duminică 28 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Internațional

Dmitro Kuleba a ajuns la București pentru discuta cu premierul Ciucă și ministrul Bogdan Aurescu despre un ajutor militar. Bulgaria a refuzat

Kuleba cere ajutor militar României. Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, efectuează o vizită oficială la Bucureşti, unde se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă şi cu omologul său român, Bogdan Aurescu. Kuleba a fost primit la Palatul Victoria la ora 8,00 şi va avea o declaraţie de presă comună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, după ora 12,00. Kuleba cere ajutor militar României Vizita lui Kuleba la București vine după cea în Bulgaria care a refuzat să ofere ajutor militar Ucrainei. "Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri", a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Ministrul ucrainean a sosit luni seară în Bulgaria cu maşina, trecând prin România, într-o vizită care nu a fost anunţată public în prealabil. El a încercat la Sofia să convingă politicienii bulgari să livreze arme ţării sale, dar fără succes. Bulgaria este una dintre puţinele ţări membre ale NATO, alături de Ungaria, care refuză să ofere ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia. Guvernele de la Sofia şi Budapesta consideră că printr-un astfel de ajutor militar ar putea deveni părţi în conflict. Opoziţia faţă de orice ajutor militar pentru Ucraina vine în special din partea socialiştilor bulgari care fac parte din coaliţia de guvernare şi mai puţin din partea premierului Kiril Petkov, un om de afaceri format în SUA şi care a creat anul trecut împreună cu fratele său un nou partid cu mesaj anticorupţie, ce a obţinut un rezultat surprinzător de bun la a doua serie de alegeri anticipate din noiembrie şi a ajuns astfel şef al guvernului. Kuleba s-a întâlnit şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev, considerat un simpatizant al Rusiei. În declaraţiile date după întrevederea cu ministrul ucrainean, preşedintele bulgar s-a limitat să asigure că ţara sa va continua să ofere "sprijin total Ucrainei în funcţie de posibilităţile noastre", amintind că Bulgaria a primit peste 91.000 de refugiaţi ucraineni şi a oferit Ucrainei un ajutor umanitar în valoare de 1,5 milioane de euro. "Încă o dată, insistăm să se pună capăt cât mai repede acestui război fără sens între două popoare slave frăţeşti'", a mai spus preşedintele Radev, vorbind în faţa presei alături de Kuleba. Acesta din urmă a răspuns că sentimentele frăţeşti între ruşi şi ucraineni vor deveni istorie după agresiunea rusă. "După ce Rusia a atacat Ucraina, foarte puţini vor mai putea numi fraţi popoarele rus şi ucrainean, doar dacă nu vă referiţi la Cain şi Abel", i-a replicat Kuleba lui Radev, făcând trimitere la personajul biblic care şi-a ucis fratele.

Kuleba cere ajutor militar României (sursa: kavkazplus.com)
Costuri enorme de reconstrucție după război (sursa: globalcapital.com)
Internațional

Banca Mondială estimează pagubele fizice din Ucraina la aproximativ 60 de miliarde de dolari până acum

Costuri enorme de reconstrucție după război. Pagubele fizice aduse clădirilor și infrastructurii Ucrainei de invazia Rusiei au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de dolari și vor crește și mai mult pe măsură ce războiul continuă, a declarat joi președintele Băncii Mondiale, David Malpass. Malpass a declarat în cadrul unei conferințe a Băncii Mondiale privind nevoile de asistență financiară ale Ucrainei că estimarea timpurie a costurilor "restrânse" ale pagubelor nu include costurile economice în creștere ale războiului pentru Ucraina. Costuri enorme de reconstrucție după război "Desigur, războiul este încă în desfășurare, așa că aceste costuri sunt în creștere", a spus Malpass. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs virtual la conferință, a subliniat costuri mult mai mari și nevoi de finanțare. El le-a spus participanților că Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de invazia Rusiei în țara sa, potrivit Reuters. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "Și vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru a reconstrui toate acestea mai târziu", a spus Zelenski. El a declarat că comunitatea globală trebuie să excludă imediat Rusia din instituțiile financiare internaționale, inclusiv Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional și altele, și a spus că toate țările "trebuie să fie pregătite imediat să rupă toate relațiile cu Rusia". La conferința organizată în marja reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale au participat oficiali din domeniul finanțelor din mai multe țări, inclusiv secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, care a declarat anterior că Statele Unite își vor dubla angajamentul de ajutor direct nemilitar la 1 miliard de dolari. Zelenski cere ajutor Occidentului Zelenski a mai spus că a cerut țărilor care au impus sancțiuni și înghețarea activelor rusești să folosească acești bani pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei după război și pentru a plăti pentru pierderile suferite de alte țări. La o conferință de presă, Yellen a spus că Rusia ar trebui să suporte o parte din costurile de reconstrucție ale Ucrainei. "Este clar că costurile de reconstrucție, în cele din urmă, în Ucraina vor fi enorme", a spus Yellen. Așteptarea "ca Rusia, într-un fel sau altul, să ajute la furnizarea unei părți din ceea ce este necesar pentru ca Ucraina să construiască este un lucru pe care cred că ar trebui să îl urmărim"." Dar ea a avertizat că utilizarea rezervelor confiscate ale băncii centrale rusești în Statele Unite pentru a reconstrui Ucraina ar fi un "pas semnificativ" care ar necesita discuții și un acord cu partenerii internaționali. "Este unul la care ar trebui să vă gândiți cu atenție la consecințele acestuia", a spus Yellen. "Nu aș vrea să fac acest lucru cu ușurință". Premierul ucrainean Denys Shmyhal, care a participat personal la conferință, a declarat că PIB-ul Ucrainei ar putea scădea cu 30% până la 50%, pierderile directe și indirecte totalizând 560 de miliarde de dolari până în prezent. Acest total este de peste trei ori mai mare decât dimensiunea economiei Ucrainei, de 155,5 miliarde de dolari în 2020, potrivit datelor Băncii Mondiale. "Dacă nu oprim acest război împreună, pierderile vor crește dramatic", a declarat Shmyhal, adăugând că Ucraina va avea nevoie de un plan de reconstrucție similar Planului Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a ajutat la reconstrucția unei Europe devastate de război.

Peste 22.000 de morți la Mariupol (sursa: Reuters)
Internațional

Mormintele comune de lângă Mariupol sunt dovezi ale crimelor de război, spun oficialii ucraineni

Peste 22.000 de morți la Mariupol. Oficialii ucraineni spun că au identificat gropi comune în afara orașului Mariupol, ceea ce, spun ei, se adaugă la dovezile tot mai numeroase ale crimelor de război comise de Rusia împotriva civililor ucraineni. Peste 22.000 de morți la Mariupol Afirmația este susținută de fotografii colectate și analizate de compania americană de imagini prin satelit Maxar Technologies, care par să arate peste 200 de noi morminte într-un sit de la marginea nord-vestică a orașului Manhush, un oraș situat la aproximativ 19 kilometri (12 mile) la vest de Mariupol. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Se estimează că aproximativ 100.000 de persoane sunt în continuare blocate în Mariupol, care a fost supus unui bombardament constant de când a fost înconjurat de forțele ruse la 1 martie, potrivit oficialilor ucraineni. Oficialii ucraineni susțin că peste 22.000 de persoane din oraș au murit în timpul asaltului. Într-o postare de joi pe aplicația de mesagerie Telegram, Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, a declarat că camioane rusești au colectat cadavre din orașul-port, înainte de a le "arunca" în Manhush. "Aceasta este o dovadă directă a crimelor de război și a încercărilor de a le mușamaliza", a spus el. Un bilanț ferm al morților în urma săptămânilor de bombardamente intense asupra Mariupol nu este disponibil.

Rus amendat pentru pantofi galben-albaștri (sursa: theins.ru)
Internațional

Moscovit arestat și amendat pentru că purta pantofi sport în albastru și galben, culorile Ucrainei

Rus amendat pentru pantofi galben-albaștri. Un cetățean rus a fost arestat și, ulterior, amendat cu 10.000 de ruble pentru că ar fi fost "agitator" pro-ucrainean. Rus amendat pentru pantofi galben-albaștri Forțele de ordine au tras această concluzie pentru că bărbatul purta, la momentul arestării, pantofi sport în culorile albastru și galben, care se regăsesc și pe steagul ucrainean. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Potrivit avocatului cetățeanului rus, acesta din urmă se îndrepta spre un mall, pentru cumpărături, înainte de a fi reținut și escortat la secția de poliție, arată Insider.

Arhiepiscopul Ciprului: „Putin este întreg la minte?” Foto: Orthodox Times
Eveniment

Arhiepiscopul Ciprului: „Putin este întreg la minte?”. Capul bisericii ortodoxe din Cipru nu crede că Putin ar fi creștin

Arhiepiscopul Hrisostom al II-lea al Ciprului a criticat dur invadarea Ucrainei și s-a întrebat, retoric: „Putin este întreg la minte?”. Capul bisericii cipriote a fost un critic constant al lui Putin și un susținător al Ucrainei. În perioada pandemiei el a sprijinit ferm vaccinarea. „Putin este întreg la minte?” „Arhiepiscopul Hrisostom al Ciprului a subliniat că nu există nicio logică în ceea ce face președintele rus în Ucraina, menționând că acțiunile lui Vladimir Putin arată că nu este creștin. De asemenea, el s-a întrebat dacă președintele rus este sănătos la minte. Chestionat dacă un ierarh poate binecuvânta un război, el a explicat că poate binecuvânta un război defensiv. „Dacă Turcia ne declară război, eu voi fi primul care va pleca”, a spus arhiepiscopul”, relatează Orthodox Times. Arhiepiscopul s-a întrebat până unde poate merge Putin și dacă acesta ar fi capabil să folosească arma nucleară. „Pot înțelege un război defensiv, unul în care oamenii se ridică pentru a-și apăra țara (...) Acesta este exact opusul a ceea ce face Putin. Este pur și simplu de neconceput. Judecând acțiunile sale din ultimele luni, președintele rus cu siguranță nu se comportă ca un creștin, așa cum pretinde el”, a conchis arhiepiscopul, la un post de televiziune din Cipru. Rusia respinge armistițiul de Paște Rusia a respins propunerea secretarului general al Națiunilor Unite ( ONU ) António Guterres de a introduce o ”pauză umanitară de Paște” în Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de Reprezentantul Permanent al Ucrainei la ONU, Serhi Kislitsia, pe Twitter . ”Poziția Fuhrerului din Moscova a fost anunțată la Consiliul de Securitate”, a scris el, postând un videoclip cu discursul reprezentantului rus. Șeful Bisericii Ortodoxe a Ucrainei le-a cerut, miercuri, clerului și credincioșilor să renunțe la slujbele din noaptea de Înviere în zonele țării afectate de lupte, de teamă că bombardamentele rusești vor continua în perioada Paștelui Ortodox. Citește și: Scandal uriaș în Germania: cancelarul social-democrat Scholz a refuzat să livreze Ucrainei armament greu, deși industria îl oferea

Soluția pentru încheierea războiului (sursa: moderndiplomacy.eu)
Internațional

Războiul din Ucraina "se poate încheia prin discuții directe" între Putin și Zelenski, afirmă un oficial ucrainean

Soluția pentru încheierea războiului. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat joi că războiul din Ucraina "se poate încheia prin discuții directe" între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin. Mikhailo Podoliak, consilier al șefului biroului președintelui Ucrainei, a declarat că, deși discuțiile sunt posibile, așteaptă să evalueze modul în care ofensiva militară a Rusiei în estul țării progresează în zilele următoare. Soluția pentru încheierea războiului La acest lucru lucrează astăzi echipa de avocați, consultanți și grupul de negociere din partea ucraineană", a declarat el. "În consecință, sperăm că pozițiile președintelui Volodimir Zelenski vor fi extrem de puternice în aceste discuții", potrivit CNN. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Rusia și-a mutat forțele în regiunea Donbas din estul Ucrainei, în ceea ce atât Kievul, cât și Moscova au descris ca fiind o bătălie majoră pentru controlul estului Ucrainei. "Ei au suficiente resurse, suficiente rachete, din păcate continuă să ne bombardeze orașele. Au încă forță de muncă și echipamente pe care nu-i deranjează să le distrugă pe câmpurile noastre. Prin urmare, haideți să mai așteptăm o vreme, iar apoi vom putea judeca pozițiile părților, în primul rând a președintelui Ucrainei, la viitoarele întâlniri bilaterale", a spus Podoliak. Podoliak a adăugat că, în opinia sa, va deveni mai clar cum ar putea evolua situația în următoarea săptămână sau săptămână și jumătate

Podul care leagă Crimeea de Rusia ar putea fi distrus (sursa: dw.com)
Internațional

Ucraina ia în calcul să distrugă podul din strâmtoarea Kerch atunci când se ivește ocazia

Podul care leagă Crimeea de Rusia ar putea fi distrus. Secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Oleksiy Danilov, nu exclude o lovitură ucraineană care să vizeze podul din strâmtoarea Kerch, care leagă peninsula Crimeea ocupată de Rusia continentală. Podul care leagă Crimeea de Rusia ar putea fi distrus "Dacă am fi avut capacitatea de a o face, am fi făcut-o deja. Dacă va exista o oportunitate în acest sens, o vom face cu siguranță", a declarat Danilov. Întrebat dacă are încredere în garanțiile de securitate ale Ucrainei, Danilov a spus că "există trei componente care garantează securitatea noastră. Prima este reprezentată de cetățenii noștri conștienți. A doua este armata noastră, întregul sector de securitate și apărare. A treia este armamentul nostru. Acestea sunt cele trei componente în care am încredere", potrivit Ukrinform. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În rest, a spus el, "toate aceste promisiuni pe care ni le oferă oamenii aflați la putere (nu durează mult - n.r.): se schimbă administrația și apoi spun: "Nu am semnat asta, a fost un alt președinte". În plus, fiecare națiune (garant al securității - n.r.) le interpretează apoi în felul său", a spus secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare. Danilov a spus că el crede în armele ucrainene care au dovedit pe câmpul de luptă că sunt printre cele mai bune din lume. "Mulți au fost întristați când am eliminat Moskva (crucișătorul emblematic al Flotei Mării Negre) folosind rachetele noastre ucrainene".

Ucraina este, de asemenea, și un foarte mare producător de cereale. De aceea, un alt efect imediat al războiului a fost creșterea bruscă a prețurilor la grâu și porumb - Foto: Rawpixel
Eveniment

Banca Mondială are previziuni sumbre. "Creștere uriașă" a prețurilor la alimente din cauza "catastrofei umanitare" din Ucraina

Banca Mondială are previziuni sumbre. Președintele instituției avertizează că lumea se confruntă cu o „catastrofă umană” din cauza unei crize alimentare apărute în urma invaziei Ucrainei de către Rusia. În plus, ar putea exista o creştere „uriaşă” de 37% a preţurilor la alimente, care i-ar afecta cel mai mult pe cei foarte săraci. David Malpass (foto), președintele Băncii Mondiale a spus într-un interviu acordat postului britanic BBC, că aprecierile record ale preţurilor alimentelor împing sute de milioane de oameni în sărăcie şi reprezintă o provocare politică pentru guverne, care nu pot face nimic în privinţa asta. „Este o catastrofă umană, adică nutriția scade. Dar apoi devine și o provocare politică pentru guvernele care nu pot face nimic în privința asta. Nu au provocat-o (catastrofa – n.r.) și văd prețurile crescând”, a spus el. Banca Mondială are previziuni sumbre: creștere de 37% a prețurilor la alimente Banca Mondială spune că anul acesta s-ar putea înregistra o creștere „uriașă” de 37% a prețurilor la alimente, iar efectele cele mai mari vor fi resimțite, în primul rând, de către cei săraci care „vor mânca mai puțin și vor avea mai puțini bani pentru alte cheltuieli importante, cum ar fi școala. De aceea această criză este nedreaptă. Îi lovește cel mai tare pe cei mai săraci. Așa a fost valabil și în cazul pandemiei de Covid", a explicat Malpass. Președintele Băncii Mondiale (BM) spună că așteptatele creșteri ale prețurilor sunt ample și profunde și „afectează alimentele de toate felurile de la uleiuri și până la cerealele”. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state David Malpass spune că este suficientă hrană pentru a hrăni pe toată lumea, stocurile globale fiind la niveluri istorice, însă va trebui să existe un proces de partajare sau de vânzare pentru a duce hrana acolo unde este nevoie. Președintele BM spune însă că subvenționarea producției sau plafonarea prețurilor la produsele agricole nu va fi o soluție eficientă. În schimb, el susține că accentul ar trebui să se pună pe creșterea livrărilor de îngrășăminte și alimente în întreaga lume, și pe asistență direcționată către tările sărace. Economiile emergente vor avea mari probleme dacă nu li se restructurează datoriile David Malpass avertizează că, de fapt, trecem printr-o „criză în cadrul unei alte crize”, care decurge de o incapacitate a țărilor în curs de dezvoltare de a-și achita datoriile din cauza pandemiei, care vine pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie. „Aceasta este o perspectivă foarte reală. Se întâmplă în unele țări, nu știm cât de departe va ajunge. Până la 60% dintre cele mai sărace țări în acest moment sunt fie în dificultate, fie cu risc mare de îndatorare”, a explicat el. „Trebuie să ne îngrijoreze o criză a datoriilor. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să acționăm din pentru a reduce povara pentru țările care au datorii nesustenabile. Cu cât se amână mai mult asta, cu atât va fi mai rău”, a adăugat David Malpass. Recunoașterea de către președintele Băncii Mondiale ca existenței unei probleme reale a datoriilor țărilor în curs de dezvoltare este foarte foarte importantă. Combinația dintre datorii masive din cauza pandemiei cu rate ale dobânzilor în creștere și prețuri în creștere este cu una cu adevărat toxică pentru orice economie. Principalii creditori nu prea vor să se așeze la masă pentru a discuta restructurarea datoriilor La reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale țările bogate au încercat să dea asigurări clare economiilor emergente că nu vor trebui să se îngrijoreze cu privire la împrumuturi existente și că vor putea angaja cheltuieli să ducă la oprirea pandemiei. Acum, însă, economiile emergente se întreabă dacă aceste datorii record vor fi anulate. Deja, la nivel global se fac încercări pentru organizarea un așa numit „jubileu al datoriilor din pandemie” la care să fie prezenți principalii creditori. Însă, până acum, este doar tăcere din partea creditorilor din țările bogate. În plus, bancherii cărora li se datorează aceste sume nu sunt doar din Occident. Chinei, de exemplu, i se datorează la fel de mulți bani ca tuturor creditorilor occidentali la un loc (așa numitul Grup de la Paris). Cum va răspunde China la solicitările de clemență privind rambursarea împrumuturilor? David Malpass spune că „are reguli diferite, cum ar fi clauzele de confidențialitate în contracte care fac foarte dificilă restructurarea acestor datorii” Războiul din Ucraina a provocat șocuri pe piețele de cereale Și nu numai Banca Mondială are previziuni sumbre. La începutul acestei luni, Organizația Națiunilor Unite a declarat că războiul din Ucraina a dus la un „salt uriaș” al prețurilor la alimente, acestea atingând valori-record în luna martie. Războiul a întrerupt, de exemplu, livrările de ulei de floarea soarelui din Ucraina, care este cel mai mare exportator al acestui produs la nivel global. Ucraina este, de asemenea, și un foarte mare producător de cereale. De aceea, un alt efect imediat al războiului a fost creșterea bruscă a prețurilor la grâu și porumb. ONU a spus că „războiul din regiunea Mării Negre a răspândit efectiv șocuri pe piețele pentru cereale de bază și uleiuri vegetale”. Indicele ONU al prețurilor la alimente, care urmărește cele mai comercializate mărfuri alimentare din lume - măsoară prețurile medii la cereale, ulei vegetal, lactate, carne și zahăr. Potrivit acestui indice, prețurile la alimente la nivel global sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 60 de ani, după ce au înregistrat o creștere cu aproape 13% în luna martie, după un alt record în februarie. Potrivit indicelui ONU, prețurile mărfurilor alimentare erau deja la cele mai ridicate valori din ultimii 10 ani, chiar înainte de războiul în Ucraina, în special din cauza problemelor legate de recolta globală.

Cancelarul Scholz a refuzat să livreze Ucrainei armament greu Foto: Facebook
Eveniment

Scandal uriaș în Germania: cancelarul social-democrat Scholz a refuzat să livreze Ucrainei armament greu, deși industria îl oferea

Cancelarul social-democrat Scholz a refuzat să livreze Ucrainei armament greu, deși industria le putea oferi, scrie tabloidul Der Bild. Cancelarul Scholz a refuzat să livreze Ucrainei armament greu Potrivit acestui tabloid, Scholz a tăiat echipamentele grele solicitate de Ucraina de pe o listă de 48 de pagini cu oferta industriei germane. Lista s-a redus astfel la doar 24 de pagini. BREAKING:Bild has revealed that Scholz lied in yesterday’s press conference after his phone call with Biden.Scholz has removed all heavy weapons from the list of weapons (tanks, IFVs & artillery).Ukraine asked Germany for these weapons on April 16.Big scandal brewing. pic.twitter.com/WyDW5SjMiy— Visegrád 24 (@visegrad24) April 20, 2022 De pe listă ar fi fost tăiate: tancul Leopard 2tancurile ușoare Marder și Pumatransportoare blindatesisteme de artilerie auto-propulsată PzH 2000 Aceste sisteme de arme corespund unei liste de „cerințe” a Ministerului ucrainean al Apărării, listă pe care „Bild” o deține. Valoarea totală a echipamentelor oferite de industria germană a scăzut astfel la aproape 307 milioane de euro, după numeroasele corecturi ale guvernului de la Berlin. Sondajele din Germania arată că circa 55% din populație dorește ca această țară să ofere Ucrainei armament greu. Circa 9% sunt indeciși, iar restul se opun. Un sondaj publicat de Der Spiegel, acum câteva zile, arăta că 65% dintre germani considerau că Scholz este un lider slab. The German government's reluctance to send heavy weapons to #Ukraine is not only dividing members of the ruling coalition, but it's also affecting chancellor @OlafScholz's imageNew poll:?65% believe Scholz is a weak leader?25% say he's a strong chancellor?10% undecided pic.twitter.com/PgL2I4w3QB— Thomas Sparrow (@Thomas_Sparrow) April 21, 2022 Scholz pasează răspunderea la est-europeni Până acum, Germania a furnizat Ucrainei armament defensiv uşor şi, în pofida presiunilor unor politicieni, a evitat să furnizeze tancuri şi alte vehicule blindate. Olaf Scholz a subliniat că nu doar el a luat o astfel de hotărâre. „Observaţi ce fac şi aliaţii noştri apropiaţi, au ajuns la aceleaşi concluzii”, a argumentat Olaf Scholz, citat de cotidianul Financial Times. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Oficiali ucraineni, dar şi unii politicieni germani, inclusiv din formaţiunile aflate la guvernare, au pledat pentru oferirea de armament greu Ucrainei, dar Guvernul Olaf Scholz nu a dat curs solicitărilor. De altfel, cancelarul a subliniat marţi că Germania va susţine alte state NATO, din estul Europei, să furnizeze Ucrainei sisteme militare de fabricaţie rusă. „Nu este nicio coincidenţă că toţi partenerii Germaniei au ajuns la aceeaşi concluzie; este logic să transferăm sisteme pe care le au partenerii NATO din estul Europei”, a insistat Olaf Scholz.

Realitate alternativă la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia va încheia războiul după eliminarea amenințărilor cauzate de colonizarea Ucrainei de către NATO, spune un oficial rus

Realitate alternativă la Kremlin. Operațiunea militară specială a Rusiei se va încheia după ce vor fi eliminate amenințările legate de colonizarea Ucrainei de către NATO, a declarat șeful celui de-al doilea departament CSI al Ministerului rus de Externe, Alexey Polishchuk, într-un interviu acordat TASS. Realitate alternativă la Kremlin "Operațiunea militară specială se va încheia odată ce sarcinile sale vor fi îndeplinite. Printre acestea se numără protecția populației pașnice din Donbas, demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, precum și eliminarea amenințărilor la adresa Rusiei care provin de pe teritoriul ucrainean din cauza colonizării sale de către membrii NATO", a spus diplomatul. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Operațiunea specială se desfășoară conform planului, a adăugat el. "Toate obiectivele sale vor fi atinse", a subliniat Polishchuk. Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat la 24 februarie, într-o alocuțiune televizată, că, la cererea șefilor republicilor din Donbas, a luat decizia de a desfășura o "operațiune militară specială". Liderul rus a subliniat că Moscova nu intenționează să ocupe teritorii ucrainene și că obiectivul este demilitarizarea și denazificarea țării, numai că realitatea este cu totul alta. Ramzan Kadîrov a declarat că noua strategie a Rusiei este de a cucerii Donbasul, apoi vor relua atacurile pentru a cuceri Kievul și în final restul orașelor ucrainene.

Timp de respiro pentru luptătorii din combinatului Azovstal (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a anulat ordinul de asalt asupra ultimei baricade ucrainene din Mariupol, dar menține blocada

Timp de respiro pentru luptătorii din combinatului Azovstal. Preşedintele rus Vladimir Putin a anulat joi ordinul de luare cu asalt a combinatului Azovstal din Mariupol, unde sunt baricadaţi 2.00 de militari ucraineni, pentru a salva vieţi, însă va fi menţinută blocada asupra zonei industriale, transmite EFE. Timp de respiro pentru luptătorii din combinatului Azovstal 'Consider nepotrivit asaltul propus asupra zonei industriale. Ordon anularea lui', i-a spus Putin ministrul apărării, Serghei Şoigu, într-o reuniune transmisă de televiziunea publică Rossia 24, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Maiorul Serghei Volina, care a preluat rolul de purtător de cuvânt pentru unitatea sa, spune că în fabrica de oțel condițiile sunt groaznice însă a insistat că moralul rămâne ridicat. „Bună. Referitor la întrebările pe care mi le-ai trimis...”, spune acesta într-un mesaj video trimis către Sky News, „luptătorii care protejează Mariupol continuă să lupte cu moralul sus”. „În mod clar sunt mulți morți și răniți”, a continuat militarul. „Mai mult de 500 de luptători au nevoie de ajutor medical, ceea ce e imposibil de obținut aici. Este un adăpost subteran, așa că oamenii putrezesc. Însă încă acționăm și continuăm să protejăm oamenii”.

Patru autobuze cu civili au fugit din Mariupol (sursa: Pexels)
Internațional

Patru autobuze au reușit să plece din Mariupol prin coridorul de evacuare, afirmă vicepremierul ucrainean

Patru autobuze cu civili au fugit din Mariupol. Patru autobuze de evacuare a civililor au reuşit să părăsească portul ucrainean Mariupol, a anunţat joi viceprim-ministrul ucrainean Irina Vereşciuk, informează France Presse. Evacuările, care urmează să continue joi, intervin în momentul în care acest port strategic de la Marea Azov pare pe punctul de a cădea în mâinile Rusiei după aproape două luni de asediu. Patru autobuze cu civili au fugit din Mariupol Ultimii luptători ucraineni rămaşi, adăpostiţi în combinatul siderurgic Azovstal, refuză să se predea, cerând comunităţii internaţionale "garanţii de securitate" pentru a se retrage, potrivit CNN. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Câteva sute de civili, lipsiţi de hrană şi apă, s-au adăpostit acolo împreună cu batalionul 36 al armatei ucrainene şi batalionul Azov, ultimele două unităţi de luptă din Mariupol, potrivit autorităţilor ucrainene. Moscova, care a lansat mai multe ultimatumuri luptătorilor ucraineni, este hotărâtă să cucerească acest port care să-i permită să se conecteze total cu Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, şi republicile separatiste proruse din Donbas, adaugă AFP.

Ultimul strigăt de ajutor din Mariupol (sursa: Twitter/@razomforukraine)
Internațional

Comandantul de la Mariupol face un "ultim" apel pentru ajutor

Ultimul strigăt de ajutor din Mariupol. Un comandant al pușcașilor marini ucraineni din Mariupol a făcut ceea ce a descris ca fiind "ultima adresă către lume" a trupelor sale, care încearcă să reziste forțelor rusești copleșitoare din oraș. Acestea erau depășite numeric și nu mai aveau provizii, a declarat maiorul Serhiy Volyna. Termenul limită impus de Rusia pentru capitularea forțelor ucrainene a trecut fără ca trupele să dea semne că s-ar fi conformat. Ultimii supraviețuitori se adăpostesc în uriașa uzină siderurgică Azovstal din oraș, se pare că împreună cu 1.000 de civili. Ultimul strigăt de ajutor din Mariupol Kievul a declarat că a existat un acord provizoriu pentru salvarea unor civili din oraș. Primarul orașului, Vadym Boichenko, a declarat la televiziunea națională că Ucraina spera să trimită miercuri 90 de autobuze pentru a evacua aproximativ 6.000 de persoane. El a spus că aproximativ 100.000 de persoane sunt blocate în Mariupol, potrivit BBC. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Cu toate acestea, guvernatorul regional Pavlo Kyrylenko a declarat ulterior că mai puține autobuze decât cele planificate au reușit să ajungă la civilii blocați și nu mulți au fost evacuați. https://twitter.com/razomforukraine/status/1516573099969466376 "Oamenii s-au adunat, desigur, la punctele de întâlnire convenite, dar puțini dintre ei au urcat în autobuze", a declarat el pentru agenția de presă Reuters, fără a oferi cifre specifice. Combinatul Azovstal - ultimul bastion de rezistență din Mariupol Combinatul siderurgic Azovstal - o uzină masivă de 10 km pătrați, situată în sud-estul orașului - a devenit ultimul centru al rezistenței ucrainene din Mariupol. Nu este clar câte trupe ucrainene au mai rămas în oraș, dar într-un mesaj video trimis la BBC, maiorul Volyna, a declarat că aproximativ 500 de soldați răniți sunt îngrijiți la uzina siderurgică. Maiorul Volyna, care conduce batalionul 36 de pușcași marini, a declarat că trupele sale au rămas fără provizii și că videoclipul a marcat "ultima noastră adresă către lume". S-ar putea să fie ultima noastră dintotdeauna". El a spus că forțele rusești le depășesc numeric pe ale sale de "zeci de ori" și că, în timp ce moralul ucrainenilor rămâne ridicat, forțele Moscovei "prevalează în aer, în artilerie, în trupele de la sol și în mașini și tancuri". Pe măsură ce forțele rusești au avansat încet în inima orașului Mariupol, vastul complex Azovstal a devenit casa a mii de soldați ucraineni, inclusiv a luptătorilor din batalionul Azov - o unitate controversată a gărzii naționale cu legături cu extrema dreaptă. Situl este o masă de tuneluri și ateliere și oferă un avantaj natural apărătorilor. Rusia a bombardat fabrica cu artilerie și raiduri aeriene, iar Moscova a emis două cereri pentru ca trupele să se predea. Un consilier al președintelui Volodimir Zelenski a declarat că Rusia îi vizează pe apărători cu "bunker busters" - bombe colosale concepute pentru a penetra blindajele groase și a ucide țintele din subteran.

Rușii vor să pună mâna pe Mariupol în Joia Mare (sursa: The Moscow Times)
Internațional

Ramzan Kadîrov dă asigurări că Rusia va controla joi oțelăria Azovstal - ultimul bastion de rezistență din Mariupol

Rușii vor să pună mâna pe Mariupol în Joia Mare. Liderul cecen Ramzan Kadîrov a promis că combinatul siderurgic Azovstal din oraşul asediat Mariupol, în estul Ucrainei, va fi sub control rusesc în cursul zilei de joi, informează DPA. "Astăzi, înainte sau după prânz, Azovstal va fi complet sub controlul forţelor armate ruse", a declarat Kadîrov, ale cărui unităţi luptă în Ucraina, joi dimineaţă devreme pe canalul Telegram. Rușii vor să pună mâna pe Mariupol în Joia Mare Kadîrov a mai spus că luptătorii ucraineni care au rămas în combinat încă au posibilitatea de a se preda dimineaţa. Dacă ar face acest lucru, el este sigur că conducerea rusă va lua "decizia corectă", potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Potrivit informaţiilor ruse, în jur de 2.500 de luptători ucraineni şi mercenari străini sunt încă la Azovstal. Potrivit rapoartelor ucrainene, aproximativ 1.000 de civili s-ar adăposti acolo. Miercuri dimineaţă, comandantul puşcaşilor marini rămaşi a cerut ca luptătorii săi să fie evacuaţi - inclusiv 500 răniţi - într-o terţă ţară. Miercuri seară, în cadrul discuţiilor cu Rusia, doi reprezentanţi ai delegaţiei ucrainene s-au declarat gata să vină la Mariupol să negocieze evacuarea militanţilor şi a civililor din combinatul siderurgic.

Turcia acuză NATO (sursa: Facebook/Mevlüt Çavuşoğlu)
Internațional

Turcia acuză faptul că există țări NATO care doresc un război de durată în Ucraina

Turcia acuză NATO. Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a acuzat miercuri că ţări membre NATO doresc un război de durată în Ucraina pentru a slăbi Moscova, informează AFP. "Există ţări din NATO care doresc ca războiul să continue", a apreciat şeful diplomaţiei turce. Turcia acuză NATO "Obiectivul lor este slăbirea Rusiei", a adăugat Cavusoglu, în timp ce negocierile ruso-ucrainene, care ar fi trebuit să continue online de la ultima întâlnire faţă în faţă de la Istanbul la sfârşitul lunii martie, par să se fi blocat, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că ucrainenii "nu încetează să revină asupra a ceea ce s-a căzut de acord". Membră NATO şi aliat al Ucrainei, ţară căreia i-a livrat drone de luptă, Turcia încearcă încă de la începutul conflictului din Ucraina să medieze între Moscova şi Kiev. Turcia a găzduit de două ori negocieri directe între cele două părţi: pe 10 martie la nivel ministerial în Antalya şi pe 29 martie la Istanbul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră