vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ursula von der leyen

19 articole
Eveniment

Limită de vârstă pentru Facebook, Instagram și TikTok în UE, propune Ursula von der Leyen

Restricții de vârstă pentru rețele sociale. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat miercuri în favoarea introducerii unei limite de vârstă pentru accesul la rețelele sociale în Uniunea Europeană. Restricții de vârstă pentru rețele sociale Declarația a fost făcută în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Von der Leyen a anunțat că va înființa un grup de experți până la sfârșitul anului, care va oferi recomandări privind cea mai bună cale de acțiune. Aceasta a comparat posibilele reglementări pentru rețelele sociale cu restricțiile deja existente pentru tutun și alcool. Paralele cu tutunul și alcoolul „Așa cum, pe vremea mea, societatea îi învăța pe copii că nu pot fuma, bea sau viziona conținut pentru adulți până la o anumită vârstă, cred că a venit timpul să facem același lucru și pentru rețelele de socializare”, a spus președinta Comisiei Europene. Von der Leyen a subliniat temerile părinților care încearcă să își protejeze copiii de pericolele mediului digital. Printre riscurile enumerate se află hărțuirea online, accesul la conținut pentru adulți, promovarea autovătămării, algoritmi care exploatează vulnerabilitățile copiilor pentru a genera dependență. „Părinții se tem că, atunci când copiii primesc un telefon, un simplu scroll îi poate expune la o gamă largă de pericole”, a adăugat ea. Modelul australian: rețelele sociale, doar de la 16 ani Von der Leyen a menționat Australia ca posibil exemplu de urmat. În această țară, utilizatorii vor avea voie să acceseze platforme precum TikTok, X (fost Twitter), Facebook sau Instagram doar de la vârsta de 16 ani. Aplicație europeană pentru verificarea vârstei Comisia Europeană lucrează la dezvoltarea unei aplicații dedicate verificării vârstei, menită să blocheze accesul minorilor la conținut inadecvat. Potrivit unui sondaj realizat în Germania, 70% dintre respondenți s-au declarat favorabili introducerii unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale precum Facebook, Instagram sau TikTok.

Restricții de vârstă pentru rețele sociale (sursa: Facebook/European Commission)
Bruiaje rusești raportate de oficiali germani (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Rușii au bruiat până și comunicațiile avionului șefului de stat major german

Bruiaje rusești raportate de oficiali germani. Avionul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a suferit duminică interferențe GPS în timp ce zbura spre Bulgaria, potrivit Comisiei Europene. Deși aparatul a aterizat fără incidente, autoritățile bulgare suspectează că atacul electronic ar fi fost efectuat de Rusia. Șeful Bundeswehrului confirmă incidente similare Bruiaje rusești raportate de oficiali germani Generalul Carsten Breuer, inspectorul general al Bundeswehrului și cel mai înalt ofițer militar al Germaniei, a declarat că și el a trecut prin situații similare. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social „Călătoream cu un avion militar care a fost afectat. Nu este tocmai plăcut. Totuși, piloții pot depăși aceste probleme și au reacționat în mod foarte sigur”, a spus Breuer, în cadrul unei conferințe de presă la Berlin. Europa, expusă amenințărilor hibride Breuer a avertizat că Germania și restul Europei sunt constant expuse unor riscuri precum sabotaj, spionaj, influență hibridă și acțiuni hibride, amenințări atribuite adesea unor actori statali, printre care Rusia. Avionul inspectorului general a suferit interferențe GPS deasupra Mării Baltice și, cu o altă ocazie, în timpul unei călătorii spre Lituania pentru exerciții militare. Flota militară și civilă, ținte frecvente Viceamiralul Jan Christian Kaack, inspectorul Marinei germane, a confirmat că interferențele GPS sunt la ordinea zilei, afectând atât ținte militare, cât și civile. El a amintit închiderea temporară a aeroportului Tartu din Estonia, din cauza riscului la aterizare și decolare, dar și perturbarea navigației în arhipelagul Stockholm, unde marinarii au fost nevoiți să se bazeze pe hărți pe hârtie. Reacția Comisiei Europene Purtătoarea de cuvânt a CE, Arianna Podesta, a confirmat luni incidentul în care a fost implicată aeronava Ursulei von der Leyen. Ea a subliniat că autoritățile bulgare suspectează Rusia de această „interferență flagrantă”.

Von der Leyen, moțiune de cenzură (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Eveniment

Ursula von der Leyen îl cataloghează pe Piperea, europarlamentar AUR, drept admirator al lui Putin

Von der Leyen, moțiune de cenzură. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat dur moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputații de extremă dreaptă, în cadrul unei dezbateri susținute luni în Parlamentul European. Aceasta a calificat inițiativa drept „o rețetă de manual a extremiștilor” și a acuzat inițiatorii că sunt „antivacciniști” și „admiratori ai lui Putin”. Von der Leyen, moțiune de cenzură Moțiunea a fost inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR). Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Acesta este membru al grupului Conservatorii și Reformiștii Europeni și a acuzat-o pe Ursula von der Leyen că nu a publicat schimbul de mesaje cu CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor pentru livrarea vaccinurilor anti-COVID-19. Dezbaterea a început în jurul orei 17:30 și precede votul oficial, programat joi. „Putem alege conspirația sau adevărul” Von der Leyen a declarat că intervenția lui Piperea este „clară” și urmează tiparul clasic al extremismului. „Putem să ne alăturăm domnului Piperea pe calea conspirației sau putem să înțelegem realitatea – că este încă o tentativă de a dezbina instituțiile noastre. Nu vom permite acest lucru”, a spus șefa Comisiei Europene. Recunoaște importanța dezbaterii, dar condamnă dezinformarea Von der Leyen a mulțumit totuși inițiatorului pentru oportunitatea dezbaterii, prima moțiune de cenzură înregistrată în UE din 2014 încoace. Președinta Comisiei Europene a subliniat că este conștientă de faptul că unii eurodeputați, deși nu au semnat moțiunea, împărtășesc preocupările exprimate. Accesul la vaccinuri În apărarea sa, președinta CE a reamintit că toți cetățenii UE au avut acces la vaccinuri în timpul pandemiei, indiferent de țara din care proveneau. „Aceasta este Europa solidarității, pe care eu o iubesc și pe care extremiștii o urăsc”, a declarat von der Leyen, stârnind atât aplauze, cât și huiduieli în plen. Contractele cu Pfizer: „Fără clauze secrete” Von der Leyen a recunoscut că a fost în contact cu reprezentanții companiilor farmaceutice, dar a respins ferm acuzațiile privind lipsa de transparență: „A sugera că aceste contracte ar fi fost incorecte este pur și simplu greșit. Negocierile au fost purtate de CE împreună cu statele membre. Nu a existat niciun secret. Toate cele 27 de state au analizat contractele și au fost de acord să-și cumpere vaccinurile. Oricine susține contrariul, minte.” „Sprijiniți de păpușarul din Rusia” În discursul său, von der Leyen a criticat dur eurodeputații de extremă dreaptă, acuzându-i că „nu oferă soluții reale” și că sunt „susținuți de inamicii noștri, de păpușarul din Rusia”. Ea a adăugat că moțiunea este „alimentată de conspiraționiști antivacciniști”, iar conținutul acesteia demonstrează natura demagogică a demersului. Reamintirea unui succes european Profitând de ocazie, președinta Comisiei a reamintit și de inițiativa „Next Generation EU”. Prin acest fond s-au investit 800 de miliarde de euro în redresarea economică a Uniunii Europene. Von der Leyen a subliniat că „nimeni nu credea că un astfel de plan va fi posibil”.

Negocieri UE, SUA privind tarifele vamale (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ursula von der Leyen și Donald Trump, „schimb bun” de opinii privind tarifele vamale

Negocieri UE, SUA privind tarifele vamale. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un dialog telefonic cu președintele american Donald Trump pe tema tarifelor comerciale impuse Uniunii Europene. Potrivit unui purtător de cuvânt al executivului european, convorbirea a fost „un schimb bun de opinii”. Negocieri UE, SUA privind tarifele vamale Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de state membre, încearcă să evite tarifele vamale ridicate pe care Donald Trump amenință să le aplice începând cu 9 iulie. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ În acest sens, eforturile diplomatice s-au intensificat în ultimele zile. Comisarul european Maros Sefcovic, responsabil de aceste negocieri, a efectuat mai multe vizite recente la Washington, pentru a discuta direct cu oficialii americani și a preveni un conflict comercial deschis între cele două blocuri economice. Comisia Europeană speră într-un acord de principiu Un alt purtător de cuvânt al Comisiei, Olof Gill, a declarat că prioritatea este obținerea unui acord de principiu cu Statele Unite. „Suntem la începutul sfârșitului bătăliei”, a afirmat oficialul, fără a oferi detalii suplimentare despre stadiul concret al negocierilor. Trump amenință UE cu o suprataxă de 50% Președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea unei suprataxe de 50% asupra produselor europene, o creștere considerabilă față de nivelul de 20% menționat anterior în aprilie. În cadrul conferinței de presă de luni, Comisia Europeană nu a comentat posibilitatea amânării termenului-limită de 9 iulie până la 1 august, așa cum a sugerat Donald Trump. Oficialii europeni au transmis că orice întrebări suplimentare trebuie adresate administrației americane. Declarația surprinzătoare a lui Trump De la revenirea sa în funcție în ianuarie, Donald Trump a avut contacte limitate cu Ursula von der Leyen. Cu toate acestea, în ciuda retoricii sale frecvent critice la adresa Uniunii Europene, Trump a descris-o recent pe șefa Comisiei Europene drept „o lideră fantastică”.

Nicușor Dan, convorbire cu șefa CE (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, prima convorbire telefonică de la Cotroceni cu Ursula von der Leyen, șefa CE

Nicușor Dan, convorbire cu șefa CE. Președintele României, Nicușor Dan, a discutat marți dimineață la telefon cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Nicușor Dan, convorbire cu șefa CE În cadrul conversației, șeful statului a reafirmat sprijinul ferm al României pentru o Uniune Europeană unită, sigură și eficientă. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale „Am subliniat angajamentul României față de o Uniune Europeană puternică și sigură. Aștept cu nerăbdare colaborarea cu Comisia Europeană pentru a oferi soluții concrete cetățenilor europeni”, a transmis Nicușor Dan pe platforma X. Von der Leyen: „România puternică, în centrul Europei puternice” La rândul său, Ursula von der Leyen l-a felicitat oficial pe Nicușor Dan pentru preluarea mandatului de președinte al României. Șefa Comisiei Europene a subliniat importanța unei colaborări strânse între Bruxelles și București în contextul provocărilor actuale ale Uniunii. „Acum sunteți președintele tuturor românilor. Împreună, să demonstrăm că o Europă puternică, cu o Românie puternică în centru, oferă soluții”, a transmis von der Leyen într-o postare pe X. Ambii lideri au pus accentul pe nevoia unei colaborări active între România și instituțiile europene, în vederea identificării unor soluții eficiente pentru problemele majore ale continentului: securitate, economie, digitalizare și tranziție verde.

Trump amână impunerea tarifelor pentru UE (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amână data la care ar vrea să impună tarifele pentru UE după discuția cu Ursula von der Leyen

Trump amână impunerea tarifelor pentru UE. Președintele american Donald Trump a revenit asupra amenințării de a impune tarife vamale de 50% la importurile din Uniunea Europeană începând cu 1 iunie. Trump amână impunerea tarifelor pentru UE În urma unei discuții telefonice cu Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, Trump a acceptat prelungirea termenului-limită până pe 9 iulie, pentru a oferi timp negocierilor. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Trump a criticat dur Uniunea Europeană, susținând că aceasta a fost creată „pentru a profita de Statele Unite în comerț” și că discuțiile comerciale sunt într-un impas. El a scris pe Truth Social că impunerea unor taxe vamale este justificată în lipsa progresului în negocieri. Von der Leyen cere timp suplimentar Potrivit declarațiilor lui Trump, Ursula von der Leyen i-a cerut amânarea introducerii tarifelor până în iulie, iar el a acceptat. „A fost o discuție foarte plăcută și am convenit să ne întâlnim curând pentru a vedea dacă putem ajunge la un acord”, a spus Trump la întoarcerea din New Jersey. Piețele reacționează pozitiv la amânare Anunțul prelungirii termenului-limită a avut un impact imediat asupra piețelor financiare. Euro și dolarul s-au apreciat în raport cu francul elvețian, considerat un refugiu în perioade de incertitudine, semn că investitorii au primit pozitiv vestea despre evitarea unui conflict comercial iminent.

Scandalul mesajelor UE-Pfizer, decizie juridică (sursa: facebook/European Commission)
Internațional

Șefa Comisiei Europene ar fi trebuit să publice mesajele cu Pfizer în afacerea vaccinurilor COVID

Scandalul mesajelor UE-Pfizer, decizie juridică. Grupurile Verzilor și Stângii din Parlamentul European au salutat miercuri decizia Tribunalului General al Uniunii Europene care anulează refuzul Comisiei Europene de a oferi ziarului The New York Times acces la mesajele dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, referitoare la negocierile privind achiziția vaccinurilor anti-COVID pentru țările UE. Scandalul mesajelor UE-Pfizer, decizie juridică Verdictul vine în urma unei plângeri depuse de europarlamentara Tilly Metz (Grupul Verzilor), care a acuzat Comisia Europeană de lipsă de transparență. Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” Metz a subliniat: „Transparența și controlul democratic nu trebuie să fie o afacere de culise în UE. Dacă deciziile se iau cu ușile închise, interesul public riscă să fie sacrificat în favoarea intereselor comerciale”. O victorie pentru transparență: reacția Stângii europene La rândul său, co-președinta grupului Stânga, Manon Aubry, a declarat că această hotărâre reprezintă „o victorie a transparenței în instituțiile europene” și a atras atenția că liderii UE nu ar trebui să legifereze în opacitate totală. Împotriva Ursulei von der Leyen au fost formulate plângeri penale legate de contractele pentru vaccinurile anti-COVID, dar acestea au fost respinse de justiția belgiană. Suspiciunile vizează schimbul de mesaje pe WhatsApp cu Albert Bourla în timpul negocierilor. New York Times cere accesul la mesaje, Comisia refuză The New York Times a cerut accesul la aceste mesaje, în virtutea normelor europene privind transparența, însă Comisia Europeană a refuzat, invocând că nu este obligată să păstreze astfel de conversații și că nu mai deține SMS-urile. Tribunalul General al UE a stabilit că executivul european ar fi trebuit să furnizeze mesajele solicitate și a criticat faptul că CE nu a oferit nicio explicație clară privind ștergerea acestora. Instanța a concluzionat că „nu este suficient să pretinzi că nu mai deții documentele”, mai ales în cazul unor negocieri de interes public major. Decizia nu garantează transparența completă Hotărârea nu obligă Comisia Europeană să publice mesajele și nici nu garantează că acestea vor fi vreodată dezvăluite. În plus, decizia poate fi atacată la Curtea de Justiție a UE. Comisia a transmis că va adopta o nouă decizie cu o justificare detaliată, ceea ce sugerează că va menține refuzul de a publica mesajele, schimbând doar motivația oficială.

Plângeri împotriva președintei CE, declarate inadmisibile (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Plângeri împotriva președintei CE, declarate inadmisibile

Plângeri împotriva președintei CE, declarate inadmisibile. Justiția belgiană a respins o serie de plângeri penale îndreptate împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acestea vizau achizițiile de vaccinuri anti-COVID negociate cu compania Pfizer în numele statelor membre ale Uniunii Europene. Plângeri împotriva președintei CE, declarate inadmisibile Potrivit Ipost.be, plângerile au fost invalidate din cauza lipsei dovezilor de prejudiciu personal aduse de reclamant. Citește și: Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției Frederic Baldan, fost lobbyist al Parlamentului European și reclamant în acest caz, a susținut că Ursula von der Leyen a negociat „în secret, prin SMS” cu Albert Bourla, directorul general al companiei Pfizer. Contractul vizat presupune furnizarea unui volum semnificativ de vaccinuri anti-COVID, fără un mandat clar din partea statelor membre UE. Baldan a formulat acuzații privind „distrugerea de documente publice”, referindu-se la ștergerea mesajelor text dintre Von der Leyen și Bourla. Deși reglementările UE impun transparență, Comisia Europeană a refuzat să publice schimburile de SMS-uri, motivând că nu are obligația de a le păstra. Reclamantul a susținut, de asemenea, că președinta Comisiei Europene a încălcat codul de conduită al membrilor executivului european, care impune respectarea unor criterii stricte de independență, onestitate și loialitate. Acuzațiile nu au fost, însă, susținute cu dovezi suficiente pentru a fi admise în instanță. Ungaria și Polonia, implicate în dosar Două state membre UE, Ungaria și Polonia, care au fost acționate în judecată de Pfizer pentru neplata vaccinurilor, s-au constituit părți civile în acest dosar. Cu toate acestea, justiția belgiană a considerat că plângerile formulate nu îndeplinesc criteriile legale de admisibilitate. Parchetul European investighează cazul În ciuda deciziei justiției belgiene, Parchetul European (EPPO) a deschis o investigație separată în octombrie 2022. Aceasta urmărește să stabilească dacă au existat nereguli în procesul de negociere și achiziție a vaccinurilor anti-COVID.

Președinta Comisiei Europene, mesaj către români (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Eveniment

Președinta Comisiei Europene, mesaj către români

Președinta Comisiei Europene, mesaj către români. Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj de solidaritate și respect cu ocazia marcării a 35 de ani de la Revoluția Română. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, aceasta a elogiat curajul românilor care au luptat pentru libertate și democrație. Președinta Comisiei Europene, mesaj către români „Românii s-au ridicat pentru a-și alege propriul destin”, a scris Ursula von der Leyen. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Președinta Comisiei Europene a subliniat importanța acestui moment istoric pentru România și Europa. „În urmă cu 35 de ani, românii s-au ridicat pentru dreptul de a-și alege propriul destin. Mulți și-au dat viața pentru ca copiii lor să poată fi liberi și să trăiască în democrație”. În mesajul său, von der Leyen a afirmat că Europa își amintește sacrificiul românilor „Astăzi, România și Europa își amintesc de sacrificiul lor”. Declarația subliniază recunoașterea la nivel european a luptei românilor pentru libertate, evidențiind legătura strânsă dintre valorile democratice ale Uniunii Europene și evenimentele din decembrie 1989. Recunoașterea unui moment istoric La 35 de ani de la Revoluția Română, mesajul președintei Comisiei Europene reflectă importanța acestei lupte pentru democrație și libertate. Sacrificiile făcute de români în decembrie 1989 rămân un simbol al curajului și al dorinței de a construi un viitor mai bun, nu doar pentru România, ci și pentru întreaga Europă.

Comisia Europeană și paritatea de gen (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Comisia Europeană și paritatea de gen

Comisia Europeană și paritatea de gen. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări miercuri că va continua să lucreze pentru o echipă de comisari cu un număr egal de bărbaţi şi femei, lucru pe care nu l-a realizat până în prezent, şi a deplâns faptul că egalitatea de gen în funcţiile de responsabilitate nu se realizează niciodată în mod natural şi trebuie căutată în mod expres. Comisia Europeană și paritatea de gen Von der Leyen, care a obţinut un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene, ceruse în scris guvernelor europene să nominalizeze un bărbat şi o femeie pentru a avea posibilitatea de a forma o echipă de comisari care să respecte paritatea de gen, însă numai Bulgaria a dat curs petiţiei sale, iar restul au trimis în total şaptesprezece bărbaţi şi şapte femei. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier"Reprezentăm cetăţenii UE şi jumătate dintre aceştia sunt femei. De-a lungul vieţii mele politice am luptat pentru ca femeile să aibă acces la funcţii de conducere şi de decizie. Şi din experienţă ştiu că, dacă nu o cer, nu o voi primi. Nu vine de la sine", s-a plâns Von der Leyen la o conferinţă de presă la Bruxelles. Un proces "complicat" Politiciana germană s-a declarat convinsă că, dacă nu ar fi adresat această cerere specifică statelor membre, elanul de a căuta echilibrul de gen nu s-ar fi creat, iar ţările ar fi nominalizat şi mai puţine femei. "Este, fără îndoială, un proces complicat, dar care nu îmi schimbă în niciun caz convingerea şi hotărârea", a insistat Von der Leyen, care a subliniat că, din punctul ei de vedere, criteriul de gen trebuie să aibă aceeaşi pondere precum criteriile privind originea geografică, culoarea politică şi, în principal, experienţa politică la nivel înalt. Aşa cum stau lucrurile în prezent, dacă politiciana germană alege candidata bulgară în detrimentul omologului ei de sex masculin, 10 ţări ar avea reprezentare feminină în următoarea Comisie Europeană (opt nominalizate, plus Von der Leyen şi Kaja Kallas, în calitate de şefă a diplomaţiei comunitare), faţă de 17 bărbaţi. Ar fi un pas înapoi comparativ cu echipa anterioară a lui Von der Leyen, care şi-a preluat mandatul în 2019 şi care a început cu 15 bărbaţi şi 12 femei şi a ajuns la 14 bărbaţi şi 13 femei după o demisie la jumătatea mandatului. "Nu i-am văzut încă pe toţi potenţialii candidaţi. Cu toţi şefii de stat şi de guvern am vorbit despre diferitele nume, despre diferitele posibilităţi şi, bineînţeles, recunosc că le este dificil uneori", a admis Von der Leyen. Insistențele lui Von der Leyen Preşedinta Comisiei Europene a declarat că sunt situaţii în care bărbatul este mai bine pregătit sau în care cea mai bună candidată refuză nominalizarea. "Avem diferiţi factori, dar pentru mine este important să luăm această problemă în serios", a explicat ea. Cu toate numele la dispoziţie, Von der Leyen trebuie acum să distribuie toate portofoliile, atât în ceea ce priveşte ierarhia (vicepreşedinţii), cât şi referitor la problemele de care va fi responsabil fiecare comisar, cu domenii precum economia, industria şi apărarea printre ele cele mai dorite de solicitanţi. Acordarea unor portofolii cu mai mare greutate şi a posturilor de vicepreşedinte candidaţilor de sex feminin poate fi o modalitate de a compensa dezechilibrul numeric de gen, remarcă EFE. Parlamentul European a invitat-o pe Von der Leyen să se întâlnească pe 11 septembrie cu şefii grupurilor politice şi cu preşedinta instituţiei pentru a le prezenta distribuţia finală a echipei sale, deşi nu este clar dacă o va face publică înainte sau după această întâlnire care se va desfăşura cu uşile închise.

Ciolacu, obligat să renunțe la Negrescu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, obligat să renunțe la Negrescu

Ciolacu, obligat să renunțe la Negrescu. Înaintea datei limită de vineri, 30 august, mai mult de jumătate dintre guvernele din Uniunea Europeană au propus câte un singur candidat, bărbat, pentru a face parte din viitoarea formulă a Comisiei Europene, deşi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitase câte un candidat şi o candidată din partea fiecăruia, pentru a se ajunge la paritatea de gen. Doi din trei comisari, bărbați Dacă nominalizările vor rămâne neschimbate, preşedinta Comisiei riscă să fie dezamăgită: bărbaţii ar putea forma o majoritate de circa două treimi în viitorul colegiu al comisarilor, din care ar putea face parte doar opt femei - inclusiv preşedinta von der Leyen şi estona Kaja Kallas, viitoarea şefă a diplomaţiei UE. Citește și: ANALIZĂ Eșecul Ciolacu-Negrescu la Bruxelles, explicat: von der Leyen a acceptat 21 de propuneri ale statelor UE, dar a respins-o pe a României După ce a fost votată de Parlamentul European pentru un nou mandat în iulie, von der Leyen le-a cerut statelor membre să nominalizeze atât un bărbat, cât şi o femeie pentru constituirea unei comisii paritare. Singura excepţie de la această cerere le-a fost oferită guvernelor care au nominalizat un comisar aflat deja în funcţie, aşa cum este cazul cu Franţa, Ungaria şi Letonia. Doar Bulgaria a ţinut cont de dorinţa lui von der Leyen şi a propus public atât un candidat, cât şi o candidată, anunţând vineri că îi nominalizează pe fostul ministru de Externe Ekaterina Zaharieva şi pe Iulian Popov, ex-ministru al Mediului. Echipa finală, anunțată la mijlocul lui septembrie După propunerile anunţate vineri de Italia şi Bulgaria, mai lipseşte doar candidatul Belgiei pentru a avea lista completă. În Belgia, situaţia a fost complicată de lipsa unui guvern cu puteri depline după alegerile din 9 iunie. Joi seară, Georges-Louis Bouchez, liderul Mişcării Reformatoare (MR), partidul liberal francofon, a promis că "numele" va fi comunicat în termenul prevăzut, adică până vineri seara, fără a face alte precizări. După reunirea propunerilor de la toate statele membre, von der Leyen ar urma să-şi anunţe echipa până la mijlocul lui septembrie, împreună cu portofoliul atribuit fiecărui comisar. Paritatea de gen nu este obligatorie legal Fiecare din cele 27 de state UE are dreptul să desemneze un reprezentant în Comisie. În cazul Germanei, acesta este în mod automat preşedinta Ursula von der Leyen. În prezent, 12 din cei 27 de comisari europeni sunt femei. Comisia, puternicul braţ executiv al UE, propune noi legi şi monitorizează respectarea tratatelor UE, având în jur de 32.000 de angajaţi. În ciuda iritării probabile a lui von der Leyen, statele UE nu au obligaţia legală de a se conforma solicitării acesteia de a nominaliza atât un bărbat, cât şi o femeie. Tratatele UE nu menţionează în mod explicit paritatea de gen, ci doar faptul că executivul UE reflectă ca pe ansamblu demografia şi geografia statelor membre. Ciolacu, obligat să renunțe la Negrescu Premierul Ciolacu declara că va oficializa candidatura lui Negrescu luni, 26 august, dar acest lucru nu s-a petrecut. "Am mers cu un nume. El este actualul vicepreședinte al Parlamentului European, domnul Victor Negrescu. Eu sper ca cel târziu luni să înaintăm propunerea din partea Guvernului României", a declarat Ciolacu la 22 august. În 2019, Rovana Plumb, propunerea României de comisar european, a fost respinsă de comisia juridică a Parlamentului European, "cu o largă majoritate". Ea era propusă pentru postul de comisar pentru Transporturi. Ulterior, postul a fost ocupat de Adina Vălean. Această situație arată că, chiar dacă Negrescu primea acceptul lui von der Leyen, el ar fi putut fi respins de Parlamentul European. Potrivit G4 Media, Ciolacu ar nominaliza-o pe Roxana Mînzatu, europarlamentar PSD, în locul lui negrescu.

Miting anti-european organizat de AUR la Congresul PPE Foto: Captură video
Politică

Miting anti-european organizat de AUR la congresul PPE

Miting anti-european organizat de AUR la Congresul PPE de la București: sunt afișate bannere cu mesajul ”Jos Ursula”, se strigă „Suveranitate” și „Hoții”. Însă liderul AUR, George Simion, care a venit la miting cu o șapcăpe care scria numele lui Donald Trump, nu a reușit să aducă la acest protest decât sub 200 de persoane. Citește și: Nicușor Dan explică cum acționează mafia imobiliară în București: „Mai întâi s-a dat autorizație de patru etaje, apoi de șase, primăria sectorului a dat opt”. DNA a clasat dosarul La protest participă și Cristian Terheș, europarlamentar ales pe listele PSD, în 2019. Miting anti-european organizat de AUR la congresul PPE „Ursula, nu uita, România nu te vrea!” și „Libertate!” au mai scandat susținătorii AUR, care s-au îmbrâncit cu jandarmii. Ei au rupt gardurile de protecție și au încercat să se apropie de clădirea Romexpo, unde se desfășoară Congresul PPE, dar au fost blocați de jandarmi. George Simion transmite live, pe Facebook, acest miting. Potrivit Antenei 3, un bărbat a fost luat de jandarmi şi predat poliţiei după ce a forţat cordonul de jandarmi şi a incitat la violenţă. Protestul a avut loc în momentul în care Nicolae Ciucă, președintele PNL, le-a explicat colegilor din familia politică europeană necesitatea coaliției cu PSD, cu rolul de a stopa partidele extremiste.

Cum prezintă propaganda PSD eșecul lui Ciolacu la Bruxelles Foto: Twitter
Politică

Cum prezintă propaganda PSD eșecul Ciolacu Bruxelles

Cum prezintă propaganda PSD eșecul lui Ciolacu la Bruxelles: „Ciolacu refuză vehement majorarea TVA-ului”, „Pensiile mici vor crește” sau „Ciolacu a găsit înțelege la Bruxelles”. În realitate, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat să se pronunțe public în legătură cu uriașul deficit bugetar al României și, neoficial, nu ar fi acceptat nici una din propunerile premierului român, cerând să analizeze datele. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Pe de altă parte, nici un oficial european n-a afirmat că ar dori ca România să crească TVA-ul, așa că nu este clar ce propunere a respins premierul PSD. În general, poziția Uniunii Europene este că dorește ca țările membre să se încadreze în ținta de deficit, dar este decizia lor cum reușesc asta. Cum prezintă propaganda PSD eșecul lui Ciolacu la Bruxelles Iată câteva titluri ale principalelor surse de propagandă PSD: Antena 3: „Marcel Ciolacu, anunţul momentului: „Pensiile mici vor crește cu certitudine” sau „Marcel Ciolacu, detalii despre poziția Comisiei Europene legată de deficitul României: «Există flexibilitate»" România TV: „Marcel Ciolacu refuză vehement majorarea TVA-ului” Știri pe surse: „Ciolacu a găsit înțelege la Bruxelles față de gaura din buget” sau „Premierul Ciolacu anunță că a trasat linia roșie la Bruxelles: «Eu nu sunt de acord ca prim-ministru al României, să creştem cota de TVA»”. Însă premierul nu a oferit nici un fel de detalii față de viitoarele reduceri de cheltuieli la buget sau majorarea taxelor, deși ar urma ca, în câteva zile, să-și asume răspunderea pe un proiect de lege. Nici chestiunea pensiilor speciale nu a fost redeschisă. Ursula von der Leyen a postat un mesaj pe Twitter după discuțiile cu Ciolacu, dar nu a făcut declarații comune cu acesta. Good meeting with PM @CiolacuMarcel.I thanked him for Romania's solidarity with Ukraine and Moldova.And its important role in getting grain out of Ukraine via our #SolidarityLanes.We keep working constructively on reforms under #NextGenEU. I also reiterated my strong… pic.twitter.com/DVWiV7iL3z— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 1, 2023 „Întâlnire bună cu premierul @CiolacuMarcel. I-am mulțumit pentru solidaritatea României cu Ucraina și Republica Moldova. Și rolul său important în scoaterea cerealelor din Ucraina prin intermediul #SolidarityLanes. Continuăm să lucrăm în mod constructiv la reformele din cadrul #NextGenEU. De asemenea, am reiterat sprijinul meu ferm pentru aderarea României la Schengen”, a scris von der Leyen.

CE susține aderarea României la Schengen (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

CE susține aderarea României la Schengen

CE susține aderarea României la Schengen. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, sâmbătă, la Palatul Cotroceni, că Executivul comunitar susţine "complet" aderarea României la Spaţiul Schengen, adăugând că ea va lucra "neobosit" pentru găsirea unei soluţii, în scurt timp. CE susține aderarea României la Schengen Ea a fost primită, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Klaus Iohannis şi are o întrevedere cu şeful statului şi cu premierul Nicolae Ciucă. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România contează pe sprijinul Comisiei Europene în ceea ce priveşte aderarea la Schengen. "Din nefericire, nu am trecut linia de sosire, dar sunt destul de optimist că vom avansa cu o viteză decentă", a adăugat şeful statului. Preşedinta Comisiei Europene a reiterat sprijinul acordat ţării noastre. "Aş vrea să profit de ocazie să transmit poporului român că susţinem complet aderarea dumneavoastră la Spaţiul Schengen. Noi, Comisia, ne-am făcut o misiune din a vă evalua eforturile şi trebuie să spun că a fost un rezultat excepţional şi pozitiv. Îndepliniţi toate cerinţele necesare şi astfel eu voi lucra neobosit alături de dumneavoastră, domnule preşedinte, alături de celelalte state membre, astfel încât să găsim o soluţie cât mai rapid posibil", a transmis Ursula von der Leyen. Orban Viktor, la Cotroceni Ursula von der Leyen va participa la Palatul Cotroceni la ceremonia de semnare a Acordului între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită "Cred că semnarea acestui acord este extrem de importantă şi arată încă o dată că sunteţi un mare susţinător al nostru nu numai când vine vorba de energia verde, ci şi ca parte a Europei. Şi când vorbim de parte a Europei şi de susţinere vreau să vă mulţumesc pentru susţinerea în chestiunea Schengen. Din păcate, nu am ajuns la linia de final încă, dar sunt destul de optimist că această chestiune se va mişca cu o viteză decentă şi contăm pe sprijinul Comisiei Europene", a afirmat Iohannis, în debutul întâlnirii. Acordul va fi semnat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban.

Poneiul șefei CE, atacat violent, ucis (sursa: bild.de)
Internațional

Poneiul șefei CE, atacat violent, ucis

Poneiul șefei CE, atacat violent, ucis. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deplânge moartea unuia dintre poneii săi, care ar fi murit după atacul unor lupi, potrivit DPA. Poneiul șefei CE, atacat violent, ucis "Întreaga familie este extrem de afectată din cauza acestei veşti", a spus Ursula von der Leyen în legătura cu atacul, conform unui comunicat. Potrivit purtătorului de cuvânt al şefei CE, poneiul Dolly avea 30 de ani. Animalul se afla pe o păşune alături de un alt ponei, care nu a păţit nimic. Conform tabloidului german Bild, soţul Ursulei von der Leyen a găsit poneiul mort "la doar circa 100 e metri de casa familiei". Ministerul Mediului din landul Saxonia Inferioară, unde îşi are locuinţa Ursula von Der Leyen, a confirmat că marţi noapte a avut loc un presupus atac al unor lupi în oraşul Burgdorf, la nord-est de capitala landului, Hanovra. 350 de lupi în Saxonia Inferioară Animalul mort a fost găsit vineri într-un padoc în districtul Beinhorn. Muşcătura sugerează că ar fi fost vorba de atacul unor lupi, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al ministerului. Citește și: VIDEO Viktor Orban, la Moscova. Este singurul lider european care participă la înmormântarea lui Gorbaciov Potrivit acestuia, Camera de Agricultură din Saxonia Inferioară a înregistrat presupusa muşcătură. În următoarele zile va fi făcută o analiză de ADN pentru a stabili dacă atacul a fost comis de un lup aflat în evidenţele autorităţilor. Conform celor mai noi date ale ministerului, în Saxonia Inferioară ar exista 39 de haite de lupi şi patru lupi singuratici, ceea ce ar însemna un total de 350 de lupi. Recent, semnalarea apariţiei unor lupi a ajuns în atenţia presei în Hanovra.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră