechimea poate fi dovedită prin carnetul de muncă, adeverințe, documente aflate în arhive sau, în cazuri dificile, printr-o hotărâre judecătorească. Pasul 1: Verifică ce perioade de muncă poți dovedi deja Înainte de a începe căutarea arhivei, adunați toate documentele pe care le mai dețineți: Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri - carnetul de muncă în original; - contracte individuale de muncă; - decizii de angajare sau de încetare; - adeverințe mai vechi; - fluturași de salariu; - fișe de lichidare; - legitimații de serviciu; - documente privind sporurile sau grupa de muncă. Pentru perioadele lucrate până la 31 decembrie 2010, carnetul de muncă rămâne documentul principal prin care se dovedește vechimea. Dacă înscrierile din carnet sunt complete și corecte, anii respectivi pot fi luați în calcul la pensionare. Problemele apar atunci când anumite perioade lipsesc, înscrierile sunt incomplete sau trebuie dovedite separat salariile, sporurile ori încadrarea în condiții speciale de muncă. Pentru perioadele înregistrate electronic, salariații își pot verifica datele în Reges-Online și pot obține extrase privind contractele de muncă. Pasul 2: Aflați cine a preluat arhiva firmei Dacă fostul angajator a fost radiat, trebuie identificată instituția sau firma care păstrează documentele sale. Primul drum poate fi făcut la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Solicitarea unui document istoric privind societatea poate arăta: - data dizolvării și a radierii; - numele lichidatorului; - administratorul judiciar; - eventualul succesor al firmei; - informații despre procedura prin care societatea a fost închisă. Puteți solicita informații și de la Inspectoratul Teritorial de Muncă din județul unde firma și-a avut sediul. ITM poate deține date privind angajatorul, lichidatorul sau traseul unor documente de personal. Un alt punct de verificare îl reprezintă Arhivele Naționale și serviciile județene ale instituției. Acestea publică liste ale operatorilor autorizați să păstreze și să prelucreze arhive. Unele case teritoriale de pensii publică, la rândul lor, liste cu deținătorii arhivelor provenite de la foste fabrici, întreprinderi de stat sau societăți desființate. Pasul 3: Cereți adeverința de la deținătorul arhivei După ce ați identificat cine păstrează documentele, trebuie să formulați o cerere cât mai precisă. Nu este suficient să solicitați generic o „adeverință pentru pensie”. Trebuie să precizați ce informații căutați: - perioada lucrată; - funcția ocupată; - salariul; - veniturile lunare; - sporurile permanente; - condițiile de muncă; - grupa I sau grupa a II-a de muncă; - vechimea în specialitate. Este util să menționați în cerere denumirea exactă a fostului angajator, sediul, perioada aproximativă în care ai lucrat și eventualele schimbări de nume ale societății. Cu cât informațiile sunt mai exacte, cu atât cresc șansele ca documentele să fie găsite mai repede în arhivă. Pasul 4: Firme private de arhivare Dacă arhiva este deținută de o companie privată, eliberarea adeverințelor poate fi contra cost. Firmele de arhivare pot solicita bani pentru: - căutarea documentelor; - verificarea statelor de plată; - cercetarea mai multor ani; - copierea actelor; - redactarea și eliberarea adeverinței. Înainte de a accepta serviciul, cereți o estimare scrisă a costului total. Verificați dacă suma include toate operațiunile necesare și dacă vor exista taxe suplimentare pentru fiecare an cercetat sau pentru fiecare tip de informație. Trebuie verificat și conținutul adeverinței. Documentul ar trebui să cuprindă, după caz: - datele corecte de identificare ale salariatului; - perioada exactă lucrată; - funcția sau meseria; - salariul și sporurile; - temeiul legal al sporurilor; - sursa documentară folosită; - datele de identificare ale deținătorului arhivei; - semnătura și celelalte elemente cerute de lege. O adeverință incompletă poate fi respinsă sau poate să nu fie valorificată integral de Casa de Pensii. Pasul 5: Depune dosarul de pensionare chiar dacă lipsește o adeverință Una dintre cele mai frecvente greșeli este amânarea dosarului până la recuperarea tuturor documentelor. Dacă ați îndeplinit condițiile legale pentru pensionare, puteți depune cererea cu actele pe care le aveți deja. Casa Teritorială de Pensii va calcula drepturile pe baza perioadelor și veniturilor dovedite la acel moment. Ulterior, dacă obțineți adeverințele lipsă, le puteți depune împreună cu o cerere de recalculare sau de revizuire, în funcție de situație. Este important să nu amânați nejustificat cererea, deoarece data acordării pensiei este legată de momentul în care sunt îndeplinite condițiile și de data depunerii dosarului, potrivit termenelor prevăzute de lege. Dacă arhiva nu poate fi găsită Există și situații în care societatea a fost radiată, lichidatorul nu mai poate fi identificat, iar documentele nu apar nici în evidențele ITM, nici în listele Arhivelor Naționale. În acest caz, solicitați răspunsuri scrise de la instituțiile la care ați făcut verificări. Păstrați: - răspunsurile primite de la ITM; - documentele eliberate de Registrul Comerțului; - răspunsurile Arhivelor Naționale; - corespondența cu lichidatorii; - refuzurile sau confirmările că fondul arhivistic nu mai există. Aceste documente pot demonstra că ai încercat să găsești arhiva și că adeverința nu poate fi obținută pe cale administrativă. Instanța, soluția de ultimă instanță Dacă documentele nu mai există sau nu pot fi recuperate, persoana interesată se poate adresa tribunalului, la secția de litigii de muncă și asigurări sociale. În fața instanței pot fi prezentate și alte probe: - contracte de muncă; - decizii de încadrare; - fluturași de salariu; - legitimații; - fișe de lichidare; - decizii de premiere; - înscrisuri sindicale; - documente medicale sau profesionale care indică locul de muncă; - declarații ale unor foști colegi. Martorii nu garantează însă automat recunoașterea vechimii. Judecătorul va analiza toate probele și va decide dacă perioada lucrată sau anumite drepturi pot fi recunoscute. O hotărâre judecătorească definitivă poate fi depusă ulterior la Casa de Pensii și valorificată la stabilirea sau recalcularea pensiei.

Cumpărarea vechimii pentru pensie în 2026: cine poate încheia contractul, cât costă și ce acte sunt necesare
Eveniment

Cumpărarea vechimii pentru pensie în 2026: cine poate încheia contractul, cât costă și ce acte sunt necesare

Majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026 produce efecte și asupra persoanelor care vor să își cumpere vechime pentru pensie. Pentru cei interesați, este important de știut cine poate beneficia de această facilitate, ce acte sunt necesare și cât costă completarea stagiului de cotizare. De ce crește costul cumpărării vechimii Contractul de asigurare socială le permite persoanelor care nu au cotizat în anumite perioade să își completeze stagiul necesar pentru pensia pentru limită de vârstă. Citește și: Peste 15% din angajații Metrorex ajung să câștige mai mult de 4.000 de euro pe lună, net Contribuția datorată este de 25% din venitul asigurat, iar legea stabilește că acest venit nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe economie. Până la 30 iunie 2026, venitul minim asigurat este de 4.050 de lei, astfel că persoana care încheie un contract de asigurare socială plătește o contribuție minimă de 1.012,50 lei pe lună (aproximativ 1.013 lei). Începând cu 1 iulie 2026, odată cu majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei, crește automat și baza minimă de calcul. Contribuția minimă ajunge astfel la 1.081,25 lei pe lună. Diferența este de 68,75 de lei lunar. Cu cât se scumpește un an de vechime Creșterea pare modestă de la o lună la alta, însă devine semnificativă atunci când este raportată la un an întreg de stagiu de cotizare. Până la sfârșitul lunii iunie, costul minim pentru cumpărarea unui an de vechime este de aproximativ 12.150 de lei. După 1 iulie, aceeași perioadă de un an va costa 12.975 de lei, ceea ce înseamnă o diferență de 825 de lei. Persoanele care intenționează să încheie un contract în perioada următoare trebuie să țină cont de această majorare atunci când își planifică bugetul. Cine poate cumpăra vechime pentru pensie Legea permite cumpărarea vechimii oricărei persoane care nu a împlinit încă vârsta standard de pensionare și nu este pensionar. Mecanismul este destinat celor care au avut perioade în care nu au fost asigurați în sistemul public de pensii din România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene și doresc să completeze stagiul necesar pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. Nu este vorba despre „cumpărarea anilor de muncă”, ci despre plata contribuțiilor pentru perioade în care acestea nu au fost achitate. Ce condiții trebuie îndeplinite Pentru încheierea unui contract de asigurare socială cu plată retroactivă trebuie respectate mai multe condiții. Solicitantul nu trebuie să fie pensionar la data semnării contractului. Se pot cumpăra maximum șase ani, adică cel mult 72 de luni de stagiu de cotizare. Perioadele pentru care se plătește contribuția trebuie să fie cuprinse între împlinirea vârstei de 18 ani și atingerea vârstei standard de pensionare. De asemenea, lunile respective nu trebuie să se suprapună peste perioade deja asigurate, cum ar fi cele în care persoana a avut contract de muncă, a beneficiat de indemnizație de șomaj sau de pensie de invaliditate. Acest mecanism poate fi folosit exclusiv pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. Ce acte sunt necesare Procedura este una relativ simplă și presupune prezentarea la casa teritorială de pensii de care aparține solicitantul. În dosar sunt necesare: - actul de identitate, în original și copie; - o declarație pe proprie răspundere, completată pe formularul pus la dispoziție de Casa de Pensii, prin care solicitantul declară că nu a fost asigurat în perioadele pentru care solicită cumpărarea vechimii și că nu este pensionar; - o procură specială, dacă documentele sunt depuse printr-un mandatar. Cum se desfășoară procedura Înainte de semnarea contractului este recomandată solicitarea unui extras al stagiului de cotizare, pentru a identifica exact perioadele neacoperite. Ulterior, solicitantul se prezintă la Casa Județeană de Pensii sau la Casa de Pensii a Municipiului București, unde este întocmit contractul de asigurare socială. În document sunt menționate lunile pentru care se cumpără vechime și suma totală datorată. Contribuția poate fi achitată integral sau în mai multe tranșe, potrivit condițiilor prevăzute în contract. Ce se întâmplă dacă ratele nu sunt plătite Persoanele care aleg plata eșalonată trebuie să respecte termenele stabilite în contract. În cazul în care ratele nu sunt achitate integral, contractul nu produce efecte pentru perioada rămasă neachitată. Astfel, dacă o persoană a încheiat un contract pentru doi ani de stagiu, dar a plătit contribuțiile doar pentru șase luni, numai aceste șase luni vor fi recunoscute ca stagiu de cotizare. Pentru perioada rămasă neachitată va fi necesară încheierea unui nou contract, iar contribuția va fi calculată la salariul minim aflat în vigoare la acel moment, care ar putea fi mai mare. Legea nu prevede penalități sau dobânzi pentru întârzieri, însă stabilește că toate sumele trebuie achitate în termenul prevăzut de contract și până la expirarea valabilității actului normativ care permite cumpărarea retroactivă a vechimii.

Tot mai mulți români își cumpără vechime pentru pensie. Cât costă un an de stagiu de cotizare
Eveniment

Tot mai mulți români își cumpără vechime pentru pensie. Cât costă un an de stagiu de cotizare

Tot mai mulți români aleg să își cumpere vechime în muncă pentru a completa stagiul de cotizare necesar obținerii pensiei pentru limită de vârstă. Un an de vechime, 12.975 de lei În județul Iași, Casa Județeană de Pensii a încheiat aproape 300 de contracte de asigurare socială în primele șase luni din 2026, cele mai multe pentru achiziționarea retroactivă a vechimii. Citește și: Pîslaru o desființează pe sinecurista Zară: „A pus în pericol viața oamenilor de la Dumbrava” O lună de stagiu de cotizare costă în prezent minimum 1.081,25 lei, iar un an de vechime poate fi cumpărat cu 12.975 de lei. Valoarea contribuției este calculată prin aplicarea cotei de 25% la salariul minim brut de 4.325 de lei, în vigoare de la 1 iulie 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cel mai vechi plan urban românesc are 340 de ani: comandat de polonezi, realizat de un francez
Eveniment

Cel mai vechi plan urban românesc are 340 de ani: comandat de polonezi, realizat de un francez

Iașiul devine orașul cu cel mai vechi plan urban cunoscut din spațiul românesc, datat în anul 1686, cu aproape un secol înaintea primelor planuri ale Bucureștiului. Iașiul, cel mai vechi plan urban românesc Descoperirea a fost realizată la Berlin de istoricul Laurențiu Rădvan, în urma unor cercetări de arhivă recente. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Documentul a fost prezentat public de profesorul de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, în cadrul unei reuniuni a Laboratorului de Istorie Urbană. Proiectul este derulat în colaborare cu Institutul de Istorie A.D. Xenopol și aduce o contribuție majoră la istoria urbană a Moldovei și a României. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum cumperi vechime în muncă pentru pensionare și cât costă o lună
Eveniment

Cum cumperi vechime în muncă pentru pensionare și cât costă o lună

Cumpărarea vechimii în muncă reprezintă o soluție legală pentru persoanele care nu îndeplinesc condițiile de pensionare, acestea putând plăti contribuții la sistemul public de pensii inclusiv pentru perioade neasigurate din trecut. Vechimea în muncă se poate cumpăra În prezent, costul unei luni de vechime este de aproximativ 1.013 lei, sumă calculată ca 25% din salariul minim brut garantat, stabilit la 4.050 lei. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Din iulie 2026, odată cu majorarea salariului minim, prețul unei luni de vechime va crește la 1.081 lei. Astfel, pentru un an complet de vechime, suma ajunge la circa 12.200 lei, iar costul rămâne neschimbat doar dacă plata este făcută înainte de creșterea salariului minim. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum putem verifica online vechimea în muncă și contribuțiile sociale. Fără drumuri la Casa de Pensii
Eveniment

Cum putem verifica online vechimea în muncă și contribuțiile sociale. Fără drumuri la Casa de Pensii

Ieșenii își pot verifica online vechimea în muncă și contribuțiile sociale, fără drumuri la Casa de Pensii și fără dosare voluminoase. Verificarea online a vechimii în muncă Platforma digitală a Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) permite accesul rapid la datele privind anii lucrați și contribuțiile plătite, direct de pe computer sau telefon. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Procesul este gratuit și se face pe baza CNP-ului, informațiile fiind disponibile în format lunar sau anual, începând cu aprilie 2001. Astfel, angajații pot confirma oricând că vechimea și contribuțiile sunt corect înregistrate, fără să mai caute prin arhive sau să depindă de fostii angajatori. Continuarea, în Ziarul de Iași

EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă
Investigații

EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă

Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a făcut cumva rost de doi ani de vechime în muncă pentru a putea fi selectat în baza Ordonanței 109/2011 pentru funcția de director general al Romarm. Culmea ubicuității, din ultimul său CV rezultă că, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, era simultan student la două universități (una - în București, cealaltă - în Târgu Jiu), masterand la ASE, bursier Erasmus+ în Portugalia, intern la Ministerul Energiei și angajat în România.  Mai mult, acum, după ce a fost numit director general al Romarm de către ministrul Economiei, Radu Miruță, Răzvan Pîrcălăbescu se află în conflict de interese: deține simultan și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din fabricile de armament din subordinea Romarm. Adică își e lui însuși și șef, și subordonat. Radu Miruță, ministrul Economiei, a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că a cerut Corpului de Control să verifice modul în care a fost selectat Răzvan Marian Pîrcălăbescu pentru funcția de director general al Romarm. Condiție minimă: zece ani în câmpul muncii Compania Națională Romarm, deținută de Ministerul Economiei, a anunțat la începutul verii că urmează selecția candidaților pentru funcția de director general. Asistența în procesul de recrutare a fost acordată de societatea George Butunoiu Grup SRL, deținută de George Butunoiu și de Raluca Yvonne Predeanu.  Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) Conform anunțului de selecție, una dintre condițiile obligatorii era experiența profesională de minimum zece ani în câmpul muncii. În acest sens, candidații erau obligați să depună copii ale documentelor din care să rezulte experiența. Adică extras Revisal, copie după carnetul de muncă, contracte de mandat/management, adeverințe eliberate de angajatori, respectiv fișele de post pentru posturile relevante ca experiență. După îndeplinirea formalităților, George Butunoiu a prezentat propunerile de candidați Consiliului de Administrație al Romarm, condus de controversatul Constantin Alexie Cotan Bodolan, angajat al Ministerului Economiei.  Iar CA-ul Romarm, după ce a exclus candidați cu experință, l-a ales pe Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, actualul Secretar General al Guvernului. Două CV-uri diferite prezentate de Pîrcălăbescu Răzvan Pîrcălăbescu are două CV-uri publice. Diferite.  Primul a fost depus în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Plafar SA, iar celălalt, în calitate de director general al Romarm. Din primul document oficial rezultă că are o vechime în muncă de opt ani de zile. Potrivit celuilalt, are zece ani de muncă. Practic, pe baza primului CV, trebuia respinsă candidatura sa pentru selecția pentru funcția de director al Romarm. Dar, pentru a îndeplini cerința obligatorie legată de experiență, Pîrcălăbescu a menționat în cel de-al doilea CV că, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, a lucrat pe postul de consilier la firma de asigurări CRAA SRL. Acronimul acestei societăți nu corespunde niciunei societăți comerciale din domeniul asigurărilor. Simultan: student în București, Târgu Jiu și Porto, intern la Energie și angajat la CRAA SRL DeFapt.ro a analizat cele două CV-uri făcute publice de Răzvan Pîrcălăbescu. În perioada în care susține că a lucrat pe postul de consilier al CRAA SRL, Răzvan Pîrcălăbescu era student la două facultăți din București. Astfel, în aprilie 2015, el era student în ultimul an la ASE și se pregătea pentru licență. În paralel, urma cursul psihopedagogic nivelul I la Departamentul pentru Pregătirea personalului Didactic, tot la ASE. Tot simultan, era în anul II la Facultatea de Finanțe-Bănci din cadrul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgul Jiu. Mai mult, în perioada iulie – septembrie 2015, a fost intern la Ministerul Energiei. În toamna anului 2015, Pîrcălăbescu a început și un masterat la ASE, în timp ce urma modulul pedagogic Nivelul II. În același timp, era și student în ultimul an la Facultatea de Finanțe-Bănci din cadrul Universității „Constantin Brâncuși”. Iar în perioada februarie - iunie 2016 a fost cu o bursă Erasmus+ la Instituto Politecnico do Porto din cadrul Institutului Superior de Contabilitate și Administrație din Porto. Practic, Pîrcălăbescu a fost în Portugalia timp de cinci luni, dar în paralel ar fi lucrat consilier la firma CRAA SRL în România. A revenit în țară pentru a-și susține licența Facultatea de Finanțe-Bănci. Pîrcălăbescu nu știe la ce firmă spune că a lucrat timp de doi ani DeFapt.ro l-a întrebat pe Răzvan Pîrcălăbescu care este numele complet al firmei la care susține că a lucrat în perioada aprilie 2015 – mai 2017. Nu a dat un răspuns.  „Cum să nu existe? Da, este acronimul unei firme. Căutați-l, vreți să vă fac eu treaba? Nu știți să vă faceți treaba de jurnalist de investigații? Dumneavoastră nu știți cum să vă faceți treaba și vreți să îmi spuneți mie că nu știu? Dumneavoastră puteți să mă întrebați și dacă Ștefan cel Mare..., când a murit Ștefan cel Mare, dacă eu nu vreau să vă spun.”, a replicat Pîrcălăbescu. „Noi vă plătim salariile pentru că aveți pe ce să faceți anchete” Întrebat dacă are ceva de ascuns, noul șef al Romarm a încercat să fie ironic. „Dacă vreți, pot să ies și public și să spun că m-a sunat domnul Zoltan și i-am spus că, dacă aș fi făcut și partea de investigații, aș fi fost mai bun ca toată lumea. De cariera mea mă poate întreba familia mea, oricine vreți dumneavoastră sau șefii mei superiori ierarhici. Noi vă plătim salariile pentru că aveți pe ce să faceți anchete. Dumneavoastră vă bateți joc de industria de apărare”, a spus nervos Răzvan Pîrcălăbescu. Butunoiu: „Dacă ei au vrut să-l ia pe unul de 31 de ani pentru job-ul ăsta, n-au decât!” George Butunoiu, cel care a acordat asistența în procesul de recrutare al directorului general al Romarm, a declarat pentru DeFapt.ro că Răzvan Pîrcălăbescu avea, conform CV-ului său, fix zece ani vechime în muncă: „În CV-ul pe care mi l-a dat, avea fix zece ani experiență. Acuma, dacă el a mințit sau a făcut ceva, e în întregime responsabilitatea lui. Internship-ul nu e considerat experiență. Să-i fie de bine! Cei din CA au verificat actele, au verificat... dacă ei au vrut să-l ia pe unul de 31 de ani pentru job-ul ăsta, n-au decât! Legal, au dreptul să o facă! Ăsta micu’, dacă a mințit în CV, și după un an de zile poate să fie tras la raspundere. CV-ul e document juridic.” Butunoiu: „Eu îi socotesc lui vechime ce scrie în CV” George Butunoiu a mai spus că, în calitate de recrutor, nu a verificat documentele în Revisal (registrul salariaților din România, gestionat de Ministerul Muncii).   „Nu mă apuc eu ca recrutor să verific documente de la Revisal. În nici un caz. Eu am verificat CV-ul. Dacă cei din CA au considerat că se încadrează, să le fie de bine. Legat de CV-ul băiețelului ăluia... noi, când facem recrutări la firme private, nu socotim full job unul care are carte de muncă. Sunt oameni care lucrează și zece ani pe un contract sau nici măcar pe un contract. Eu, ca recrutor, n-am cum să verific. Eu îi socotesc lui vechime ce scrie în CV. El își asumă răspunderea că ceea ce scrie în CV e corect. Dacă la stat ei socotesc altfel, doar cu carte de muncă, să le fie de bine”, a mai declarat George Butunoiu.   Pîrcălăbescu: „Capacitatea mea intelectuală este mult peste medie” În timpul discuției cu DeFapt.ro, Răzvan Pîrcălăbescu a fost întrebat cum a reușit performanța de a fi simultan în mai multe locuri: student la universități din București și Târgu Jiu, bursier în Portugalia și angajat la firma de asigurări. „Iertați-mă, capacitatea mea – de aceea cred că m-au și selectat la Romarm, capacitatea mea intelectuală eu cred că este mult peste medie și de aceea am încercat și eu să merg de fiecare dată... să merg pe partea academică. Acum sunt la doctorat, sunt și profesor universitar. Adică am încercat să îmbin partea academică cu partea profesională ca eu să mă pot dezvolta. Dacă vă uitați, în timpul în care am fost la licență la Finanțe–Bănci, de aceea am și lucrat la o companie din industria aceasta, de finanțe și bănci. Ca eu să pun în practică ce am învățat de la școală. Știu că a fost greu, credeți-mă”, se laudă Pîrcălăbescu. Nu știe dacă a fost salariat unde spune că a lucrat Însă, atunci când a fost întrebat dacă cei doi ani de muncă de la firma CRAA SRL îi apar în Revisal, Răzvan Pîrcălăbescu s-a eschivat: „Mă întrebați lucruri de resurse umane, care chiar resurse umane nu am făcut”. Dar apoi a contraatacat cu pregătirea academică care îl recomandă pentru funcția de director general al Romarm: „Noi avem o pregătire academică pe partea aceasta de industrie de apărare. Am de la Universitatea de Apărarea Carol I, de la Colegiul Național de Apărare și Colegiul European de Apărare.” Pîrcălăbescu: „Normal că l-am ajutat pe domnul Radu Oprea în carieră” Cine și de ce l-a promovat pe Răzvan Pîrcălăbescu, un proaspăt absolvent de facultate, în funcția de consilier al miniștrilor PSD, nu a vrut să spună, ba chiar s-a victimizat. „Iertați-mă, dumneavoastră îmi solicitați mie să nu-mi fac treaba și să las atribuțiile de serviciu și să vă răspund dumneavoastră?”, a întrebat directorul Romarm Pîrcălăbescu.  Însă a declarat că la Ministerul Mediului de Afaceri i-a consiliat pe miniștrii PSD Radu Oprea și Ilan Laufer. Cât despre relația sa cu pesedistul Radu Oprea, a spus mândru că i-a fost consilier și director de cabinet.  „Am fost director de cabinet la domnul Radu Oprea. (...) Normal că l-am ajutat pe domnul Radu Oprea în carieră fiindcă am fost consilierul dumnealui. Dacă nu avea nevoie de serviciile mele și nu-l ajutam, probabil nu mă ținea consilier. Dacă dumneavoastră interpretați că l-am ajutat pe domnul Radu Oprea, haideți... l-am consiliat. Dumneavoastră îmi puneți niște întrebări și după aceea îmi răstălmăciți cuvintele”, s-a supărat Răzvan Pîrcălăbescu. Însă, atunci când a fost întrebat despre relația sa de prietenie cu Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele CA al Romarm, a dat un răspuns ironic: „Care este relația mea? Nu știu la ce vă referiți. Mie îmi plac femeile, nu am nici o treabă cu bărbații. Este o relație de subordonare. Este în Consiliul de Administrație.” Pîrcălăbescu a refuzat oficial să comunice numele angajatorului său Totuși, Răzvan Pîrcălăbescu a spus că va comunica numele complet al societății CRAA SRL dacă îi transmitem o solicitare oficială în scris în baza Legii 544/2001. DeFapt.ro i-a solicitat, așadar, să comunice următoarele informații: numele complet al firmei care susține că a fost angajat în perioada aprilie 2015 – mai 2017; data la care a fost înregistrat contractul său de muncă și transmis în Revisal; de ce nu a menționat în declarațiile de avere depuse în calitate de consilier și director de cabinet al pesedistului Radu Oprea veniturile încasate de la firma CRAA SRL; dacă i-au fost plătite taxele și impozitele aferente salariului din aceea perioadă. Răspunsul oficial al lui Răzvan Pîrcălăbescu a fost, însă, halucinant.  „(...) considerăm că solicitarea dumneavoastră nu face obiectul prevederilor Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare. Pentru informațiile dorite vă puteți adresa societății la care faceți referire și organizatorului selecției în conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011, modificată și aprobată prin Legea nr. 187/2023 privind Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.”, a transmis în scris Răzvan Pîrcălăbescu. Când i s-a solicitat să explice refuzul furnizării informațiilor solicitat, Pîrcălăbescu a spus: „dvs. ați solicitat ceva ce ține de companii private și vă rog să vă adresați lor.” Ministrul Miruță a trimis Corpul de Control la Romarm să verifice numirea lui Pîrcălăbescu Ministerul Economiei, condus de Radu Miruță, a transmis la solicitarea DeFapt.ro, că a solicitat Corpului de Control să verifice modul în care a fost recrutat directorul general al Romarm. „În prezent Corpul de Control al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului verifică toate companiile de stat unde există suspiciuni privind existența unor proceduri ilegale de selecție a conducerii, bazate pe acte normative abrogate. Dat fiind că în prezent verificările sunt în derulare, vom reveni cu informații actualizate după finalizarea controlului”, potrivit răspunsului transmis de Ministerul Economiei. Întrebat despre verificările pe care le face Corpul de Control cu privire la procedura de selecție, Răzvan Pîrcălăbescu a declarat că nu comentează. Conflict de interese: e și șef, și subordonat Pe lângă problemele cu vechimea în muncă, Răzvan Pîrcălăbescu mai are una: se află în conflict de interese. În calitate de director general al Romarm, coordonează și aprobă achizițiile făcute de 15 societăți din industria de apărare de stat. Dar, în paralel, Răzvan Pîrcălăbescu este și președintele Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din cele 15 societăți din subordinea sa. Surse din cadrul Romarm au declarat pentru DeFapt.ro că Răzvan Pîrcălăbescu încearcă să fenteze legea, dar nu prea îi iese: „Atunci când trebuie să semneze documentele de la Carfil SA în calitatea sa de director general al Romarm, Pîrcălăbescu își deleagă atribuțiile directorului adjunct Luis Vlădoiu. Atunci, Romarm are simultan doi directori. E de noaptea minții”. Întrebat despre conflictul de interese evident, Răzvan Pîrcălăbescu nu a mai răspuns. 

Cei care vor să "cumpere" vechime pentru pensie mai au doar o zi la dispoziție să facă acest lucru în 2024
Economie

Cei care vor să "cumpere" vechime pentru pensie mai au doar o zi la dispoziție să facă acest lucru în 2024

Cum poți "cumpăra" vechime pentru pensie. Persoanele care au încheiat contracte de asigurare socială pentru completarea vechimii necesare pensiei mai au timp doar până pe 21 decembrie 2024 să achite contribuțiile restante. Cum poți "cumpăra" vechime pentru pensie Termenul este esențial pentru cei care doresc să-și asigure perioada de cotizare necesară conform noii legislații. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023 privind pensiile, în septembrie 2024, a generat un interes crescut pentru opțiunea de "cumpărare a vechimii". În județul Iași, de exemplu, Casa Județeană de Pensii (CJP) a înregistrat 193 de contracte de asigurare socială active, cu termen de plată a contribuțiilor până la data de 21 decembrie 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum se cumpără vechimea în muncă: care este costul unui an de vechime și de ce este mai bine să nu așteptați 2025
Economie

Cum se cumpără vechimea în muncă: care este costul unui an de vechime și de ce este mai bine să nu așteptați 2025

Cum se cumpără vechimea în muncă: pentru a completa vechimea necesară la pensie, persoanele interesate trebuie să plătească 925 de lei lunar. Cum se cumpără vechimea în muncă Aceasta sumă este calculată prin aplicarea unei cote de 25% asupra salariului minim brut garantat, care în prezent este de 3.700 de lei. Astfel, costul total anual pentru un an de vechime ajunge la 11.100 de lei. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Nordis (Ciorbă/Vicol), ținut la sertar de DIICOT pentru a nu-i afecta imaginea lui Ciolacu în campania electorală. Primele audieri trebuia să aibă loc acum două săptămâni Maria Andronache, directoarea Casei Județene de Pensii Iași, recomandă cumpărarea vechimii în acest an, deoarece de la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut ar putea crește la 4.050 de lei. Acest lucru va crește costul lunar la 1.013 lei și suma anuală la 12.200 de lei, cu 1.100 de lei mai mult pe an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră