vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2289 articole
Internațional

Trupele americane părăsesc baza poloneză prin care trece armamentul occidental către Ucraina

SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka. Statele Unite au anunțat că vor retrage trupele și echipamentele militare din baza aeriană Rzeszów-Jasionka, aflată în sud-estul Poloniei, aproape de granița cu Ucraina. SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka Această bază a fost până acum principalul centru logistic pentru transportul ajutorului militar către Ucraina. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR De acum înainte, Polonia și alți aliați NATO vor prelua responsabilitatea administrării și securizării hub-ului. Trupele americane vor fi relocate în alte baze din Polonia Decizia nu presupune o retragere completă din Polonia. Trupele americane aflate la Rzeszów-Jasionka vor fi redistribuite în alte baze din țară. Măsura este motivată din considerente economice și face parte dintr-o strategie de eficientizare a operațiunilor militare americane în Europa. SUA: relocarea bazei aduce economii semnificative Potrivit unui comunicat al Comandamentului SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), această mișcare vizează optimizarea sprijinului pentru aliați și parteneri NATO, precum și creșterea eficienței financiare. Generalul Christopher Donahue, comandantul USAREUR-AF, a subliniat că relocarea va genera economii de zeci de milioane de dolari anual pentru contribuabilii americani. Polonia confirmă acordul Ministrul polonez al apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamysz, a confirmat că decizia a fost coordonată cu autoritățile poloneze. El a precizat că trupele americane vor rămâne în Polonia, dar vor fi desfășurate în alte locații agreate de ambele părți. Baza Rzeszów-Jasionka, esențială pentru sprijinul Ucrainei De la începutul invaziei ruse în Ucraina, baza Rzeszów-Jasionka a devenit punctul central pentru livrarea ajutorului militar către armata ucraineană. Aproximativ 95% din sprijinul militar occidental trece prin această bază. SUA au precizat că fluxul logistic va continua, însă de acum Polonia și aliații NATO vor asigura securitatea bazei, care este protejată de sisteme antiaeriene moderne, inclusiv baterii Patriot.

SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka (sursa: gov.pl)
Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trupe ucrainene au ocupat o mică parte a regiunii ruse Belgorod, confirmă Zelenski

Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pentru prima dată în mod clar, despre prezența soldaților ucraineni pe teritoriul rus, mai exact în regiunea Belgorod. Zona a fost vizată de numeroase atacuri în ultimii ani și se învecinează cu regiunea rusă Kursk. Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod În discursul său zilnic, difuzat pe rețelele de socializare, Zelenski a declarat că „comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a prezentat un raport separat despre linia frontului, despre prezența noastră în regiunea Kursk și despre prezența noastră în regiunea Belgorod”. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Șeful statului a subliniat că Ucraina desfășoară „operațiuni active în zonele de frontieră, pe teritoriul inamicului”, calificând aceste acțiuni drept „complet justificate”. Belgorod, vizată de incursiuni și bombardamente în ultimii ani Declarația reprezintă prima recunoaștere oficială a prezenței militare ucrainene în Belgorod, o regiune rusă care a fost ținta unor incursiuni armate și bombardamente letale începând din 2022. În luna martie, armata rusă a raportat că s-a confruntat cu atacuri la sol ale forțelor ucrainene în această zonă, în contextul în care trupele Kievului se retrăgeau spre regiunea vecină Kursk. Kievul controlează o zonă restrânsă în apropiere de Demidovka Conform site-ului specializat DeepState, apropiat de armata ucraineană, trupele ucrainene controlează o suprafață modestă, de aproximativ 13 kilometri pătrați, în regiunea Belgorod. Aceasta se află în jurul localității de graniță Demidovka.

Sprînceană revine: „Sunt un simplu cetățean”
Politică

După ce a declarat că este „emisarul României”, Sprînceană revine: „Sunt un simplu cetățean”

După ce a declarat că este „emisarul României”, Dragoș Sprînceană revine: „Sunt un simplu cetățean”, a afirmat el, pentru DC News. Afirmațiile sale de azi sunt în totală contradicție cu ceea ce spunea duminică seara, la Digi 24.  Citește și: Doi cocalari, Sprînceană și Ciolacu, fac politica externă a României. Nici comuniștii n-au coborât așa de jos Sprînceană revine: „Sunt un simplu cetățean” „Domnul Ciolacu are dreptate. Nu am nici un angajament oficial. Tehnic sunt doar un simplu cetățean care ajută România. Nu am ajuns în nicio situație. Eram un simplu cetățean care ajutam România și ieri. Sunt un simplu cetățean care ajută România și astăzi”, a spus el, la DCNews.  „Nu sunt un emisar al domnului Ciolacu, ci al României. Domnul Ciolacu reprezintă funcția de premier al României și eu trebuie să ajut România, indirect”, afirma Dragoș Sprînceanu la Digi 24, duminică seara. Însă, Marcel Ciolacu s-a dezis azi de declarațiile sale controversate. „Pozițiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituționale, în strânsă legătură cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile politicii externe românești rămân, așadar, neschimbate. Prin urmare, nu există niciun «emisar al lui Ciolacu»”, a scris Ciolacu pe Facebook, azi.    Premierul pare să fi uitat ce spunea joi: „Am trimis pe cineva în SUA care locuiește acolo. Are calitatea de trimis special al primului ministru. Ieri a aterizat, m-a sunat la 5 dimineața. Sunt doi români: unul din Statele Unite și unul, trimisul guvernului. Domnul Bolojan știe despre el. Trimisul vizează, în primul rând, Visa Waiver”. 

Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile (sursa: X/Yulia Svyrydenko)
Internațional

Se reia sarabanda acordului pe minereuri: o delegație ucraineană merge în SUA pentru noi negocieri

Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile. O delegație ucraineană se află săptămâna aceasta în Statele Unite pentru a relua negocierile cu administrația președintelui Donald Trump privind un acord strategic în domeniul minereurilor. Informația a fost confirmată de surse oficiale din Ministerul Economiei de la Kiev. Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile Potrivit vicepremierului ucrainean Iulia Svîrîdenko, scopul misiunii este „să facă să avanseze negocierile asupra unui document strategic”, ce implică direct exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul Echipa ucraineană cuprinde reprezentanți din Ministerele Economiei, Afacerilor Externe, Justiției și Finanțelor. Acordul inițial: un fond comun pentru investiții americane Proiectul inițial de acord, convenit anterior între cele două părți, prevedea înființarea unui fond comun de investiții, coordonat de SUA. Acest fond urma să fie alimentat din veniturile generate de exploatarea resurselor ucrainene și să devină un instrument pentru atragerea capitalului american în Ucraina. Propunerea revizuită a SUA: clauze sensibile După eșecul vizitei președintelui Zelenski la Washington, pe 28 februarie, Statele Unite au trimis pe 28 martie o nouă variantă de acord, cu clauze suplimentare față de înțelegerea inițială. Potrivit acestora, Ucraina ar trebui să recunoască drept datorie sumele cheltuite de SUA pentru sprijinul militar și financiar acordat în timpul războiului. De asemenea, companiile americane ar avea prioritate în licitațiile privind proiectele de extracție a resurselor minerale. Reacția lui Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a respins categoric ideea ca ajutorul oferit sub formă de donații să fie transformat într-o datorie oficială. De asemenea, liderul de la Kiev a transmis că nu va accepta condiții care pot afecta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, un obiectiv strategic fundamental pentru țară.

Noi dezvăluiri despre trimisul lui Ciolacu la Trump: este amic cu Mișu Procopsitu Foto: replicaonline.ro
Politică

Noi dezvăluiri despre trimisul lui Ciolacu la Trump: conspiraționist, cititor al Sputnik

Noi dezvăluiri despre trimisul lui Ciolacu la Trump, Dragoș Sprînceană: conspiraționist care crede că agențiile americane au organizat atentatele din 11 septembrie 2001, cititor și redistribuitor al mesajelor Sputnik (site-ul propagandei Rusiei) și nașul lui Mișu Procopsitu, fratele fostului deputat PSD Dan Cristian Popescu.  Citește și: Dragoș Sprânceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron Noi dezvăluiri despre trimisul lui Ciolacu la Trump Cancan scria, în decembrie 2022, că Sprînceană a fost model pentru Cătălin Botezatu și „există suspiciuni vizavi de afacerile sale, lumea bârfind că lucrurile sunt mai complexe și bogăția arătată ostentativ are o alta sursă”.  Mișu Procopsitu, pe numele său real Mihai Gabriel Popescu, este un controversat ex-politician PNȚCD, care a fost și consilierul lui Ludovic Orban, la ministerul Transporturilor, în 2007.  „Porecla îi vine din faptul că a declarat două proprietăți la Miami în valoare de 880.000 de dolari și conturi de 200.000 de dolari”, scria Newsmaker.ro.  Firmele lui Mihai Gabriel Popescu au beneficiat de contracte uriașe cu primăriile din Sectorul 2 și Sectorul 5.  „Dragoș Sprâneană, fostul model al lui Cătălin Botezatu, și-a botezat cel de-al doilea copil. De la eveniment nu a putut lipsi Mișu Popescu, proaspăt căsătorit, nășit chiar de Sprânceană. Petrecerea de botez a avut loc la Ego, în Mamaia, unde prețurile sunt de lux, la fel ca și locația”, scria replicaonline.ro la 23 iunie 2022.  Pe de altă parte, pe X/Twitter, Sprânceană a repostat un mesaj al Sputnik India, în care acest site de propagandă a Kremlinului explică cum a fost ucis teroristul cecen Shamil Basaiev.  Sprînceană a repostat și a scris „True!!!” la un mesaj, tot de pe X/Twitter, al lui Pepe Deluxe care susținea că aceleași agenții care l-au asasinat pe prședintele Kennedy sunt responsabile și de distrugerea turnurilor gemene din New York, la 11 spetembrie 2001.  Aceste informații privind activitatea lui Sprînceană pe X/Twitter au fost publicate inițial pe contul jurnalistului Costin Andrieș. 

Trimisul lui Ciolacu în SUA susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump Foto: Colaj Facebook/Antena 3
Politică

Trimisul lui Ciolacu în SUA susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina

Dragoș Sprînceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron. Potrivit lui Sprînceană, Ciolacu i-ar fi spus personal acest lucru. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Mai mult, Sprînceană a corectat, la Digi 24, afirmația că el ar fi trimisul lui Ciolacu, pentru că acum reprezintă România: „Nu sunt un emisar al domnului Ciolacu, ci al României. Domnul Ciolacu reprezintă funcția de premier al României și eu trebuie să ajut România, indirect”.  El a mai susținut că țara noastră nu ar trebui să fie pe poziția Franței și a Uniunii Europene, ci a SUA, în ceea ce privește Ucraina. Trimisul lui Ciolacu în SUA susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump „Nu sunt un fan al președintelui Macron și cred că 99% dintre republicanii din Statele Unite nu sunt. Nu înseamnă că domnul Macron reprezintă Uniunea Europeană. Eu consider că valorile Uniunii Europene sunt complet diferite de a ceea ce încearcă domnul Macron să facă acum. Statele Unite își doresc foarte mult oprirea războiului din Ucraina. Domnul Macron își dorește continuarea acestui război din Ucraina”, a a declarat omul de afaceri româno-american.  „Atâta vreme cât România se aliniază cu cu aceste direcții, să zic așa, prin anumite declarații ale unora, Statele Unite nu o să fie încântate. Ne dorim cu toții ca 2000 de persoane în Ucraina să nu mai moară săptămânal. România ar trebui să își dorească același lucru. Ne dorim cu toții ca războiul să se termine, să redăm prosperitate economică la nivel atât european, cât și global și în Statele Unite. România ar trebui să își dorească același lucru. Atâta vreme cât războiul continuă, România nu o să fie bine economic”, a continuat el. Însă, când moderatoarea emisiunii de la Digi 24 i-a spus că poziția sa este diferită de cea a statului român în ceea ce privește Ucraina, omul de afaceri a spus: „Eu l-am întrebat personal pe domnul Ciolacu și mi-a spus opusul la ce spuneți dumneavoastră acum, din partea dumnealui și biroului dumnealui (...) Domnul Marcel Ciolacu de asta m-a și sunat personal, fiindcă își dorește o apropiere și o îmbunătățire a relațiilor cu Statele Unite”. Potrivit știrii de pe site-ul Digi, ulterior Sprînceană ar fi spus că, totuși, n-ar fi vorbit cu Ciolacu despre Ucraina, dar citatul nu apare în stire.  Omul de afaceri româno-american l-a criticat pe președintele interimar, Ilie Bolojan, pentru că sprijină Ucraina: „Dar pur și simplu, direcția Statelor Unite către Ucraina este oprirea războiului. Domnul Bolojan a declarat public că va fi întotdeauna alături de Ucraina, orice ar fi. Înseamnă că facem exact ce spune Franța”.     

Zelenski critică ambasada SUA din Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Slugărnicie uluitoare a ambasadoarei SUA din Ucraina față de Putin: nu a menționat racheta rusească

Zelenski critică ambasada SUA din Ucraina. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat sâmbătă reacția ambasadei americane în Ucraina, după atacul cu rachetă rusească ce a avut loc cu o zi înainte în orașul său natal, Krivi Rig. El a numit reacția oficială „slabă” și a reproșat diplomaților americani faptul că evită să menționeze Rusia drept autorul atacului. Cel puțin 18 morți, printre care și copii Potrivit autorităților locale, un atac cu rachetă balistică rusească a lovit vineri o zonă rezidențială din Krivi Rig, în centrul Ucrainei, provocând moartea a cel puțin 18 persoane. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Printre victime se numără mai mulți minori. Explozia a avut loc în apropierea unui loc de joacă pentru copii, iar imaginile și mărturiile de la fața locului au stârnit un val de emoție. „Minorii decedați aveau vârste cuprinse între 3 și 17 ani”, a precizat președintele Zelenski. Zelenski critică ambasada SUA din Ucraina Într-o declarație pe rețelele sociale, Zelenski a condamnat lipsa de fermitate a ambasadei Statelor Unite, acuzând diplomații americani că evită în mod deliberat să numească Rusia responsabilă pentru atac. „Din păcate, reacția ambasadei americane este neplăcut de surprinzătoare: o țară și un popor atât de puternici și o reacție atât de slabă”, a scris președintele Ucrainei. „Le este frică și să spună cuvântul 'rus' când vorbesc despre racheta care a ucis copiii”, a adăugat acesta. Mesajul ambiguu al ambasadoarei Bridget Brink Ambasadoarea americană în Ucraina, Bridget Brink, a transmis vineri seara un mesaj în care se declara „îngrozită de această lovitură cu rachetă balistică”. Brink nu a precizat însă cine a lansat atacul. Această omisiune a fost considerată de Zelenski drept o formă de evitare a realității și o lipsă de curaj diplomatic. Tensiuni în creștere între Kiev și Washington Deși Statele Unite sunt principalul aliat militar și financiar al Ucrainei de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, relațiile dintre cele două țări au cunoscut tensiuni recente. Donald Trump a intensificat în ultimele luni criticile la adresa lui Volodimir Zelenski și a modului în care este gestionat sprijinul american pentru Ucraina.

Atac rusesc asupra civililor din Ucraina (sursa: X/Tachikoma)
Internațional

VIDEO Imagini înfiorătoare cu copii uciși în Ucraina de rachete rusești și părinți împietriți

Atac rusesc asupra civililor din Ucraina. Un atac cu rachetă lansat de forțele ruse a lovit o zonă rezidențială din Kryvyi Rig, Ucraina, provocând moartea a cel puțin 14 persoane și rănirea a peste 50, potrivit autorităților locale. Este unul dintre cele mai sângeroase atacuri din ultimele săptămâni. Atac rusesc asupra civililor din Ucraina Șeful administrației militare locale, Oleksandr Vilkul, a declarat că forțele ruse au lansat o rachetă balistică asupra unei zone dens populate din centrul orașului Kryvyi Rig, situat în partea centrală a Ucrainei. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Printre victime se numără cel puțin șase copii (VIDEO), conform ultimului bilanț oficial. Zelenski: „Rusia nu vrea încetarea focului” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, originar din Kryvyi Rig, a reacționat prompt, denunțând atacul ca fiind o dovadă clară că Moscova nu dorește pacea. Într-un mesaj postat pe Telegram, liderul ucrainean a afirmat: „Fiecare atac cu rachete și drone demonstrează că Rusia vrea doar război. Doar presiunea internațională și întărirea apărării Ucrainei pot apropia sfârșitul acestui conflict.”  

Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul face mișto de Casa Albă: Nimic nou în discuțiile despre Ucraina

Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace.Kremlinul a reacționat luni la declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, afirmând că remarcile acestuia despre Vladimir Putin nu reprezintă „citate exacte”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, între Moscova și Washington nu există încă discuții concrete privind o soluționare a războiului din Ucraina, relatează Tass. Amenințările lui Trump Într-un interviu acordat duminică postului NBC, Donald Trump a declarat că s-a înfuriat după ce Vladimir Putin a pus la îndoială legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Trump a sugerat introducerea unor taxe vamale între 25% și 50% pentru țările care achiziționează petrol rusesc, dacă Rusia nu se implică în mod activ în eforturile de a încheia conflictul. Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace Dmitri Peskov a declarat, în cadrul conferinței de presă zilnice, că „unele afirmații sunt parafraze” și că nu există, deocamdată, „nimic concret” în dialogul ruso-american legat de conflictul din Ucraina. El a menționat că se lucrează la implementarea unor idei privind soluționarea crizei, dar că nu sunt încă suficiente detalii pentru a fi comunicate public. Potrivit Kremlinului, negocierile în curs cu Washingtonul se axează în principal pe normalizarea relațiilor dintre Rusia și Statele Unite, relații care – potrivit lui Peskov – au fost grav afectate în timpul administrației Biden.

Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere un răspuns internațional la atacurile masive ale Rusiei contra Ucrainei

Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat duminică un apel către Statele Unite, Europa și aliații internaționali, solicitând un răspuns ferm la atacurile intense ale Rusiei asupra populației ucrainene. Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei În ultima săptămână, forțele ruse au lansat peste 1.300 de bombe aeriene ghidate, peste 1.000 de drone de atac și nouă rachete împotriva Ucrainei, potrivit unei declarații publicate de Zelenski pe rețelele sociale. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS „Așteptăm un răspuns din partea Statelor Unite, a Europei și a tuturor aliaților noștri la această teroare împotriva poporului nostru”, a transmis liderul ucrainean. Zelenski a precizat că Rusia a atacat majoritatea regiunilor Ucrainei cu un arsenal vast de armament, inclusiv 1.310 bombe aeriene ghidate de fabricație rusă, peste 1.000 de drone de atac, în mare parte de tip Shahed, de proveniență iraniană și nouă rachete, inclusiv balistice. „Rusia prelungește războiul și le oferim partenerilor noștri toate informațiile despre atacurile pe care le efectuează și pentru care se pregătește armata rusă”, a mai spus Zelenski. Zelenski mulțumește țărilor care sprijină Ucraina Președintele ucrainean a subliniat importanța sprijinului internațional constant pentru apărarea aeriană a țării și pentru industria de apărare locală. „Sunt recunoscător tuturor țărilor care ne susțin cu sisteme de apărare aeriană și investesc în industria noastră de apărare. Toate acestea contribuie la protejarea Ucrainei.” De asemenea, el a menționat că un număr semnificativ dintre proiectilele și dronele lansate au fost interceptate: „Un număr semnificativ dintre ele au fost doborâte cu succes de forțele noastre de apărare antiaeriană, de grupurile mobile de pompieri și de toate unitățile implicate în protejarea cerului nostru.” Harkov, din nou ținta unui atac devastator Zelenski a amintit și atacul rusesc de sâmbătă asupra orașului Harkov, unde șapte drone Shahed au lovit zone rezidențiale, spitale și infrastructura orașului: „Sâmbătă noapte, Harkovul a simțit din nou oroarea și cinismul terorii ruse.” Potrivit ultimelor date furnizate de primarul orașului, Igor Terehov, atacul s-a soldat cu doi morți (un bărbat și o femeie) și 35 de răniți, dintre care cinci sunt copii. Treisprezece persoane au fost spitalizate, inclusiv o adolescentă aflată în stare gravă.

Zelenski respinge integral acordul pentru minerale rare cerut de SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski respinge integral acordul cerut de SUA pentru mineralele rare, reclamă cereri inacceptabile

Zelenski respinge integral acordul pentru minerale rare așa cum a fost redactat de partea americană. Președintele Ucrainei a declarat într-o conferință de presă vineri că noul proiect de acord propus de Statele Unite privind exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" față de forma anterioară și necesită o analiză juridică detaliată înainte de semnare.  Zelenski respinge integral acordul pentru minerale Zelenski a subliniat că Ucraina nu va accepta nicio înțelegere care ar putea compromite parcursul european al țării. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Propunerea recentă transmisă de Washington include prevederi care nu au fost discutate anterior, unele fiind respinse deja, potrivit liderului ucrainean. El a reiterat că Ucraina nu recunoaște ajutoarele primite din partea SUA în timpul războiului cu Rusia drept împrumuturi. În context, se vehiculează că administrația condusă de Donald Trump urmărește recuperarea ajutoarelor oferite Ucrainei printr-un acces preferențial la resursele sale minerale, în special la metalele rare. Trump cere înapoi banii dați de Biden Ucrainei Deși ideea de a oferi aliaților acces la aceste resurse a fost lansată anterior de Zelenski în cadrul unui așa-numit "plan de victorie", Kievul cere garanții de securitate solide în schimb. Negocierile au fost tensionate, iar acordul nu a fost semnat în timpul vizitei lui Zelenski la Washington pe 28 februarie, din cauza unui conflict deschis cu Trump. Noul proiect de acord presupune ca veniturile din exploatarea resurselor să fie direcționate către un fond comun SUA-Ucraina, până la rambursarea integrală a ajutorului american primit – cu dobândă. "Inacceptabil", se spune răspicat la Kiev Documentul este considerat de presa ucraineană și de parlamentari ca fiind "inacceptabil", întrucât nu include garanții de securitate și impune condiții care ar afecta suveranitatea Ucrainei. Potrivit Ukrainska Pravda, echipa lui Trump a abandonat toate concesiile anterioare, ceea ce a determinat reacții dure la Kiev. În același timp, resursele dorite de SUA se află în zone greu accesibile, necesitând investiții masive, sau sunt localizate în teritorii ocupate de Rusia. Președintele rus Vladimir Putin s-a declarat, surprinzător, deschis investițiilor americane în aceste regiuni.

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu ridică sancțiunile împotriva Rusiei decât dacă trupele Moscovei se retrag din Ucraina

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Uniunea Europeană a reiterat miercuri că ridicarea sau modificarea sancțiunilor impuse Rusiei va fi posibilă doar dacă Moscova își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei. UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei Declarația vine în contextul negocierilor internaționale privind armistițiul din Marea Neagră și al încercărilor Rusiei de a obține concesii economice. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „sfârșitul agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și retragerea necondiționată a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean” sunt condiții esențiale pentru orice relaxare a sancțiunilor. Statele membre UE au prelungit recent sancțiunile împotriva Moscovei pentru încă șase luni. Orice modificare a acestora necesită unanimitatea celor 27 de state membre. SUA negociază cu Rusia și Ucraina un armistițiu în Marea Neagră Statele Unite au încheiat marți acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și reluarea transportului maritim comercial în Marea Neagră. Rusia a susținut că Washingtonul a acceptat să facă presiuni pentru ridicarea unor sancțiuni economice, în special asupra companiilor rusești din sectorul alimentar și al îngrășămintelor. În plus, Kremlinul a condiționat implementarea armistițiului de restabilirea legăturilor financiare dintre băncile rusești și sistemul internațional SWIFT. Zelenski acuză Rusia de manipulare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins cererea Moscovei de a relaxa sancțiunile, afirmând că acordul negociat nu include astfel de concesii. „Chiar și astăzi, în ziua negocierilor, vedem cum rușii încearcă să manipuleze și să distorsioneze înțelegerile”, a declarat Zelenski în mesajul său video de marți seară. Atât Kievul, cât și Moscova și-au exprimat scepticismul că cealaltă parte va respecta în totalitate termenii acordurilor semnate. Putin respinge propunerea lui Trump Acordurile de armistițiu au fost încheiate după discuții paralele în Arabia Saudită, care au urmat convorbirilor telefonice dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a respins propunerea lui Trump pentru un armistițiu complet de 30 de zile, idee susținută anterior de Kiev. „Facem progrese, dar există o animozitate enormă între părți”, a declarat Trump marți. Marea Neagră: O miză strategică în războiul economic și militar Blocada navală impusă de Rusia asupra Ucrainei la începutul războiului a provocat o criză alimentară globală, având în vedere rolul Ucrainei ca unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Chiar dacă Rusia și-a retras forțele navale din estul Mării Negre după atacuri ucrainene reușite, porturile ucrainene continuă să fie ținte ale bombardamentelor rusești. Kievul susține că noul acord negociat la Riad va interzice astfel de atacuri. Moscova, însă, condiționează aplicarea acordului de ridicarea unor sancțiuni economice, inclusiv restabilirea accesului la SWIFT pentru băncile implicate în exporturile agricole rusești.

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Iar a făcut Trump pace în Ucraina în 24 de ore: Rusia a atacat imediat ce a semnat acordul cu SUA

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina continuă să crească, în ciuda unui acord intermediat de SUA, menit să ducă la un armistițiu în Marea Neagră și la un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurilor energetice. Peste o sută de drone au fost lansate de Rusia asupra Ucrainei, după ce Kremlinul a semnat acordul cu SUA. Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat ofensiva rusă, susținând că „117 drone explozive” au fost lansate asupra Ucrainei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Acesta a afirmat că atacurile sunt un „semnal clar” că Moscova nu dorește „o pace veritabilă” și a cerut aliaților occidentali să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei. La rândul său, Ministerul Apărării din Rusia a acuzat Kievul de atacuri asupra infrastructurii energetice ruse, susținând că Ucraina nu respectă înțelegerea mediată de SUA. Negocieri tensionate și condiții impuse de Rusia Acordul privind Marea Neagră a fost discutat în cadrul negocierilor diplomatice desfășurate în Arabia Saudită între duminică și marți. SUA au negociat separat cu delegațiile rusă și ucraineană, încercând să stabilească un cadru pentru încetarea ostilităților în Marea Neagră și pentru reluarea transportului comercial maritim. Rusia a impus însă condiții drastice pentru punerea în aplicare a armistițiului, cerând ridicarea sancțiunilor economice impuse de Occident în urma invaziei Ucrainei, care durează de peste trei ani. SUA și Rusia, în contact direct pentru aplicarea acordului În urma negocierilor, Casa Albă a emis două comunicate separate privind moratoriul asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice, fără a menționa o dată exactă de implementare. Moscova susține că nu a mai atacat astfel de obiective din 18 martie, după o convorbire între președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump. Totuși, Kievul contestă aceste afirmații, acuzând Rusia că tergiversează în mod deliberat orice încetare a focului pentru a-și consolida poziția pe front. „Cred că Rusia vrea să pună capăt războiului, dar s-ar putea să tragă de timp”, a declarat Donald Trump într-un interviu marți. Acordul pentru Marea Neagră: un compromis dificil Kremlinul a confirmat că menține un dialog activ cu Washingtonul pentru a facilita punerea în aplicare a acordului de încetare a ostilităților în Marea Neagră. Rusia cere ridicarea sancțiunilor care afectează sectorul bancar și asigurările maritime, restricții ce împiedică exporturile rusești de cereale și îngrășăminte. În vara anului 2023, Moscova s-a retras din acordul sprijinit de ONU și Turcia, motivând că Occidentul nu și-a respectat promisiunea de a ridica sancțiunile economice. De atunci, Ucraina a folosit un coridor maritim alternativ pentru exporturi, însă porturile și navele sale sunt frecvent atacate. Franța și Europa, îngrijorate de apropierea dintre SUA și Rusia În timp ce Rusia și SUA își intensifică dialogul, liderii europeni privesc cu îngrijorare această evoluție. Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi miercuri seară la Palatul Elysee pe Volodimir Zelenski pentru a pregăti summitul de joi de la Paris. Summitul reunește țările din „coaliția celor dispuși”, un grup de state care oferă garanții de securitate Ucrainei. Europa se teme că apropierea dintre Moscova și Washington ar putea diminua sprijinul pentru Kiev și ar putea duce la concesii în favoarea Rusiei.

Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră (sursa: kremlin.ru)
Internațional

S-a decis un armistițiu pe Marea Neagră între Rusia și Ucraina, susține Casa Albă

Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră. Statele Unite au anunțat marți că au încheiat acorduri separate cu Rusia și Ucraina pentru a garanta siguranța navigației în Marea Neagră și pentru a implementa un armistițiu parțial, prin care cele două țări își opresc reciproc atacurile asupra infrastructurilor energetice. Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră Pe lângă măsurile privind securitatea maritimă, SUA vor contribui la restabilirea exporturilor ruse de cereale și îngrășăminte. Citește și: BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români „Washingtonul va continua să intermedieze discuții între cele două părți pentru a ajunge la o pace durabilă”, a transmis Casa Albă. Într-un comunicat oficial, președinția SUA a precizat că Rusia va beneficia de sprijin pentru restabilirea accesului pe piața globală, reducerea costurilor asigurărilor maritime și îmbunătățirea accesului la porturi și la sistemele de plăți internaționale. Măsuri pentru securitatea navigației în Marea Neagră Acordurile includ angajamente clare pentru siguranța transportului maritim. Acestea prevăd asigurarea securității navigației, eliminarea utilizării forței și prevenirea folosirii navelor comerciale în scopuri militare. SUA susțin schimbul de prizonieri și protejarea civililor ucraineni Pentru Ucraina, acordul include și angajamente privind schimbul de prizonieri, eliberarea civililor și revenirea copiilor deportați. „SUA se angajează să susțină eforturile pentru schimburile de prizonieri, eliberarea civililor și revenirea copiilor ucraineni strămutați cu forța”, a subliniat Casa Albă. Putin și Trump au convenit un armistițiu parțial de 30 de zile Acordul a fost precedat de o discuție telefonică între Vladimir Putin și Donald Trump, în care cei doi lideri au convenit asupra unui armistițiu parțial de 30 de zile, limitat la atacurile asupra infrastructurii energetice. Totuși, Putin a refuzat un armistițiu total, motivând că „armata ucraineană ar putea folosi acest răgaz pentru a-și reface capacitățile”. Negocierile de la Riad au dus la acorduri separate Discuțiile s-au desfășurat în capitala saudită Riad, unde SUA și Rusia au negociat luni termenii armistițiului energetic și ai acordului maritim. SUA și Ucraina au purtat discuții între duminică și marți. Inițial, negocierile s-au încheiat fără un acord, deoarece Rusia a cerut relaxarea restricțiilor asupra exporturilor sale de cereale și îngrășăminte, impuse de sancțiunile occidentale. De asemenea, Moscova a solicitat garanții că navele care ajung în porturile ucrainene nu vor transporta arme și muniții. După negocieri intense, SUA au reușit să medieze acordurile finale, anunțate oficial de Casa Albă. Kievul cere „consultări suplimentare” Într-o primă reacție, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că sunt necesare „consultări tehnice suplimentare”. Umerov a solicitat consultările pentru clarificarea detaliilor acordurilor, inclusiv în privința „monitorizării și controlului” acestora.  

Polonia avertizează asupra pericolului agresiunii ruse (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Rusia poate ataca Polonia până în 2030, dacă învinge Ucraina, spune ministrul polonez de Externe

Polonia avertizează asupra pericolului agresiunii ruse. Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a lansat luni un avertisment privind necesitatea pregătirii pentru o posibilă agresiune rusă înainte de finalul acestui deceniu. Polonia avertizează asupra pericolului agresiunii ruse Potrivit acestuia, Rusia nu poate învinge singură Ucraina în prezent, dar dacă ar reuși să exploateze resursele acestei țări, ar putea deveni o amenințare majoră pentru alte state. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Într-un interviu acordat postului de radio TOK FM, Sikorski a explicat că Rusia nu dispune în prezent de capacitatea de a înfrânge Ucraina fără sprijin extern. Cu toate acestea, dacă Moscova ar reuși să preia controlul asupra potențialului industrial, uman și militar al Ucrainei, balanța de putere s-ar putea schimba dramatic. „Trebuie să ne pregătim pentru o posibilă agresiune mai largă a Rusiei spre sfârșitul deceniului”, a avertizat șeful diplomației poloneze. Riscul unei escaladări militare dacă Ucraina cedează Sikorski a explicat că, în prezent, Rusia este limitată de războiul pe care îl poartă împotriva Ucrainei. Totuși, o eventuală capitulare forțată a Ucrainei ar putea schimba radical situația geopolitică din regiune. „Dacă Rusia ar captura resursele industriale și umane ale Ucrainei, inclusiv armata sa – cea mai mare din Europa în tabăra aliată – acest lucru ar avea consecințe majore”, a subliniat Sikorski. Negocieri internaționale în desfășurare Ministrul polonez s-a referit și la discuțiile care au loc în prezent în Arabia Saudită, unde SUA, Ucraina și Rusia participă separat. Acesta și-a exprimat speranța că negocierile vor conduce la o încetare a focului și la pace, dar a subliniat că Ucraina nu trebuie privită ca o „victimă voluntară” a agresiunii ruse. „Ucraina are aliați puternici de partea sa, inclusiv Uniunea Europeană și Polonia”, a subliniat Sikorski. Supraviețuirea Ucrainei, o prioritate strategică În ceea ce privește viitorul Ucrainei, șeful diplomației poloneze a evidențiat importanța menținerii suveranității acestei țări. El a punctat că obiectivul principal este ca Ucraina să rămână un stat independent, capabil să își aleagă propriile conducere și să decidă asupra viitorului său european și internațional. „Cel mai important lucru este ca Ucraina să supraviețuiască ca o națiune care își poate alege liderii și care controlează majoritatea teritoriului său”, a concluzionat Sikorski.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră