vineri 24 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2403 articole
Internațional

Tot mai mulți oamenii de la KremlinuluiTot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului sunt alarmați de evoluția războiului lui Putin din Ucraina

Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului au început tot mai mult să se teamă că invazia a fost o greșeală catastrofală – dar spun că președintele rus nu va ceda și că nu este în pericol de a pierde puterea, anunță Bloomberg într-o amplă analiză. La aproape opt săptămâni după ce Vladimir Putin și-a trimis trupele în Ucraina, pierderile militare în creștere și izolarea internațională fără precedent cu care se confruntă Rusia, îi fac pe pe din ce în ce mai mulți dintre apropiații cercului puterii de la Kremlin să fie alarmați și să se întrebe dacă decizia de a intra în acest război nu a fost una greșită Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului sunt alarmați Numărul criticilor de la vârful puterii sunt destul de puțini, însă este vorba despre înalți funcționari de stat. Bloomberg vorbește despre zece astfel de persoane care cunosc foarte bine situația, care au vorbit sub protecția anonimatului de teama unor represalii. Toți au declarat că nu văd nicio șansă ca președintele rus să-și schimbe politica din ultimele luni și că nu văd vreo posibilitate ca Putin să întâmpine probleme interne care să ducă la schimbarea acestuia. Conform surselor, Vladimir Putin a început să ia decizii, aproape exclusiv, într-un cerc restrâns din care fac parte doar consilieri cu o viziune dură, apropiată de cea a liderului de la Moscova. Mai mult, a respins, de mai multe ori, încercările altor oficiali de a-l avertiza asupra costurilor economice și politice foarte mari pe care începe să le implice războiul din Ucraina. Mai mult, unele dintre sursele anonime citate au spus că este din ce în ce mai plauzibilă teama exprimată de oficialii serviciilor de informații americane că Putin ar putea recurge la o utilizare limitată a armelor nucleare dacă se va confrunta cu un eșec în campania din Ucraina pe care el o consideră ca fiind o misiunea istorică. Stabilitate economică suprarealistă după sancțiunile Occidentului Cu siguranță, mare parte din elita Rusiei sprijină pentru războiul lui Putin, tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului îmbrățișând atât în public, cât și în privat, narațiunea Kremlinului conform căreia conflictul cu Occidentul este inevitabil și că economia se va adapta la sancțiunile radicale impuse de SUA și aliații săi. Și la nivelul populației sprijinul pentru politica lui Putin rămâne unul consistent, deoarece șocul inițial și perturbarea sancțiunilor au făcut loc unui fel de stabilitate suprarealistă în Rusia. Totuși, din ce în ce mai mulți oameni din interior au ajuns să creadă că angajamentul „țarului de la Kremlin” de a continua invazia va condamna Rusia la ani de izolare și tensiuni sporite care îi vor lăsa economia paralizată, securitatea compromisă și influența sa globală distrusă. Reacția Occidentului i-a surprins pe mulți de la Kremlin Câțiva oligarhi au făcut deja declarații voalate care au pus la îndoială strategia Kremlinului, însă mulți oameni puternici din sistem se tem de represiunea din ce în ce mai mare împotriva disidenței față de linia Moscovei. Mulți actori importanți de la Kremlin au fost surprinși de viteza și amploarea răspunsului din partea SUA și a aliaților săi, cu sancțiuni care îngheață jumătate din rezervele de 640 de miliarde de dolari ale băncii centrale a Rusiei. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state În plus, companiile străine care au renunțat la zeci de ani de investiții pentru a închide operațiunile aproape peste noapte, dar și extinderea sprijinul militar acordat Kievului au completat acest tablou care a șocat efectiv mulți oameni de decizie din jurul lui Putin. Potrivit unor persoane familiare cu situația, mai mulți înalți oficiali de la Moscova au încercat de mai multe ori să-i explice președintelui rus că impactul economic al sancțiunilor va fi devastator și că va șterge cele două decenii de creștere și standarde de viață mai ridicate pe care Putin le-a oferit în timpul guvernării sale. Putin este încrezător că populația îl susține Putin a respins însă avertismentele, spunând că, în timp ce Rusia va plăti un cost uriaș, Occidentul nu i-a lăsat altă alternativă decât să poarte război, au spus sursele citate. Public, Putin spune că „blitzkrieg-ul economic” a eșuat și economia se va adapta. „Președintele rămâne încrezător că populația îl susține, că rușii sunt pregătiți să îndure ani de sacrificii pentru viziunea sa despre măreția națională”, au spus sursele citate. Cu ajutorul unui control dur, rubla și-a recuperat „pe hârtie” majoritatea pierderilor inițiale și, în timp ce inflația a crescut, perturbările economice rămân relativ limitate până acum. Putin este hotărât să continue lupta, chiar dacă Kremlinul a trebuit să-și reducă ambițiile de la o preluare rapidă și radicală a unei mari părți a Ucrainei, la o luptă obositoare pentru Donbas. Conform acelorași surse, dacă Rusia s-ar mulțumi cu mai puțin țara ar rămâne fără speranță și va fi vulnerabilă și slabă în fața amenințării percepute ca venind din partea SUA și a aliaților săi. Cercul decizional al lui Putin, din ce în ce mai restrâns Potrivit informațiilor primite de două persoane din cercul puterii de la Moscova care au ținut să rămână anonime, citate de Bloomberg, în săptămânile de după începutul invaziei, contactele și cercul de consilieri al lui Putin s-a restrâns și mai mult față de grupul și așa scăzut de persoane cu o viziune dură pe care l-a consultat în mod regulat înainte de conflict. Decizia de invadare ar fi fost luată de Putin și de câțiva consilieri apropiați care i-ar fi cuprins pe ministrul Apărării Serghei Șoigu, șeful Statului Major General Valery Gerasimov și Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei. Contactat de Bloomberg, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns solicitării de a comenta pe acest subiect. Pericolul folosirii armelor nucleare în Ucraina, din ce în ce mai mare Întrebat în mod repetat, într-un interviu acordat marți, dacă Rusia ar putea folosi arme nucleare în Ucraina, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, nu a dat un răspuns direct. Mai mult, criticii nu văd niciun semn că Putin este pregătit să ia în considerare întreruperea invaziei, având în vedere pierderile, sau să facă concesiile serioase necesare pentru a ajunge la o încetare a focului. Având în vedere dominația sa totală asupra sistemului politic din Rusia, putem spune fără a greși că viziunile alternative prind rădăcini doar în privat. Conform informațiilor obținute de Bloomberg din interior calculele greșite ale Kremlinului din primele zile ale ofensivei au fost determinate de informațiile limitate la care au avut acces ceea ce i-a determinat să parieze pe un sprijin mai larg în rândul trupelor și oficialilor ucraineni, precum și pe un progres militar mai rapid În plus, Vladimir Putin l-a subestimat și pe Volodimir Zelenski, percepându-l inițial ca fiind un lider slab. Roman Abramovici l-a sfătuit pe Putin să nu îl desconsidere pe Zelenski De exemplu, mai multe persoane care au asistat la discuții spun că Roman Abramovici, miliardarul care a ajutat în negocierile eșuate de pace de până acum, a fost nevoit să facă eforturi mari pentru a-l convinge pe Putin că președintele ucrainean, un fost actor de comedie, nu va fugi din țară odată ce va începe invazia. Miliardarul Roman Abramovici a fost implicat în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina - Foto: Wikimedia Commons Potrivit lui Andrei Soldatov, expert în serviciile de securitate ruse, în interiorul Serviciului Federal de Securitate - FSB (succesorul vechiului KGB), frustrarea față de eșecul invaziei de până acum este în creștere. Surse din interior au declarat pentru Bloomberg că mulți din cadrul FSB se așteptau ca luptele să nu dureze mai mult de câteva săptămâni. Doar un singur înalt oficial s-a rupt până acum într-un mod public de Kremlin din cauza invaziei. Este vorba despre Anatoly Chubais, arhitectul nepopular al privatizărilor din Rusia anilor 1990. El a părăsit efectiv țara, iar Vladimir Putin l-a îndepărtat din funcție. Ești din conducere și părăsești Rusia, ești trădător Potrivit surselor din interior, altora care au încercat să demisioneze – inclusiv șefa băncii centrale, Elvira Nabiullina – li s-a spus că trebuie să rămână pentru a ajuta la gestionarea efectelor economice. Aceleași surse au declarat că, mai mult, unii oficiali de rang inferior au cerut chiar să fie transferați la locuri de muncă care nu au legătură cu elaborarea politicilor. Pe cei care au plecat din Rusia, înalt-oficialii de la Kremlin i-a calificat, pur și simplu, drept „trădători”. Printre oligarhii care și-au văzut iahturile, proprietățile și alte bunuri confiscate în temeiul sancțiunilor impuse de SUA și aliații săi, există câțiva care au criticat războiul - deși fără a-l menționa pe Vladimir Putin. Oleg Deripaska este primul oligarh care a spus că războiul din Ucraina este o nebunie - Foto: Flickr Oleg Deripaska , supranumit și „magnatul metalelor”, a spus la sfârșitul lunii martie că războiul este pur și simplu o„nebunie”. El a susținut că s-ar fi putut încheia „cu trei săptămâni în urmă printr-o negociere rezonabilă”. Deripaska a avertizat însă că luptele ar putea continua „încă câțiva ani”. Unii membrii din elita moscovită au susținut chiar o linie și mai dură. După ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apărat o prezentatoare de televiziune proeminentă care a părăsit țara în zilele de după invazie, liderul cecen Ramzan Kadyrov - ale cărui trupe luptă în Ucraina - l-a acuzat pe Peskov de lipsă de patriotism. „Putin și-a construit regimul în principal pe sprijinul populației, ceea ce i-a oferit mijloacele necesare de a controla elita”, a declarat pentru Bloomberg consultantul politic al R.Politik, Tatiana Stanovaya. „Nu există loc pentru dezacord sau pentru alte discuții. Toată lumea trebuie doar să se descurce și să pună în aplicare ordinele președintelui și, atâta timp cât Putin ține situația sub control, oamenii îl vor urma fără ezitare”, a încheiat Stanovaya.

Tot mai mulți oamenii din interiorul Kremlinului sunt alarmați de evoluția războiului lui Putin din Ucraina - FOTO: Wikimedia Commons
Coridor umanitar convenit la Mariupol (sursa: columbian.com)
Internațional

Coridor umanitar convenit la Mariupol

Coridor umanitar convenit la Mariupol. Ucraina speră să evacueze miercuri 6.000 de femei, copii și bătrâni din orașul asediat Mariupol, în cazul în care un acord preliminar cu Rusia se va menține, a declarat primarul orașului. Primarul Vadym Boichenko, care a părăsit Mariupol, a declarat că 90 de autobuze așteptau să se îndrepte spre orașul-port din sudul devastat. El a avertizat că acordul este încă doar un aranjament preliminar și că aproximativ 100.000 de civili au rămas acolo. Coridor umanitar convenit la Mariupol Dacă înțelegerea se va menține, va fi primul acord la care se ajunge de la 5 martie privind crearea unui coridor sigur pentru ca civilii să fugă din Mariupol către alte orașe ucrainene. Cu toate acestea, acel acord s-a prăbușit rapid, iar mulți locuitori sunt blocați acolo de săptămâni întregi, fără energie electrică, apă curentă și alte provizii. "Intenționăm să trimitem autobuze la Mariupol, dar deocamdată este doar un acord preliminar", a declarat Boichenko la televiziunea națională, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii El a spus că zeci de mii de oameni au fost uciși în orașul de la Marea Azov, care a fost în mare parte distrus de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie. "Având în vedere situația umanitară catastrofală din Mariupol, aici ne vom concentra eforturile astăzi", a scris vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk pe Facebook, adăugând că persoanele care doresc să părăsească Mariupol ar trebui să se adune în oraș la ora 14.00. "Având în vedere situația foarte dificilă din punct de vedere al securității, este posibil să apară schimbări în timpul acțiunii coridorului", a precizat ea.

Grecia a confiscat un petrolier rusesc (sursa: marinelink.com)
Internațional

Grecia a confiscat un petrolier rusesc

Grecia a confiscat un petrolier rusesc. Grecia a confiscat un petrolier rusesc în largul insulei Evia, a anunțat marți paza de coastă elenă, ca parte a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană Moscovei din cauza invaziei acesteia în Ucraina. La începutul acestei luni, UE a interzis accesul navelor sub pavilion rusesc în porturile blocului celor 27 de state membre, cu unele excepții, în timp ce a adoptat noi sancțiuni radicale împotriva Rusiei pentru ceea ce Kremlinul descrie ca fiind o "operațiune militară specială". Grecia a confiscat un petrolier rusesc Nava Pegas, cu un tonaj de 115.500 de tone mort, sub pavilion rusesc, cu 19 membri ai echipajului rus la bord, a fost capturată în apropiere de Karystos, pe coasta sudică a insulei Evia, situată chiar în largul Greciei continentale, în apropiere de Atena, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Ambasada Rusiei la Atena, capitala Greciei, a declarat pe Twitter că analizează cazul și că este în contact cu autoritățile elene. "A fost confiscat ca parte a sancțiunilor UE", a declarat un oficial al Ministerului grec al Transporturilor Maritime. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american a declarat că Statele Unite au salutat eforturile Greciei de a pune în aplicare sancțiunile "inițiate ca răspuns la invazia brutală și neprovocată a Rusiei în Ucraina". "Suntem la curent cu rapoartele potrivit cărora petrolierul este încărcat cu țiței iranian", a adăugat purtătorul de cuvânt, fără a lua poziție cu privire la veridicitatea acestor rapoarte. Un oficial al pazei de coastă grecești a declarat că încărcătura de petrol a navei nu a fost confiscată. Nu a fost clar cine a fost navlositorul încărcăturii, dar nava era administrată de Transmorflot, cu sediul în Rusia.

Putin este responsabil pentru instabilitatea alimentară (sursa: Twitter/@EbrahimHashem)
Internațional

Putin este responsabil pentru instabilitatea alimentară

Putin este responsabil pentru instabilitatea alimentară. Războiul Rusiei din Ucraina este de vină pentru exacerbarea insecurității alimentare "deja grave" la nivel mondial, șocurile de preț și de aprovizionare adăugându-se la presiunile inflaționiste globale, a declarat marți secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen. Chiar și înainte de război, peste 800 de milioane de persoane - sau 10% din populația mondială - sufereau de insecuritate alimentară cronică, a declarat Yellen, iar estimările au arătat că numai creșterea prețurilor la alimente ar putea împinge în sărăcie cel puțin 10 milioane de persoane în plus. Putin este responsabil pentru instabilitatea alimentară Yellen a declarat în cadrul unui grup de experți la nivel înalt că țările ar trebui să evite interdicțiile de export care ar putea crește și mai mult prețurile, intensificând în același timp sprijinul pentru populațiile vulnerabile și pentru micii fermieri, un mesaj subliniat de ministrul german de finanțe Christian Lindner, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii "Vreau să fiu clară: acțiunile Rusiei sunt responsabile pentru acest lucru", a spus Yellen, adăugând că Statele Unite lucrează de urgență cu partenerii și aliații pentru a "contribui la atenuarea efectelor războiului nesăbuit al Rusiei asupra celor mai vulnerabile persoane din lume". Lindner, vorbind în numele Grupului celor șapte economii avansate, a declarat că este nevoie de o acțiune țintită și coordonată, dar a făcut apel la toate țările să "mențină piețele agricole deschise, să nu stocheze și să nu rețină stocuri și să nu impună restricții nejustificate la exportul de produse agricole sau nutrienți". El a declarat că G7, condus în prezent de Germania, s-a angajat să colaboreze cu instituțiile financiare internaționale și cu organizații guvernamentale cu idei similare pentru a "acționa într-un mod agil". Trezoreria SUA lucrează la un "plan de acțiune" Trezoreria a precizat că participanții au convenit să lucreze la un "plan de acțiune" pentru a încadra problema, a schița principii comune pentru un răspuns coordonat și a trasa acțiuni pe termen scurt și lung. Yellen a subliniat angajamentul Washingtonului de a autoriza ajutorul umanitar esențial și de a asigura disponibilitatea alimentelor și a produselor agricole de bază în beneficiul oamenilor din întreaga lume, chiar dacă a continuat să își intensifice sancțiunile și alte măsuri economice împotriva Rusiei. Președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat ulterior, în cadrul unui eveniment separat, că economiile avansate ar trebui să sporească ajutorul alimentar acordat țărilor în curs de dezvoltare și să depună eforturi pentru a crește producția de alimente, energie și îngrășăminte. El a spus că plățile în numerar sau cupoanele ar fi o modalitate bună de a ajuta fermierii din țările sărace să cumpere îngrășăminte pentru a asigura o producție alimentară continuă. Șefa FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că criza privind securitatea alimentară pune și mai multă presiune asupra celor 60% dintre țările cu venituri mici care se află în dificultate sau aproape de a se confrunta cu probleme de îndatorare și a îndemnat China și creditorii din sectorul privat să "își intensifice de urgență participarea" la cadrul comun al G20 pentru tratarea datoriilor.

Rusia voia să invadeze Belarusul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia voia să invadeze Belarusul

Rusia voia să invadeze Belarusul. Rusia a planificat o invazie a Belarusului după alegerile contestate din 2020, a susținut departamentul de informații al Ministerului ucrainean al Apărării, publicând documente recent descoperite. Documentele dezvăluie pregătirea Armatei 1 de tancuri a Rusiei pentru invazia și capturarea Belarusului, a susținut marți ministerul. Rusia voia să invadeze Belarusul "După falsificarea alegerilor prezidențiale din Belarus, Federația Rusă a elaborat un plan de invadare și de suprimare a protestelor populare", a susținut agenția ucraineană. "Ocuparea Belarusului a fost planificată sub pretextul evitării implicării Rusiei "în regiunea continentală europeană într-un război regional sau pe scară largă cu statele membre NATO din Occident", potrivit FoxNews. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Ministerul a evidențiat un document intitulat "Legenda planului de regrupare a unităților și unităților militare ale Armatei 1 de tancuri în zona de misiune". Belarus a organizat alegeri prezidențiale duminică, 9 august 2020, iar votul anticipat s-a desfășurat între 4 și 8 august. Comisia Electorală Centrală a raportat că președintele în exercițiu, Alexander Lukașenko, a câștigat alegerile cu puțin peste 80% din voturi. El a câștigat toate alegerile prezidențiale din 1994, însă observatorii internaționali au condamnat trei din cele patru alegeri ca fiind nici libere, nici corecte. Candidata opoziției, Sviatlana Tsikhanouskaya, a susținut că a obținut o victorie decisivă în primul tur cu cel puțin 60% din voturi, iar campania sa a format Consiliul de coordonare pentru a facilita transferul de putere și și-a declarat intenția de a organiza "proteste pe termen lung" împotriva rezultatelor oficiale. Uniunea Europeană a impus sancțiuni oficialilor bieloruși considerați responsabili de "violență, represiune și fraudă electorală".

Mircea Marian
Opinii

România nu ajută consistent Ucraina

România o scaldă călduț, în criza din Ucraina. Nu e Ungaria lui Viktor Orban, să joace pe față pentru Putin, dar nici nu se străduie prea tare. Un studiu publicat azi, al unui institut de economie din Kiel, arată că România nu apare între primii 12 donatori către Ucraina, nici în sumă brută, nici ca procent din PIB. Estonia este cel mai mare donator, ca procent din PIB: 0,8%. Pe listă mai apar statele estice Polonia, Lituania, Cehia, Slovacia și Croația - țară care nu are graniță nici cu Rusia, nici cu Ucraina. Datele publice de până acum - și care sunt consemnate și de Institute for the World Economy de la Kiel - arată că România a promis doar niște căști și veste antiglont, prin februarie. De atunci, nimic. Să trecem peste câteva lozinci prea stupide pentru a le comenta. De exemplu: „România a primit refugiați”! Asta este și lozinca favorită al lui Viktor Orban. Și, cum era să nu-i primim, când toată Europa are grijă de ei? Sau: „Noi ajutăm discret”. Poate. Dar de ce am face asta, când toate celelalte țări se laudă cu donațiile făcute, fiindcă asta arată atașamentul lor la o cauză bună și la valorile lumii democratice? A atacat Putin pe cineva până acum? A strigat, a protestat, dar el a luat o bătaie epică la Kiev, cum să se sperie NATO de el? Realitatea este că România nu ajută Ucraina fiindcă nici PSD-ul - adevăratul șef al guvernării - și nici UDMR-ul, controlat de la Budapesta, nu au vreun interes. UDMR este o flilală a Fidesz în România și nu mai este nimic altceva de spus. Kelemen Hunor este în lesa lui Viktor Orban și-i place acolo. Electoratul dur al PSD este șoșocist-aurist: nu pricepe nimic din lupta lui Zelenski pentru democrație. Nu pricepe că Ucraina ne apără pe noi și pe românii de la est de Prut. Acest electorat vrea doar să i se dea „ceva” - la copilași, la bătrâni, suntem săraci... În consecință, România își dirijează puținele resurse spre o nouă avalanșă de pomeni - apropo, cum a rămas cu finanțarea lor de la UE? - în loc să ajute Ucraina. Aceste vouchere-pomană sunt bani aruncați pe fereastră. Nu vor rezolva defel problemele cetățenilor defavorizați. Când i se cere, guvernarea României își recită sârguincios mesajul public pro-Ucraina, după care se întoarce în balta internă și-l lasă pe Ciolacu să mai arunce niște mărunțiș către alegătorii săi. Să fim conștienți și de faptul că PSD nu ar avea nici o problemă dacă Putin ar ajunge la ușa noastră. Majoritatea celor care conduc acest partid are cam aceeași mentalitate ca liderii din Rusia și Belarus. Poate chiar îi invidiază pe ruși pentru iahturile lor. S-ar înțelege foarte bine cu Rusia, mult mai bine decât cu Bruxelles-ul, care îi tot bate la cap cu lupta cu corupția (să-i fie țărâna ușoară, că a dat ortul popii). A ajuta Ucraina, în aceste zile, este și un gest simbolic. Un gest care arată că suntem aici, în spațiul european, uniți de niște valori. Dar această guvernare, dominată de PSD, nu are nici o legătură cu aceste valori ale Europei de Vest. Oamenii lui Ciolacu le recită, dar nu simt nimic. Îi înțeleg că nu vor să risipească resurse publice pentru Ucraina, când ar putea: a) să le fure și b) să mai dea niște pomeni. Ce legătură au liderii PSD și UDMR cu libertatea și democrația? Pentru ei, acestea sunt niște vorbe goale. Valorile lor sunt în seifuri din Elveția, mai mult sau mai puțin figurativ vorbind.

Estonia, cel mai mare donator pentru Ucraina Foto: Președintele Zelenski și omologul estonian, Alar Karis
Eveniment

Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state

Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB, relevă un studiu realizat de cercetători germani, citat marţi de dpa. Estonia, cel mai mare donator pentru Ucraina De la începutul războiului declanşat de invazia rusă, pe 24 februarie, Estonia s-a angajat să ofere ajutoare în valoare de aproape 0,8% din PIB-ul său, a stabilit Institutul pentru economie mondială din Kiel. Baza de date "Ukraine Support Tracker" arată că Estonia este urmată de Polonia, cu aproape 0,2%, şi apoi de Lituania, cu aproape 0,1% din PIB. Foto: Institute for the World Economy Kiel În termeni absoluţi, cele mai generoase promisiuni au venit din partea Statelor Unite, cu circa 7,6 miliarde de euro, urmate de Polonia, Marea Britanie şi Germania. Ţările UE, împreună, au promis circa 2,9 miliarde de euro, plus 1,4 miliarde de la instituţiile UE şi 2 miliarde de la Banca Europeană de Investiţii. Which countries help Ukraine and how? For answers, my coauthors and I @kielinstitute created the Ukraine Support Tracker. The paper and data just went online https://t.co/1MlXkQmQoS. Spoiler: The US government is by far the most supportive. A thread— Christoph Trebesch (@Ch_Trebesch) April 19, 2022 Ukraine Support Tracker înregistrează sistematic valoarea ajutorului militar, financiar sau umanitar promis public Ucrainei de guvernele a 31 de state occidentale, a precizat institutul citat într-un comunicat de presă. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea

UE avertizează statele să nu plătească gazele în ruble (sursa: Reuters)
Eveniment

Prețul gazelor naturale din Europa a scăzutPrețul gazelor naturale din Europa a scăzut până la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina

Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut atingând cel mai mic nivel de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina. Evoluția vine pe fondul vremii mai calde și a semnalelor de la Kremlin că strategia privind plata combustibilului în ruble nu este posibilă pe termen scurt, anunță Bloomberg. La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures pentru gaze naturale au scăzut marţi dimineaţa cu 12%, atingând valoarea de 84 de euro pentru un Megawatt-oră. Este cel mai redus nivel înregistrat după data de 23 februarie când Rusia a atacat Ucraina. Ședința de azi vine după ce vineri, înaintea Paștelui catolic, prețurile scăzuseră cu peste 9%. Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut Declarația de luna trecută a lui Vladimir Putin că țările așa zis „neprietenoase” cu Rusia vor trebui să plătească materia primă energetică exportată de Moscova în ruble a determinat o sensibilitate crescută a piețelor europene față de livrările principalului furnizor de pe continent. Evoluția prețului la gaze în ultimele trei luni Nimeni nu prea vrea să plătească gazul în ruble Multe țări din Uniunea Europeană au refuzat să dea curs cererilor Rusiei. Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus însă că „mai este timp” pentru ca Europa să plătească în ruble pentru livrările de gaze ruseşti din luna aprilie. „Aceste plăţi urmează să ajungă la scadenţă undeva în luna mai” a adăugat Peskov. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea El a refuzat însă să comenteze dacă clienții ar fi fost de acord să plătească în ruble sau să creeze conturile bancare în moneda rusă cerute de Vladimir Putin. Un raport al firmei de analiză Maxar prognozează însă o creștere a temperaturilor în sud-estul Europei. Acest lucru va duce automat la o scădere a cererii de gaze naturale în perioada imediat următoare, ceea ce cu siguranță va avea un efect imediat și asupra prețurilor. Concurență pe GNL cu Asia Totuși, Europa se confrunta cu o criză a aprovizionării cu energie încă de dinainte de debutul conflictului din Ucraina. Mai mult, exista o concurență acerbă cu țările asiatice pentru livrarea de GNL (gaz natural lichefiat). „Prețurile mai mici ale GNL din Asia indică faptul că, în prezent, țările din regiune nu ar trebui să supraliciteze peste omologii lor europeni”, explică într-o notă analiștii de la consultantul Engie EnergyScan, citați de Bloomberg. Edmund Siau, analist principal pentru gaze și GNL al FGE, spune că prețurile gazelor naturale au scăzut destul de mult, pe măsură ce problemele fundamentale care afectau piața pe termen scurt au început să se relaxeze. „Practic, diminuarea cererii și schimbarea combustibilului au atenuat presiunile asupra prețului gazelor europene, dar concurența din Asia se profilează din ce în ce mai evident, a continuat Siau. Livrările de gaze rusești prin Ucraina nu au scăzut Conform analistului FGE, citat de Bloomberg, traderii se întrebau încă ce vor face țările asiatice după problemele pandemice din China și care vor fi strategiile de refacere a stocurilor pentru iarna viitoare. Evoluția livrărilor prin gazoductul Sudzha Marți, din cauza cererii scăzute de dinainte de Paște, fluxurile de gaze rusești prin Ucraina erau sub capacitate, însă Gazprom a spus că livrările sale sunt în concordanță cu nivelul cererii clienților săi. Dacă volumul de gaz care sosește în Ucraina pe la punctul de rețea Sokhranovka din Rusia a fost relativ constant, fluxurile de la stația Sudzha au scăzut destul de mult în ultimele zile. Însă livrările prin conducta Nord Stream au rămas stabile.

Lavrov interzis în UE (sursa: Facebook/Sergej Lavrov)
Internațional

A doua etapă a războiului din Ucraina

A doua etapă a războiului din Ucraina. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat marţi că următoarea fază a "campaniei militare" a Rusiei în Ucraina a început, centrată pe "eliberarea completă" a regiunilor proruse Doneţk şi Lugansk, transmite EFE. A doua etapă a războiului din Ucraina "Operaţiunea în estul Ucrainei are ca obiectiv, aşa cum s-a anunţat deja, eliberarea completă a republicilor Doneţk şi Lugansk. Această operaţiune va continua, următoarea fază a acestei operaţiuni începe", a declarat şeful diplomaţiei ruse într-un interviu la postul de televiziune India Today, difuzat de instituţia pe care o conduce, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Şi mi se pare că va fi un moment important al acestei operaţiuni speciale", a adăugat Lavrov, primul înalt oficial din Rusia care confirmă public că marea bătălie a Rusiei pentru Donbas a început, notează EFE. La rândul său, ministrul apărării rus Serghei Şoigu a declarat că forţele ruse pun în aplicare în mod metodic planul "de a elibera republicile populare Doneţk şi Lugansk" din provincia Donbas, a relatat RIA, citată de Reuters. Potrivit sursei citate, Şoigu a mai spus că evenimentele din ultimele luni demonstrează cât de important este pentru Rusia să continue să-şi perfecţioneze armata.

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO Foto: Facebook Forțele armate elvețiene
Internațional

Putin a reușit să-i convingă pe elvețieni

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO. Neue Zuricher Zeitung (NZZ) și Frankfurter Allgemeine Zeitung scriu, azi, despre intenția autorităților din Elveția de a consolida cooperarea militară cu NATO. Un sondaj publicat de «Sonntags-Blick» arată că peste 50% din elvețieni ar dori acum relații mai strânse cu NATO. Însă doar 33% din cei chestionați au spus „Da” sau „Mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să fie mebră NATO. Această țară a impus, de la începutul invaziei din Ucraina, sancțiuni asupra Rusiei. Putin a reușit să-i convingă pe elvețieni „În timp ce Finlanda și Suedia ar putea deveni în curând membre NATO, ca efect al atacului rusesc asupra Ucrainei, Elveția discută o apropiere de alianța transatlantică. Cooperarea cu NATO trebuie extinsă masiv, a scris recent președintele partidului democrat-liberal Thierry Burkart într-un comentariu NZZ, care a cerut „sfârșitul Elveției-arici”. Mesajul lui Burkart este: nu o apartenență la NATO, ci un accent constant pe interoperabilitate, similar cu ceea ce s-a făcut în Finlanda și Suedia. Potrivit unui sondaj al Institutului Sotomo, publicat în „Sonntags-Blick”, propunerea lui Burkart este capabilă să obțină sprijin majoritar după atacul rusesc asupra Ucrainei. 56% dintre cele 20.000 de persoane intervievate au spus „da” sau „mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să colaboreze mai strâns cu NATO”, scrie NZZ. Elveția cooperează cu NATO din 1997, în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PPP). După reformele militare din 2004, Elevția a preluat deja o parte din standardele NATO. Finlanda și Suedia, direct în NATO Finlanda urmează să decidă „în câteva săptămâni” dacă va cere aderarea la NATO, a spus recent premierul finlandez Sanna Marin, citată de CNN. Într-o declarație făcută în urma unei întâlniri cu premierul suedez Magdalena Andersson, Marin a spus că cea mai bună soluție ar fi o coordonare între cele două țări, pentru a lua decizii de securitate similare. „Trebuie să avem o viziune asupra viitorului și folosim această perioadă pentru a analiza și, de asemenea, pentru a stabili opinii comune când vine vorba de securitate”, a spus Marin. „Nu voi da un termen pentru luarea deciziilor, dar cred că e vorba de câteva săptămâni, nu de luni,” a adăugat ea. Citește și: Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Chișinăul cere evitarea declarațiilor bazate pe „emoție”

Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului (sursa: Pixabay)
Internațional

Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului

Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului. Forţele proruse din Donbas, în estul Ucrainei, au început marţi asaltul asupra oţelăriei Azovstal din Mariupol, ultimul punct de rezistenţă din acest oraş ucrainean care este sub asediu de mai bine de o lună şi jumătate, transmite EFE. "Din câte ştiu eu, unele grupuri de asalt, alese special pentru această misiune, şi-au început deja activitatea şi, pentru aceasta, ne ajută şi Federaţia Rusă, cu aviaţia şi artileria sa", a declarat purtătorul de cuvânt al miliţiilor din autoproclamata republică populară Doneţk, Eduard Basurin. Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului Forţele proruse controlează toate cartierele rezidenţiale din Mariupol, a mai spus Basurin, intervievat de televiziunea de stat rusă. El şi-a exprimat speranţa că forţele ucrainene baricadate în oţelăria Azovstal se vor preda în curând, potrivit Agerpres. Forţele proruse au ca obiectiv "să elibereze" oţelăria cât mai repede cu putinţă, a declarat un alt separatist, Denis Puşilin, citat de RIA, transmite Reuters. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea La rândul său, Ministerul Apărării rus a anunţat că forţele sale au lovit 1.260 de ţinte în Ucraina în timpul nopţii şi că au doborât un MiG-29 ucrainean în regiunea Doneţk. La sfârşitul săptămânii trecute, Rusia a dat un ultimatum apărătorilor Mariupolului să predea armele şi vor fi lăsaţi în viaţă, însă forţele ucrainene au refuzat să capituleze şi au promis să lupte până la capăt. Potrivit autorităţilor ucrainene, alături de militari, în oţelăria Azovstal sunt şi circa o mie de civili, între care femei şi copii, iar circa 100.000 de locuitori se află în alte zone din oraşul portuar. În schimb, Moscova respinge ideea că în oţelărie s-ar adăposti şi civili şi dă asigurări că atacurile sale vizează exclusiv grupări armate ucrainene.

Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune” Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Ucraina ceartă regimul Maia Sandu

Autoritățile din Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Conflictul se pare că s-a deschis după ce Chișinăul a refuzat să transfere Ucrainei șase Mig-uri 29, care sunt nefolosite de ani întregi, dar pe care Kievul le-ar putea dezmembra și folosi pentru piesele de schimb. Ucraina ceartă regimul Maia Sandu „Dacă oamenii care reprezintă conducerea în Moldova au putere și spirit, atunci ar trebui să spună lucrurilor pe nume. Nu să caute expresii care să permită așezarea pe două scaune. Gazul rusesc este diluat cu sângele copiilor noștri. El nu este doar cu miros, ci cu sânge. Și aici trebuie să iei o decizie”, a spus vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk în cadrul unui interviu pentru Jurnal TV. În plus, vicepremierul ucrainean a declarat că Moldova „a profitat” de situația din Ucraina pentru a solicita aderarea la UE. „Moldova se află în spatele ucrainenilor, în spatele femeilor care au fost victimele ale violenței, în spatele copiilor care au devenit cu nevoi speciale. Acum, Moldova a solicitat aderarea la UE încercând să obțină încă mai multe beneficii economice. Acest lucru mă surprinde, pentru că eu am susținut-o mereu pe doamna președinte, care a evoluat întotdeauna atât de frumos. Am crezut că sprijinul ei este important, că ea este noua față a Moldovei democratice”, a mai spus Vereșciuk în cadrul interviului, potrivit traducerii newsmaker.md. Serviciul de presă al președintelui Maia Sandu a comentat acuzațiile oficialului ucrainean. Moldova cere mai puțină emoție „Moldova a condamnat încă din prima zi agresiunea rusă. Autoritățile republicii au numit evenimentele din Bucea și alte orașe ucrainene crime de război. Moldova a fost coautor a rezoluției ONU, care a condamnat agresiunea rusă. În plus, țara respectă sancțiunile financiare internaționale”, au spus reprezentanții serviciului de presă a președintei Maia Sandu. În plus, ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, Valeriu Chiveri, consideră că „declarațiile bazate pe emoții și rupte de realitate” vor dezbina relațiile dintre Moldova și Ucraina. „Republica Moldova a fost alături de Ucraina din primele zile de război – prin acțiuni concrete, nu prin vorbe frumoase. O pot spune și zecile de miii de refugiați care mai sunt încă găzduiți de țara noastră. Declarațiile bazate pe emoții și rupte de realitate nu vor ajuta, ci dimpotrivă – doar vor dezbina. Doar împreună suntem puternici”, a afirmat Chiveri. Șase avioane Mig-29, inutile Moldovei Problema pare să fi plecat de la cele șase avioane Mig-29 pe care le deține Moldova, de care Ucraina se pare că ar avea nevoie. Avioanele nu mai au capacitatea de a zbura și nu se știe de când nu s-au mai ridicat de la sol. „În ceea ce privește asistența pe plan militar, sunt țări mult mai bine dotate, care au reziliența internă, economică, energetică, care să ofere acest ajutor”, a declarat premierul Natalia Gavrilița, la întrebările jurnaliștilor. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea La insistența jurnaliștilor de a răspunde dacă a existat sau nu o astfel de solicitare din partea Kievului, premierul a refuzat să ofere detalii. În ceea ce privește starea celor 6 aparate de zbor, Gavrilița a adăugat: „Cred că vă puteți adresa Agenției Proprietății Publice pentru detalii”.

Italia va trimite arme în Ucraina (sursa: Facebook/ Barbara Lezzi)
Internațional

Italia va trimite arme în Ucraina

Italia va trimite arme în Ucraina. Parlamentul italian a aprobat livrări de arme către Ucraina, a declarat premierul Mario Draghi într-un interviu acordat Corriere della Sera, relatează Ukrinform. "Decizia de a trimite arme a fost luată în parlament aproape în unanimitate. Termenii problemei sunt clari: pe de o parte, sunt oamenii care au fost atacați, pe de altă parte - armata agresorului", a declarat Draghi. Italia va trimite arme în Ucraina Sancțiunile împotriva Rusiei sunt necesare pentru a slăbi agresorul, dar nu pot opri trupele pe termen scurt, a adăugat Draghi. Prin urmare, potrivit șefului guvernului, ucrainenii trebuie ajutați direct cu arme. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "A nu face acest lucru ar echivala cu a le spune: predați-vă, acceptați sclavia și subjugarea - un mesaj care contravine valorilor noastre europene de solidaritate. În schimb, vrem să le permitem ucrainenilor să se apere singuri", a declarat Draghi. Premierul italian spune că la început a crezut că Rusia va obține o victorie rapidă, dar acum "nu există semne că poporul ucrainean va putea accepta ocupația rusă".

Noi sancțiuni la adresa Rusiei (sursa: Facebook/Josep Borrell)
Internațional

Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean

Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean. Înaltul reprezentant pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, a avertizat luni că Rusia distruge "în mod intenţionat" patrimoniul cultural al Ucrainei în timpul invaziei acestei ţări care a început la 24 februarie, relatează EFE. Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean "Obiecte de patrimoniu cultural sunt distruse intenţionat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei", notează Borrell pe contul său oficial de Twitter. Cultura ucraineană este "parte importantă a patrimoniului european", subliniază Borrell. Prin urmare, el a asigurat că UE "sprijină artiştii, profesioniştii culturii şi organizaţiile culturale afectate de război", potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Înaltul oficial european a menţionat în mesajul său campania comunitară #ArtVsWar, al cărui obiectiv este de a conştientiza asupra nivelului de distrugere a patrimoniului cultural, a obiectivelor şi a iniţiativelor culturale ca urmare a unui conflict militar. În Ucraina "cultura este azi prezentă graţie curajului unui popor viteaz capabil să combată ameninţările continue de distrugere", a declarat la rândul său Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE). Kievul a dispus acoperirea principalelor monumente cu saci de nisip pentru a încerca să evite deteriorarea lor de bombardamentele sau de gloanţele ruseşti.

Criminalii din Bucha decorați de Putin (sursa: Twitter/@MarryLu911)
Internațional

Criminalii din Bucha decorați de Putin

Criminalii din Bucha decorați de Putin. O brigadă acuzată de comiterea de crime de război în orașul ucrainean Bucha a primit un titlu onorific din partea președintelui rus Vladimir Putin. Într-o scrisoare semnată luni, Putin a felicitat Brigada 64 de pușcași cu motor a Gărzilor Separate din Rusia pentru "marele lor eroism și curaj" și a acordat unității titlul de "Gărzi" pentru "protejarea suveranității Rusiei". Criminalii din Bucha, decorați de Putin "Această înaltă distincție vă recunoaște meritele deosebite, marele eroism și curaj în apărarea patriei voastre și în protejarea suveranității și intereselor naționale ale Rusiei", a spus Putin în scrisoare."Prin acțiunile istețe și îndrăznețe din timpul operațiunii militare speciale din Ucraina, personalul unității a devenit un model de urmat în îndeplinirea datoriei militare, curaj, devotament și profesionalism". Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Într-o declarație emisă la 4 aprilie, Ministerul ucrainean al Apărării i-a numit pe militarii Brigăzii 64 de pușcași cu motor a Gărzilor Separate drept criminali de război direct implicați în atrocitățile comise împotriva civililor din Bucha, potrivit CNN. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia pentru aceste crime și a cerut Moscovei să înceteze să mai comită "crime de război". Kremlinul a negat orice implicare în masacrele în masă, reiterând în același timp afirmațiile nefondate potrivit cărora imaginile cu cadavrele civililor de pe străzile din București sunt false. În timpul unei vizite la Bucha și Borodyanka săptămâna trecută, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a declarat că există "motive rezonabile de a crede că sunt comise crime care țin de jurisdicția CPI".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră