Eveniment
Banca Mondială are previziuni sumbre Banca Mondială are previziuni sumbre. "Creștere uriașă" a prețurilor la alimente din cauza "catastrofei umanitare" din Ucraina
Banca Mondială are previziuni sumbre. Președintele instituției avertizează că lumea se confruntă cu o „catastrofă umană” din cauza unei crize alimentare apărute în urma invaziei Ucrainei de către Rusia. În plus, ar putea exista o creştere „uriaşă” de 37% a preţurilor la alimente, care i-ar afecta cel mai mult pe cei foarte săraci.
David Malpass (foto), președintele Băncii Mondiale a spus într-un interviu acordat postului britanic BBC, că aprecierile record ale preţurilor alimentelor împing sute de milioane de oameni în sărăcie şi reprezintă o provocare politică pentru guverne, care nu pot face nimic în privinţa asta.
„Este o catastrofă umană, adică nutriția scade. Dar apoi devine și o provocare politică pentru guvernele care nu pot face nimic în privința asta. Nu au provocat-o (catastrofa – n.r.) și văd prețurile crescând”, a spus el.
Banca Mondială are previziuni sumbre: creștere de 37% a prețurilor la alimente
Banca Mondială spune că anul acesta s-ar putea înregistra o creștere „uriașă” de 37% a prețurilor la alimente, iar efectele cele mai mari vor fi resimțite, în primul rând, de către cei săraci care „vor mânca mai puțin și vor avea mai puțini bani pentru alte cheltuieli importante, cum ar fi școala. De aceea această criză este nedreaptă. Îi lovește cel mai tare pe cei mai săraci. Așa a fost valabil și în cazul pandemiei de Covid", a explicat Malpass.
Președintele Băncii Mondiale (BM) spună că așteptatele creșteri ale prețurilor sunt ample și profunde și „afectează alimentele de toate felurile de la uleiuri și până la cerealele”.
Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state
David Malpass spune că este suficientă hrană pentru a hrăni pe toată lumea, stocurile globale fiind la niveluri istorice, însă va trebui să existe un proces de partajare sau de vânzare pentru a duce hrana acolo unde este nevoie.
Președintele BM spune însă că subvenționarea producției sau plafonarea prețurilor la produsele agricole nu va fi o soluție eficientă. În schimb, el susține că accentul ar trebui să se pună pe creșterea livrărilor de îngrășăminte și alimente în întreaga lume, și pe asistență direcționată către tările sărace.
Economiile emergente vor avea mari probleme dacă nu li se restructurează datoriile
David Malpass avertizează că, de fapt, trecem printr-o „criză în cadrul unei alte crize”, care decurge de o incapacitate a țărilor în curs de dezvoltare de a-și achita datoriile din cauza pandemiei, care vine pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie.
„Aceasta este o perspectivă foarte reală. Se întâmplă în unele țări, nu știm cât de departe va ajunge. Până la 60% dintre cele mai sărace țări în acest moment sunt fie în dificultate, fie cu risc mare de îndatorare”, a explicat el.
„Trebuie să ne îngrijoreze o criză a datoriilor. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să acționăm din pentru a reduce povara pentru țările care au datorii nesustenabile. Cu cât se amână mai mult asta, cu atât va fi mai rău”, a adăugat David Malpass.
Recunoașterea de către președintele Băncii Mondiale ca existenței unei probleme reale a datoriilor țărilor în curs de dezvoltare este foarte foarte importantă.
Combinația dintre datorii masive din cauza pandemiei cu rate ale dobânzilor în creștere și prețuri în creștere este cu una cu adevărat toxică pentru orice economie.
Principalii creditori nu prea vor să se așeze la masă pentru a discuta restructurarea datoriilor
La reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale țările bogate au încercat să dea asigurări clare economiilor emergente că nu vor trebui să se îngrijoreze cu privire la împrumuturi existente și că vor putea angaja cheltuieli să ducă la oprirea pandemiei.
Acum, însă, economiile emergente se întreabă dacă aceste datorii record vor fi anulate.
Deja, la nivel global se fac încercări pentru organizarea un așa numit „jubileu al datoriilor din pandemie” la care să fie prezenți principalii creditori. Însă, până acum, este doar tăcere din partea creditorilor din țările bogate.
În plus, bancherii cărora li se datorează aceste sume nu sunt doar din Occident.
Chinei, de exemplu, i se datorează la fel de mulți bani ca tuturor creditorilor occidentali la un loc (așa numitul Grup de la Paris).
Cum va răspunde China la solicitările de clemență privind rambursarea împrumuturilor?
David Malpass spune că „are reguli diferite, cum ar fi clauzele de confidențialitate în contracte care fac foarte dificilă restructurarea acestor datorii”
Războiul din Ucraina a provocat șocuri pe piețele de cereale
Și nu numai Banca Mondială are previziuni sumbre. La începutul acestei luni, Organizația Națiunilor Unite a declarat că războiul din Ucraina a dus la un „salt uriaș” al prețurilor la alimente, acestea atingând valori-record în luna martie.
Războiul a întrerupt, de exemplu, livrările de ulei de floarea soarelui din Ucraina, care este cel mai mare exportator al acestui produs la nivel global.
Ucraina este, de asemenea, și un foarte mare producător de cereale. De aceea, un alt efect imediat al războiului a fost creșterea bruscă a prețurilor la grâu și porumb.
ONU a spus că „războiul din regiunea Mării Negre a răspândit efectiv șocuri pe piețele pentru cereale de bază și uleiuri vegetale”.
Indicele ONU al prețurilor la alimente, care urmărește cele mai comercializate mărfuri alimentare din lume - măsoară prețurile medii la cereale, ulei vegetal, lactate, carne și zahăr.
Potrivit acestui indice, prețurile la alimente la nivel global sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 60 de ani, după ce au înregistrat o creștere cu aproape 13% în luna martie, după un alt record în februarie.
Potrivit indicelui ONU, prețurile mărfurilor alimentare erau deja la cele mai ridicate valori din ultimii 10 ani, chiar înainte de războiul în Ucraina, în special din cauza problemelor legate de recolta globală.
