luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2300 articole
Internațional

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil. Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis marţi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cursul unei convorbiri telefonice, că întreaga comunitate internaţională "este în spatele Ucrainei" şi că armata ucraineană mai poate încă "recupera" teritoriul capturat recent de Rusia, relatează EFE şi Reuters. Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil Boris Johnson a avut în cursul dimineţii o convorbire la telefon cu Volodimir Zelenski "pentru a-l informa în legătură cu progresele şi discuţiile purtate la (summiturile) G7 şi NATO de săptămâna trecută", a indicat o purtătoare de cuvânt a guvernului britanic într-un comunicat. La rândul său, "preşedintele Zelenski a detaliat situaţia actuală din Ucraina şi ultimele cuceriri ale ruşilor, iar premierul l-a informat despre cele mai noi echipamente militare britanice, cum ar fi zece sisteme de artilerie autopropulsată şi muniţie, care vor ajunge în zilele şi săptămânile următoare" în Ucraina, menţionează comunicatul. "Comunitatea internaţională este în spatele Ucrainei", a afirmat Boris Johnson în timpul acestei convorbiri telefonice, în cursul căreia şi-a exprimat convingerea că "armata ucraineană ar putea recuceri teritoriul recent capturat de către forţele (preşedintelui rus Vladimir) Putin". Cerealele, miză majoră Referitor la cereale, ambii lideri au subliniat importanţa "de a le scoate cât mai repede posibil din Ucraina", iar Boris Johnson a dat asigurări că Marea Britanie continuă să lucreze îndeaproape cu alţi parteneri asupra următoarelor etape şi că este pregătită să ajute în orice mod posibil în această problemă. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane De asemenea, cei doi lideri au abordat cazurile unor cetăţeni britanici care luptau de partea forţelor ucrainene, dar "au fost capturaţi de trupele ruse în ultimele luni". În ceea ce priveşte Conferinţa privind restabilirea şi reconstrucţia Ucrainei, desfăşurată în urmă cu o zi la Lugano (Elveţia), "premierul salută planurile de reconstrucţie a Ucrainei", menţionând că "aşteaptă cu nerăbdare" să găzduiască un eveniment similar anul viitor în Marea Britanie, conform EFE.

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina (sursa: coe.int)
Internațional

Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina

Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina. Numărul mercenarilor străini din Libia a scăzut, evoluţie cauzată parţial de războiul din Ucraina, a declarat luni un expert ONU citat de dpa. Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina Chaloka Beyani (foto) a declarat luni că "a fost găsită o piaţă în altă parte". Expertul legal zambiano-britanic adună dovezi privind încălcări ale drepturilor în Libia, în cadrul unui grup de experţi care lucrează pentru Consiliul ONU pentru drepturile omului. Numărul mercenarilor grupului rus Wagner a scăzut de asemenea, potrivit lui Beyani. Firma privată de securitate este considerată armata din umbră a preşedintelui rus Vladimir Putin, care a negat că ar avea vreo legătură cu aceasta. Potrivit informaţiilor serviciilor speciale britanice, Moscova a fost cel mai probabil forţată să orienteze în principal personalul de la Wagner către invadarea Ucrainei, în detrimentul operaţiunilor din Africa şi Siria. Libia, în haos din 2011 Cu toate acestea, nu toţi combatanţii străini s-au retras din Libia, se menţionează în raportul prezentat de Beyani şi de echipa sa. Mercenarii prelungesc conflictul din ţară şi este posibil să fi încălcat regulile internaţionale de a-i proteja pe civili, susţin experţii ONU. Citește și: Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA Libia este în haos din 2011, când dictatorul Muammar al-Gaddafi a fost răsturnat de la putere. Mai multe miliţii luptă pentru putere şi influenţă şi în ultimii ani şi alte ţări s-au implicat în conflict, inclusiv Rusia şi Turcia. ONU a estimat la sfârşitul lui 2020 că existau în jur de 20.000 de combatanţi străini şi mercenari în Libia.

China are 10% din terenurile Ucrainei (sursa: arc2020.eu)
Internațional

China are 10% din terenurile Ucrainei

China are 10% din terenurile Ucrainei. Invadarea acestei din urmă țări de către Rusia provoacă foamete la nivel mondial și prețuri galopante la alimente, iar viitoarele întreruperi ale lanțului de aprovizionare vor aduce și mai mult marasm, scrie într-un editorial din Wall Street Journal Elisabeth Braw, expertă a American Enterprise Institute (AEI). China are 10% din terenurile Ucrainei Multe țări își dau seama că ar trebui să cultive mai multe alimente, dar au vândut o mare parte din cele mai bune pământuri ale lor Chinei, care le folosește pentru a-și hrăni propria populație. În urmă cu câțiva ani, China a cumpărat aproape o zecime din terenurile agricole arabile ale Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care doresc să cumpere terenuri agricole, așa cum o fac deja cu potențialii cumpărători de tehnologie sensibilă, notează Braw. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război „Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea producției alimentare a Ucrainei, precum și a alimentelor și a îngrășămintelor produse de Rusia, pe piețele mondiale”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, pe 24 iunie, avertizând că lumea se confruntă cu mai multe focare de foamete în acest an, iar anul 2023 va fi și mai rău. Dar cerealele ucrainene și alte alimente nu vor putea intra în curând pe piața mondială, deoarece ruta maritimă rămâne blocată de Rusia. Ucraina trimite cereale pe piețele mondiale prin rutele feroviare ale Poloniei și României, dar a face acest lucru este laborios și costisitor. China a cumpărat pe tot globul Înainte de război, aproximativ 90% din cerealele Ucrainei erau exportate prin porturile sale maritime. „În ultimii ani, cumpărătorii chinezi au cumpărat terenuri agricole în diverse țări, de la SUA și Franța și până la Vietnam. În 2013, gigantul alimentar WH Group din Hong Kong a cumpărat Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din America, și peste 146.000 de acri de teren agricol din Missouri. În același an, Corpul de producție și construcții din Xinjiang a cumpărat 9% din faimoasele terenuri agricole fertile ale Ucrainei, egal cu 5% din teritoriul total al țării, cu o închiriere de 50 de ani. (În 2020, SUA au impus sancțiuni companiei chineze pentru încălcări ale drepturilor omului.) Între 2011 și 2020, China a cumpărat aproape șapte milioane de hectare de teren agricol în întreaga lume. Firmele din Marea Britanie au cumpărat aproape două milioane de hectare, în timp ce firmele din SUA și Japonia au cumpărat mai puțin de un milion de hectare”, scrie experta AEI, citată de Știrile TVR.

Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari (sursa: Facebook/EC)
Internațional

Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari

Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari. UE va crea o platformă care să coordoneze reconstrucţia Ucrainei după războiul acesteia cu Rusia, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că reconstrucţia Ucrainei este "sarcina comună a întregii lumi democratice'', iar premierul său, Denis Şmigal, a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile acestei reconstrucţii, relatează agenţiile Reuters şi AFP. Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari Declaraţiile au fost făcute la o conferinţă dedicată reconstrucţiei Ucrainei, care se desfăşoară în oraşul elveţian Lugano. Platforma anunţată de Ursula von der Leyen va fi folosită pentru schiţarea nevoilor de investiţii, coordonarea acţiunii şi orientarea resurselor. "De la începerea războiului, UE a mobilizat în jur de 6,2 miliarde de euro ca asistenţă financiară" pentru Ucraina. Și "vor mai veni (fonduri). Ne vom angaja într-o reconstrucţie substanţială pe termen mediu şi lung", a promis preşedinta Comisiei Europene. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Pe respectiva platformă se vor regăsi ţări, instituţii, sectorul privat şi societatea civilă. Banca Europeană pentru Investiţii a propus crearea unui fond pentru reconstrucţia Ucrainei în valoare de circa 100 de miliarde de euro, pe modelul planului european de redresare post-COVID. Enorma sumă estimată de Șmigal Însă premierul ucrainean Denis Şmigal, prezent la conferinţa din Elveţia, a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile unui plan de redresare a ţării sale după invazia rusă, el subliniind că numai costurile directe ale distrugerilor provocate infrastructurii în urma agresiunii ruse sunt până în prezent de peste 100 de miliarde de dolari. "Cine va plăti pentru planul de redresare, estimat deocamdată la 750 de miliarde de dolari?", a întrebat premierul ucrainean. Încercând să dea un răspuns parţial acestei întrebări, el a menţionat că, în opinia guvernului de la Kiev, o sursă de bază a acestei finanţări ar trebui să fie resursele obţinute prin confiscarea activelor statului rus şi ale oligarhilor ruşi îngheţate în prezent de Occident în cadrul sancţiunilor instituite împotriva Rusiei. Cele trei etape ale reconstrucției Acest plan, a continuat Şmigal, ar trebui să cuprindă trei etape: prima, axată pe restabilirea serviciilor esenţiale, precum furnizarea apei, fază aflată deja în desfăşurare, a doua ar trebui să conţină o componentă de "redresare rapidă" şi care să fie lansată cât mai rapid după încetarea ostilităţilor militare şi să includă construirea de spitale, de spaţii locative temporare pentru persoanele strămutate şi lansarea de proiecte în sectorul educaţiei, iar ultima etapă ar avea rolul să transforme ţara pe termen lung. Într-un discurs prin legătură video adresat responsabililor ţărilor aliate Ucrainei şi ai instituţiilor internaţionale reuniţi la Lugano, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că "reconstrucţia Ucrainei este sarcina comună a întregii lumi democratice" şi "contribuţia cea mai importantă pentru pacea în lume". Zelenski: Dacă lăsăm armele, nu mai existăm La rândul ei, Ursula von der Leyen a mai spus că "obiectivul Kremlinului este distrugerea militară, politică şi economică a Ucrainei". "Ei doresc să submineze existenţa fundamentală a Ucrainei ca stat. Nu putem şi nu vom permite să se întâmple acest lucru", a adăugat ea. În aceeaşi zi, când Rusia a ocupat şi oraşul Lisiceansk din estul Ucrainei şi aproape a încheiat astfel cucerirea provinciei Lugansk, preşedintele Zelenski a mai susţinut, într-o intervenţie online în faţa studenţilor japonezi ai unei universităţi din Tokyo, că "dacă lasă armele, Ucraina va înceta să mai existe". "Ucraina are pământul său şi suveranitatea sa şi noi luptăm pentru pace. Acesta este un paradox al secolului al XXI-lea, acela că dacă lăsăm armele, Ucraina dispare şi încetăm să mai existăm", a spus Zelenski, potrivit agenţiei EFE.

Ucraina, aproape să piardă estul țării (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina, aproape să piardă estul țării

Ucraina, aproape să piardă estul țării. Armata ucraineană a anunţat că soldaţii săi s-au retras din Lisiciansk, oraş-cheie din estul Ucrainei care se confruntă de mai multe săptămâni cu un violent asalt al trupelor ruse, informează duminică AFP. Ucraina, aproape să piardă estul țării "Pentru a proteja vieţile apărătorilor ucraineni, a fost luată decizia de a ne retrage" din oraş, a anunţat statul-major al forţelor armate ucrainene într-un comunicat, subliniind" superioritatea multiplă" a armatei ruse pe plan material. Cu puţin timp înainte de acest anunţ, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski apreciase că Lisiciansk reprezintă "situaţia cea mai dificilă şi mai periculoasă" pentru Ucraina. "Nu avem avantaj acolo, este adevărat. Acesta este punctul nostru slab, însă în alte locuri noi avansăm", a afirmat el, adăugând totodată că "luptele continuă în suburbiile" acestui oraş. Rușii clamează controlul asupra Lugansk Cucerirea oraşului Lisiciansk, în estul Ucrainei, i-ar permite Moscovei să controleze întreaga regiune Lugansk şi trupelor ruse să ameninţe Sloviansk şi Kramatorsk, alte două oraşe importante din regiunea industrială Donbas aflate sub control ucrainean. Citește și: Cinismul lui Putin: Va fi pace doar dacă Ucraina acceptă să renunțe la Crimeea și să cedeze Donețk și Lugansk Duminică, ministrul apărării al Federaţiei Ruse, Serghei Şoigu, a afirmat că forţele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk după ce au cucerit Lisiciansk, aflat de săptămâni de zile în centrul unor lupte intense. Putin și-a pregătit invazia din timp Decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a declanşa o invazie asupra Ucrainei vecine a fost luată cu mult timp înainte, potrivit cancelarului federal german Olaf Scholz, informează duminică dpa. "Cred că decizia de a declanşa acest război a fost luată cu un an înainte ca el să fi început şi poate chiar mai devreme, pentru că (Vladimir Putin) s-a pregătit pentru aceasta", a spus liderul german într-un interviu pentru postul american CBS, publicat integral duminică. https://www.youtube.com/watch?time_continue=113&v=grJG4RMVLh0&feature=emb_title "Astfel, el (Putin) va putea continua cu războiul cu adevărat mult timp", a adăugat Scholz. Europa a avut încredere în Rusia Olaf Scholz a mai recunoscut că a fost o greşeală a ţărilor europene să devină atât de dependente de resursele energetice ruseşti. "Ar fi trebuit să investim peste tot în Europa în infrastructură, ceea ce ne-ar fi oferit posibilitatea de a schimba furnizarea, de la o zi la alta", a spus el. "Aceasta este lecţia care a fost învăţată în Europa şi în multe alte locuri, că trebuie să fii pregătit: să fii pregătit pentru situaţii precum aceasta", a subliniat Scholz. Întrebat despre cât de mult mai cheltuie încă Germania pe importurile de resurse energetice din Rusia, Olaf Scholz a spus doar că suma s-a redus.

Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina

Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat sprijin internaţional pentru a ajuta la reconstruirea ţării după încheierea războiului, o notă rară de speranţă în discursul său după patru luni de război, transmite duminică dpa. Cum vrea Zelenski să reconstruiască Ucraina "Este necesar nu numai să reparăm tot ce au distrus ocupanţii, ci şi să creăm o nouă fundaţie pentru viaţa noastră: sigură, modernă, confortabilă, accesibilă", a spus preşedintele Zelenski într-un discurs difuzat sâmbătă seara târziu. Acest lucru ar necesita "investiţii colosale, miliarde, noi tehnologii, bune practici, noi instituţii şi, desigur, reforme", a spus el. "Oricât de greu ne este astăzi, trebuie să ne amintim că va exista un mâine", a subliniat şeful statului ucrainean. Întâlnirea donatorilor de la Lugano Luni, la Lugano în Elveţia, va avea loc o întâlnire la care vor participa aproximativ 40 de potenţiali donatori şi unde guvernul ucrainean intenţionează să îşi prezinte pentru prima dată priorităţile pentru reconstrucţia ţării devastate de război. Citește și: Germania, năucită de stoparea importurilor de gaz rusesc: costuri suplimentare de un miliard de euro lunar. Guvernul, gata să introducă o nouă taxă în facturile tuturor consumatorilor Preşedintele Zelenski le-a reamintit, însă, ucrainenilor că războiul era departe de a se termina. "Cruzimea sa sporeşte în anumite locuri şi nu poate fi uitată", a spus el, făcând apel la compatrioţii săi pentru a oferi ajutor victimelor acestui conflict brutal.

Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană (sursa: Agerpres)
Internațional

Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană

Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană. SUA au anunţat vineri un nou ajutor militar destinat Ucrainei, în valoare de 820 de milioane de dolari format din rachete, obuze şi echipamente de apărare aeriană pentru a face faţă armatei ruse în confruntările din sudul şi estul ţării, transmite AFP. Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană Acest al 14-lea set de echipamente include două sisteme antiaeriene, patru radare de contra-baterie, rachete pentru lansatoarele de rachete multiple americane Himars, recent sosite pe câmpul de luptă, şi până la 150.000 de obuze de 155 mm. Sistemele de apărare antiaeriană NASAMS, care pot lansa rachete sol-aer cu rază scurtă şi medie de acţiune, sunt produse de compania americană Raytheon şi de grupul norvegian Kongsberg. Operate de la distanţă, acestea vor permite armatei ucrainene să lupte împotriva aviaţiei ruse, inclusiv a dronelor, precum şi a rachetelor de croazieră. SUA au livrat ajutoare militare de 6,9 miliarde de dolari "Statele Unite continuă să colaboreze cu aliaţii şi partenerii noştri pentru a oferi Ucrainei echipamentul necesar unui câmp de luptă în evoluţie", a afirmat într-un comunicat Todd Breasseale, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Acesta a subliniat "cooperarea Norvegiei pentru a permite livrarea istorică de către SUA a sistemelor moderne de apărare aeriană care vor ajuta Ucraina să se apere împotriva atacurilor aeriene brutale ale Rusiei". Acest nou lot de echipamente, preluat din stocurile militare existente, creşte suma totală a asistenţei SUA pentru Kiev la 6,9 miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.

Putin duce Rusia înapoi în URSS (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Putin duce Rusia înapoi în URSS

Putin duce Rusia înapoi în URSS. Moscova a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni numărul rachetelor pe care le-a lansat asupra Ucrainei, dar aproximativ jumătate dintre aceste rachete provin din stocurile rămase din perioada sovietică şi sunt mai puţin precise, ceea ce explică lovirea unor zone civile, a declarat un general ucrainean, citat joi de Reuters. Putin duce Rusia înapoi în URSS Potrivit generalului de brigadă Oleksii Hromov, care a dat declaraţii la o conferinţă de presă, Rusia încearcă să lovească infrastructuri critice şi militare ucrainene, dar folosirea unor rachete mai puţin precise produse în epoca sovietică are ca efect creşterea numărului victimelor civile. Generalul ucrainean îi contrazice astfel pe politicienii din ţara sa care susţin că Rusia atacă deliberat ţinte civile pentru a crea panică. "Ţintele inamicului rămân instalaţiile militare, infrastructura critică şi industria, reţelele de transport. În acest timp, există pierderi semnificative în rândul populaţiei civile din cauza raidurilor" cu rachete cu precizie redusă, explică generalul Hromov. 68 de zone civile, lovite "În peste 50% din raiduri inamicul foloseşte rachete din rezerva sovietică", iar în prima jumătate a lunii iunie au fost lansate asupra Ucrainei în total 120 de rachete ruseşti, număr care a crescut la 202 în a doua jumătate a lunii, când au fost lovite în urma acestor raiduri 68 de zone civile, a mai precizat generalul ucrainean. Trupele ruse s-au retras joi de pe insula Şerpilor din Marea Neagră, dar îşi continuă înaintarea progresivă în provincia Lugansk din estul Ucrainei. Citește și: Cum arată distribuția forțelor NATO în Est, după Madrid: România – 4.500 de militari, țările baltice – 9.900, deși au jumătate din populația României. Polonia – 11.600 La Lisiceansk, ultimul oraş din această provincie rămas sub controlul armatei ucrainene, situaţia este "extrem de dificilă", cu bombardamente "foarte puternice" care fac imposibilă evacuarea civililor, a declarat guvernatorul Luganskului, Serghei Gaidai. Totuşi, adaugă acesta, trupele ruse sunt încă ţinute de defensiva ucraineană la periferia oraşului şi nu au loc lupte de stradă.

Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO Foto: Twitter UNIAN
Eveniment

Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO

UNESCO ar putea recunoaște borșul ucrainean ca patrimoniu cultural imaterial care necesită protecție urgentă. O declarație în acest sens a fost făcută de prim-viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei Emine Djaparova. Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO Oficialul a spus că Ministerul de Externe ucrainean a depus o solicitare pentru recunoașterea borșului ucrainean ca patrimoniu cultural imaterial încă anul trecut. Inițial s-a planificat ca solicitarea să fie analizată în 2023. Din cauza războiului, cererea a fost inclusă spre luare în considerare într-o altă listă – patrimoniul cultural imaterial UNESCO care necesită protecție urgentă. Cererea va fi analizată la Paris pe 1 iulie, la o reuniune extraordinară a Comitetului Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO. #Ukraine submits a request to make Ukrainian borscht one of the UNESCO World Heritage site.Ukr chefs define the classic recipe of the national dishIt'll be very difficult to do - every family in every region of the country has its own borsch recipe :)https://t.co/2lMumdPOyV pic.twitter.com/R8xbmnNFP1— Viktoria (@Ukropo4kA) April 8, 2018 „Cred că aceasta va deveni un eveniment cu adevărat istoric pentru Ucraina”, a scris Djaparova, pe Facebook. În decembrie 2020, ambasada Rusiei din SUA a postat un mesaj pe twitter în care menționează că borșul este o mâncare tradițională în numeroase țări, inclusiv in Republica Moldova, fiecare având rețeta proprie Kremlinul merge la război pentru porția sa de borș În aprilie, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a făcut o declarație bizară la o conferință de presă. Ea a spus că Rusia a invadat Ucraina pentru că ucrainenii nu au vrut să împartă cu rușii proprietatea asupra originii borșului, un fel de mâncare tradițional în regiune. Citește și: Cum arată distribuția forțelor NATO în Est, după Madrid: România – 4.500 de militari, țările baltice – 9.900, deși au jumătate din populația României. Polonia – 11.600 Înregistrarea declarației a fost postată pe Twitter de jurnalistul Kirill Martynov, redactorul șef al publicației ruse Novaia Gazeta Europe, lansată după ce publicația și-a suspendat activitatea în Rusia, din cauza presiunilor Moscovei. At this speech the official representative of @MID_RF Maria Zakharova declared that the reason for war was Ukrainians didn't want to share borscht with her. Also she is apparently absolutely drunk pic.twitter.com/fHmWsim59H— Kirill Martynov (@kmartynov) April 8, 2022 „Maria Zakharova a declarat că motivul războiului a fost că ucrainenii nu au vrut să împartă borșul cu ea. De asemenea, se pare că era foarte beată”, a scris jurnalistul.

25.000 de soldați ruși uciși în Ucraina Foto: twitter
Internațional

25.000 de soldați ruși uciși în Ucraina

25.000 de soldați ruși au fost uciși în Ucraina, de la începutul invaziei, estimează ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace. În aprilie, el aprecia numărul soldaților ruși uciși la 15.000. 25.000 de soldați ruși uciși în Ucraina „Totuși aș spune că ucrainenii câștigă. Ei provoacă pierderi uriașe forțelor armate ruse. 25.000 de ruși, credem, au fost uciși pe parcursul a 112, 115 zile. Rusia a eșuat în toate obiectivele sale majore. Acum este limitată la un avans de câteva sute de metri în câteva zile, cu un cost masiv, într-o mică parte a estului Ucrainei, de-a lungul a două sau trei axe. Asta nu este o victorie în cartea nimănui”, a explicat Wallace. A photo of the work of the Bogdan self-propelled gun mount, which helped drive the orcs out of the Snake Island, has appeared.?DEATH TO THE RUSSIAN OCCUPANTS!#Ukraine pic.twitter.com/6wXFdrHZVr— OneTonSoup (@OneTonSoupp) June 30, 2022 Pierderile Rusiei sunt imense, comparativ cu alte conflicte: 14.453 de militari sovietici uciși în Afganistan, între 1978 și 1989între 5.700 și 14.000 (plus aproape 3.000 de dispăruți) în primul război cecen, între decembrie 1994 și august 1996sub 7.500 de militari uciși, inclusiv ofițeri ceceni de poliție care luptau de partea Rusiei, în al doilea război cecen, între august 1999 și aprilie 2000 În Irak, între 2003 și 2011, coaliția susținută de SUA a pierdut - cu tot cu pierderile irakiene - circa 25.000 de militari. Însă, din aceștia, doar 4.825 făceau parte din militarii din forțele de coaliția. SUA a înregistrat 4507 morți și sub 33.000 de răniți. Citește și: Armata rusă anunță că părăsește Insula Șerpilor în urma bombardamentelor neîncetate lansate de forțele ucrainene În Afganistan, SUA au înregistrat, între 2001 și 2021, 2.420 de morți și sub 25.000 de răniți. Unul din războaiele moderne unde s-au înregistrat pierderi comparabile a fost cel din Bosnia, între 1992 și 1995. Trupele Bosniei au pierdut circa 30.000 de militari, iar cele sârbe, peste 21.000. Croația a pierdut în acel conflict circa 6.000 de militari.

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor(sursa: Twitter/@With__Ukraine)
Internațional

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor. Armata rusă şi-a anunţat joi retragerea din Insula Şerpilor, un punct strategic în Marea Neagră cucerit de Moscova încă din primele zile ale invaziei sale în Ucraina la 24 februarie, după mai multe săptămâni de bombardamente intense, informează AFP. Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor "La 30 iunie, în semn de bunăvoinţă, forţele armate ruse, care şi-au îndeplinit obiectivele stabilite în Insula Şerpilor, şi-au retras garnizoana de aici", a indicat Ministerul rus al Apărării, afirmând că acest gest ar trebui să faciliteze exporturile Ucrainei de cereale. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Kievul anunţase anterior că trupele ruse au fost forţate să-şi retragă în grabă ceea ce mai rămăsese din garnizoana lor în Insula Şerpilor, în urma unei operaţiuni încununate de succes a forţelor ucrainene. Un anunţ în acest sens fusese făcut de Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene, citat de agenţia ucraineană de presă Ukrinform. Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat joi că forţele ruse s-au retras de pe Insula Şerpilor, un avanpost strategic din Marea Neagră, relatează Reuters. "KABOOM! Nu mai există trupe ruseşti pe Insula Şerpilor. Forţele noastre armate au făcut o treabă grozavă", a scris Iermak pe Twitter.

Bombardamente brutale la Nikolaev(sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Bombardamente brutale la Nikolaev

Bombardamente brutale la Nikolaev. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că zece rachete rusești au lovit miercuri "ținte civile" în orașul Nikolaev din sudul țării, provocând moartea a cel puțin cinci persoane. Atacul "dovedește pentru absolut toată lumea din lume că presiunea asupra Rusiei nu este suficientă", a declarat Zelenski în discursul său nocturn. Bombardamente brutale la Nikolaev "Au fost, de asemenea, lovituri la Ochakiv, Dnipro, bombardamente rusești în regiunea Harkov, regiunea Sumî, Donbas". Zelenski a mai spus că situația din Lysychansk, Avdiivka și comunitățile din direcția Bakhmut "rămâne extrem de brutală, foarte dificilă". Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Facem tot ce putem pentru a dota armata noastră cu sisteme moderne de artilerie pentru a răspunde corespunzător ocupanților", a spus el. Primarul din Nikolaev , Oleksandr Sienkevych, a declarat miercuri că au fost "doar 18 zile" de la începutul invaziei în care orașul din sudul Ucrainei nu a fost atacat cu rachete sau obuze cu dispersie, potrivit CNN. Peste 114 locuitori au murit din cauza atacurilor rusești în acest timp, a spus el. Nu era clar dacă acest număr includea toate victimele citate de Zelenski mai târziu în aceeași zi.

Putin, răspuns mitocănesc la glumele liderilor G7 Foto: Twitter
Eveniment

Putin răspuns mitocănesc la glumele liderilor G7

Putin, răspuns mitocănesc la glumele liderilor G7: „Nu știu cum intenționau să se dezbrace, până la brâu sau mai jos de brâu”. Acum câteva zile, lideri G7, reuniți în Bavaraia, au ironizat aparițiile la bustul gol ale lui Putin. Duminică, la summitul G7, premierul britanic Boris Johnson le-a propus colegilor săi să își scoată sacourile: „Ne dezbrăcăm? Trebuie să arătăm că suntem mai duri decât Putin”. ⚡️Participants of the G7 summit joked about the photo of Putin with a naked torso on horseback.Boris Johnson invited G7 leaders to strip to the waist, while Canadian Prime Minister Justin Trudeau went even further and offered to saddle their horses. pic.twitter.com/Cs15uSHQaU— Flash (@Flash43191300) June 26, 2022 În discuție a intervenit premierul canadian Justin Trudeau, care a propus oficialilor să se plimbe „călare la pieptul gol”, amintind de fotografiile devenite celebre cu liderul rus. Putin, răspuns mitocănesc la glumele liderilor G7 „Nu știu cum intenționau să se dezbrace, până la brâu sau mai jos de brâu, însă cred că ar fi fost o imagine oribilă, oricum. Însă amintindu-ne de cuvintele lui Pușkin (…): „Poți fi om de treabă și să te gândești la aspectul unghiilor”. De aceea, eu, evident sunt de acord: într-un om totul trebuie să fie în armonie: și sufletul și corpul. Însă pentru asta, trebuie de renunțat la excesul de alcool, la alte vicii, de făcut sport”, a răspuns Putin la întrebarea unui jurnalist, citat de newsmaker.md. ❗️Putin responded to the G7 leaders for their jokes about “Putin with a naked chest” and advised them to work on themselves“ I don’t know how they wanted to undress, from the waist up, below the waist. I think it would be a disgusting sight.— Dagny Taggart (@DagnyTaggart369) June 29, 2022 Liderul de la Kremlin i-a răspuns și lui Boris Johnson, care a susținut că, dacă Putin ar fi fost femeie, agresiunea asupra Ucrainei nu ar mai fi avut loc. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc „Vreau să reamintesc evenimentele din istoria recentă, când Margaret Thatcher a decis să înceapă acțiunile militare împotriva Argentinei pentru insulele Falkland. Iată că o femeie a decis să înceapă acțiuni militare. Unde sunt insulele Falkland și unde e Marea Britanie. Și a fost o decizie dictată de nimic altceva decât de ambiții imperiale, confirmarea statutului imperial”, a afirmat Putin.

Ungaria se opune din nou (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ungaria se opune din nou

Ungaria se opune din nou. Premierul Ungariei, ultranaţionalistul Viktor Orban, a declarat miercuri că ţara sa nu va susţine nicio propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina, deoarece consideră că este vorba despre un conflict exclusiv între Rusia şi Ucraina, transmite agenţia MTI. "Nu vom susţine nicio propunere care ar putea atrage NATO sau Ungaria în acest conflict, pentru că este un război ruso-ucrainean, iar NATO este o alianţă defensivă", a spus Orban, potrivit şefului său de presă, Bertalan Hevesi. Ungaria se opune din nou Agenţia EFE aminteşte că Orban a sosit marţi seară la Madrid pentru a participa la summitul NATO, unde va susţine eforturile pentru restabilirea păcii în Ucraina, potrivit lui Hevesi. "În locul unei escaladări a războiului, Ungaria sprijină eforturile în favoarea păcii", a declarat marţi seară şeful guvernului de la Budapesta după cina oferită de regii Spaniei şefilor de stat şi de guvern care participă la reuniune. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Hevesi a semnalat că soluţionarea conflictului presupune restabilirea rapidă a unui acord de încetare a focului şi începerea unor negocieri de pace, potrivit Agerpres. Răspunsul la invazia rusă în Ucraina este una dintre principalele teme pe care le vor aborda ţările membre ale alianţei la summitul de la Madrid.

Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei Foto: captură video a atacului asupra mall-ului din Kremenchuk
Eveniment

să ducem războiul pe teritoriul Rusiei

„Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei”, scrie, azi, un editorialist al publicației britanice The Times, Roger Boyes. El a fost corespondent Reuters la Moscova și, ulterior, a lucrat pentru The Times de la Varșovia, unde a scris despre revoluția declanșată de Solidarnosc. Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei Boyes arată că Rusia bombardează zilnic Harkovul, trăgând de pe teritoriul ei, dar Ucrainei i s-a cerut, de către statele vestice să nu atace teritoriul rusesc. El spune că centrul nervos al campaniei ruse împotriva Harkovului este la Belgorod, oraș din Federația Rusă. Editorialistul The Times apreciază că atacul asupra mall-ului din Kremenchuk a fost deliberat, acesta fiind un semn al „războiului total” purtat de Putin. Acesta ar anticipa - potrivit lui Boyles - o „toamnă de aur”: în Donbas, raportul de forțe dintre armamentul Rusiei și cel al Ucrainei este de zece la unuPutin așteaptă alegerile din noiembrie, din SUA, care vor face ca administrația Biden să fie blocată, întrucât nu va mai avea majoritate în Legislativ„Putin prevede o toamnă de aur: Ucraina va fi pierde teren și vieți omenești și, foarte important, NATO, susținătorul Ucrainei, va fi decredibilizat”, scrie The Times Editorialistul The Times susține că sancțiunile nu mai trebuie anunțate cu șase luni înainte, dând astfel timp celor vizați să-și protejeze averile. Financing a war crime is also a war crime. Companies must safeguard their reputation and not sponsor the despicable war crimes by paying taxes to Russia”s budget that transforms them into missiles for the mass killings of innocent people of Ukraine pic.twitter.com/wTLcGT3DJu— Andy Hunder (@AndyHunder) June 27, 2022 În plus, trebuie să crească „calitatea” ajutorului oferit Ucrainei. El arată că trebuie să fie intensificate operațiunile forțelor speciale care operează pe teritoriul Rusiei, amintind că exact așa a procedat Putin în 2014, când a invadat Ucraina. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Boyes mai susține că orașul Herson are „potențial” pentru o rezistență cu partizani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră