luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2301 articole
Eveniment

să ducem războiul pe teritoriul Rusiei

„Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei”, scrie, azi, un editorialist al publicației britanice The Times, Roger Boyes. El a fost corespondent Reuters la Moscova și, ulterior, a lucrat pentru The Times de la Varșovia, unde a scris despre revoluția declanșată de Solidarnosc. Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei Boyes arată că Rusia bombardează zilnic Harkovul, trăgând de pe teritoriul ei, dar Ucrainei i s-a cerut, de către statele vestice să nu atace teritoriul rusesc. El spune că centrul nervos al campaniei ruse împotriva Harkovului este la Belgorod, oraș din Federația Rusă. Editorialistul The Times apreciază că atacul asupra mall-ului din Kremenchuk a fost deliberat, acesta fiind un semn al „războiului total” purtat de Putin. Acesta ar anticipa - potrivit lui Boyles - o „toamnă de aur”: în Donbas, raportul de forțe dintre armamentul Rusiei și cel al Ucrainei este de zece la unuPutin așteaptă alegerile din noiembrie, din SUA, care vor face ca administrația Biden să fie blocată, întrucât nu va mai avea majoritate în Legislativ„Putin prevede o toamnă de aur: Ucraina va fi pierde teren și vieți omenești și, foarte important, NATO, susținătorul Ucrainei, va fi decredibilizat”, scrie The Times Editorialistul The Times susține că sancțiunile nu mai trebuie anunțate cu șase luni înainte, dând astfel timp celor vizați să-și protejeze averile. Financing a war crime is also a war crime. Companies must safeguard their reputation and not sponsor the despicable war crimes by paying taxes to Russia”s budget that transforms them into missiles for the mass killings of innocent people of Ukraine pic.twitter.com/wTLcGT3DJu— Andy Hunder (@AndyHunder) June 27, 2022 În plus, trebuie să crească „calitatea” ajutorului oferit Ucrainei. El arată că trebuie să fie intensificate operațiunile forțelor speciale care operează pe teritoriul Rusiei, amintind că exact așa a procedat Putin în 2014, când a invadat Ucraina. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Boyes mai susține că orașul Herson are „potențial” pentru o rezistență cu partizani.

Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei Foto: captură video a atacului asupra mall-ului din Kremenchuk
Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO (sursa: Facebook/AdministratiaPrezidențială)
Internațional

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că România are aşteptări "foarte concrete" de la Summitul NATO, indicând consolidarea semnificativă a Flancului estic, creşterea numărului de militari aliaţi, declararea Mării Negre ca zonă de interes strategic, Rusia să fie considerată ameninţare semnificativă a Alianţei, iar grupurile de luptă să devină brigăzi. Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO "NATO este garanţia securităţii noastre şi, în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini, ne dăm sema cât de importantă este umbrela NATO. Acest summit a fost calificat de unii drept unul istoric şi cred că au dreptate", a spus şeful statului, înaintea participării la Summitul NATO. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum "Am convenit alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare începând cu bugetul pe 2023, iar această alocare va continua cel puțin 10 ani. O parte din bani va merge către investiții în sectorul de apărare", a spus el, potrivit Agerpres. Preşedintele Klaus Iohannis participă miercuri şi joi la Summitul NATO de la Madrid. Marţi, şeful statului a participat la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la Summitul Alianţei.

Rușii vor anexa regiunea Herson (sursa: Captura video)
Internațional

Rușii vor anexa regiunea Herson

Rușii vor anexa regiunea Herson. Autoritățile pro-ruse instalate în provincia ucraineană Herson, aflată sub ocupație militară rusă, au început pregătirile pentru organizarea unui referendum în vederea anexării acestei regiuni la Federația Rusă. Rușii vor anexa regiunea Herson „Ne pregătim pentru referendum, iar acesta va fi ținut. În mod suprinzător, regiunea Herson va lua o decizie de a se uni cu Rusia”, a declarat miercuri adjunctul șefului administrației militaro-civile din regiune, Kiril Stremusov. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Hersonul a fost primul mare oraș ucrainean cucerit de trupele ruse, după invazia din 24 februarie 2022. La jumătatea lunii martie, ministerul rus al Apărării a anunțat că trupele Moscovei au preluat controlul complet al regiunii. O administrație militaro-civilă a fost instituită aici la finele lunii aprilie. Kremlinul speră să anexeze regiunea Herson din Estul Ucrainei la fel cum a facut cu Crimeea, a declarat marți un un oficial din Parlamentul de la Moscova, potrivit Reuters. „Integrarea regiunii Herson în Rusia va fi completă, așa cum s-a procedat și cu Crimeea”, declara, cu câteva săptămâni în urmă, Igor Kastiukevici, membru al Dumei de Stat, într-un raport realizat în urma unei vizite a adjunctului Administratiei prezidentiale ruse, Serghei Kirienko, în regiune.

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați. Autorităţile Republicii Moldova iau în calcul înregistrarea unui nou val de refugiaţi după escaladarea conflictului în Ucraina, mai ales în regiunile Odessa şi Nicolaev. Se lucrează deja la un nou plan de acțiune pentru o intervenţie promptă în cazul unui flux crescut de refugiaţi ucraineni, anunță tvr.md. La centrul din sectorul Râşcani al Chișinăului sunt cazaţi 73 de refugiati. Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați „Sunt din oraşul Odessa, am doi copii cu mine. Deocamdată stăm aici, dar vrem să plecăm mai departe. Dacă vom reuşi, desigur că vom pleca. Nu pentru că aici e rău, aici e foarte bine. Aici este ca acasă, dar oricum vreau acasă, dar şi aici îmi place”. Autorităţile nu exclud un nou val de refugiaţi și se lucrează la suplimentarea locurilor de cazare. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Irina Certan, director, Centrul pentru refugiaţi, Râşcani: „Aici avem o cameră care este în proces de reparaţie, reparaţia este practic finisată. Capacitatea centrului este de 250-300 de persoane. Iată acum vedeţi, am amenajat spaţii suplimentare pentru o eventuală mărire a numărului refugiaţilor. Am deschis şi câteva încăperi tehnice la care se lucrează, facem reparaţie”. Potrivit autorităţilor, toate centrele pentru refugiaţi închise temporar sunt pregătite pentru a-şi relua activitatea, dar se caută personal suplimentar. Boris Gâlcă, şef Direcţia Sănătate, Primăria Chişinău: „Am activat planul de contingenţă. Am dat dispoziţie ca celelalte centre pentru plasament în care a fost sistată activitatea să fie pregătite, reevaluate, din punct de vedere a capacităţilor de plasament, cazare, asigurarea cu personal medical şi serviciile necesare”. Şi la nivel naţional se pune la punct un plan de intervenţie, potrivit Agerpres. Adrian Efros, şeful Centrului Unic de Gestionare a Crizei: „La nivel naţional se elaborează planul de contingenţă care are în sine toate atribuţiile, de la toate ministerele, plus organizaţiile internaţionale care sunt prezente pe teritoriul Republicii Moldova pentru a face faţă şi a facilita accesul refugiaţilor pe teritoriul Republicii Moldova”. În Republica Moldova se află acum peste 73.000 de refugiaţi ucraineni, iar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt copii.

Putin, criticat dur de un apropiat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, criticat dur de un apropiat

Putin, criticat dur de un apropiat. Oligarhul rus Oleg Deripaska a calificat marţi drept "o eroare colosală" războiul din Ucraina, unde Rusia a lansat în februarie o amplă ofensivă, afirmaţii de o rară virulenţă din partea unui reprezentant al elitei ruse, informează AFP. Putin, criticat dur de un apropiat "Oare este în interesul Rusiei să distrugă Ucraina? Bineînţeles că nu, aceasta ar fi o eroare colosală", a spus Deripaska în cadrul unei rare conferinţe de presă susţinute la Moscova. Deripaska a repetat de mai multe ori această formulă de "eroare colosală" şi a calificat drept "război" situaţia din Ucraina, termen interzis în Rusia, unde autorităţile au impus utilizarea termenului de "operaţiune militară specială". Citește și: Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice Oligarhul, fondatorul gigantului rus al aluminiului Rusal, a apreciat de asemenea că nicio schimbare de regim politic nu ar fi de aşteptat în Rusia. "Nu există potenţial pentru o schimbare de regim", a declarat el, apreciind că "opoziţia s-a retras in viaţa ţării". Deripaska, la al doilea set de critici Oleg Deripaska, considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, a mai făcut anterior apel la pace. La sfârşitul lui martie, el şi-a exprimat opinia că războiul din Ucraina este o "nebunie" care, din cauza poziţiei radicale a ambelor părţi, va dura mult timp şi va fi o ruşine pentru generaţii de acum înainte. Oligarhul rus, care este vizat de sancţiuni occidentale, avea în 2022, potrivit revistei Forbes, o avere de 1,7 miliarde de dolari, comparativ cu 3,8 miliarde anul precedent. Citește și: Oligarhul rus Oleg Deripaska, asociat prin Strabag cu Ministerul Transporturilor. Deripaska a câștigat un contract și la baza SUA de la Kogălniceanu Marţi, el a criticat şi răspunsul Moscovei la sancţiuni, deplângând faptul că autorităţile ruse nu au luat nici acum, "la 120 de zile de la începutul conflictului, deciziile care erau necesare" pentru a atenua impactul restricţiilor pentru economia rusă. Invazia, localizată acum în Donbas Sancţiunile "sunt desigur mai grele pentru Rusia" decât pentru Occident, "aceasta este evident", a apreciat el. Rusia a lansat o vastă ofensivă militară în Ucraina la 24 februarie pentru "demilitarizarea" şi "denazificarea" ţării vecine, acuzând-o de un pretins genocid împotriva populaţiei rusofone. Rezistenţa încrâncenată a forţelor ucrainene a forţat Rusia să-şi revizuiască ambiţiile (de a cuceri întreaga Ucraină) şi să se concentreze pe estul ţării. Luptele în Donbas sunt deosebit de înverşunate, iar trupele ruse avansează lent.

Primele schimburi de energie electrică cu Ucraina Foto: Transelectrica
Eveniment

Primele schimburi de energie cu Ucraina

Transelectrica anunță că primele schimburi comerciale de energie electricã cu Ucraina/ Republica Moldova, după sincronizarea cu reţeaua europeană, vor fi realizate începând cu 30 iunie, pe interconexiunea cu România. Primele schimburi de energie electrică cu Ucraina ”Operatorii de Transport şi Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condiţiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina şi statele vecine. Acest proces urmează sincronizării cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie 2022, şi a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022. Aceste realizări au fost obţinute în urma unor eforturi intense din partea tuturor OTS-urilor din Europa, în special ale Ukrenergo şi ale operatorilor din statele învecinate”, anunţă Transelectrica. Schimburile comerciale de energie electricã cu Ucraina/Republica Moldova sunt planificate sã înceapã pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina şi România. Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria şi Moldova-România) va urma ulterior, dupã definitivarea aspectelor legate de regulile de licitaţie. Capacitatea comercialã totalã va fi limitatã în primã fazã la 100 MW, iar dupã aceastã etapã iniţialã, este de aşteptat ca valorile comercializate sã creascã treptat, în urma unei evaluãri lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilitãţii şi securitãţii sistemului energetic. Capacitate limitată ”Aceastã realizare reprezintă pas suplimentar, atinsã la mai puţin de patru luni de la sincronizarea de urgenţã a sistemelor Ucrainei şi Republicii Moldova cu reţeaua europeanã şi, în plus, demonstreazã angajamentul puternic al operatorilor de transport şi sistem europeni faţã de Ukrenergo (Operatorul de Transport şi Sistem din Ucraina) şi Moldelectrica (Operatorul de Transport şi Sistem din Republica Moldova). Apreciem cã în perioada imediat urmãtoare, se va finaliza şi procesul de armonizare a detaliilor tehnice şi comerciale privind schimburile între România şi Republica Moldova”, mai arată compania. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Transelectrica este operatorul reţelei electrice de transport şi sistem din România, care funcţioneazã interconectat cu sistemul electroenergetic european, prin interconexiunile cu ţãrile învecinate: Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova. În prezent, reţeaua gestionatã de Transelectrica are o capacitate transfrontalierã totalã de circa 3.000 MW, urmând ca aceasta atingã pânã în 2030 valoarea de 7000 MW.

Lîsîceanskul este ”ultimul avanpost din regiunea Lugansk” al armatei ucrainene Foto: News.ro
Eveniment

Lîsîceanskul ultimul avanpost din regiunea Lugansk

Lîsîceanskul este ”ultimul avanpost din regiunea Lugansk” al armatei ucrainene şi este atacat ”din diferite direcţii”, a declarat Serghii Gaidai, şeful administraţiei militare regionale, relatează CNN. Scopul acum ”este să reziste cât mai mult posibil”, a afirmat Serghii Gaidai pe contul de Telegram. Lîsîceanskul este ”ultimul avanpost din regiunea Lugansk” El a adăugat că oraşul ”este distrus în fiecare zi şi este extrem de periculos pentru populaţia locală” să rămână. Armata rusă adună în acest timp forţe pentru a încerca să încercuiască oraşul Lisiceansk, ultima redută a armatei ucrainene în Lugansk. Trupele ruse au capturat de cealaltă parte a râului Siverski Doneţ oraşul geamăn Severodoneţk după săptămâni de lupte, dar le va fi mai greu să cucerească şi Lisiceanskul, aflat pe un teren mai înalt, însă este dificil de spus cât timp vor reuşi trupele ucrainene să reziste acolo. ''Ce fac ruşii ? Ei pur şi simplu bombardează de la distanţă poziţiile (ucrainene) zile, săptămâni şi luni la rând. Cât timp va putea rezista (Lisiceanskul)? Asta ţine mai puţin de rezistenţa soldaţilor şi mai mult de rezistenţa betonului. Şi anume, cât vor rezista fortificaţiile'', explică Gaidai. Însă ruşii ''nu vor obţine nimic în câteva zile (la Lisiceansk), contrar a ceea ce spun ei'', asigură guvernatorul ucrainean. ''Geografia (Lisiceanskului) este dificilă. Este un oraş foarte etajat. Are o zonă (rezidenţială) privată, cu blocuri cu nouă niveluri, sunt pante, zone joase şi apoi înalte'', remarcă guvernatorul ucrainean. Populaţia oraşului de dinainte de război era de circa 100.000 de locuitori. În pofida apelurilor repetate ale autorităţilor de a părăsi localitatea, circa 15.000 de persoane au rămas la Lisiceansk.

Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei (sursa:19fortyfive.com)
Internațional

Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei

Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei. Compania turcă producătoare de drone de lupte Bayraktar, condusă de ginerele preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a anunţat luni că donează trei dintre aparatele sale armatei ucrainene, relatează AFP. Mândria Ankarei, dronele Bayraktar, care fac parte din echipamentul armatei ucrainene, au intrat în acţiune în primele ore ale invaziei ruse şi s-au dovedit, potrivit Kievului, deosebit de redutabile împotriva forţelor ruse. O strângere de fonduri organizată de fundaţia Pritula, care susţine armata ucraineană, a permis colectarea unor fonduri suficiente pentru achiziţionarea "mai multor Bayraktar TB2", a indicat compania, care a vândut deja zeci de astfel de aparate Kievului. Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei "Baykar refuză orice plată pentru TB2 şi va trimite gratuit trei drone pe frontul ucrainean. Invităm ca fondurile adunate să fie mai degrabă date poporului ucrainean aflat în dificultate", a explicat compania pe Twitter. Baykar este condus de Selcuk Bayraktar, soţul fiicei celei mai mici a preşedintelui Erdogan, precum şi de fratele său, Haluk Bayraktar. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Turcia nu a anunţat niciodată acordarea vreunui ajutor militar Ucrainei, dar este greu de crezut că un astfel de gest ar putea avea loc fără aprobarea şefului statului, notează AFP. Anunţul privind această donaţie intervine pe fondul unei dezbateri privind extinderea Alianţei Nord-Atlantice cu Suedia şi Finlanda, căreia Ankara se opune. https://www.youtube.com/watch?v=6iH3tK9O0CM&ab_channel=U.S.MILITARYCENTRAL Deşi a condamnat rapid ofensiva rusă în Ucraina, Turcia a optat pentru neutralitatea între cele două ţări şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei, potrivit Agerpres. Baykar anunţase deja la începutul lunii iunie că va oferi Lituaniei una din dronele sale de luptă, după ce lituanienii s-au mobilizat pentru a cumpăra una pentru a sprijini Ucraina în faţa Rusiei. Ucraina, care spunea că dispune de aproximativ 20 de TB2 înainte de ofensiva rusă, a declarat la începutul lunii martie că a recepţionat drone comandate la sfârşitul lunii ianuarie. https://www.youtube.com/watch?v=KIC1SBEUi_Q&ab_channel=InnovativeTechs Unii experţi afirmă că Turcia continuă să livreze drone de luptă Ucrainei, ceea ce Ankara nu a confirmat niciodată, potrivit AFP.

Amenințările nucleare ale lui Putin luate în serios de SUA (sursa: captura video)
Eveniment

Amenințările nucleare ale lui Putin, luate în serios de SUA

Amenințările nucleare ale lui Putin, luate în serios de SUA. Un înalt oficial american din domeniul apărării a calificat drept "destul de iresponsabil" limbajul "cavaler" al președintelui rus Vladimir Putin în legătură cu sistemele de rachete cu capacitate nucleară promise Belarusului. "Forțele noastre strategice monitorizează întotdeauna lucrurile în această privință", a declarat oficialul într-o convorbire de fond cu reporterii. "Cu siguranță luăm în serios acest lucru și am luat în serios această amenințare încă de la început." Amenințările nucleare ale lui Putin, luate în serios de SUA "Cu siguranță, de fiecare dată când cineva folosește cuvântul nuclear, ai îngrijorări. Sincer, pare destul de iresponsabil din partea unui lider național să vorbească despre utilizarea armelor nucleare și să facă acest lucru într-un mod în general cavalerist. În ceea ce privește preocupările mele, în afară de faptul că vorbesc despre, din nou, adică modul în care a fost citită declarația lui Putin a fost: "Hei, le vom da Iskanders și, apropo, pot deține arme nucleare." Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Și toată lumea ia asta foarte în serios atunci când folosești un astfel de limbaj. Așa că, cu siguranță, luăm asta în serios și am luat în serios această amenințare încă de la început. Și, după cum știți, forțele noastre strategice monitorizează mereu lucrurile în această privință." Rusia anunță că va transfera rachete Iskander-M cu capacitate nucleară către Belarus Rusia va transfera sisteme de rachete Iskander-M cu capacitate nucleară către Belarus în următoarele luni, i-a spus președintele rus Vladimir Putin președintelui belarus Alexander Lukașenko, în cadrul unei întâlniri care a avut loc sâmbătă la Sankt Petersburg. "În următoarele câteva luni, vom transfera Belarusului sistemele de rachete tactice Iskander-M, care, după cum știți, pot folosi atât rachete balistice, cât și de croazieră, atât în versiune convențională, cât și nucleară", i-a spus Putin lui Lukașenko, potrivit Kremlinului. https://www.youtube.com/watch?v=KTJVIA-tesE&ab_channel=COMBATAPPROVED Într-o transcriere a întâlnirii, Lukașenko i-a exprimat lui Putin "stresul" și îngrijorarea sa cu privire la ceea ce el a afirmat că sunt zboruri ale Statelor Unite și ale avioanelor NATO "care se antrenează pentru a transporta focoase nucleare" în apropierea graniței Belarusului. Lukașenko i-a cerut lui Putin să ia în considerare "un răspuns în oglindă" la aceste zboruri sau să convertească avioanele de luptă rusești Su-35, care sunt în prezent desfășurate în Belarus, astfel încât "să poată transporta focoase nucleare". Putin a răspuns că, deși este posibil să se potrivească cu zborurile americane, "nu este nevoie" și a sugerat că, deoarece armata belarusă are un număr mare de avioane Su-25 care pot fi convertite în schimb cu capacitate nucleară. "Această modernizare ar trebui să fie efectuată la fabricile de avioane din Rusia, dar vom conveni cu dumneavoastră cum să facem acest lucru. Și, în consecință, începeți să antrenați echipajul de zbor", a spus Putin. Ce sunt rachetele Iskander-M Iskander-M este un sistem de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune construit de Rusia, care poate transporta focoase convenționale sau nucleare cu o rază maximă de acțiune de până la 500 de kilometri, potrivit Janes Defense. Arma folosește atât sisteme de ghidare optice, cât și inerțiale pentru a-și lovi țintele, lovindu-le cu o serie de focoase, cum ar fi muniții cu dispersie, bombe cu vid, bombe de distrugere a buncărelor și focoase cu puls electromagnetic (EMP), potrivit Missile Defense Advocacy Alliance. Iskander-M a fost folosit pentru prima dată în 2008, în timpul conflictului dintre Rusia și Georgia, când armata rusă l-a folosit pentru a lovi ținte în Gori, potrivit alianței.

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina. Ministrul apărării Sebastien Lecornu a anunţat că Franţa va trimite în Ucraina cantităţi semnificative de transportoare blindate pentru trupe, într-un interviu publicat luni seară, informează marţi AFP. "Pentru a se deplasa rapid în zonele aflate sub tirul inamicului, armata are nevoie de vehicule blindate", a subliniat ministrul francez într-un interviu apărut pe site-ul cotidianului Parisien-Aujourd'hui. Prin urmare, Franţa va "livra, în cantităţi semnificative, vehicule de transport de acest tip, care sunt înarmate", a adăugat el. Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina Sebastien Lecornu a confirmat, de asemenea, trimiterea în Ucraina a şase tunuri Caesar suplimentare, în plus faţă de cele 12 trimise deja. https://www.youtube.com/watch?v=pf76pAYyU8U&t=350s&ab_channel=USMilitaryNews Cu toate acestea, oficialul francez nu a oferit detalii despre data la care vor fi trimise aceste întăriri, anunţate de şeful statului Emmanuel Macron pe 16 iunie în timpul vizitei sale la Kiev. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Referitor la livrarea rachetelor antinavă, solicitate de Kiev pentru a "deschide breşe în această blocadă maritimă impusă de Rusia şi care privează multe ţări de livrările de cereale şi materii prime", aceasta "face parte din dosarele aflate în studiu", a adăugat ministrul francez, fără a furniza detalii suplimentare. De la începutul ofensivei militare lansate de Moscova în Ucraina pe 24 februarie, Parisul a livrat Kievului tunuri Caesar, rachete antitanc Milan şi rachete antiaeriene Mistral, potrivit Agerpres. La mijlocul lunii aprilie, fostul ministru al apărării Florence Parly estimase la peste o sută de milioane de euro valoarea echipamentelor militare livrate Ucrainei de Franţa.

Batalionul „șamanilor”, forțele speciale ucrainene Foto: United States Special Operations Command (USSOCOM)
Eveniment

Batalionul „șamanilor”, forțele speciale ucrainene

Batalionul „șamanilor”: aceasta este porecla pe care și-au asumat-o forțele speciale ucrainene care operează în spatele liniei frontului, chiar pe teritoriul Rusiei. Publicația britanică The Times a stat de vorbă cu doi militari, de circa 25 de ani „Frumosul” și „22”, din această unitate de elită. Batalionul „șamanilor”, forțele speciale ucrainene Misiunile lor rămân secrete, dar incursiunile peste graniță ale „șamanilor” ar explica numeroasele accidente de pe teritoriul Rusiei, unde rafinăriile iau foc în mod misterios, iar trenurile cu muniție deraiază. „Cele mai interesante misiuni sunt în spatele liniilor inamice, plantând explozibili în spatele liniilor frontului, dincolo de graniță”, a spus 22, care a explicat una din misiuni, ale cărei detalii nu pot fi însă publicate de The Times. „Rușii nu știu ce li s-a întâmplat”, a completat Frumosul. „Ambii sunt membri ai batalionului Șamanii, o poreclă dată Detașamentului 10 al Forțelor Speciale din Ucraina pentru abilitățile sale aproape de pe altă lume. Este forța de asalt și recunoaștere din cadrul informațiilor militare ucrainene, unde sunt primiți doar acei bărbați care trec de cele mai obositoare teste de rezistență și abilități de supraviețuire. Unitatea este specializată în scufundări, parașutism și alpinism”, explică publicația britanică. Însă unitatea a pierdut circa jumătate din oameni în luptele din Donbas, unde rușii au concentrat un tir masiv pe porțiuni mici de front. Pierderile zilnice ale ucrainenilor au ajuns să fie egale cu cele ale rușilor. Ucrainenii țintesc mereu testiculele Unul din cei doi militari care au discutat cu The Times a explicat cum luptă cu forțele rusești, în confruntările de pe linia frontului: „Primul tip care m-a văzut, s-a pierdut, nu s-a așteptat la noi, i-a fost frică și l-am împușcat de la circa șapte metri distanță, sub vesta antiglonț. Tragi mereu în testicule, nu există suficientă protecție acolo. Este 100% ca să ucizi inamicul: îi distrugi arterele și îi spargi pelvisul. Nu poate scăpa, nu poate fugi, nu se poate târa, nu poate face nimic. Este imposibil să acorzi primul ajutor unui bărbat rănit în această zonă”. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev The Times explică declarația brutală a militarului ucrainean arătând că acesta luptă cu Rusia de la 18 ani și aceasta a fost toată viața sa.

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina. Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să efectueze o vizită, marţi, în Tadjikistan, o fostă repubclică sovietică şi un aliat din Asia Centrală, prima sa viztă în afara Rusiei după ce a lansat, la 24 februarie, invazia Ucrainei, anunţă luni Kremlinul. "O vizită de lucru a liderului (rus Vladimir) Putin este prevăzută mâine (marţi) în Tadjikistan", anunţă un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina Liderul de la Kremlin urmează să efectueze miercuri o vizită în Turkmenistan şi să participe la un summit al ţărilor de la Marea Caspică. Ultima vizită a lui Putin în străinătate a avut loc în perioada 4-5 februarie, în China, unde s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping, la dechiderea Jocurilor Olimpice (JO) de Iarnă, la Beijing. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev La un pic mai bine de două săptămâni după aceea, el lansa un asalt rus în Ucraina, după luni de intensificare a unor tensiuni, în pofida unor eforturi diplomatice vizând să împiedice Moscova să atace. Putin nu a mai efectuat, de atunci, nicio vizită, nici măcar în Belarus, cel mai apropiat aliat al său. Însă preşedintele belarus Aleksandr Lukaeşnko a efectuat mai multe vizite în Rusia. Tadjikistanul, cea mai săracă ţară din fosta URSS, este un aliat al Rusiei, de care depinde foarte puternic economic. Liderul de la Kremlin, ţinut într-o "bulă" sanitară foarte strictă din cauza pandemiei covid-19, a efectuat doar trei vizite în străinătate în perioada februarie 2020-februarie 2022, potrivit Agerpres. El s-a întâlnit cu preşedintele american Joe Biden, la Geneva, în iunie 2021, cu premierul indian Narendra Modi, la New Delhi, în decembrie 2021, iar apoi cu Xi Jinping, la beijing, în februarie 2022.

Situație critică în Lugansk(sursa: Pexels)
Internațional

Situație critică în Lugansk

Situație critică în Lugansk. Autorităţile ucrainene le-au cerut luni civililor să părăsească "de urgenţă" oraşul Lisiceansk, din regiunea estică Lugansk, din cauza atacurilor forţele ruse, informează Reuters. "Dragi locuitori ai oraşului Lisiceansk şi rude ale lor! Din cauza ameninţării reale pentru viaţa şi sănătatea voastră, vă cerem să vă evacuaţi de urgenţă", a transmis Serhii Gaidai, guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, pe contul său de Telegram. Situație critică în Lugansk El a spus că situaţia din Lisiceansk este "foarte dificilă", dar nu a precizat câţi civili au mai rămas acolo. Aproximativ 100.000 de oameni locuiau în acest oraş înainte de invazia rusă în Ucraina, declanşată la 24 februarie. Gaidai declarase anterior că Lisiceansk înregistrează daune "catastrofale" în urma bombardamentelor intense, în timp ce forţele ruse şi-au intensificat atacurile după căderea Severodoneţk în weekend. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev În acelaşi timp, armata ucraineană susţine că a respins atacurile ruseşti la vest de Lisiceansk şi a împiedicat încercuirea acestui oraş important din punct de vedere strategic, potrivit DPA. "În apropiere de Verhnokamianka, forţele de apărare au provocat pierderi semnificative inamicului şi l-au forţat să se retragă", a comunicat Statul Major ucrainean. Localitatea Verhnokamianka este situată pe o importantă rută de aprovizionare, la numai câţiva kilometri vest de Lisiceansk. Lisiceansk e supus unor bombardamente masive din partea Rusiei Lisiceansk a fost şi el supus unor noi atacuri ale aviaţiei grele şi de artilerie, potrivit surselor ucrainene. Unităţile ruseşti sunt deja la periferia de sud a oraşului, unde s-ar mai afla câteva mii de soldaţi ucraineni. Lupte aveau loc luni mai la vest, în regiunea Bahmut, precum şi în regiunea Herson, de la Marea Neagră. Aceste informaţii provin din tabăra ucraineană, parte a războiului, agenţiile de presă citate neavând posibilitatea de a le verifica din surse independente. Atacuri aeriene la Odesa Între timp, comandamentul operaţional "Sud" al forţelor de apărare ucrainene a indicat că racheta lansată de forţele ruse în noaptea de duminică spre luni asupra regiunii Odesa era una de croazieră de tipul X-22. Aceasta a fost lansată de un bombardier supersonic Tu-22, cu rază lungă de acţiune, indică responsabili ai comandamentului citat, care au postat imagini cu distrugerile provocate în urma atacului, potrivit Agerpres. Potrivit informaţiilor actualizate, cel puţin opt persoane au fost rănite uşor în urma acestui atac cu rachetă, între care şi un copil, a transmis agenţia de presă ucraineană UNN. După acordarea asistenţei medicale la faţa locului, persoanele rănite nu au avut nevoie de spitalizare, conform acesteia.

Măreața Rusie a ajuns să se umilească în fața Belarusului (sursa: Unsplash)
Internațional

"Măreața Rusie" a ajuns să se umilească în fața Belarusului

Belarusul aprovizionează cu muniție efortul de război al Rusiei în Ucraina, ultimul transport de 20 de vagoane fiind trimis din Belarus în Federația Rusă, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei "Conform informațiilor disponibile, guvernul Republicii Belarus continuă să ofere sprijin militar Federației Ruse; în special, un alt lot de muniție - până la 20 de vagoane - a fost trimis în regiunea Belgorod." "Măreața Rusie" a ajuns să se umilească în fața Belarusului Anterior, Statul Major General a prezis anterior că Belarus ar putea furniza Rusiei echipamente militare și muniție la dispoziția sa și că Rusia ar putea desfășura aceste arme și echipamente pentru a-și întări unitățile de trupe de pe fronturile Donețk sau Kherson. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către cetăţenii din Belarusul vecin să nu se lase târâţi în războiul împotriva Ucrainei. "Kremlinul a decis deja totul pentru voi! Dar voi nu sunteţi sclavi sau carne de tun. Nu trebuie să muriţi!", a transmis Zelenski într-un mesaj video, adăugând că poporul nu trebuie să permită altora să ia decizii pentru Belarus. Zelenski a mai spus că Belarusul este atras în război într-un mod mai intens decât la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, informează Pravda.

Bilanțul războiului după 124 de zile (sursa: Twitter/ Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Bilanțul războiului după 124 de zile

Bilanțul războiului după 124 de zile. 150 de soldați ruși au fost uciși de către forțele armate ucrainene într-o singură zi. Acest lucru ridică pierderile totale ale Federației Ruse la 35.000 de persoane. Bilanțul războiului după 124 de zile Forțele rusești au suferit cele mai mari pierderi pe fronturile Bakhmut și Kurakhivske. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Totalul pierderilor de luptă rusești din 24 februarie până la 27 iunie este estimat la (cifrele din paranteze reprezintă cele mai recente pierderi - n.r.): Aproximativ 35.000 (+150) de soldați.1.552 (+20) tancuri3.687 (+28) vehicule blindate de luptă771 (+7) sisteme de artilerie243 (+0) sisteme de rachete cu lansare multiplă101 (+2) sisteme de apărare aeriană217 (+0) aeronave184 (+0) elicoptere636 (+6) UAV de nivel operațional-tactic139 (+0) rachete de croazieră14 (+0) nave/ambarcațiuni2.575 (+11) vehicule și avioane-cisternă60 (+0) vehicule speciale Armata rusă îşi intensifică ofensiva în Ucraina şi încearcă în prezent să blocheze oraşul Lisiceansk, unul dintre puţinele bastioane ale rezistenţei ucrainene din regiunea estică Lugansk, după ce a preluat controlul asupra oraşului vecin Severodoneţk, informează EFE, potrivit Pravda. "Bombardează infrastructura civilă şi militară din zona Lisiceansk şi din vecinătate - Vovceaiarovka, Loskutovka şi Verhnekamenka. Un avion de asalt inamic a bombardat periferia Lisiceanskului", se detaliază într-un comunicat al armatei ucrainene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră