sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ursula von der leyen

12 articole
Internațional

Plângeri împotriva președintei CE, declarate inadmisibile

Plângeri împotriva președintei CE, declarate inadmisibile. Justiția belgiană a respins o serie de plângeri penale îndreptate împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acestea vizau achizițiile de vaccinuri anti-COVID negociate cu compania Pfizer în numele statelor membre ale Uniunii Europene. Plângeri împotriva președintei CE, declarate inadmisibile Potrivit Ipost.be, plângerile au fost invalidate din cauza lipsei dovezilor de prejudiciu personal aduse de reclamant. Citește și: Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției Frederic Baldan, fost lobbyist al Parlamentului European și reclamant în acest caz, a susținut că Ursula von der Leyen a negociat „în secret, prin SMS” cu Albert Bourla, directorul general al companiei Pfizer. Contractul vizat presupune furnizarea unui volum semnificativ de vaccinuri anti-COVID, fără un mandat clar din partea statelor membre UE. Baldan a formulat acuzații privind „distrugerea de documente publice”, referindu-se la ștergerea mesajelor text dintre Von der Leyen și Bourla. Deși reglementările UE impun transparență, Comisia Europeană a refuzat să publice schimburile de SMS-uri, motivând că nu are obligația de a le păstra. Reclamantul a susținut, de asemenea, că președinta Comisiei Europene a încălcat codul de conduită al membrilor executivului european, care impune respectarea unor criterii stricte de independență, onestitate și loialitate. Acuzațiile nu au fost, însă, susținute cu dovezi suficiente pentru a fi admise în instanță. Ungaria și Polonia, implicate în dosar Două state membre UE, Ungaria și Polonia, care au fost acționate în judecată de Pfizer pentru neplata vaccinurilor, s-au constituit părți civile în acest dosar. Cu toate acestea, justiția belgiană a considerat că plângerile formulate nu îndeplinesc criteriile legale de admisibilitate. Parchetul European investighează cazul În ciuda deciziei justiției belgiene, Parchetul European (EPPO) a deschis o investigație separată în octombrie 2022. Aceasta urmărește să stabilească dacă au existat nereguli în procesul de negociere și achiziție a vaccinurilor anti-COVID.

Plângeri împotriva președintei CE, declarate inadmisibile (sursa: Facebook/European Commission)
Președinta Comisiei Europene, mesaj către români (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Eveniment

Președinta Comisiei Europene, mesaj către români

Președinta Comisiei Europene, mesaj către români. Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj de solidaritate și respect cu ocazia marcării a 35 de ani de la Revoluția Română. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, aceasta a elogiat curajul românilor care au luptat pentru libertate și democrație. Președinta Comisiei Europene, mesaj către români „Românii s-au ridicat pentru a-și alege propriul destin”, a scris Ursula von der Leyen. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Președinta Comisiei Europene a subliniat importanța acestui moment istoric pentru România și Europa. „În urmă cu 35 de ani, românii s-au ridicat pentru dreptul de a-și alege propriul destin. Mulți și-au dat viața pentru ca copiii lor să poată fi liberi și să trăiască în democrație”. În mesajul său, von der Leyen a afirmat că Europa își amintește sacrificiul românilor „Astăzi, România și Europa își amintesc de sacrificiul lor”. Declarația subliniază recunoașterea la nivel european a luptei românilor pentru libertate, evidențiind legătura strânsă dintre valorile democratice ale Uniunii Europene și evenimentele din decembrie 1989. Recunoașterea unui moment istoric La 35 de ani de la Revoluția Română, mesajul președintei Comisiei Europene reflectă importanța acestei lupte pentru democrație și libertate. Sacrificiile făcute de români în decembrie 1989 rămân un simbol al curajului și al dorinței de a construi un viitor mai bun, nu doar pentru România, ci și pentru întreaga Europă.

Comisia Europeană și paritatea de gen (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Comisia Europeană și paritatea de gen

Comisia Europeană și paritatea de gen. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări miercuri că va continua să lucreze pentru o echipă de comisari cu un număr egal de bărbaţi şi femei, lucru pe care nu l-a realizat până în prezent, şi a deplâns faptul că egalitatea de gen în funcţiile de responsabilitate nu se realizează niciodată în mod natural şi trebuie căutată în mod expres. Comisia Europeană și paritatea de gen Von der Leyen, care a obţinut un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene, ceruse în scris guvernelor europene să nominalizeze un bărbat şi o femeie pentru a avea posibilitatea de a forma o echipă de comisari care să respecte paritatea de gen, însă numai Bulgaria a dat curs petiţiei sale, iar restul au trimis în total şaptesprezece bărbaţi şi şapte femei. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier"Reprezentăm cetăţenii UE şi jumătate dintre aceştia sunt femei. De-a lungul vieţii mele politice am luptat pentru ca femeile să aibă acces la funcţii de conducere şi de decizie. Şi din experienţă ştiu că, dacă nu o cer, nu o voi primi. Nu vine de la sine", s-a plâns Von der Leyen la o conferinţă de presă la Bruxelles. Un proces "complicat" Politiciana germană s-a declarat convinsă că, dacă nu ar fi adresat această cerere specifică statelor membre, elanul de a căuta echilibrul de gen nu s-ar fi creat, iar ţările ar fi nominalizat şi mai puţine femei. "Este, fără îndoială, un proces complicat, dar care nu îmi schimbă în niciun caz convingerea şi hotărârea", a insistat Von der Leyen, care a subliniat că, din punctul ei de vedere, criteriul de gen trebuie să aibă aceeaşi pondere precum criteriile privind originea geografică, culoarea politică şi, în principal, experienţa politică la nivel înalt. Aşa cum stau lucrurile în prezent, dacă politiciana germană alege candidata bulgară în detrimentul omologului ei de sex masculin, 10 ţări ar avea reprezentare feminină în următoarea Comisie Europeană (opt nominalizate, plus Von der Leyen şi Kaja Kallas, în calitate de şefă a diplomaţiei comunitare), faţă de 17 bărbaţi. Ar fi un pas înapoi comparativ cu echipa anterioară a lui Von der Leyen, care şi-a preluat mandatul în 2019 şi care a început cu 15 bărbaţi şi 12 femei şi a ajuns la 14 bărbaţi şi 13 femei după o demisie la jumătatea mandatului. "Nu i-am văzut încă pe toţi potenţialii candidaţi. Cu toţi şefii de stat şi de guvern am vorbit despre diferitele nume, despre diferitele posibilităţi şi, bineînţeles, recunosc că le este dificil uneori", a admis Von der Leyen. Insistențele lui Von der Leyen Preşedinta Comisiei Europene a declarat că sunt situaţii în care bărbatul este mai bine pregătit sau în care cea mai bună candidată refuză nominalizarea. "Avem diferiţi factori, dar pentru mine este important să luăm această problemă în serios", a explicat ea. Cu toate numele la dispoziţie, Von der Leyen trebuie acum să distribuie toate portofoliile, atât în ceea ce priveşte ierarhia (vicepreşedinţii), cât şi referitor la problemele de care va fi responsabil fiecare comisar, cu domenii precum economia, industria şi apărarea printre ele cele mai dorite de solicitanţi. Acordarea unor portofolii cu mai mare greutate şi a posturilor de vicepreşedinte candidaţilor de sex feminin poate fi o modalitate de a compensa dezechilibrul numeric de gen, remarcă EFE. Parlamentul European a invitat-o pe Von der Leyen să se întâlnească pe 11 septembrie cu şefii grupurilor politice şi cu preşedinta instituţiei pentru a le prezenta distribuţia finală a echipei sale, deşi nu este clar dacă o va face publică înainte sau după această întâlnire care se va desfăşura cu uşile închise.

Ciolacu, obligat să renunțe la Negrescu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, obligat să renunțe la Negrescu

Ciolacu, obligat să renunțe la Negrescu. Înaintea datei limită de vineri, 30 august, mai mult de jumătate dintre guvernele din Uniunea Europeană au propus câte un singur candidat, bărbat, pentru a face parte din viitoarea formulă a Comisiei Europene, deşi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitase câte un candidat şi o candidată din partea fiecăruia, pentru a se ajunge la paritatea de gen. Doi din trei comisari, bărbați Dacă nominalizările vor rămâne neschimbate, preşedinta Comisiei riscă să fie dezamăgită: bărbaţii ar putea forma o majoritate de circa două treimi în viitorul colegiu al comisarilor, din care ar putea face parte doar opt femei - inclusiv preşedinta von der Leyen şi estona Kaja Kallas, viitoarea şefă a diplomaţiei UE. Citește și: ANALIZĂ Eșecul Ciolacu-Negrescu la Bruxelles, explicat: von der Leyen a acceptat 21 de propuneri ale statelor UE, dar a respins-o pe a României După ce a fost votată de Parlamentul European pentru un nou mandat în iulie, von der Leyen le-a cerut statelor membre să nominalizeze atât un bărbat, cât şi o femeie pentru constituirea unei comisii paritare. Singura excepţie de la această cerere le-a fost oferită guvernelor care au nominalizat un comisar aflat deja în funcţie, aşa cum este cazul cu Franţa, Ungaria şi Letonia. Doar Bulgaria a ţinut cont de dorinţa lui von der Leyen şi a propus public atât un candidat, cât şi o candidată, anunţând vineri că îi nominalizează pe fostul ministru de Externe Ekaterina Zaharieva şi pe Iulian Popov, ex-ministru al Mediului. Echipa finală, anunțată la mijlocul lui septembrie După propunerile anunţate vineri de Italia şi Bulgaria, mai lipseşte doar candidatul Belgiei pentru a avea lista completă. În Belgia, situaţia a fost complicată de lipsa unui guvern cu puteri depline după alegerile din 9 iunie. Joi seară, Georges-Louis Bouchez, liderul Mişcării Reformatoare (MR), partidul liberal francofon, a promis că "numele" va fi comunicat în termenul prevăzut, adică până vineri seara, fără a face alte precizări. După reunirea propunerilor de la toate statele membre, von der Leyen ar urma să-şi anunţe echipa până la mijlocul lui septembrie, împreună cu portofoliul atribuit fiecărui comisar. Paritatea de gen nu este obligatorie legal Fiecare din cele 27 de state UE are dreptul să desemneze un reprezentant în Comisie. În cazul Germanei, acesta este în mod automat preşedinta Ursula von der Leyen. În prezent, 12 din cei 27 de comisari europeni sunt femei. Comisia, puternicul braţ executiv al UE, propune noi legi şi monitorizează respectarea tratatelor UE, având în jur de 32.000 de angajaţi. În ciuda iritării probabile a lui von der Leyen, statele UE nu au obligaţia legală de a se conforma solicitării acesteia de a nominaliza atât un bărbat, cât şi o femeie. Tratatele UE nu menţionează în mod explicit paritatea de gen, ci doar faptul că executivul UE reflectă ca pe ansamblu demografia şi geografia statelor membre. Ciolacu, obligat să renunțe la Negrescu Premierul Ciolacu declara că va oficializa candidatura lui Negrescu luni, 26 august, dar acest lucru nu s-a petrecut. "Am mers cu un nume. El este actualul vicepreședinte al Parlamentului European, domnul Victor Negrescu. Eu sper ca cel târziu luni să înaintăm propunerea din partea Guvernului României", a declarat Ciolacu la 22 august. În 2019, Rovana Plumb, propunerea României de comisar european, a fost respinsă de comisia juridică a Parlamentului European, "cu o largă majoritate". Ea era propusă pentru postul de comisar pentru Transporturi. Ulterior, postul a fost ocupat de Adina Vălean. Această situație arată că, chiar dacă Negrescu primea acceptul lui von der Leyen, el ar fi putut fi respins de Parlamentul European. Potrivit G4 Media, Ciolacu ar nominaliza-o pe Roxana Mînzatu, europarlamentar PSD, în locul lui negrescu.

Miting anti-european organizat de AUR la Congresul PPE Foto: Captură video
Politică

Miting anti-european organizat de AUR la congresul PPE

Miting anti-european organizat de AUR la Congresul PPE de la București: sunt afișate bannere cu mesajul ”Jos Ursula”, se strigă „Suveranitate” și „Hoții”. Însă liderul AUR, George Simion, care a venit la miting cu o șapcăpe care scria numele lui Donald Trump, nu a reușit să aducă la acest protest decât sub 200 de persoane. Citește și: Nicușor Dan explică cum acționează mafia imobiliară în București: „Mai întâi s-a dat autorizație de patru etaje, apoi de șase, primăria sectorului a dat opt”. DNA a clasat dosarul La protest participă și Cristian Terheș, europarlamentar ales pe listele PSD, în 2019. Miting anti-european organizat de AUR la congresul PPE „Ursula, nu uita, România nu te vrea!” și „Libertate!” au mai scandat susținătorii AUR, care s-au îmbrâncit cu jandarmii. Ei au rupt gardurile de protecție și au încercat să se apropie de clădirea Romexpo, unde se desfășoară Congresul PPE, dar au fost blocați de jandarmi. George Simion transmite live, pe Facebook, acest miting. Potrivit Antenei 3, un bărbat a fost luat de jandarmi şi predat poliţiei după ce a forţat cordonul de jandarmi şi a incitat la violenţă. Protestul a avut loc în momentul în care Nicolae Ciucă, președintele PNL, le-a explicat colegilor din familia politică europeană necesitatea coaliției cu PSD, cu rolul de a stopa partidele extremiste.

Cum prezintă propaganda PSD eșecul lui Ciolacu la Bruxelles Foto: Twitter
Politică

Cum prezintă propaganda PSD eșecul Ciolacu Bruxelles

Cum prezintă propaganda PSD eșecul lui Ciolacu la Bruxelles: „Ciolacu refuză vehement majorarea TVA-ului”, „Pensiile mici vor crește” sau „Ciolacu a găsit înțelege la Bruxelles”. În realitate, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat să se pronunțe public în legătură cu uriașul deficit bugetar al României și, neoficial, nu ar fi acceptat nici una din propunerile premierului român, cerând să analizeze datele. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Pe de altă parte, nici un oficial european n-a afirmat că ar dori ca România să crească TVA-ul, așa că nu este clar ce propunere a respins premierul PSD. În general, poziția Uniunii Europene este că dorește ca țările membre să se încadreze în ținta de deficit, dar este decizia lor cum reușesc asta. Cum prezintă propaganda PSD eșecul lui Ciolacu la Bruxelles Iată câteva titluri ale principalelor surse de propagandă PSD: Antena 3: „Marcel Ciolacu, anunţul momentului: „Pensiile mici vor crește cu certitudine” sau „Marcel Ciolacu, detalii despre poziția Comisiei Europene legată de deficitul României: «Există flexibilitate»" România TV: „Marcel Ciolacu refuză vehement majorarea TVA-ului” Știri pe surse: „Ciolacu a găsit înțelege la Bruxelles față de gaura din buget” sau „Premierul Ciolacu anunță că a trasat linia roșie la Bruxelles: «Eu nu sunt de acord ca prim-ministru al României, să creştem cota de TVA»”. Însă premierul nu a oferit nici un fel de detalii față de viitoarele reduceri de cheltuieli la buget sau majorarea taxelor, deși ar urma ca, în câteva zile, să-și asume răspunderea pe un proiect de lege. Nici chestiunea pensiilor speciale nu a fost redeschisă. Ursula von der Leyen a postat un mesaj pe Twitter după discuțiile cu Ciolacu, dar nu a făcut declarații comune cu acesta. Good meeting with PM @CiolacuMarcel.I thanked him for Romania's solidarity with Ukraine and Moldova.And its important role in getting grain out of Ukraine via our #SolidarityLanes.We keep working constructively on reforms under #NextGenEU. I also reiterated my strong… pic.twitter.com/DVWiV7iL3z— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 1, 2023 „Întâlnire bună cu premierul @CiolacuMarcel. I-am mulțumit pentru solidaritatea României cu Ucraina și Republica Moldova. Și rolul său important în scoaterea cerealelor din Ucraina prin intermediul #SolidarityLanes. Continuăm să lucrăm în mod constructiv la reformele din cadrul #NextGenEU. De asemenea, am reiterat sprijinul meu ferm pentru aderarea României la Schengen”, a scris von der Leyen.

CE susține aderarea României la Schengen (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

CE susține aderarea României la Schengen

CE susține aderarea României la Schengen. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, sâmbătă, la Palatul Cotroceni, că Executivul comunitar susţine "complet" aderarea României la Spaţiul Schengen, adăugând că ea va lucra "neobosit" pentru găsirea unei soluţii, în scurt timp. CE susține aderarea României la Schengen Ea a fost primită, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Klaus Iohannis şi are o întrevedere cu şeful statului şi cu premierul Nicolae Ciucă. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România contează pe sprijinul Comisiei Europene în ceea ce priveşte aderarea la Schengen. "Din nefericire, nu am trecut linia de sosire, dar sunt destul de optimist că vom avansa cu o viteză decentă", a adăugat şeful statului. Preşedinta Comisiei Europene a reiterat sprijinul acordat ţării noastre. "Aş vrea să profit de ocazie să transmit poporului român că susţinem complet aderarea dumneavoastră la Spaţiul Schengen. Noi, Comisia, ne-am făcut o misiune din a vă evalua eforturile şi trebuie să spun că a fost un rezultat excepţional şi pozitiv. Îndepliniţi toate cerinţele necesare şi astfel eu voi lucra neobosit alături de dumneavoastră, domnule preşedinte, alături de celelalte state membre, astfel încât să găsim o soluţie cât mai rapid posibil", a transmis Ursula von der Leyen. Orban Viktor, la Cotroceni Ursula von der Leyen va participa la Palatul Cotroceni la ceremonia de semnare a Acordului între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită "Cred că semnarea acestui acord este extrem de importantă şi arată încă o dată că sunteţi un mare susţinător al nostru nu numai când vine vorba de energia verde, ci şi ca parte a Europei. Şi când vorbim de parte a Europei şi de susţinere vreau să vă mulţumesc pentru susţinerea în chestiunea Schengen. Din păcate, nu am ajuns la linia de final încă, dar sunt destul de optimist că această chestiune se va mişca cu o viteză decentă şi contăm pe sprijinul Comisiei Europene", a afirmat Iohannis, în debutul întâlnirii. Acordul va fi semnat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban.

Poneiul șefei CE, atacat violent, ucis (sursa: bild.de)
Internațional

Poneiul șefei CE, atacat violent, ucis

Poneiul șefei CE, atacat violent, ucis. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deplânge moartea unuia dintre poneii săi, care ar fi murit după atacul unor lupi, potrivit DPA. Poneiul șefei CE, atacat violent, ucis "Întreaga familie este extrem de afectată din cauza acestei veşti", a spus Ursula von der Leyen în legătura cu atacul, conform unui comunicat. Potrivit purtătorului de cuvânt al şefei CE, poneiul Dolly avea 30 de ani. Animalul se afla pe o păşune alături de un alt ponei, care nu a păţit nimic. Conform tabloidului german Bild, soţul Ursulei von der Leyen a găsit poneiul mort "la doar circa 100 e metri de casa familiei". Ministerul Mediului din landul Saxonia Inferioară, unde îşi are locuinţa Ursula von Der Leyen, a confirmat că marţi noapte a avut loc un presupus atac al unor lupi în oraşul Burgdorf, la nord-est de capitala landului, Hanovra. 350 de lupi în Saxonia Inferioară Animalul mort a fost găsit vineri într-un padoc în districtul Beinhorn. Muşcătura sugerează că ar fi fost vorba de atacul unor lupi, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al ministerului. Citește și: VIDEO Viktor Orban, la Moscova. Este singurul lider european care participă la înmormântarea lui Gorbaciov Potrivit acestuia, Camera de Agricultură din Saxonia Inferioară a înregistrat presupusa muşcătură. În următoarele zile va fi făcută o analiză de ADN pentru a stabili dacă atacul a fost comis de un lup aflat în evidenţele autorităţilor. Conform celor mai noi date ale ministerului, în Saxonia Inferioară ar exista 39 de haite de lupi şi patru lupi singuratici, ceea ce ar însemna un total de 350 de lupi. Recent, semnalarea apariţiei unor lupi a ajuns în atenţia presei în Hanovra.

Șefa Comisiei Europene, iar la Kiev (sursa: Facebook/Володимир Зеленський)
Internațional

Șefa Comisiei Europene, iar la Kiev

Șefa Comisiei Europene, iar la Kiev. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns sâmbătă la Kiev pentru o nouă vizită consacrată ambiţiilor Ucrainei de aderare la UE şi reconstrucţiei, relatează AFP. Șefa Comisiei Europene, iar la Kiev "M-am întors la Kiev pentru a mă întâlni cu preşedintele (Volodimir) Zelenski şi cu premierul (Denis) Şmigal", le-a spus Ursula von der Leyen jurnaliştilor care o însoţesc în vizită. "Vom evalua eforturile comune necesare pentru reconstrucţie şi progresul înregistrat de Ucraina pe calea europeană", a adăugat ea. Oficialii UE ar urma să se pronunţe asupra chestiunii ambiţiilor europene ale Ucrainei săptămâna viitoare, înaintea unui summit la 23 şi 24 iunie unde ar urma să fie abordat şi acest dosar. Ucraina cere un "angajament juridic" concret până la finalul lunii iunie din partea europenilor pentru a obţine statutul de candidat oficial pentru aderarea la UE, însă ţările membre sunt extrem de divizate în legătură cu această chestiune. Vestul Europei, rezervat În timp ce numeroase ţări, în principal din Europa de Est, susţin o aderare a Ucrainei, altele, precum Olanda sau Danemarca, dar şi Germania şi Franţa, care deţine preşedinţia Consiliului UE până la finalul lunii iunie, sunt extrem de rezervate. Şi chiar dacă Ucraina obţine "statutul de candidat", acest lucru va lansa un proces de negocieri şi de potenţiale reforme care ar putea dura ani, chiar decenii, înainte de a fi pe punctul de a intra în UE. Citește și: Macron spulberă speranțele Ucrainei privind o aderare rapidă la UE. Ar putea dura „decenii” Mai multe state din UE au atenuat astfel speranţele Kievului la un proces "accelerat". Este a doua vizită în Ucraina a şefei Comisiei Europene de la începutul invaziei ruse la 24 februarie. În cadrul precedentei sale vizite, la 8 aprilie, Ursul von der Leyen a dat asigurări că Ucraina are un "viitor european".

Rușii ucid metodic civili în Ucraina (sursa: Facebook/EC)
Internațional

UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial

UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial. Rusia este ameninţată cu "descompunerea" din cauza sancţiunilor tot mai dure, în timp ce Ucraina are un "viitor european", a declarat vineri preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen în timpul vizitei la Kiev, transmite AFP. UE promite Ucrainei integrare, ajutor substanțial "Rusia se va scufunda în decădere economică, financiară şi tehnologică, în timp ce Ucraina se îndreaptă spre un viitor european", a declarat von der Leyen în timpul unei conferinţe de presă comune cu şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski. "Lupta voastră este şi lupta noastră. Sunt aici la Kiev cu dumneavoastră astăzi pentru a transmite un mesaj foarte puternic: UE este de partea dumneavoastră. Suntem de partea voastră", a adăugat ea. Citește și: Un nou masacru al civililor: peste 130 de ucraineni împușcați și aruncați în gropi comune, la Makarov "Ne mobilizăm puterea economică pentru a-l face pe Putin să plătească un preţ foarte, foarte mare", a subliniat preşedinta Comisiei Europene. La rândul său, preşedintele Zelenski a declarat că, deşi "personal este recunoscător" doamnei von der Leyen pentru cele cinci serii de sancţiuni ale UE, acestea "nu sunt suficiente". Ursula von der Leyen, la Bucea Însoţită de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi de premierul slovac, Eduard Heger, Ursula von der Leyen s-a deplasat vineri la Bucea, care a devenit un simbol al atrocităţilor războiului din Ucraina. Cei trei lideri au mers să vadă gropile comune săpate în această localitate pentru a îngropa zecile de civili ucişi în lupte. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a promis vineri preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că instituţia sa va pregăti raportul privind candidatura Ucrainei la UE "în câteva săptămâni", după ce acesta va răspunde la întrebările din raportul pe care i l-a înmânat, transmit Reuters şi EFE. "Acesta este un pas important către UE", i-a spus von der Leyen lui Zelenski în timp ce îi înmâna plicul cu documentul, în cadrul unei conferinţe de presă la palatul prezidenţial din Kiev. "De aici începe drumul vostru spre UE", a subliniat lidera europeană, asigurându-l pe Zelenski că examinarea de către Comisie va fi "nu, ca întotdeauna, o chestiune de ani, ci de săptămâni". Cererea Ucrainei, tratată prioritar de CE Preşedintele ucrainean a dat asigurări că guvernul său va răspunde "cât mai curând posibil" la întrebările puse de Bruxelles. Comisia a fost mandatată de Consiliu să pregătească un raport privind îndeplinirea criteriilor de aderare de către Ucraina, precum şi de către Georgia şi Republica Moldova, cu ocazia summitului liderilor europeni de la Versailles, Franţa, din 10-11 martie. Printre criteriile care trebuie confirmate în raport înainte de acordarea statutului de ţară candidată se numără respectarea valorilor fundamentale ale UE, existenţa unor instituţii care să garanteze democraţia şi o economie de piaţă. De la semnarea scrisorii prin care Zelenski a depus cererea de aderare la UE la Bruxelles, la 28 februarie, până la punerea în mişcare a mecanismelor au trecut doar şapte zile - un record, dacă ne gândim la experienţa ţărilor din Balcanii de Vest, care au trebuit să aştepte în cel mai bun caz luni de zile pentru ca mecanismul să fie pus în mişcare după ce au depus cererea de aderare, remarcă EFE. UE trebuie să trimită funcționari pe teren în Ucraina Întrebată dacă este posibil ca Ucraina să fie încă în război după ce Comisia îşi va încheia procesul, fostul ministru german al apărării a declarat că este "profund convinsă că Ucraina va câştiga acest război, că va câştiga democraţia şi libertatea". Iar UE va "lucra cu Ucraina pentru a reconstrui ţara după război", a adăugat ea. Referitor la decizia Consiliului privind candidatura Ucrainei, von der Leyen a declarat: "Indiferent de decizie, vom sprijini întotdeauna Ucraina". Nu există termene limită pentru pregătirea analizei de către Comisie, care necesită desfăşurarea de funcţionari pe teren. "Vom continua să ne consolidăm relaţiile şi să ne aprofundăm parteneriatul pentru a sprijini Ucraina pe calea sa europeană. Ucraina face parte din familia noastră europeană", se arată în declaraţia liderilor UE după summitul de la Versailles, din Franţa. "A fost important să încep vizita mea la Bucea. Pentru că la Bucea umanitatea noastră a fost spulberată", a scris von der Leyen pe Twitter. Mesajul meu pentru poporul ucrainean: Cei responsabili de atrocităţi vor fi aduşi în faţa justiţiei. Lupta voastră este lupta noastră".

UE, armament pentru Ucraina, interzice RT - Sputnik (sursa: EC)
Eveniment

UE, armament pentru Ucraina, interzice RT - Sputnik

UE, armament pentru Ucraina, interzice RT - Sputnik. Uniunea Europeană va finanţa achiziţionarea şi livrarea de arme şi alte echipamente către Ucraina, care se confruntă la ora actuală cu o invazie din partea Rusiei, a anunţat duminică preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precizând că aceasta este o premieră pentru UE, transmite AFP. UE, armament pentru Ucraina, interzice RT - Sputnik Bruxelles va propune Celor 27 de state membre să utilizeze o linie de finanţare de urgenţă a UE "pentru a furniza forţelor ucrainene arme letale, precum şi carburant, echipamente de protecţie şi articole medicale", punând astfel capăt "tabuului potrivit căruia Uniunea Europeană nu furnizează arme beligeranţilor", a precizat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră "Vom interzice Sputnik și Russia Today în toată Uniunea Europeană pentru a stopa dezinformarea toxică a Rusiei în UE. Vom ținti regimul Lukașenko cu un nou pachet de sancțiuni care se aplică exporturilor", a spus von der Leyen. Toate declarațiile șefei CE, aici. We are stepping up our support for Ukraine.For the first time, the EU will finance the purchase and delivery of weapons and equipment to a country under attack. We are also strengthening our sanctions against the Kremlin. https://t.co/qEBICNxYa1— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 27, 2022

Uniunea Europeană a pregătit un pachet de sancţiuni (sursă: Facebook)
Internațional

Uniunea Europeană a pregătit un pachet de sancţiuni

Uniunea Europeană a pregătit pentru Rusia un pachet de sancţiuni "robust şi cuprinzător" în cazul în care va continua cu agresiunea la adresa Ucrainei, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cotidianelor Handelsblatt şi Les Echos, transmite vineri Reuters.Aceste sancţiuni financiare şi economice includ "limitarea accesului la capitalul străin" şi "controlul exporturilor, în special de bunuri tehnice", a menţionat ea. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la statControversatul gazoduct Nord Stream 2 este vizat la rândul lui de pachetul de sancţiuni. O punere în funcţiune a acestuia depinde de "comportamentul Rusiei", a spus preşedinta CE. Uniunea Europeană a pregătit pentru Rusia un pachet de sancţiuni cuprinzător "Bineînţeles, cei apropiaţi de (preşedintele rus Vladimir) Putin şi de oligarhi ar putea fi afectaţi în mod semnificativ", a mai adăugat Von der Leyen. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanatorRusia, care a anexat în 2014 de la Ucraina peninsula Crimeea şi îi susţine pe separatiştii din estul acestei ţări, a mobilizat circa 100.000 de trupe în apropiere de graniţa ucraineană, solicitând Occidentului garanţii de securitate, inclusiv angajamentul că Ucraina nu va adera la NATO. Joi, Kremlinul a acuzat Washingtonul că ignoră apelurile sale la detensionare, a doua zi după ce Statele Unite au anunţat că vor trimite aproape 3000 de militari suplimentari în Polonia şi România, aminteşte Reuters.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră