luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2300 articole
Internațional

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în ţara sa, transmite AFP. Liderul de la Kiev s-a adresat prin videoconferinţă unei reuniuni juridice internaţionale privind crimele de război comise în Ucraina. Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse "Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei", a spus Zelenski. Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse. Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten. "Cred că problema merită studiată" Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma - situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina. De aceea, ideea unui tribunal special este "foarte valabilă", a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. "Cred că problema merită studiată", le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei. Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună. Veșnicele minciuni rusești Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez. Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război. Citește și: Războiul din Ucraina „va dura”, Europa trebuie să se descurce „fără gaz rusesc”, spune Macron de Ziua Franței Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse (sursa: Flickr/Ministerie van Buitenlandse Zaken)
Războiul din Ucraina va dura mult (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Războiul din Ucraina va dura mult

Războiul din Ucraina va dura mult. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP. Războiul din Ucraina va dura mult "Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică. Parada celor 6.300 la Paris Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa. În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după. 500 de soldați francezi, de urgență în România Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor (sursa: Emergency Services of Ukraine)
Internațional

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor. Trei rachete ruseşti au lovit joi centrul oraşului Vinniţa, în centrul Ucrainei, departe de linia frontului, într-un atac ce s-a soldat cu cel puţin 18 morţi, între care un copil mic, şi 30 de răniţi, potrivit Serviciului de stat ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă și corespondentului Agerpres din zonă. Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor "La ora locală 12:15 (09:15 GMT), 12 morţi şi 25 de răniţi", a indicat serviciul de urgenţă pe pagina sa de Facebook, precizând că circa 90 de pompieri luptă să stingă un incendiu provocat de lovituri. Ulterior, corespondentul Agerpres a transmis că numărul deceselor este de 18 și al răniților, de 30. Şeful poliţiei naţionale, Ihor Klimenko, citând informaţii preliminare, a declarat că rachetele au lovit un bloc de birouri şi au avariat clădirile rezidenţiale din apropiere, provocând un incendiu uriaş care s-a extins asupra unei parcări, unde au luat foc mai multe vehicule. Conform informaţiilor preliminare, au ars cel puţin 25 de autoturisme. Zelenski: "Un act deschis de terorism" Şeful administraţiei regionale Vinniţa, Serhei Borzov, a indicat că se pare că patru rachete au fost interceptate şi distruse de antiaeriana ucraineană. "În fiecare zi, Rusia ucide civili, ucide copii ucraineni, lansează rachete asupra unor ţinte civile unde nu există niciun obiectiv militar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Ce este asta dacă nu un act deschis de terorism?", a denunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe contul său de Telegram. Ministerul rus al Apărării nu a făcut vreun comentariu deocamdată referitor la atacul de la Vinniţa. Rusia, care a invadat Ucraina în 24 februarie, neagă că ar viza în mod deliberat civili, notează Reuters.

Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile (sursa: Facebook/UN)
Internațional

Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile

Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile. Negocierile desfăşurate la Istanbul între Ucraina şi Rusia pentru deblocarea cerealelor blocate pe pământ ucrainean şi pentru facilitarea exporturilor de cereale şi de fertilizatori ruseşti sunt "o rază de speranţă", a afirmat miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile În cadrul unei declaraţii către media, şeful ONU şi-a exprimat speranţă că "un acord oficial" va putea fi atins pe viitor. "Nu suntem încă acolo", a adăugat el, evocând, fără a intra în detaliu, necesitatea de a efectua "muncă tehnică" suplimentară. Acordul negociat de Antonio Guterres şi de doi dintre adjuncţii săi de peste două luni vizează scoaterea prin Marea Neagră a circa 20 de milioane de tone de cereale depozitate în silozurile ucrainene în special la Odesa (sud) şi facilitarea în cazul Rusiei a exporturilor de cereale şi de fertilizatori. Declaraţiile şefului ONU au loc după o reuniune, la Istanbul, între delegaţii din Ucraina, Rusia, Turcia şi ONU. A fost prima întâlnire în persoană dintre ucraineni şi ruşi de la sfârşitul lui martie. Noi discuţii, "săptămâna viitoare" Potrivit unor diplomaţi, evacuarea cerealelor ucrainene prin Marea Neagră se va face prin culoare securizate. Va trebui respectat un armistiţiu pentru zonele utilizate, în timp ce navele comerciale vor fi inspectate de Turcia cu concursul ONU, pentru a asigura faptul că Rusia nu transportă arme. Turcia a anunţat la rândul său că Rusia şi Ucraina au făcut suficiente progrese pentru soluţionarea diferendului lor încât vor avea noi discuţii "săptămâna viitoare". "S-a convenit ca delegaţiile din Rusia şi Ucraina să se întâlnească din nou în Turcia săptămâna viitoare", a declarat într-un comunicat ministrul turc al apărării Hulusi Akar după prima sesiune de negocieri. 20-25 de milioane de tone de cereale Akar a subliniat că delegaţiile formate din experţi în apărare ai celor două ţări beligerante s-au înţeles asupra unor "controale comune" în porturi şi asupra mijloacelor "de a garanta securitatea căilor de transfer" al mărfurilor în Marea Neagră. Citește și: Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru „difuzare de informaţii false” despre armata rusă Potrivit ministrului, un acord final privind deblocarea a circa 20 până la 25 de milioane de cereale în prezent imobilizate în porturile ucrainene ar putea fi anunţat săptămâna viitoare. "În cursul acestei reuniuni, pe care o vom avea săptămâna viitoare, toate detaliile vor fi revizuite o dată în plus şi un document privind munca pe care am făcut-o va fi semnat", a spus Hulusi Akar.

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat (sursa: ZMiST)
Internațional

exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat. Parisul "speră" că întâlnirea cvadripartită privind exporturile de cereale ucrainene, prevăzută pentru miercuri în Turcia, va duce la progrese, dar rămâne "prudent" având în vedere atitudinea manifestată până în prezent de Moscova, a declarat marţi şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, scrie AFP. Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat Delegaţii rusă şi ucraineană, precum şi reprezentanţi ai ONU urmează să se întâlnească miercuri în Turcia pentru a discuta problema spinoasă a reluării, prin Marea Neagră, a acestor exporturi blocate din cauza ofensivei militare ruse în curs în Ucraina. Această întâlnire, anunţată marţi de ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, confirmată apoi de Moscova şi Kiev, intervine într-un context de creştere globală a preţurilor alimentelor, în parte din cauza invaziei ruse lansate la 24 februarie. Franța rămâne "prudentă" "Suntem mobilizaţi şi sprijinim eforturile depuse de secretarul general al Naţiunilor Unite pentru a permite exportul de cereale din Ucraina pe cale maritimă", a declarat Catherine Colonna, marţi seară, în faţa Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Naţionale de la Paris. "Constatăm că săptămânile trec fără ca să se arate progrese", a adăugat ministrul de externe. "Vreau să sper că reuniunea anunţată miercuri în Turcia sub egida Naţiunilor Unite, a celor două părţi Ucraina şi Rusia, cu ajutorul Turciei, va permite obţinerea de rezultate", a mai spus ea. "Dar am văzut de câteva săptămâni că Rusia cere condiţii peste condiţii la o astfel de întâlnire, aşa că rămân prudentă", a continuat Catherine Colonna. Miza: 20 de milioane de tone de cereale Ucraina, unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu, printre alte produse agricole, a văzut exporturile producţiei sale oprite de ofensiva militară a Moscovei. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale din recolta de anul trecut sunt astfel blocate în porturile ucrainene de la Marea Neagră de navele de război ruse, în timp ce minele plasate de Kiev reprezintă şi ele o problemă, mai scrie AFP.

România anchetează ruși criminali din Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

România anchetează ruși criminali din Ucraina

România anchetează ruși criminali din Ucraina. Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General anunţă că s-a sesizat din oficiu şi a deschis un dosar penal în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu invazia rusă din Ucraina şi consecinţele operaţiunilor militare asupra oamenilor cu cetăţenie română din ţara vecină. România anchetează ruși criminali din Ucraina "Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. g) şi k) din Codul penal. Competenţa privind efectuarea cercetărilor aparţine Secţiei Parchetelor Militare. În fapt s-au reţinut următoarele: la data de 24.02.2022, Federaţia Rusă a lansat o amplă operaţiune militară (aeriană, terestră şi maritimă) de invadare a Ucrainei - stat independent şi suveran. Potrivit informaţiilor publice existente, atacul militar este generalizat şi sistematic, fiind îndreptat atât împotriva unor obiective militare, cât şi împotriva unor obiective civile, rezultând date că au fost bombardate şcoli, spitale, complexe comerciale, fiind afectată în mod direct populaţia civilă din Ucraina. Consecinţele atacului sunt deosebit de grave, în rândurile populaţiei civile survenind un număr mare de decese, inclusiv copii, precum şi răniri de persoane. În acelaşi timp, ca urmare a traumei psihice provocate de atacul militar al Federaţiei Ruse, milioane de civili au părăsit teritoriul Ucrainei, având în prezent statutul de persoane refugiate, inclusiv pe teritoriul României", anunţă Parchetul General, într-un comunicat de presă. De ce se aplică legea română Parchetul susţine că, potrivit art. 10 al Codului de procedură penală, legea penală română se aplică şi infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean străin contra unui cetăţean român. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz "Jurisdicţia se exercită de organele de urmărire penală române şi pe baza principiului universalităţii. Cercetările au în vedere şi deţinerea de către cetăţeni ucraineni a cetăţeniei române", spun procurorii.

Rușii continuă să omoare civili ucraineni (sursa: Facebook/Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii continuă să omoare civili ucraineni

Rușii continuă să omoare civili ucraineni. Cel puţin 15 persoane au murit după ce o rachetă rusească Uragan a lovit sâmbătă seara un bloc de locuinţe la Ceasiv Iar, în regiunea Doneţk din Ucraina, provocând prăbuşirea parţială a imobilului, transmite AFP, citând autorităţile ucrainene. Rușii continuă să omoare civili ucraineni Potrivit echipelor de salvare, 24 de persoane se aflau încă sub dărâmături, în timp alte cinci au fost salvate. Imobilul cu patru etaje a fost lovit de o rachetă rusească Uragan, a indicat pe Telegram guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko. Citește și: Zelenski recheamă câțiva ambasadori, printre care și pe cel din Germania, țară cu care Ucraina are relații încordate Jurnalişti ai AFP sosiţi la faţa locului au văzut imobilul parţial prăbuşit, iar echipe de salvare şi un excavator încercând să cureţe locul. Potrivit guvernatorului Kirilenko, cel puţin 591 de civili au fost ucişi şi 1.541 răniţi în regiunea Doneţk de la începutul invaziei ruse la 24 februarie. Rușii bombardează, dar nu atacă terestru Statul Major al armatei ucrainene a raportat sâmbătă noi bombardamente ruse, dar aproape niciun atac terestru al forţelor Moscovei. Totodată, Kievul a afirmat că forţele sale au vizat două "puncte de comandă" şi depozite ruseşti din regiunea Ciornobaivka (sud). La Harkov, al doilea oraş al ţării, guvernatorul Oleg Sinegubov a semnalat pe Telegram noi tiruri de rachete care au lovit "o instituţie şcolară" şi o casă, rănind o persoană. Noi lovituri ruse au fost raportate mai ales în apropiere de Siversk şi Sloviansk (est), precum şi în regiunea Nikolaev (sud). Rușii nu văd civilii pe care-i omoară "Ambasadorul" la Moscova al republicii separatiste Lugansk, Rodion Miroşnik, a scris duminică dimineaţa pe Telegram că în regiunea Doneţk a fost lansată o ofensivă "asupra Siversk dinspre nord" şi că localitatea Grigorivka a fost "capturată după lupte". "Trupele noastre continuă să poarte operaţiuni militare pentru a elibera Serebrianka", o altă localitate din regiune. Într-un comunicat emis sâmbătă seara, Ministerul rus al Apărării i-a acuzat pe ucraineni că instalează oameni şi armament în şcoli şi clădiri civile în mai multe localităţi din Doneţk şi Harkov.

Ucraina, încă un ajutor din Washington (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

Ucraina, încă un ajutor din Washington

Ucraina, încă un ajutor din Washington. SUA vor trimite un ajutor umanitar suplimentar Ucrainei în valoare de 360 milioane de dolari destinat în special pentru asigurarea populaţiei cu hrană, apă potabilă, asistenţă economică şi adăposturi, printre altele, a anunţat sâmbătă secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, potrivit EFE. Ucraina, încă un ajutor din Washington "Angajamentul nostru faţă de poporul ucrainean este ferm", a subliniat Blinken într-un mesaj pe contul său de Twitter, adăugând că banii "vor ajuta oamenii din Ucraina şi refugiaţii care au fost forţaţi să-şi părăsească ţara din cauza războiului brutal rusesc". La scurt timp, Departamentul de Stat a detaliat într-un comunicat că fondurile vor fi trimise prin două canale: 288 de milioane de dolari prin Departamentul propriu-zis şi peste 80 de milioane prin Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). O nouă tură de sisteme HIMARS "De la începutul războiului (...) Statele Unite au oferit o asistenţă umanitară de peste 1.280 de milioane de dolari pentru a face faţă acestei crize, iar noi suntem cel mai mare donator individual de asistenţă umanitară pentru Ucraina", subliniază Blinken în mesajul său. Citește și: Zelenski recheamă câțiva ambasadori, printre care și pe cel din Germania, țară cu care Ucraina are relații încordate Guvernul american a anunţat vineri un pachet suplimentar de ajutor militar în valoare de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina, constând în arme cu "o capacitate de precizie mai ridicată", inclusiv patru sisteme de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) şi muniţie pentru aceste proiectile cu rază lungă de acţiune.

Bătălia profundă rusă pierde în Ucraina (sursa: Pixabay)
Internațional

"Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina

"Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina. Orașul Lisiceansk a căzut în „mâinile” Rusiei, dându-i controlul deplin asupra regiunii separatiste Lugansk, din Ucraina. Forțele ruse ocupă, de asemenea, aproape toată regiunea vecină, Donețk, cealaltă regiune pe care Kremlinul a recunoscut-o ca independentă cu două zile înainte de a-și lansa invazia, scrie George Friedman într-o analiză Geopolitical Futures. Toate forțele militare au o doctrină Rusia are de ales să accepte această victorie ca punct culminant al războiului sau să caute victoria totală prin acapararea întregii Ucraine. Înainte de a lua în considerare această opțiune, trebuie să înțelegem cadrul conceptual care a definit planul inițial al Rusiei. Toate forțele militare au o doctrină. Doctrina definește modul în care trebuie purtate războaiele. În Statele Unite, în timpul Războiului Rece, doctrina a fost numită Bătălia Aer-Teren, care prevedea un sistem combinat de arme pentru ofensivă și apărare care funcționează ca o singură forță, sub comandă unificată. Chinezii aveau o doctrină numită apărare activă, care proiecta un inamic aflat constant în atac, în timp ce forțele chineze îl reținea în majoritatea sectoarelor și atacau pe măsură ce se iveau oportunitățile. Există multe concepte, în orice armată, și majoritatea sunt de puțină importanță. Modelul de bază de luptă definește tipul de arme care trebuie procurat, amestecul adecvat de forțe, antrenamentul pe care îl primesc și așa mai departe. Doctrinele există pentru un teatru întreg de război și pentru unități mult mai mici. În caz de război, toate trebuie combinate într-o singură forță de luptă. Ce este "Bătălia profundă" Doctrina rusă, definită după căderea Uniunii Sovietice, se numește Bătălie profundă. Anticipează lupta rusească în orice nivel al războiului. Scopul este de a „străpunge” cât mai puternic și rapid inamicul. Pentru a face acest lucru, trebuie să existe o coordonare intensă la toate nivelurile bătăliei și, de asemenea, între niveluri. Deci, în Ucraina, Bătălia profundă urma să coordoneze operațiunile generale din fiecare teatru de război. Erau necesare teatre pentru a gestiona bătălia la componente mici precum batalioanele. Profunzimea doctrinei este determinată nu numai de cât de departe poate „străpunge” inamicul, ci și de cât de profund pot fi făcute comanda și controlul. Citește și: Un traficant de arme rus care a folosit și România în afacerile sale, posibil returnat în Rusia în schimbul baschetbalistei americane deținute la Moscova Bătălia profundă este foarte promițătoare atunci când informațiile circulă rapid la următorul cel mai înalt nivel de comandă. Armata rusă este ca un baros. Când această coordonare, consultare și comandă se întrerup – iar cheia este comunicarea, notoriu întârziată sau greșită într-o luptă – „barosul” lovește armata în „genunchi”. Bătălia profundă se transformă într-un sistem de comandă centralizat, în care comandamentul superior nu poate vedea realitățile de la nivelul inferior. "Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina Pentru atacul inițial asupra Ucrainei, a fost urmat de conceptul Bătăliei profunde. A organizat forța în trei atacuri construite în jurul blindatelor și lovind de la nord spre Kiev, de la sud spre Odesa și la o mică distanță în Donbas în est. Ordinele inițiale păreau să fie în vigoare, indiferent de evenimente. Forța nordică s-a blocat pe un drum și a rămas acolo zile întregi, fără nicio corecție a ordinelor sale. Această forță fusese probabil menită să sprijine forța care venea dinspre est. Tancurile ard combustibil rapid, chiar și când merg în gol, iar logistica nu a avut ordine noi sau nu le-a putut executa. Dintr-o singură luptă puternică au apărut trei teatre de operații separate, fără un plan de luptă integrat. În mod clar, fluxul de informații s-a întrerupt pe măsură ce infanteria a intrat în orașe puternic apărate și nu a reușit să înțeleagă forța cu care se confrunta. Comandamentul superior nu cunoștea informațiile de luptă privind inamicul, realitatea logistică sau rapoartele de luptă și, în loc să transfere mai multă comandă, a ținut „frâiele strânse”. A fost o Bătălie profundă în cel mai rău moment. Analiza completă a fost tradusă în română de Știrile TVR.

Germania invocă "jefuirea" armatei pentru Ucraina (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Internațional

Germania invocă "jefuirea" armatei pentru Ucraina

Germania invocă "jefuirea" armatei pentru Ucraina. Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a respins joi posibilitatea livrării de vehicule de transport blindate către Ucraina, declarând că ea nu poate "jefui" resursele armatei germane, informează dpa. Germania invocă "jefuirea" armatei pentru Ucraina "Noi susţinem Ucraina cu tot ce este posibil şi responsabil. Însă noi trebuie să garantăm capabilitatea defensivă a Germaniei", a subliniat Lambrecht. Germania a început să livreze Ucrainei echipament militar mai greu, precum tancuri antiaeriene, chiar dacă mult mai târziu decât ceruse Kievul. Liderii ucraineni continuă să preseze aliaţii occidentali să-i trimită mai mult echipament pentru a putea respinge forţele militare ruse. "Este iresponsabil să vrei să jefuieşti Bundeswehr" "Este iresponsabil să vrei să jefuieşti Bundeswehr, mai ales în aceste vremuri, şi cu atât mai mult să ignori sfatul militar al Inspectorului General", a spus Lambrecht. Inspectorul General al armatei germane, Eberhard Zorn - militarul german cu cel mai înalt grad - a declarat înainte de aceasta că Bundeswehr nu poate deocamdată să se lipsească de tancurile de transport Fuchs (Fox). Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Opoziţia conservatoare din Parlamentul german îndeamnă la livrarea rapidă a 200 de vehicule de transport către Ucraina.

Rușii, respinși de ucraineni în Donbas (sursa: Facebook/Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii, respinși de ucraineni în Donbas

Rușii, respinși de ucraineni în Donbas. Armata ucraineană a anunţat miercuri că a respins în timpul nopţii un atac al forţelor militare ruse în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, informează dpa. Rușii, respinși de ucraineni în Donbas Forţele armate ucrainene "au provocat pierderi semnificative inamicului" în timpul unei tentative de ofensivă lângă Verhnokamianske, Bilohrivka şi Hrîhorivka, iar forţele ruse s-au retras, a anunţat statul major al armatei ucrainene. Cele trei mici localităţi se află la 10-15 kilometri vest de Lisiciansk, oraş ucrainean capturat de forţele militare ruse la sfârşitul săptămânii trecute. În zona Bahmut din sudul Ucrainei, forţele ucrainene au reuşit de asemenea să oprească o ofensivă a trupelor ruse şi le-au provocat pierderi, potrivit armatei ucrainene. Informaţiile nu au putut fi verificate din surse independente. Sloviansk-Kramatorsk, zonă esențială Armata ucraineană a ridicat un nou zid de apărare de-a lungul a trei mici oraşe - Siversk, Soledar şi Bahmut - după ce oraşele-gemene Severodoneţk şi Lisiciansk au căzut în mâinile ruşilor. Scopul este de a opri ofensiva rusă dinspre estul zonei industriale Sloviansk-Kramatorsk, unde se află cartierul general al armatei ucrainene în Donbas. Luptele continuă în prezent de-a lungul liniilor frontului. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul După cucerirea Luganskului şi a unei părţi din regiunea vecină Doneţk, care împreună alcătuiesc provincia Donbas, teritoriu ucrainean revendicat de Moscova, ruşii şi-au creat un culoar care uneşte estul cu sudul şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal şi controlată de Kremlin încă din 2014.

Putin, furios că Macron a "turnat" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că Macron a "turnat"

Putin, furios că Macron a "turnat". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a condamnat miercuri difuzarea la televiziunea France 2 a unei convorbiri între preşedinţii Franţei şi Rusiei, Emmanuel Macron şi Vladimir Putin, informează AFP. Putin, furios că Macron a "turnat" "Eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor (astfel de) înregistrări", a spus Lavrov, după ce a ajuns public un dialog de nouă minute între liderul de la Elysee şi cel de la Kremlin. Discuţia foarte tensionată a avut loc cu patru zile înainte de invazia rusă în Ucraina şi a fost difuzată în cadrul unui documentar al postului francez de televiziune France 2 despre medierea lui Macron în încercarea de a împiedica războiul. El l-a acuzat atunci pe Putin că se pregăteşte de o ofensivă militară, în ciuda dezminţirilor venite de la Moscova. Lavrov: "Spunem întotdeauna ce gândim" Aflat într-o vizită în Vietnam, Lavrov a apreciat că Rusia nu are de ce să fie jenată de conţinutul convorbirii între cei doi şefi de stat. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul "Negociem întotdeauna astfel încât să nu trebuiască să ne fie ruşine niciodată. Spunem întotdeauna ce gândim, suntem gata să răspundem pentru cuvintele noastre şi să ne explicăm poziţia", a declarat şeful diplomaţiei ruse.

"Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

"Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun

"Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun. Ziarele centrale din Regatul Unit prezintă miercuri o perspectivă sumbră pentru premierul Boris Johnson, confruntat cu cea mai mare criză de autoritate după demisiile a doi miniştri, transmite Reuters. "Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun "Sfârşitul jocului", scrie The Times pe prima pagină, în urma demisiei lui Rishi Sunak de la conducerea finanţelor şi a lui Sajid Javid de la ministerul sănătăţii. Cotidianul apreciază că este "o greşeală" din partea premierului să se agaţe de putere, deoarece "a pierdut încrederea partidului său şi a ţării". "Nu există nicio şansă imaginabilă ca Johnson, care nu a reuşit să îşi asigure sprijinul a 148 de parlamentari la un vot de încredere luna trecută, să îşi poată redobândi autoritatea de a asigura conducerea eficientă de care are nevoie ţara în vremuri de criză naţională acută", adaugă publicaţia, care conchide: "Fiecare zi în care rămâne adânceşte sentimentul de haos. Pentru binele ţării, trebuie să plece". Se vehiculează nume de înlocuitori În interiorul ziarului, editorialistul Iain Martin descrie haosul din interiorul guvernului şi opinează că speranţele legate de numirea noului ministru de finanţe Nadhim Zahawi sunt limitate. "A fost o agitaţie nebunească din partea unei Echipe Boris care îşi face iluzii, în încercarea de a identifica o persoană, orice persoană pregătită să accepte al doilea post politic din ţară, ca importanţă, şi să rişte să fie deţinătorul celui mai scurt mandat" la conducerea Finanţelor, scrie jurnalistul. Martin afirmă că s-au vehiculat numele fostului ministru al Sănătăţii Jeremy Hund şi al ministrului Apărării, Ben Wallace, ca posibili succesori ai lui Johnson. Johnson periclitează soarta partidului În cotidianul Telegraph, fostul ministru pentru Brexit, lordul David Frost, susţine că Johnson ar trebui să demisioneze, în caz contrar riscând "să tragă după el partidul şi guvernul". După demisiile de marţi, "alţi membri ai cabinetului trebuie acum să se gândească dacă sunt într-adevăr mulţumiţi de actuala direcţie de mers", apreciază Frost. Daily Express îl prezintă pe Johnson ca "rănit", dar "eliberat". În pagina întâi, cotidianul afirmă că premierul îşi continuă lupta şi a promis reducerea impozitelor. "Da, ce irosire şi ce tragedie a fost" Editorialistul Stephen Glover de la Daily Mail îl elogiază pe premier ca "un politician excepţional, cu un cap peste majoritatea celorlalţi membri ai cabinetului" şi crede că Johnson va fi respectat pentru că a asigurat retragerea Regatului Unit din UE în ciuda "principalului său defect: "reticenţa de a spune adevărul, care l-a marcat chiar şi într-o meserie care nu este apreciată pentru veracitate". Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul "Însă după toate cele întâmplate şi în ciuda realizărilor sale, el pare acum un prim-ministru a cărui soartă este pecetluită", recunoaşte comentatorul, care îşi exprimă şi sentimentele personale: "Da, ce irosire şi ce tragedie a fost". Când și cum va pleca Guardian prezintă punctul de vedere al jurnalistei Polly Toynbee, potrivit căreia "singura întrebare rămasă" priveşte modul şi momentul exact al plecării premierului. "Foarte puţini se aşteaptă ca el să intre în luptă la următoarele alegeri. Comitetul 1922 (grupul parlamentar conservator - n. red.) ar putea schimba instantaneu regulile peste noapte şi vota din nou asupra conducerii, cu toate indiciile că el (Johnson) va pierde data viitoare", scrie ea. Alternativa ar fi ca deputaţii conservatori "să aştepte alegerea de săptămâna viitoare a unui nou comitet care să intenţioneze să schimbe regulile pentru a permite o nouă încercare de defenestrare în mai puţin de un an".

Frustrare la Moscova pe armele occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Frustrare la Moscova pe armele occidentale

Frustrare la Moscova pe armele occidentale. Rusia a afirmat marţi că echipamentele militare livrate de ţările occidentale Ucrainei sunt acum prezente pe piaţa neagră a armelor, precum şi în Orientul Mijlociu, fără a prezenta totuşi probe în acest sens, relatează AFP. Frustrare la Moscova pe armele occidentale O parte din armele livrate Kievului "se răspândesc în Orientul Mijlociu şi sfârşesc, de asemenea, pe piaţa neagră", a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, în cadrul unui discurs transmis la televiziune. El nu a furnizat totuşi niciun element concret pentru a-şi dovedi afirmaţiile, notează France Presse. Livrările de tancuri, piese de artilerie şi alte echipamente militare de către ţările occidentale Ucrainei provoacă nemulţumirea Rusiei, care a declanşat la sfârşitul lui februarie o ofensivă militară foarte costisitoare din punctul de vedere al pierderilor de vieţi omeneşti împotriva ţării vecine. Serghei Şoigu a acuzat ţările occidentale că au livrat până acum peste 28.000 de tone de arme Ucrainei "în speranţa de a prelungi conflictul" şi de a face Rusia să sângereze. Rușii, masați în estul Ucrainei După ce s-a lovit o rezistenţă puternică în nordul Ucrainei şi în jurul Kievului, Rusia şi-a concentrat forţele în est, unde a înregistrat în ultimele zile câştiguri importante, în special prin cucerirea oraşului Lisiceansk. După această cucerire, preşedintele rus Vladimir Putin le-a ordonat luni trupelor sale să continue ofensiva în est, unde Moscova doreşte să obţină controlul total al regiunii Donbas. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane Ofensiva rusă "va continua până când obiectivele fixate de comandantul şef suprem (Vladimir Putin - n.r.) sunt în întregime atinse", a declarat marţi Serghei Şoigu.

Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele (sursa: Facebook/Ministry of Defense of Ukraine)
Eveniment

Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele

Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele. Ministerul ucrainean al Apărării le-a interzis bărbaţilor care au vârsta de încorporare în armată să-şi părăsească localităţile de reşedinţă, Statul Major al armatei cerând înţelegere pentru această decizie într-o postare pe Facebook, relatează marţi agenţia DPA. Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele Ordinul are la bază o lege din anul 1992 privind mobilizarea. Astfel, bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani au nevoie de permisiunea comisariatului lor militar local pentru a putea părăsi districtul unde sunt înregistraţi. Controale se desfăşoară în special la graniţele districtelor şi la limitele localităţilor. Respectiva postare pe Facebook a atras în scurt timp sute de comentarii iritate. Ministerul Apărării este acuzat acolo de "idioţenie", în timp ce unii atrag atenţia că decizia acestuia ar putea încuraja corupţia din cadrul comisariatelor militare, iar alţii se tem de amplificarea haosului economic, întrucât şoferi de camioane şi autobuze nu-şi vor mai putea desfăşura activitatea. Ucrainenii nu mai sunt acasă Numeroşi ucraineni nu locuiesc la adresa unde sunt înregistraţi în acte. În urma invaziei ruse, zeci de mii de bărbaţi care au vârsta de încorporare au fugit în zone mai sigure din vestul Ucrainei. După declanşarea războiului şi declararea legii marţiale în luna februarie, bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani nu mai au dreptul să părăsească ţara. Cu toate acestea, gărzile de frontieră reţin cu regularitate bărbaţi care încearcă să treacă graniţa în Republica Moldova sau în statele UE vecine. Estul țării, aproape ocupat de ruși În acest timp, pe frontul din estul ţării, după ce au pierdut şi oraşul Lisiceansk din provincia Lugansk, trupele ucrainene încearcă să oprească înaintarea rusă către vest şi către două oraşe din provincia învecinată Doneţk, Sloviansk şi Kramatorsk. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane În zona oraşului Siversk, între Lisiceansk şi Sloviansk, armata ucraineană pare să încerce stabilirea unei linii defensive între această localitate şi oraşul Bahmut, situat mai la sud. Locuitori ai acestuia intervievaţi de AFP vorbesc despre bombardamente tot mai intense în ultimele zile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră