vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

Europa depășește SUA la sprijinul militar pentru Ucraina

Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA. Potrivit datelor publicate de Institutul german Kiel, Europa a continuat să își crească sprijinul militar acordat Ucrainei în lunile mai și iunie, depășind nivelul ajutorului oferit de Statele Unite. Spre deosebire de Washington, care s-a limitat la vânzarea de arme, sprijinul european provine acum tot mai mult din producția industriei de apărare, nu din stocurile militare deja diminuate. Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA De la începutul războiului declanșat de Rusia, în urmă cu aproape trei ani și jumătate, statele europene, inclusiv Regatul Unit, au oferit Ucrainei ajutoare militare totale de 80,5 miliarde de euro, față de aproximativ 64,6 miliarde de euro din partea SUA. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document În primăvara acestui an, sprijinul militar european l-a egalat pe cel american, iar ulterior l-a depășit. O parte importantă din armele furnizate provin acum din contracte de achiziții publice, nu din rezerve militare. Ajutor de 10,5 miliarde de euro în două luni În mai și iunie, ajutorul militar european pentru Ucraina a totalizat circa 10,5 miliarde de euro. Dintre acestea, 4,6 miliarde de euro – aproximativ 44% – au fost alocate prin contracte acordate în special companiilor de apărare europene și ucrainene. Cele mai mari contribuții au venit din partea: Germaniei – 5 miliarde de euro; Norvegiei – 1,5 miliarde de euro; Belgiei – 1,2 miliarde de euro. Olanda, Regatul Unit și Danemarca au oferit fiecare între 500 și 600 de milioane de euro, printr-un mecanism NATO care permite achiziția de arme din SUA pentru a fi transferate Ucrainei, la solicitarea președintelui american Donald Trump. SUA: Vânzări de arme, nu donații Washingtonul a aprobat exporturi semnificative de armament către Ucraina în luna mai, însă acestea nu fac parte din pachete de ajutor gratuit. Kievul trebuie să le plătească fie din resurse proprii, fie din fonduri oferite de aliații europeni. Înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, SUA erau principalul furnizor de ajutor militar pentru Ucraina. Politica sa diferă radical de cea a predecesorului democrat Joe Biden, vizând întreruperea finanțării directe a războiului și încurajarea Europei să preia conducerea sprijinului militar. Mesajul vicepreședintelui american J.D. Vance „Cred că am terminat cu finanțarea acestui război în Ucraina”, a declarat vicepreședintele J.D. Vance într-un interviu acordat postului Fox News. Vance a adăugat: Dacă europenii vor să preia ștafeta și să cumpere arme de la producătorii americani, nu avem nicio problemă cu asta”. Trump și Putin, discuții în Alaska Președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească vineri, în Alaska, pentru a discuta un posibil acord de pace. Potrivit declarațiilor liderului american, acesta ar putea include „schimburi teritoriale” menite să pună capăt războiului din Ucraina.

Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan a semnat declarația comună a liderilor europeni pentru pace în Ucraina

Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina. Președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat, alături de alți lideri europeni, o declarație comună prin care se afirmă că pacea nu poate fi obținută fără implicarea Ucrainei, fără respectarea suveranității și integrității sale teritoriale și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul. Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina În mesajul postat pe Facebook, șeful statului a salutat eforturile președintelui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de a construi o soluție de pace „justă și durabilă”. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document „Pacea nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranității și integrității teritoriale și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul”, a subliniat Nicușor Dan. Angajament ferm pentru sprijinirea Ucrainei Președintele României și-a reafirmat angajamentul de a susține Ucraina, în parteneriat cu statele europene și aliații transatlantici. „Vom continua să sprijinim Ucraina pentru un viitor sigur, stabil și democratic în regiune și pentru apărarea valorilor fundamentale ale proiectului european”, a declarat Nicușor Dan.

Putin vrea acord direct cu SUA (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin îi oferă lui Trump o soluție convenabilă, afirmă un consiler al Kremlinului

Putin vrea acord direct cu SUA. Dmitri Suslov, vice-director al Centrului de Studii Europene și Internaționale din cadrul Școlii Superioare de Economie și consilier apropiat al Kremlinului pe probleme de politică externă, a afirmat, într-un interviu pentru Corriere della Sera, că președintele rus Vladimir Putin îi propune lui Donald Trump „o ieșire convenabilă” din impasul geopolitic actual. Declarațiile vin în contextul pregătirilor pentru summitul ruso-american din Alaska. Putin vrea acord direct cu SUA Suslov susține că Putin vede două scenarii posibile în urma întâlnirii din Alaska. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Prima variantă ar fi adoptarea unui plan bilateral Rusia–SUA pentru un armistițiu în Ucraina, fără implicarea directă a Kievului sau a Europei. Acest plan ar putea include: Retragerea forțelor ucrainene din zonele din Donbass aflate încă sub controlul Kievului; Retragerea trupelor ruse din regiunile Sumî, Dnipropetrovsk și Harkov; Menținerea liniei actuale a frontului în restul teritoriilor; Angajamentul Ucrainei de a nu adera la NATO. Mai puține pretenții decât în urmă cu un an Potrivit lui Suslov, această ofertă reprezintă o schimbare față de cererile Rusiei din urmă cu un an, când Moscova solicita retragerea Ucrainei din toate cele patru provincii anexate. În plus, Kremlinul este dispus acum să discute un armistițiu provizoriu, nu doar termenii acordului final. Al doilea scenariu: presiune asupra Kievului A doua opțiune, spune Suslov, este ca președintele Volodimir Zelenski, sprijinit de statele europene, să respingă propunerea. În acest caz, Trump ar putea decide oprirea completă a asistenței militare pentru Ucraina și chiar sistarea vânzărilor de armament către Europa, pentru a împiedica transferul acestuia către Kiev. O astfel de măsură ar accelera înfrângerea Ucrainei și colapsul total al rezistenței sale. De ce Trump ar accepta oferta lui Putin Suslov consideră că Trump este motivat să sprijine acordul și pentru a evita o criză diplomatică cu China, India și Brazilia. Președintele american le-a cerut acestor state să oprească importurile de petrol rusesc, amenințând cu sancțiuni secundare, însă răspunsul a fost negativ. O respingere a propunerii ruse ar pune Washingtonul într-o poziție delicată: fie cedează, riscând să arate slăbiciune, fie intră într-un conflict comercial și politic cu trei mari puteri ale grupului BRICS. „Dacă summitul din Alaska va produce un plan comun pentru armistițiu în Ucraina, Trump ar putea revendica chiar un succes istoric”, afirmă Suslov. De ce a fost alească Alaska pentru summit Locul întâlnirii, Alaska, nu este ales la întâmplare, simbolizând caracterul exclusiv bilateral al tratativelor ruso-americane. Este poziționată geografic aproape de Rusia și departe de Europa și Ucraina. Va fi primul summit Rusia–SUA pe teritoriul american din ultimii 15 ani (ultimul a avut loc în 2010 între Dmitri Medvedev și Barack Obama). Pe lângă tema centrală a războiului din Ucraina, agenda summitului va include și problema Arcticii, zonă cu potențial ridicat de tensiuni militare, dar și de cooperare economică, odată cu creșterea accesibilității datorată topirii ghețurilor.

„Zile critice pentru capacitatea Ucrainei de a opri avansul accelerat al rusilor” Foto: Defense of Ukraine
Internațional

„Zile critice pentru capacitatea Ucrainei de a opri avansul accelerat al rușilor” - analiză

„Zile critice pentru capacitatea Ucrainei de a opri avansul accelerat al rusilor”, arată o analiză publicată de Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the study of war - ISW) în această dimineață. Totuși, analiză începe arătând că „este prematur să numim avansurile rusești în zona Dobropillya o străpungere la nivel operațional”. Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” „Zile critice pentru capacitatea Ucrainei de a opri avansul accelerat al rusilor” „Este prematur să numim avansurile rusești în zona Dobropillya o străpungere la nivel operațional, deși forțele rusești vor încerca foarte probabil să transforme avansurile tactice într-o străpungere la nivel operațional în zilele următoare. Forțele ruse au folosit o penetrare tactică similară la mijlocul lunii aprilie 2024 pentru a facilita capturarea unui teritoriu important din punct de vedere operațional la nord-vest de Avdiivka. Următoarele câteva zile în zona de operațiuni Pokrovsk vor fi probabil critice pentru capacitatea Ucrainei de a împiedica avansul accelerat al rușilor la nord și nord-vest de Pokrovsk. Rusia se concentrează probabil pe avansarea către Dobropillya pentru a crea condiții informale înaintea summitului SUA-Rusia din 15 august. ISW continuă să evalueze că Putin încearcă să prezinte capturarea de către Rusia a regiunilor Luhansk, Donetsk, Zaporizhia și Kherson ca fiind inevitabilă, pentru a împinge Ucraina și Occidentul să capituleze în fața cererilor Kremlinului. Ocuparea celor patru regiuni de către Rusia nu este nici inevitabilă, nici iminentă, întrucât forțele ruse se vor confrunta cu obstacole operaționale serioase, în special în cadrul eforturilor care vor dura probabil mai mulți ani în regiunea Donețk. Putin încearcă probabil să profite de intensificarea ofensivelor tactice în Avdiivka pentru a crea condiții favorabile obținerii de concesii din partea SUA în ceea ce privește războiul Rusiei în Ucraina”, a scris ISW pe Twitter. 

Locotenent-colonel ucrainean critică modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donetsk Foto: X/Twitter
Internațional

Locotenent-colonel ucrainean critică modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk

Un locotenent-colonel ucrainean, Bohdan Krotevych, care a luptat la Mariupol cu brigada Azov, critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk, deși această situație fusese prevăzută: „Este un haos complet”. Krotevych arată că rezervele sunt tot mai puține și împrăștiate de-a lungul frontului și nu există o viziune strategică a comandamentului militar. Citește și: Rusia a spart frontul ucrainean în regiunea Donetsk și avansează rapid. Ucraina nu are soldați să se opună El și-a formulat criticile sub forma unei scrisori către președintele Zelensky, scrisoare postată pe Twitter. Locotenent-colonel ucrainean critică modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk „Domnule președinte,   Sincer, nu știu exact ce vi se raportează, dar vă informez că pe linia Pokrovsk – Kostiantynivka, fără exagerare, este haos total. Și acest haos se amplifică de mult timp, agravându-se pe zi ce trece.   Structurile de comandă numite în prezent (sau deja numite) pentru a «repara ceea ce nu poate fi reparat» vor fi cel mai probabil învinovățite pentru haosul care se desfășoară deja. O linie stabilă de contact de luptă, ca atare, nu există efectiv.   Pokrovsk și Myrnohrad sunt aproape înconjurate. Kostiantynivka se află într-o semi-încercuire. Inamicul avansează spre Kramatorsk și Druzhkivka.   Problema s-a agravat de anul trecut. S-a avertizat public despre acest lucru, iar situația s-a petrecut exact așa cum s-a prevăzut. Cauza acestei probleme nu este corpul nou format, care a moștenit o situație dezastruoasă, cu unități subordonate cu personal insuficient, și nici OTU sau OSUV, care în ultimul an și jumătate nu au gestionat efectiv nimic, limitându-se la transmiterea ordinelor  «în conformitate cu directivele Statului Major General».  Problema sistemică a început cu epuizarea rezervelor, fragmentarea pe scară largă a unităților pe întreaga linie de front, rapoartele despre „satele capturate” promovate ca victorii în mijlocul eșecurilor unor sectoare întregi, alocarea resurselor de mobilizare „clienților” și lipsa completă a viziunii strategice sau chiar operaționale asupra teatrului de operațiuni în rândul unor părți ale conducerii militare. Sunt ofițer și am simțul demnității. Conștiința mea este curată. Raportul este încheiat. Către toți ofițerii care au acceptat «regulile jocului» – nu știu ce naiba să vă spun. Nu vă înțeleg”, a scris locotenent-colonelul. 

Rusia a spart frontul ucrainean în regiunea Donetsk Foto: Defence of Ukraine
Internațional

Rusia a spart frontul ucrainean în regiunea Donețk și avansează rapid

Rusia a spart frontul ucrainean în regiunea Donețk și avansează rapid: potrivit publicației Kyiv Independent, „forțele ruse străpung apărarea ucraineană în regiunea Donețk, ocolind fortificațiile”. Kyiv Independent citează grupul ucrainean de monitorizare a câmpului de luptă DeepStateUA.  Citește și: VIDEO Voucherele au distrus turismul românesc și au îmbogățit țeparii Kyiv Independent consemnează faptul că unitățile militare din zonă au refuzat să comenteze aceste informații. Însă, ulterior, pe rețelele sociale au apărut informații care susțin că incursiunea rusească este izolată și sub control: „Sunt doar mici grupuri de sabotaj”.  Rusia a spart frontul ucrainean în regiunea Donețk „Spărgând apărarea ucraineană mult la vest de aglomerarea principală a orașelor controlate de Ucraina din regiunea Donețk — Sloviansk, Kramatorsk Druzhkivka și Kostiantynivka — aceste ultime câștiguri amenință să compromită grav apărarea generală a Kievului în regiunea estică devastată de război. Au fost construite noi fortificații în jurul localităților Zolotyi Kolodiaz, Shakhove și așezărilor din apropiere — poziții pe care forțele ruse le ocolesc în prezent, dar pe care le-ar putea ocupa și reutiliza în scopuri defensive în operațiuni viitoare, a afirmat DeepState”, scrie Kyiv Independent. Dobropillia, unde rușii avansează rapid, se află la 94 de kilometri nord-vest de Donețk, ocupat de Rusia, și la aproximativ 22 de kilometri nord de orașul Pokrovsk, aflat în conflict. Profitând de superioritatea numerică, forțele ruse au avansat în Kucheriv Yar, Zolotyi Kolodiaz și Vesele, unde, potrivit DeepState, își consolidează pozițiile pentru o nouă ofensivă și ocuparea completă. Potrivit mai multor surse de pe rețelele sociale avansul rusesc este de circa 10 kilometri, foarte mult prin comparație cu ofensivele precedente.  

România reafirmă sprijinul pentru integritatea Ucrainei (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Eveniment

România susține integritatea teritorială a Ucrainei ca soluție de încheiere a războiului

România reafirmă sprijinul pentru integritatea Ucrainei. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, într-o postare pe platforma X, că România susține o soluție de pace bazată pe respectarea deplină a suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei. România reafirmă sprijinul pentru integritatea Ucrainei Mesajul a venit după o videoconferință informală a miniștrilor de externe din UE, desfășurată pe fondul întâlnirii dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, privind situația din Ucraina. Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” Oana Țoiu a subliniat că recenta sa vizită la Kiev a confirmat „dedicarea liderilor și a poporului ucrainean pentru pace”. Țoiu a precizat că România împărtășește acest obiectiv, atât ca vecin, cât și ca stat membru al Uniunii Europene. „Am reiterat astăzi, în cadrul reuniunii FAC, că eforturile SUA și ale președintelui Donald Trump de a ajunge la o pace justă și durabilă în Ucraina se bazează pe influența puternică a SUA, pe care sperăm să o folosească în continuare”, a afirmat ministrul. Principiul „Nimic despre Ucraina fără Ucraina” Șefa diplomației române a reiterat că România sprijină o soluție negociată cu implicarea directă a Ucrainei, subliniind principiul „nimic despre Ucraina fără Ucraina”. Potrivit acesteia, o pace reală trebuie să fie durabilă, ceea ce este posibil doar prin participarea și acordul cetățenilor ucraineni. Garanții de securitate pentru prevenirea unei noi agresiuni Oana Țoiu a subliniat că orice înțelegere de pace trebuie însoțită de garanții de securitate solide, pentru a împiedica repetarea agresiunii ruse. „Aceste garanții ar trebui să completeze măsurile de descurajare și apărare pe Flancul Estic și să includă prevederi specifice pentru securitatea în Marea Neagră”, a declarat ministrul.

Acordul de pace nemulțumește ambele tabere (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Nici Ucraina, nici Rusia nu vor fi mulțumite cu acordul de pace, spune JD Vance

Acordul de pace nemulțumește ambele tabere. Vicepreședintele american JD Vance a declarat, într-un interviu acordat postului Fox News și publicat duminică, că o soluționare negociată a războiului dintre Rusia și Ucraina nu va putea mulțumi pe deplin niciuna dintre părți. Totuși, Statele Unite încearcă să obțină o înțelegere „acceptabilă” pentru ambele tabere Acordul de pace nemulțumește ambele tabere „Nimeni nu va fi super fericit. Probabil că atât rușii, cât și ucrainenii vor fi în final nemulțumiți”, a afirmat Vance, referindu-se la un potențial acord de pace pentru care Washingtonul depune eforturi înaintea summitului dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, programat pe 15 august în Alaska. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Donald Trump a lansat ideea unui posibil „schimb de teritorii”, care ar presupune cedări teritoriale ale Ucrainei către Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric această variantă, declarând că „ucrainenii nu-și vor da pământul ocupanților” și cerând să fie inclus în negocierile ruso-americane. Discuții în pregătire între Trump, Putin și Zelenski JD Vance a precizat că SUA lucrează la programarea unor discuții între Trump, Putin și Zelenski, însă consideră că o întâlnire directă între liderii Rusiei și Ucrainei nu ar fi productivă înainte ca aceștia să discute separat cu Trump. Potrivit presei americane, Casa Albă analizează dacă Zelenski va fi invitat în Alaska pentru o întâlnire bilaterală cu Trump, separată de discuțiile Trump-Putin, sau pentru un summit trilateral. Liderii europeni cer presiune asupra Rusiei După apelul lui Zelenski către susținătorii săi europeni, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump de a pune capăt războiului. În același timp, aceștia au cerut menținerea presiunii asupra Rusiei, un armistițiu imediat sau reducerea ostilităților, includerea obligatorie a Ucrainei în negocieri. Punctul de plecare al discuțiilor ar trebui să fie actuala linie a frontului și vor trebui garanții de securitate pentru Ucraina în viitorul acord de pace. UE solicită includerea sa în negocieri Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat duminică că orice acord SUA-Rusia privind încheierea războiului trebuie să includă Ucraina și Uniunea Europeană. Ea a anunțat convocarea unei reuniuni extraordinare a miniștrilor de externe ai UE, luni, pentru a discuta strategia înaintea summitului ruso-american. Propunerea Rusiei Conform presei americane, Rusia ar fi propus oprirea ofensivei pe actuala linie a frontului în provinciile Zaporojie și Herson și retragerea din provinciile Dnipropetrovsk, Sumî și Harkov. În schimb, Moscova ar cere controlul deplin asupra regiunii Donbas – provinciile Donețk și Lugansk. În prezent, provincia Lugansk este aproape integral ocupată de forțele ruse, în timp ce o parte din Donețk se află încă sub control ucrainean. Propunerea ar include, implicit, menținerea controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea.

Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rafinăria rusească Saratov, importantă pentru trupele Moscovei, avariată grav de drone ucrainene

Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina. O persoană a murit, iar mai multe apartamente și o instalație industrială au fost avariate în urma unui atac ucrainean cu drone asupra regiunii Saratov, în sudul Rusiei, a anunțat duminică guvernatorul Roman Busargin. Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina Presa ucraineană, inclusiv agenția RBK-Ukraine, a relatat că rafinăria de petrol din orașul Saratov ar fi fost cuprinsă de flăcări în urma atacului cu drone. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Autoritatea aeronautică civilă rusă, Rosaviatsia, a anunțat suspendarea temporară a zborurilor din și spre Saratov, timp de aproape două ore, în dimineața zilei de duminică, pentru a asigura securitatea aeriană. Locuitorii, evacuați Potrivit guvernatorului Roman Busargin, locuitorii au fost evacuați după ce resturile unei drone distruse au avariat trei apartamente în timpul atacului desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică. „Mai mulți locuitori au avut nevoie de asistență medicală. O persoană a fost spitalizată, iar din păcate, una a murit”, a declarat Busargin. Apărarea antiaeriană rusă, 121 de drone doborâte Ministerul rus al Apărării a anunțat că unitățile antiaeriene au distrus 121 de drone ucrainene în cursul nopții, dintre care opt deasupra regiunii Saratov. Busargin nu a precizat ce tip de obiectiv industrial a fost lovit, însă imagini apărute pe rețelele sociale arată un fum negru dens ridicându-se dintr-o zonă industrială.

Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii pierd teren în Sumî, forțele ucrainene au recuperat și curățat complet un sat din regiune

Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî. Ucraina a anunțat duminică recucerirea satului Bezsalivka, situat în regiunea Sumî, la frontiera cu Rusia. Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî „Forțele ucrainene au eliberat și au curățat complet satul Bezsalivka, din regiunea Sumî, de ocupanții ruși”, a anunțat Statul Major al armatei ucrainene pe Telegram. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Localitatea se află la aproximativ 20 de kilometri vest de principala zonă de conflict din regiune. Ofensiva rusă în nordul Ucrainei Rusia a declanșat o ofensivă în regiunea Sumî după ce, în aprilie, a alungat trupele ucrainene din regiunea rusă Kursk, teritoriu parțial cucerit de Kiev în vara anului 2024. Trupele ruse se află acum la circa 20 de kilometri de orașul Sumî, capitala regională, care a fost ținta mai multor bombardamente mortale. Luptele cele mai dure, în estul țării Deși recucerirea Bezsalivka este o victorie importantă pentru Kiev, cele mai intense lupte au loc în estul Ucrainei. Armata rusă, care a lansat invazia în februarie 2022, și-a accelerat avansul în ultimele luni, profitând de efectivele mai reduse și echipamentul insuficient al forțelor ucrainene.

Pasagerii ruși blocați pe aeroportul Soci de atacurile ucrainene au rămas și fără mâncare Foto: X/Twitter
Internațional

VIDEO Mai rău decât pe Otopeni: pasagerii ruși blocați pe aeroportul Soci au rămas și fără mâncare

Se poate și mai rău decât pe Otopeni: pasagerii ruși blocați pe aeroportul Soci de atacurile ucrainene au rămas și fără mâncare. Zeci de zboruri de pe acest aeroport - care aduce turiștii ruși pe litoralul Mării Negre - au fost anulate, urmare a atacurilor cu drone în regiunea Krasnodar Krai. Citește și: Nicușor Dan, alături de Maia Sandu, la „Festivalul Lupilor”, de la Orhei Aeroportul Internațional Soci este printre primele zece din Rusia, înregistrând un trafic de peste cinci milioane de pasageri. Pasagerii ruși blocați pe aeroportul Soci de atacurile ucrainene au rămas și fără mâncare Însă atacurile ucrainene au blocat traficul, iar sute de pasageri stau în așteptare, pe scări și pe podelele aeroportului, arată imaginile de pe rețelele sociale. Mai rău, de ieri nu se mai găsește nimic de mâncare, fiindcă pasagerii au mâncat tot. „În aeroportul din Soci, pasagerii au mâncat toată mâncarea în timp ce așteptau zborurile În Soci, restricțiile de zbor au durat câteva zile, iar răbdarea pasagerilor s-a epuizat odată cu proviziile de mâncare. Potrivit martorilor oculari, ieri nu mai erau sandvișuri sau mese calde în cafenelele aeroportului — totul a fost consumat în timpul așteptării”, relatează Nexta TV.  „Agenția Federală de Transport Aerian din Rusia, cunoscută și sub numele de Rosaviatsiya, a închis spațiul aerian deasupra orașului Soci de două ori pe 8 august, restricțiile continuând și a doua zi. Până în dimineața zilei de 9 august, 57 de zboruri au fost întârziate și un altul a fost anulat, potrivit publicației independente Meduza, care citează date dintr-o aplicație de urmărire a zborurilor. Întârzierile zborurilor au durat câteva ore, ceea ce a dus la formarea unor aglomerații mari la aeroportul din Sochi (...) Ucraina proiectează traiectorii de zbor pentru drone care să treacă la o distanță de 100-150 de kilometri (62-93 mile) de aeroporturile principale, forțând controlorii de trafic aerian ruși să activeze protocoalele de urgență”, scrie Kyiv Independent.       

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni cer ca negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să includă Kievul

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii. Statele europene aliate Ucrainei își reafirmă sprijinul ferm, subliniind că orice discuție de pace cu Rusia trebuie să aibă loc cu participarea directă a Kievului. Declarația comună a fost semnată de liderii Regatului Unit, Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și ai Comisiei Europene. Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii Liderii europeni au reiterat că „granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că Ucraina are dreptul să-și decidă singură viitorul. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Aceștia au promis continuarea sprijinului diplomatic, militar și financiar pentru Kiev, subliniind că o soluție diplomatică este esențială nu doar pentru protejarea Ucrainei, ci și pentru securitatea Europei. Macron: Europa trebuie să fie parte a soluției Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa nu poate fi exclusă din discuții, întrucât securitatea sa este direct afectată. Franța și alți parteneri europeni au adoptat o linie dură față de Moscova, aplicând sancțiuni și oferind ajutor militar Ucrainei. Zelenski a declarat că, în conversația telefonică avută cu Macron, a insistat asupra nevoii de a preveni „înșelarea” comunității internaționale de către Rusia. Zelenski: „Orice decizie fără Ucraina este moartă din start” Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că excluderea Ucrainei din negocieri ar echivala cu adoptarea unor „decizii moarte”. Reacția vine după ce Casa Albă a confirmat că Trump ia în calcul o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski, dar deocamdată pe agenda oficială figurează doar întâlnirea bilaterală solicitată de liderul rus. Trump a sugerat anterior că ar putea începe discuțiile exclusiv cu Putin, dar că „există o șansă” de a organiza o reuniune comună cu ambele părți. Dispute privind teritoriile și reacția fermă a Kievului Într-o declarație recentă, Trump a afirmat că ar putea exista „un schimb de teritorii” pentru a se ajunge la un acord, afirmație respinsă categoric de Zelenski. Liderul ucrainean a subliniat că „nu va recompensa Rusia pentru ceea ce a făcut” și a acuzat Moscova că încearcă să-și consolideze poziția pentru a relua războiul. Presa americană a relatat că Washingtonul ar încerca să convingă aliații europeni să accepte un compromis prin care Rusia să păstreze integral Donbasul și Peninsula Crimeea. Diplomația SUA și rolul lui JD Vance Vicepreședintele american JD Vance s-a aflat sâmbătă în Marea Britanie, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe David Lammy și cu doi dintre principalii consilieri ai lui Zelenski. Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a subliniat că pacea durabilă nu poate fi obținută decât cu Ucraina la masa negocierilor: „Un armistițiu este necesar, dar linia frontului nu este o graniță.” Contextul întâlnirii din Alaska Summitul din Alaska, teritoriu vândut de Rusia Statelor Unite în 1867, ar fi prima întâlnire între un președinte american și unul rus de la reuniunea Biden-Putin de la Geneva, din iunie 2021. La doar nouă luni după acea întâlnire, Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina și, în 2022, a anunțat anexarea a patru regiuni: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, fără a le controla însă integral. În prezent, Moscova ocupă zone extinse din estul Ucrainei, fără a obține un avans decisiv, în timp ce contraofensivele ucrainene nu au reușit să împingă trupele ruse înapoi.

Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, categoric: Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei, așa cum a sugerat Trump

Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă, pe rețelele sociale, că țara sa „nu va ceda teritorii ocupantului”. Declarația vine înaintea întâlnirii programate pentru 15 august în Alaska între președinții american Donald Trump și rus Vladimir Putin. Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei Zelenski a avertizat că „orice decizie s-ar lua împotriva noastră, orice decizie care s-ar lua fără Ucraina ar fi decizii împotriva păcii”. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Afirmația vine după ce Trump a menționat vineri posibilitatea unui „schimb de teritorii” între Ucraina și Rusia în cadrul unui viitor acord de pace. „Idei născute moarte” și respectarea Constituției Liderul ucrainean a respins ferm orice concesie teritorială, numind-o o idee „născută moartă”. El a subliniat că „răspunsul la problema teritorială ucraineană se află deja în Constituția Ucrainei” și a precizat că nimeni nu se va abate de la acest principiu. Condițiile pentru pace și revendicările Rusiei Zelenski a afirmat că Ucraina este pregătită pentru „decizii reale” care pot aduce pacea. Presa internațională a relatat că Vladimir Putin ar fi cerut controlul total asupra regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, ceea ce ar presupune cedarea unui teritoriu de mii de kilometri pătrați și a unor orașe strategice.

Canalul Bîstroe, redeschis oficial de Ucraina (sursa: defapt.ro)
Internațional

Canalul Bîstroe, redeschis de Ucraina pentru traficul naval după explozia unui dragor în iulie

Canalul Bîstroe, redeschis oficial de Ucraina. Ucraina a redeschis miercuri, 6 august 2025, canalul Bîstroe, ruta strategică ce face legătura între Dunăre și Marea Neagră, potrivit unui anunț al Autorității Porturilor Maritime Ucrainene (USPA). Canalul fusese închis temporar în urma unei explozii produse în luna iulie. Canalul Bîstroe, redeschis oficial de Ucraina Canalul Bîstroe a fost folosit intens începând cu 2022, după începerea invaziei ruse, ca rută alternativă pentru exporturile de cereale, din cauza accesului restricționat la porturile maritime ucrainene. Citește și: VIDEO Canalul Bîstroe, deschis traficului pentru nave cargo și petroliere maritime. Invazia rusă a dus la suspendarea discuțiilor sub egida ONU despre impactul de mediu asupra Deltei Dunării După deblocarea porturilor în 2023, traficul pe Dunăre și canalul Bîstroe a scăzut semnificativ, dar ruta rămâne importantă pentru logistica agricolă a Ucrainei. Condiții stricte pentru reluarea navigației Potrivit USPA, navigația pe canalul Bîstroe este permisă doar în anumite condiții. Vasele trebuie să aibă un pescaj de maximum 4,5 metri. Pilotajul este obligatoriu. Navigația este permisă doar pe lumină de zi. Înainte de redeschiderea oficială, autoritățile ucrainene, inclusiv forțele navale, au efectuat măsurători și acțiuni de curățare a zonei afectate de incident. Explozia din iulie: trei morți și șapte răniți USPA a suspendat traficul pe canalul Bîstroe în 24 iulie 2025, după ce o explozie s-a produs pe un dragor, în noaptea precedentă. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu În urma deflagrației, trei muncitori și-au pierdut viața. Șapte membri ai echipajului au fost spitalizați. Traficul naval a fost deviat temporar prin canalul românesc Sulina. Cauza exploziei rămâne necunoscută Autoritățile ucrainene nu au oferit detalii clare privind cauza exploziei. Totuși, regiunea canalului Bîstroe a fost țintă frecventă a atacurilor cu drone lansate de Rusia, ceea ce alimentează suspiciunile privind un posibil act de sabotaj.

Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii fură cerealele ucrainene din teritoriile ocupate și le exportă

Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate. Regiunea Luhansk, aflată sub control rusesc, ar urma să își dubleze recolta de grâu în 2025, cu intenția de a livra o parte din producție la export. Estimările vizează o producție totală de un milion de tone, comparativ cu doar 500.000 de tone anul trecut. Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate Creșterea accelerată a producției de grâu în Luhansk reflectă integrarea tot mai profundă a regiunilor ocupate în strategia agricolă a Federației Ruse. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu În 2024, regiunile Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie au contribuit cu aproximativ 3% la recolta totală de cereale a Rusiei, potrivit Ministerului Agriculturii de la Moscova. Această contribuție a atenuat impactul unei recolte naționale slabe, afectate de condițiile meteorologice nefavorabile din sudul Rusiei. Autoritățile pro-ruse din Luhansk anunță recolte record Leonid Pasechnik, liderul administrației instalate de Rusia în Luhansk, a declarat că recolta din acest an ar putea atinge un milion de tone. În 2024, condițiile climatice extreme – înghețuri de primăvară și secetă – au redus producția la jumătate. „Anul trecut am avut aceleași planuri, dar vremea ne-a învins. Acum, condițiile par mai favorabile”, a spus Pasechnik. Grâul din Luhansk, mai ieftin și pregătit pentru export La prețurile actuale de pe piață pentru grâul rusesc FOB (free on board), valoarea recoltei estimate de un milion de tone s-ar ridica la aproximativ 230 milioane de dolari. Moscova stimulează exporturile din aceste regiuni prin eliminarea taxelor pe grâu și subvenționarea fermierilor, cu un buget anual de 8 miliarde de ruble (echivalentul a 102 milioane de dolari). Ucraina acuză Rusia de „furt sistematic” Autoritățile de la Kiev consideră că recoltele din regiunile ocupate sunt „furate” de Moscova și cer sancționarea importatorilor acestor produse. Taras Vysotskiy, adjunctul ministrului Economiei din Ucraina, a declarat că Rusia ar fi transferat ilegal 15 milioane de tone de cereale ucrainene de la începutul invaziei în 2022. Situația teritorială: extinderea controlului rusesc în estul Ucrainei În prezent, Rusia controlează întreaga regiune Luhansk, peste 70% din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson, precum și fragmente din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk. Crimeea, anexată în 2014, face parte de asemenea din acest teritoriu extins asupra căruia Moscova își exercită influența economică și militară.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră