vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

Olanda, prima țară NATO care contribuie la lista de cerințe militare prioritare pentru Ucraina

Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL. Olanda va deveni prima țară membră NATO care contribuie financiar la Priority Ukraine Requirements List (PURL) – lista ucraineană cu cerințe militare urgente. Anunțul a fost făcut de ministrul olandez al apărării, Ruben Berkelmans. Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL Ministrul Ruben Berkelmans a declarat că Olanda va aloca 500 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei în cadrul mecanismului PURL. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată „Ucraina are nevoie de mai multă apărare antiaeriană și muniție acum”, a scris oficialul olandez pe Facebook. Acesta a precizat că banii vor fi folosiți inclusiv pentru achiziționarea de rachete și componente pentru sistemele Patriot, de fabricație americană. Sprijinul acordat Kievului, o măsură de apărare europeană Ruben Berkelmans a subliniat că ajutorul oferit Ucrainei contribuie nu doar la protecția teritoriului ucrainean, ci și la securitatea întregii Europe în fața agresiunii ruse. „Asta ajută Ucraina să se apere și să apere restul Europei de agresiunea rusă”, a transmis ministrul olandez. Ce este PURL și cum funcționează noul mecanism Conform informațiilor publicate pe site-ul Ministerului olandez al Apărării, mecanismul PURL permite Ucrainei să acceseze echipamente din stocurile armatei americane, cu condiția ca acestea să fie plătite de aliați din NATO. Sistemul PURL presupune ca Statele Unite să ofere pachete militare în valoare de circa 500 de milioane de dolari, iar conținutul acestor pachete include: sisteme de apărare antiaeriană, muniție, alte echipamente adaptate nevoilor actuale ale Ucrainei. Alți aliați NATO urmează să contribuie financiar Ministerul olandez al Apărării a precizat că și alte state NATO și-au exprimat intenția de a contribui financiar prin mecanismul PURL. Olanda este însă prima care alocă fonduri concrete pentru această inițiativă. Trump susține livrarea de arme plătite de europeni Donald Trump a anunțat încă din luna iulie că Statele Unite vor furniza arme Ucrainei, însă cu finanțare din partea aliaților europeni. La acel moment, nu erau oferite detalii privind modul concret de implementare. Mecanismul PURL pare a fi soluția operațională adoptată între timp.

Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL (sursa: Facebook/Ruben Brekelmans)
Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc Foto: X/Twitter
Internațional

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc, expuse de Ucraina pe Internet

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc, expuse de Ucraina pe Internet: submarinul Kniaz Pojarski, lansat de Putin la sfârşitul lui iulie, a fost victima unui atac cibernetic al Kievului.  Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc Potrivit documentelor expuse pe rețelele sociale, ucrainenii au obținut liste detaliate ale echipajelor, instrucţiuni de luptă, diagrame tehnice ale sistemelor de luptă şi măsuri de supravieţuire, calendare operaţionale şi rapoarte de inginerie. Acestea expun vulnerabilitățile atât ale acestui submarin, cât și ale tuturor submarinelor din această clasă, Borei.  Aceste nave se află la o bază rusească din Arctica, Gadjiyevo. Submarinul transportă rachete balistice RSM-56 Bulava, o armă aflată în dotare din 2019 și dezvoltată pentru marina rusă ca element central al structurii de descurajare nucleară a țării.  ”Informaţiile obţinute de către ofiţerii de informaţii ne permit să identificăm caracteristicile şi limitările tehnice nu doar ale Kniaz Pojarski, ci şi ale altor submarine din Proiectul 955A, care sunt critice în menţinerea mitului imperialist al statului agresor Rusia”, a afirmat serviciul de informații al armatei ucrainene. 

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri (sursa: Telegram/Zelenskiy)
Internațional

Ucraina și Rusia pregătesc un nou schimb de prizonieri: 1.200 de persoane de fiecare parte

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri. Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat, pe 3 august, că Ucraina și Rusia lucrează la un nou schimb de prizonieri de război (POW), care ar implica câte 1.200 de persoane din fiecare tabără. Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri Declarația a fost făcută pe rețelele sociale, după o informare primită de la secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu „A fost convenit un schimb de 1.200 de persoane, iar lucrul la liste este în desfășurare”, a scris Zelenski. Deși nu a oferit un calendar precis, liderul ucrainean a subliniat că se depun eforturi și pentru „deblocarea revenirii civililor”, proces care implică verificarea individuală a fiecărui nume. Acordul, stabilit la Istanbul Acest nou schimb de prizonieri a fost convenit în cadrul celei de-a treia runde de negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Istanbul pe 23 iulie. Secretarul Consiliului de Securitate, Rustem Umerov, a precizat că Ucraina a acceptat un schimb umanitar care vizează peste 1.200 de persoane. În cadrul negocierilor, Zelenski a reiterat prioritățile Kievului: întoarcerea copiilor ucraineni răpiți și obținerea unui armistițiu imediat. Totuși, în pofida presiunilor, Moscova a refuzat din nou oprirea ostilităților, acceptând doar un nou schimb de prizonieri. Schimburi succesive de prizonieri Acest al treilea acord urmează unei serii de schimburi efectuate în urma rundelor anterioare de negocieri. De la a doua rundă de discuții din 2 iunie, Ucraina și Rusia au efectuat nouă schimburi de prizonieri, în baza înțelegerilor stabilite atunci. Prima rundă de negocieri directe de la Istanbul, desfășurată pe 16 mai, a marcat reluarea dialogului oficial între cele două state, după o pauză îndelungată. Cu toate că nu s-a ajuns la un acord de pace, părțile au căzut de acord asupra unui schimb istoric: 1.000 de prizonieri pentru 1.000, cel mai amplu schimb din cadrul conflictului de până acum. Ucraina a repatriat aproape 6.000 de persoane Președintele Zelenski a declarat, într-o intervenție din 28 iulie, că de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, Ucraina a reușit să aducă acasă 5.857 de cetățeni prin intermediul schimburilor de prizonieri. Deși negocierile de pace nu au dus până acum la o oprire a conflictului, aceste schimburi umanitare reprezintă una dintre puținele realizări concrete ale dialogului dintre Kiev și Moscova.

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă (sursa: dsns.gov.ua)
Internațional

Ucraina lovește din plin infrastructura rusă: aeroportul din Soci a fost închis temporar

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă. Un incendiu de proporții a izbucnit la un depozit de petrol din apropierea stațiunii rusești de la Marea Neagră, Soci, în urma unui atac cu dronă atribuit Ucrainei. Ucraina atacă din plin infrastructura rusă Autoritățile ruse au confirmat că fragmentele unei drone au lovit un rezervor de combustibil, provocând flăcări uriașe. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Aeroportul din Soci a fost închis temporar, zborurile fiind suspendate ca măsură de siguranță. Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a anunțat pe Telegram că 127 de pompieri intervin pentru stingerea incendiului. Atacuri simultane în mai multe orașe rusești Incidentul de la Soci face parte dintr-o serie de atacuri cu drone lansate de Ucraina la finalul săptămânii, vizând infrastructura energetică și militară din orașele rusești Ryazan, Penza și Voronej. În Voronej, autoritățile locale au raportat patru persoane rănite în urma unui atac similar. Mykolaiv, din nou sub focul rachetelor rusești În același timp, Ucraina a fost din nou lovită de atacuri cu rachete rusești. În sudul țării, orașul Mykolaiv a fost vizat, fiind distruse locuințe și infrastructură civilă, potrivit oficialilor locali. Cel puțin șapte civili au fost răniți, iar trei dintre ei se află în spital, a transmis Serviciul de Urgență al Ucrainei. Schimb intens de drone între Rusia și Ucraina Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat 93 de drone ucrainene peste noapte, dintre care 60 în zona Mării Negre. La rândul său, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat în aceeași noapte 83 de drone sau 76 de drone și 7 rachete, din care 61 au fost doborâte. Totodată, 16 drone și 6 rachete au lovit ținte din opt regiuni ale Ucrainei. Săptămână sângeroasă pentru civilii ucraineni Atacurile recente vin după o săptămână deosebit de sângeroasă pentru civilii din Ucraina. Joi, un atac asupra Kievului a provocat moartea a cel puțin 31 de persoane, potrivit autorităților ucrainene. În acel atac, Rusia ar fi folosit peste 300 de drone și 8 rachete de croazieră, într-unul dintre cele mai grave bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul invaziei, în februarie 2022. Zelenski cere sancțiuni mai dure, Trump anunță un ultimatum În urma acestor evenimente, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou sancțiuni internaționale mai dure împotriva Rusiei. Între timp, președintele american Donald Trump a condamnat atacurile Moscovei și a sugerat că noi sancțiuni sunt iminente. Trump amenință cu tarife și noi termene pentru Putin Donald Trump a avertizat anterior că Vladimir Putin are 50 de zile pentru a încheia războiul, în caz contrar urmând să fie impuse tarife dure la exporturile rusești de petrol și alte produse. Luni, Trump a redus termenul la 10 sau 12 zile, stabilind ulterior o nouă dată limită: 8 august.

Nou scandal de corupție în Ucraina (sursa: Facebook/NABU)
Internațional

Corupție la vârf în Ucraina: arestări pentru achiziții militare frauduloase, implicând politicieni

Nou scandal de corupție în Ucraina. Autoritățile ucrainene au anunțat sâmbătă reținerea mai multor persoane în cadrul unei anchete privind un sistem de corupție la scară largă, care implică responsabili politici și membri ai sectorului apărării.  Nou scandal de corupție în Ucraina Potrivit Agenției Naționale Anticorupție din Ucraina (NABU), în colaborare cu Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO), a fost descoperită o schemă de achiziții publice frauduloase privind drone și echipamente de război electronic, achiziționate la suprapreț. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică „Esența schemei consta în încheierea de contracte de stat cu firme furnizoare la prețuri umflate în mod deliberat”, se arată în comunicatul NABU. Cei implicați ar fi primit comisioane de până la 30% din valoarea contractelor. Implicarea unor membri ai parlamentului și ai Gărzii Naționale Printre suspecți se află un membru al Radei Supreme (parlamentul ucrainean), precum și politicieni locali și membri ai Gărzii Naționale. Patru persoane au fost deja arestate, însă autoritățile nu au oferit detalii privind identitatea acestora. Reacția lui Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a reacționat la anchetă printr-un mesaj public în care a lăudat activitatea agențiilor anticorupție și a reafirmat sprijinul pentru independența acestora. „Este important ca instituțiile anticorupție să funcționeze independent, iar legea adoptată joi le garantează toate instrumentele necesare pentru o luptă autentică împotriva corupției”, a declarat Zelenski. Controverse în jurul independenței agențiilor anticorupție Ancheta vine la scurt timp după o controversă majoră legată de o lege adoptată la finalul lunii iulie, care plasa NABU și SAPO sub controlul procurorului general, numit de președinte. Această modificare a fost dur criticată de societatea civilă și de Uniunea Europeană, fiind urmată de proteste masive – primele de o asemenea amploare de la începutul invaziei ruse în 2022. Ulterior, Zelenski a revenit asupra deciziei și a promulgat o nouă lege care restabilește independența acestor instituții, decizie salutată de NABU și SAPO. Corupția în armată, o problemă recurentă în Ucraina Scandalul actual nu este un caz izolat. De la începutul războiului cu Rusia în februarie 2022, în Ucraina au ieșit la iveală mai multe cazuri de corupție în rândul forțelor armate și al Ministerului Apărării, afectând grav încrederea publică. Potrivit ministrului de interne Igor Klimenko, membrii Gărzii Naționale suspectați în acest caz au fost suspendați din funcție. Conform anchetatorilor, între 2024 și 2025, inculpații ar fi deturnat fonduri publice alocate armatei, prin contracte aranjate și prețuri artificial crescute.

Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Ucraina lovește în adâncul teritoriului Rusiei: rafinării, aerodromuri și fabrici militare sub atac

Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia. Forțele armate ucrainene au declarat sâmbătă că au lansat atacuri cu drone asupra mai multor obiective din interiorul Rusiei, vizând instalații petroliere, un aerodrom militar și o fabrică de echipamente electronice. Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia Anunțul a fost făcut de Forțele pentru sisteme fără echipaj uman ale Ucrainei, printr-o postare pe Telegram. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Ucrainenii susțin că una dintre ținte a fost o rafinărie situată în Riazan, la aproximativ 180 km sud-est de Moscova. Lovitura ar fi provocat un incendiu semnificativ. De asemenea, a fost atacat un depozit de petrol din regiunea Voronej, aflată la granița cu Ucraina, operat de compania Annanefteprodukt. Până în prezent, autoritățile ruse nu au comentat oficial aceste lovituri asupra infrastructurii energetice. Aerodrom militar folosit pentru atacuri cu drone, vizat de SBU Într-un comunicat separat, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că dronele sale au lovit cu succes aerodromul militar Primorsko-Ahtarsk. Potrivit autorităților ucrainene, acest aerodrom a fost utilizat de Rusia pentru lansarea dronelor cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului ucrainean. Tot SBU a mai informat că a fost atacată și o fabrică din regiunea Penza, care produce componente electronice destinate industriei militare ruse. Rusia susține că a doborât 338 de drone ucrainene Ministerul rus al Apărării a declarat, în raportul său zilnic, că sistemele de apărare aeriană au distrus 338 de drone ucrainene în cursul nopții. Cu toate acestea, raportul nu precizează câte drone au fost lansate în total sau câte dintre ele au reușit să își atingă țintele. Forțele ruse avansează pe frontul din Donețk Pe frontul de est, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat sâmbătă cucerirea satului Oleksandro-Kalînove, situat în regiunea Donețk. Rusia afirmă că, după trei ani și jumătate de război, controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, în zonele estice și sudice ale țării.

Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei (sursa: Telegram/Serviciul de securitate al Ucrainei)
Internațional

Ofițer al Forțelor Aeriene din Ucraina, arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei

Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat miercuri arestarea unui maior din forțele aeriene, suspectat că ar fi acționat ca agent pentru serviciile de informații militare ale Rusiei. Acesta este acuzat că a transmis Moscovei informații sensibile privind locațiile și programul de zbor al avioanelor de luptă furnizate de Occident. Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei Potrivit SBU, ofițerul, identificat doar ca maior și instructor de zbor într-una dintre brigăzile aeriene ucrainene, ar fi transmis coordonate și date operaționale referitoare la aeronave americane F-16 și franceze Mirage 2000. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Aceste avioane sunt considerate esențiale pentru apărarea aeriană a Ucrainei, într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile aeriene. Suspectul ar fi contribuit la lovituri rusești asupra bazelor aeriene Informațiile furnizate de maior ar fi fost utilizate pentru a sprijini atacuri cu rachete și drone asupra unor baze aeriene strategice din Ucraina. De asemenea, SBU afirmă că ofițerul ar fi consiliat forțele ruse cu privire la metodele de evitare a sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană. Date personale ale piloților, tactici și armament, compromise Ancheta mai arată că suspectul ar fi transmis Rusiei și date personale ale unor piloți ucraineni, precum și informații despre tacticile de luptă și armamentul utilizat de aeronavele de tip NATO. Aceste informații ar fi putut pune în pericol atât viața personalului militar, cât și eficiența operațiunilor de apărare. Arestat în timp ce încerca să adune noi informații Maiorul a fost reținut în flagrant, în timp ce încerca să colecteze și alte date sensibile. A fost pus sub acuzare pentru trădare, infracțiune care, potrivit legislației ucrainene, poate fi pedepsită cu închisoare pe viață.

Refugiații ucraineni pot rămâne în SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Refugiații ucraineni ar putea rămâne în SUA până la finalul războiului, susține Donald Trump

Refugiații ucraineni pot rămâne în SUA. Președintele american Donald Trump a declarat că este probabil ca refugiații ucraineni care au fugit din calea invaziei ruse să poată rămâne în Statele Unite până la încheierea conflictului. Refugiații ucraineni pot rămâne în SUA Întrebat de un jurnalist dacă va permite ucrainenilor refugiați să rămână în SUA, Trump a răspuns afirmativ: Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz „Cred că îi vom lăsa, da, îi voi lăsa. Avem mulți oameni veniți din Ucraina și lucrăm cu ei.” Această poziție marchează o aparentă continuitate cu politicile din perioada Biden privind protecția refugiaților ucraineni. 240.000 de ucraineni în SUA prin programul U4U De la declanșarea invaziei ruse în 2022, aproximativ 240.000 de cetățeni ucraineni au intrat în Statele Unite prin programul Uniting for Ukraine (U4U), lansat de administrația Biden. Acesta oferă un statut legal temporar, permise de muncă și acces la servicii sociale precum asistență medicală și alimentară. Programul U4U a fost suspendat în ianuarie 2025, iar de atunci nu a mai fost reluat, stârnind îngrijorări în rândul comunității ucrainene. Temerile legate de repatrieri forțate persistă Deși declarațiile lui Trump par să liniștească temporar refugiații, contextul general rămâne tensionat. În prima parte a anului, Washington Post relata că echipa lui Trump analiza opțiuni de repatriere a refugiaților, inclusiv a aproximativ 200.000 de ucraineni, folosind fonduri externe în valoare de 250 de milioane de dolari. Mai mult, în iunie 2025, aceeași publicație a relatat despre presupuse planuri de transfer al migranților fără acte – inclusiv ucraineni – într-un centru de detenție militară din Guantanamo Bay. Casa Albă a respins ferm aceste afirmații, catalogându-le drept „fake news”. Protecțiile rămân valabile, cel puțin temporar În prezent, majoritatea măsurilor de protecție oferite refugiaților ucraineni sub administrația Biden rămân în vigoare. Declarațiile recente ale lui Donald Trump sugerează o posibilă menținere temporară a acestui statut, în ciuda faptului că el promovează o campanie axată pe înăsprirea politicilor de imigrație. O schimbare de ton față de Ucraina Comentariile lui Trump vin pe fondul unei atitudini tot mai favorabile față de Ucraina, după luni de relații tensionate. Președintele SUA a aprobat recent vânzări de arme către Kiev și a reluat amenințările cu sancțiuni împotriva Rusiei, semnalând o repoziționare strategică în politica externă americană.

Trump avertizează Rusia: zece zile rămase (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump reacționează dur după recentele atacuri ale Rusiei în Ucraina: „10 zile sau vin sancțiunile”

Trump avertizează Rusia: zece zile rămase. Președintele american Donald Trump a reacționat ferm la noile atacuri rusești devastatoare asupra Ucrainei, soldate cu cel puțin 25 de morți, inclusiv o femeie însărcinată și mai mulți deținuți. Trump a anunțat că oferă Kremlinului un termen de maximum 10 zile pentru a demonstra progrese clare spre încetarea războiului, altfel va impune noi sancțiuni economice. Trump avertizează Rusia: zece zile rămase Trump a transmis noul ultimatum în timpul unei discuții cu premierul britanic Keir Starmer, exprimându-și nemulțumirea față de lipsa de reacție a lui Vladimir Putin. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Inițial, liderul american oferise un termen de 50 de zile, dar a decis să-l reducă radical. „Am crezut că am ajuns la un acord. Apoi, Putin bombardează un oraș ca Kievul și ucide oameni. Asta nu e o cale spre pace”, a declarat Trump. Anunț de pe Air Force One Vorbind cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial Air Force One, Trump a confirmat că Rusia nu a oferit niciun răspuns la avertismentul său și a avertizat că va aplica tarife comerciale dure dacă nu vede semne clare de retragere sau negociere. „Zece zile din acest moment. Apoi urmează măsurile”, a spus liderul de la Casa Albă. Atacurile rusești s-au soldat cu zeci de victime Valul de atacuri nocturne lansat de Rusia marți dimineață a provocat 25 de decese și peste 100 de răniți în întreaga Ucraină. Una dintre cele mai grave lovituri a fost asupra unei închisori din regiunea Zaporojie, unde au murit 16 deținuți. Zelenski salută tonul ferm adoptat de Trump Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că sprijină poziția mai dură a lui Trump față de Moscova, afirmând că doar sancțiunile severe pot opri violențele și pot relansa procesul de pace. „Fiecare atac rusesc este o crimă care putea fi evitată. Moscova trebuie constrânsă să oprească masacrele”, a transmis Zelenski pe Telegram. Kremlinul neagă din nou: „Nu vizăm civili” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că Rusia ar fi atacat ținte civile. Peskov a reiterat „angajamentul” Rusiei față de „procesul de pace”.

Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Atacuri rusești devastatoare în Ucraina, la o zi după noul ultimatum al lui Trump

Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise în noaptea de luni spre marți în urma bombardamentelor lansate de Rusia asupra mai multor regiuni din Ucraina, au anunțat autoritățile de la Kiev. Printre victime se numără o femeie însărcinată și peste 15 deținuți aflați într-o colonie penitenciară din regiunea Zaporojie. Atacurile au survenit la o zi după ce președintele american Donald Trump a lansat un nou ultimatum Kremlinului pentru încetarea războiului. Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 50 de persoane au fost rănite în urma acestor lovituri aeriene. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Una dintre țintele atacului a fost colonia penitenciară Bilenkivska, situată în regiunea Zaporojie, unde 16 deținuți au fost uciși, iar alți 43 au fost răniți. Ministerul Justiției din Ucraina a publicat imagini care arată pagubele materiale provocate de explozie: geamuri sparte, cărămizi împrăștiate și moloz în curtea închisorii. Zelenski: „Un atac intenționat asupra civililor” Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul, catalogându-l drept „deliberat” și „intenționat”. Potrivit acestuia, Rusia știa că lovește civili, întrucât în penitenciarul atacat nu se aflau prizonieri de război, ci doar deținuți ucraineni. Kremlinul neagă, din nou, responsabilitatea Ca de obicei, Rusia a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a afirmat că armata rusă „nu vizează niciodată civili”, ci doar infrastructuri militare sau legate de apărare. Atacul din Zaporojie a avut loc exact la trei ani după ce o altă închisoare, situată la Olenivka (regiunea Donețk, aflată sub control rusesc), a fost lovită de o explozie soldată cu moartea a peste 50 de prizonieri ucraineni, majoritatea din batalionul Azov. Nici atunci Rusia nu și-a asumat responsabilitatea, încercând să transfere vina asupra Ucrainei. SUA amenință cu sancțiuni dure împotriva Rusiei Președintele american Donald Trump a redus recent termenul acordat Rusiei pentru încetarea agresiunii din Ucraina de la 50 de zile la „10 sau 12 zile”. În caz contrar, a avertizat liderul de la Casa Albă, vor fi aplicate sancțiuni economice severe. Autoritățile ucrainene denunță crime de război Avocatul Poporului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a calificat atacul asupra penitenciarului drept „o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar” și o nouă dovadă a „crimelor de război comise de Rusia”. Lubineț a subliniat că statutul de deținut nu anulează dreptul fundamental la viață și protecție. Atacuri și în Harkov și Dnipropetrovsk: nou bilanț al victimelor În paralel, alte atacuri aeriene rusești au lovit regiunile Harkov (nord-est) și Dnipropetrovsk (centru). În Harkov, șase persoane și-au pierdut viața, iar în Dnipropetrovsk au fost raportate trei decese, inclusiv o femeie însărcinată. Un spital din zonă a fost, de asemenea, avariat. Apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat 32 de drone Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat două rachete și 37 de drone (inclusiv momeli) în noaptea de luni spre marți. Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 32 dintre acestea. Deși numărul de proiectile a fost mai mic decât în nopțile precedente, Ucraina a fost ținta a peste 500 de atacuri într-o singură noapte în ultimele luni, în contextul intensificării agresiunii ruse.

Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă (sursa: Telegram/Elilenova_plus)
Internațional

Atac strategic ucrainean asupra Rostovului: logistica feroviară a armatei ruse, lovită de drone

Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă. Ucraina ar fi lansat un atac cu drone de amploare asupra regiunii Rostov din Rusia, vizând în special gara din orașul Salsk, potrivit autorităților locale, citate de The Kyiv Independent. Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă Clipuri video postate de locuitori din Salsk și geolocalizate de canalul Telegram rus Astra par să arate incendii de proporții izbucnite în zona gării atacate. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Conform informațiilor, una dintre ținte a fost infrastructura feroviară vitală pentru transporturile militare. Autoritățile ruse confirmă un deces și pagube materiale Guvernatorul interimar al regiunii Rostov, Yuri Slușar, a confirmat atacul într-o postare pe Telegram. Potrivit acestuia, un vehicul civil a fost avariat, iar șoferul a decedat în urma loviturii. Circulația feroviară a fost suspendată în zonă Compania de stat Căile Ferate Ruse (RZD) a raportat că atacul a deteriorat liniile electrice aeriene, fapt ce a dus la suspendarea traficului feroviar prin stația Salsk. Aceasta este o rută importantă pentru aprovizionarea forțelor ruse din apropierea Mării Azov și a regiunii Donbas. Alte zone lovite de drone: case și vehicule atacate În alte părți ale orașului Salsk, aflat la aproximativ 200 km sud-est de regiunea ocupată Donețk, dronele ucrainene ar fi lovit locuințe și autovehicule. Guvernatorul a menționat un al doilea deces în urma atacului asupra unui automobil civil. Incendiu la o substație de tracțiune lângă satul Orlovski Un alt atac cu drone a fost raportat în apropierea satului Orlovski, unde o substație de tracțiune – parte din infrastructura feroviară – ar fi fost lovită, declanșând un incendiu. Ministerul rus al Apărării susține că, în cursul nopții de 29 iulie, 74 de drone ucrainene au fost interceptate în mai multe regiuni ale țării. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii logistice În ultimele săptămâni, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii feroviare din Rusia și din teritoriile ocupate. În noaptea de 21 iulie, un alt incendiu a izbucnit la gara din satul Kamenolomni, tot în regiunea Rostov, afectând clădirea stației.

Patriot pentru Ucraina, discuție deocamdată amânată (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

România susține Ucraina, dar nu discută deocamdată trimiterea unui nou sistem Patriot

Patriot pentru Ucraina, discuție deocamdată amânată. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat vineri că, în acest moment, nu există o discuție oficială privind transferul unui nou sistem de rachete Patriot către Ucraina. Patriot pentru Ucraina, discuție deocamdată amânată Sprijinul militar pentru Kiev va continua, însă nu s-a luat în calcul cedarea unui nou echipament de acest tip. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Afirmația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune susținute la Viena, alături de președintele Austriei, Alexander Van der Bellen. Vizita oficială a președintelui român în Austria are loc în perioada 25–26 iulie 2025.

Întâlnirea șefilor delegațiilor ucraineană și rusă (sursa: Tass.ru)
Internațional

Întâlnire privată între șefii delegațiilor ucraineană și rusă, la Palatul Ciragan, Istanbul

Întâlnirea șefilor delegațiilor ucraineană și rusă. Miercuri, la Istanbul, a avut loc o întâlnire directă între șefii delegațiilor ucraineană și rusă, Rustem Umerov și Vladimir Medinski, înaintea celei de-a treia runde de tratative de pace pentru încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea șefilor delegațiilor ucraineană și rusă Discuțiile au fost programate să înceapă la ora locală 19:00, oră care coincide atât cu cea din Moscova, cât și cu cea din Kiev. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Întâlnirea are loc la Palatul Ciragan, un loc simbolic din Istanbul. În luna mai, Rusia și Ucraina au reluat pentru prima dată în ultimii trei ani discuțiile directe. Până în prezent, negocierile au avut ca rezultat mai multe schimburi importante de prizonieri de război. Cel mai recent dintre acestea a vizat soldați cu vârsta sub 25 de ani și combatanți grav răniți. Componența delegațiilor: Medinski și Umerov, în frunte Delegația rusă este condusă, ca și la rundele anterioare, de Vladimir Medinski, fost ministru al culturii și actual consilier prezidențial. Echipa ucraineană, formată din 14 membri, este condusă de fostul ministru al apărării Rustem Umerov, numit recent șef al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Negociatori-cheie din partea Ucrainei Din delegația ucraineană fac parte și alte figuri importante. Printre aceștia se numără Oleksandr Bevz, consilier al administrației prezidențiale, Oleksandr Diakov, șef adjunct al Statului Major al Forțelor Navale și Serghii Kisliţa, prim-adjunct al ministrului de externe.

Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina și Rusia, la a treia rundă de negocieri în Istanbul: puține speranțe pentru pace

Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul. Negociatorii ucraineni și ruși urmează să se întâlnească miercuri seară, la Istanbul, pentru a treia rundă de discuții din luna mai. Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul Discuțiile sunt programate să aibă loc miercuri seară, la ora locală 19:00, ora Moscovei și a Kievului, în cadrul somptuosului Palat Ciragan din Istanbul. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Cu toate acestea, așteptările privind un progres semnificativ în încheierea războiului rămân reduse, întrucât cele două părți continuă să adopte poziții „diametral opuse”. Zelenski: Încetarea focului nu este pe ordinea de zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că negocierile nu vor include discuții detaliate despre o încetare a focului. Prioritățile delegației ucrainene vizează: returnarea prizonierilor de război ucraineni, readucerea copiilor răpiți și pregătirea unei posibile întâlniri directe între președinții celor două țări. „Avem nevoie de mai mult elan în negocieri pentru a pune capăt războiului”, a subliniat Zelenski. Kremlinul: Este nevoie de „muncă diplomatică majoră” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că părțile vor discuta pe marginea unor memorandumuri sau foi de parcurs deja schimbate. Totodată, el a avertizat că va fi nevoie de eforturi diplomatice considerabile pentru a se ajunge la un acord privind încetarea conflictului. Poziții ireconciliabile În timp ce Ucraina cere încetarea necondiționată a focului ca precondiție pentru pace, Rusia insistă pe retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile ocupate ilegal – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Negocierile dintre cele două părți au fost reluate pentru prima dată în mai bine de trei ani în luna mai. Până acum, aceste discuții au dus la schimburi importante de prizonieri de război, inclusiv soldați răniți grav și tineri sub 25 de ani. Cine conduce delegațiile de la Istanbul Potrivit Kremlinului, Vladimir Medinski, consilier prezidențial și fost ministru al culturii, va conduce din nou delegația rusă. Din partea Ucrainei, echipa este condusă de Rustem Umerov, fost ministru al apărării și actual șef al Consiliului Național de Securitate și Apărare, numit recent prin decret prezidențial. Componența delegației ucrainene este formată din 14 membri, printre care: Oleksandr Bevz, consilier al administrației prezidențiale, Oleksandr Diakov, șef adjunct al Statului Major al Forțelor Navale, Serghii Kislița, prim-adjunct al ministrului de externe Delegația include și reprezentanți ai agențiilor de securitate, ai forțelor armate și ai Parlamentului.

Lege promulgată de Zelenski declanșează proteste (sursa: Politico)
Internațional

DNA-ul ucrainean rămâne fără independență, primele proteste la Kiev de la începerea războiului

Lege promulgată de Zelenski declanșează proteste. Câteva sute de persoane au protestat marți seara la Kiev, după ce președintele Volodimir Zelenski a semnat o lege adoptată recent de parlamentul ucrainean, care ar putea submina independența instituțiilor-cheie de luptă împotriva corupției. Reducerea independenței agențiilor anticorupție Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat marți o lege care restrânge independența agențiilor anticorupție din țară. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Legea semnată de Zelenski a apărut marți seara pe site-ul oficial al parlamentului ucrainean, cu mențiunea „returnat cu semnătura președintelui ucrainean”. Mesajul a fost însă retras pentru scurt timp, apoi repus online, alimentând speculațiile privind lipsa de transparență. Lege promulgată de Zelenski declanșează proteste Semen Krivonos, șeful Biroului Național Anticorupție (NABU), a criticat public legea, afirmând că aceasta subordonează două instituții-cheie – NABU și Procuratura Specializată Anticorupție (SAP). Potrivit acestuia, legea afectează grav parcursul european al Ucrainei. Deși Krivonos i-a cerut președintelui Zelenski să nu o promulge, acesta a semnat legea în cursul serii de marți. În fața biroului prezidențial din Kiev, câteva sute de persoane, în mare parte tineri, au scandat „Ruşine, ruşine” și au cerut ca legea să fie respinsă. Proteste similare au avut loc și în orașele Lviv, Odesa și Dnipro, potrivit unui corespondent DPA aflat la fața locului. Îngrijorări la nivel european Uniunea Europeană a reacționat cu îngrijorare la semnarea noii legi. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat la Bruxelles că NABU și SAP sunt esențiale pentru agenda de reforme și trebuie să funcționeze în mod independent pentru a combate corupția. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a subliniat că respectarea statului de drept este un pilon al negocierilor pentru aderarea Ucrainei la UE. Noua lege oferă Parchetului General puteri sporite Proiectul de lege a fost adoptat cu votul a 263 de deputați și permite, conform criticilor, ca Parchetul General să oprească anchetele care vizează înalți oficiali ai statului. Acesta ar putea, de asemenea, să preia dosare de la NABU și să le transfere altor instituții. NABU, acuzată de colaborare cu Rusia În paralel cu adoptarea legii, serviciul secret SBU, aflat sub controlul direct al președintelui, a luat măsuri împotriva angajaților NABU, acuzându-i de colaborare cu Rusia. Sistemul actual de autorități anticorupție a fost creat după înlăturarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, în urma protestelor din 2014. Cu toate acestea, conform organizației Transparency International, Ucraina continuă să se numere printre cele mai corupte țări din Europa. Criticii susțin că organismele anticorupție au fost adesea percepute ca instrumente de influență occidentală asupra politicii ucrainene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră