vineri 24 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2403 articole
Eveniment

Rusia lansează rachete submarinele Marea Neagră

Rusia lansează rachete împotriva Ucrainei de pe submarinele din Marea Neagră, de la 50 de metri adâncime, scrie The Times. Potrivit cotidianului britanic, Rusia a devenit mult mai prudentă după ce Ucraina a scufundat crucișătorul Moscova. Rusia lansează rachete de pe submarinele din Marea Neagră „Se crede că Rusia își folosește submarinele din Marea Neagră pentru a lovi ținte ucrainene îndepărtate cu rachete de croazieră, navele sale de război fiind nevoite să adopte o abordare mai precaută după scufundarea Moscovei. Lansările de rachete, la 50 de metri sub suprafața mării, sunt greu de observat chiar și cu sateliții de deasupra, dar experții navali au spus că submarinele din clasa Kilo au fost văzute în mod regulat reîncărcând rachete și focoase cu rază lungă de acțiune în porturile rusești, înainte de a se scufunda din nou. Există „dovezi circumstanțiale puternice” care arată că aceste submarine au atacat poziții terestre ucrainene și au jucat un rol cheie în război, potrivit lui HI Sutton, un analist specializat în submarine, și Benjamin Pittet, un anchetator la Centrul pentru Reziliența Informațională”, scrie The Times. ***NEW ANALYSIS*** here-> https://t.co/tozivMmiGtEvidence that #Russian Submarines are launching Kalibr Cruise Missiles at #UkraineNod to image analysis via @COUPSURE. This is part of a pattern of activity involving multiple reloads of weapons during the war. pic.twitter.com/gUXon2ehhn— H I Sutton (@CovertShores) April 21, 2022 Rusia are patru submarine din clasa Kilo în Marea Neagră. Ele sunt relativ mici, dar pot lansa rachete Kalibr, echivalentul rachetelor americane Tomahawk, care au o rază de 1.550 de mile. Potrivit lui Suitton, un al cincilea submarin din Marea Neagră este la reparații. Satellite imagery from 15 March likely shows a Kilo-class submarine being loaded with Kalibr missiles in the port of Sevastopol. A second Kilo-class submarine is visible in the flooded dry dock, probably undergoing maintenance.Location : 44.607739, 33.534983 pic.twitter.com/G7IEHzUDmI— Benjamin Pittet (@COUPSURE) April 20, 2022 Sutton a declarat pentru The Times că a observat „indicii timpurii” că navele de război rusești „au fost mai puțin agresive” ca urmare a scufundării Moscova, iar navele rusești lansează rachete din zona Sevastopolului, în Crimeea ocupată. „Rachetele Kalibr au o rază atât de mare, încât lansările abia pun în pericol navele de război. Este sarcina cu cel mai mic risc pe și-l pot asuma”, a spus el. Citește și: Ministerul britanic al Apărării: Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore. Mariupol rezistă Foto: hisutton.com Tot Sutton a scris că Rusia folosește o navă veche de 110 ani pentru a recupera epava cruciștorului Moscova. Nava Kommuna ar putea avea însă mini-submarine la bord. Sutton atrage însă atenția că nava Kommuna ar putea fi țintă pentru rachetele ucrainene.

Rusia lansează rachete de pe submarinele din Marea Neagră Foto: hisutton.com
Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore Foto: Twitter
Internațional

Rusia, zero progrese în ultimele ore

Ministerul britanic al Apărării apreciază că Rusia a obținut zero progrese majore în ultimele 24 de ore. În plus, bătălia pentru Mariupol continuă, apărătorii ucraineni rezistând în zona fostului combinat metalurgic. În aceasta dimineața, regiunea Luhansk era intens bombardată. Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore „În ciuda activității sporite, forțele ruse nu au înregistrat câștiguri majore în ultimele 24 de ore, deoarece contraatacurile ucrainene continuă să le împiedice eforturile. Forțele aeriene și maritime ruse nu și-au stabilit controlul în acest spațiu, datorită eficienței apărării aeriene și maritime a Ucrainei, care le reduce capacitatea de a face progrese notabile. În ciuda cuceririi declarate a Mariupolului, lupte grele continuă să aibă loc, frustrând încercările rusești de a captura orașul și încetinind astfel progresul dorit în Donbas”, a arătat, pe Twitter, ministerul britanic al Apărării. Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 23 April 2022 Find out more about the UK government's response: https://t.co/dYZnTBfSNG?? #StandWithUkraine ?? pic.twitter.com/9HFqZQlmbe— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) April 23, 2022 Armata rusă şi-a reluat atacurile aeriene şi încearcă să pătrundă în forţă în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, unde apărătorii ucraineni rezistă în continuare, a anunţat sâmbătă Oleksii Arestovici, un consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski. Foto: Ministerul britanic al Apărării „Duşmanul încearcă să sufoce rezistenţa finală a apărătorilor din Mariupol în zona Azovstal”, a declarat Arestovici la televiziunea naţională a Ucrainei. Toate oraşele aflate sub controlul Ucrainei în regiunea Luhansk (est) erau bombardate intensiv, sâmbătă, de către armata rusă, potrivit guvernatorului Serghii Gaidai. Armata ucraineană a părăsit unele poziţii pentru a se regrupa, a anunţat Serhii Gaidai, citat de AFP. Guvernatorul Luhanskului respinge însă o înfrângere critică, pentru moment.

Exporturile Rusiei de gaze către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022
Eveniment

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022. De ce cumpără India tot mai mult țiței rusesc

Efectele războiului din Ucraina se fac simțite și pentru gigantul rus Gazprom, previziunile arătând o că exporturile de gaze ale Rusiei către Europa vor scădea cu peste 30% în anul 2022. După declanșarea conflictului ucrainean, Uniunea Europeană a realizat că dependența economiilor blocului comunitar de gazul rusesc este una cât se poate de dăunătoare. De aceea, primul pas pentru reducerea acestei dependența a fost efortul de a crește importurile de gaz natural lichefiat (GNL). În contextul sancțiunilor economice impuse de economiei Rusiei, Vladimir Putin a contraatacat și a cerut plata în ruble pentru gazul rusesc. Această cerere a accentuat și mai mult sentimentul Occidentul trebuie să scape cât mai repede de această dependență. Iar primele efecte ale acestei reorientări încep să se facă simțite. Gigantul de stat rus Gazprom ar putea pierde anul acesta aproximativ o treime din volumele sale obișnuite de export către piețele europene, anunță de la oilprice.com. Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, mai mici 40-45 miliarde de metri cubi în 2022 Serghei Kapitonov de la Centrul Energetic al Școalii de Management Skolkovo din Moscova a declarat pentru Reuters că livrările Gazprom către Europa ar putea scădea cu 40-45 miliarde de metri cubi (bcm) în acest an, de la aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021. Citește si: Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy, a declarat că volumele de gaz de pe conducte pot scădea și mai mult, „motivate de un impuls al cumpărătorilor de a deveni mai puțin dependenți de Rusia sau de faptul că dezacord asupra monedei în care gazul ar trebui plătit”. Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy - Foto: Rystad Energy „În plus, să nu uităm și faptul că războiul ar putea perturba, de asemenea, tranzitul de gaze prin conductele prin Ucraina dacă infrastructură este deteriorată sau lovită” a continuat Knutsson. Putin insistă să fie plătit în ruble... Rusia asigură în prezent aproximativ 40% din aprovizionarea cu gaze europene. Luna trecută, Vladimir Putin a spus că națiunile „neprietenoase” ar trebui să plătească în ruble pentru gazul natural. Rusia a stabilit un termen limită pe 31 martie pentru ca țările pe care le consideră „ostile” – inclusiv Statele Unite, toate statele membre UE, Elveția, Canada, Norvegia, Coreea de Sud, Japonia și multe altele – să înceapă să plătească în ruble gazele naturale. ... dar, UE nu vrea să audă de Ruble UE a respins cererile lui Putin de a face plăți în ruble. Cu toate acestea, Rusia nu a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Europa după 1 aprilie, parțial pentru că depinde de veniturile din gaze și pentru că aceste plățile pentru gazele livrate după 1 aprilie nu sunt scadente decât la începutul lunii mai. Săptămâna trecută vicepremierul rus Alexander Novak a spus că „unii dintre clienții de gaz au fost de acord să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Oficialul nu a dezvăluit însă despre ce cumpărători ar fi vorba. Viktor Orban are alte opinii decât Bruxelles-ulîn chestiune plății gazului rusesc în ruble În Uniunea europeană, Ungaria – al cărei prim-ministru Viktor Orban are legături strânse cu Vladimir Putin de un deceniu – a declarat la începutul acestei luni că este gata să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Când a declarat că este gata să plătească în ruble, Ungaria a rupt, practic, unitatea UE, în ciuda încercărilor oficialilor de la Bruxelles de a vorbi pe o singură voce în fața cererii lui Vladimir Putin. Dilema indiană Nu numai gazul este o armă politică pentru Vladimir Putin, ci și petrolul. Pe de-o parte Rusia șantajează Occidentul cu livrările de materie primă energetică, dar pe de alta este dependentă de banii care vin din vânzarea acesteia. Din această cauză, o scădere a livrărilor către Occident îl obligă pe Putin să găsească alte piețe pentru vânzare. Iar India este una dintre acestea. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la una dintre primele conferințe de presă ale lui Joe Biden, una dintre întrebările jurnaliștilor pentru președintele SUA a fost legată de poziția Indiei în acest conflict. Părea ciudată această întrebare, însă și mai ciudat a fost răspunsul lui Biden care a spus că nu știe nimic pe această temă. La două luni de la debutul conflictului din Ucraina, Occidentul a observat că India poate fi o piață de desfacere pentru petrolul lui Putin și de aceea a încercat să pună presiune pe aceasta pentru a păstra distanța față de Moscova. Dar, cu toate acestea, a existat o creștere a importurilor Indiei de petrol din Rusia. Guvernul de la New Dehli se apără Conform BBC, guvernul de la New Dehli s-a apărat declarând că ceea ce cumpără de la Rusia într-o lună este mai puțin decât ceea ce cumpără Europa de la Rusia într-o după-amiază. Practic, India a profitat de prețurile reduse și a crescut importurile de țiței rusesc. SUA au spus că, deși aceste importuri nu încalcă sancțiunile, „sprijinul pentru Rusia... este o susținere a invaziei care, evident, are un impact devastator”. Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia - Foto: Flickr Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia în timpul unei recente călătorii la New Delhi, care a avut loc în același timp cu o vizită a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Lavrov le-a spus omologilor săi indieni că Rusia este dispusă să discute despre orice bunuri pe care India dorește să le cumpere și a cerut ca plățile să fie făcute în ruble. De unde își ia India țițeiul? După SUA și China, India este al treilea consumator de țiței din lume. Problema este că 80% din acest țiței este importat. Potrivit grupului de cercetare a pieței mărfurilor Kpler, în 2021 India a cumpărat circa 12 milioane de barili de țiței rusesc, ceea ce a reprezentat doar 2% din totalul importurilor. De unde importă India țiței - Sursa Kpler Cele mai mari livrări de anul trecut au venit din Orientul Mijlociu, cu cantități semnificative și din SUA și Nigeria. În primele două luni ale anului, India nu a importat deloc țiței din Rusia, însă în martie și aprilie achizițiile au ajuns deja la 14 milioane de barili, potrivit datelor de de la Kpler. Importurile lunare de țiței rusesc ale Indiei - Sursa Kpler De ce este tentată India să cumpere țiței rusesc După invadarea Ucrainei, acum sunt mai puțini cumpărători pentru țițeiul rusesc de tip Ural, iar prețul acestuia a scăzut. „Deși nu știm prețul exact pe care îl plătește India, discountul pentru achiziție de țiței Ural față de Brent care este nivelul de referință global, în ultima săptămână a crescut la aproximativ 30 de dolari pe baril”, spune Matt Smith, analist la Kpler, citat de BBC. Trebuie ținut cont de faptul că aceste două tipuri de țiței se vând în mod normal la un preț similar. „Dar la un moment dat în martie, pe măsură ce prețul Uralului a continuat să scadă, diferența dintre ele a atins un record istoric”, adaugă Matt Smith. De aceea India este cât se poate de tentată să cumpere cel puțin o parte din acest țiței care în prezent este foarte ieftin

România a ajutat militar Ucraina, inteligent (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

România a ajutat militar Ucraina, "inteligent"

România a ajutat militar Ucraina, "inteligent". Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a afirmat, vineri, că ţara sa nu comentează legat de ajutorul militar primit, adăugând că, de la începerea războiului, România a avut "o politică inteligentă". România a ajutat militar Ucraina, "inteligent" "Armelor, ca şi banilor le place liniştea şi nu comentăm legat de ceea ce primim şi de unde, dacă nu există un anunţ oficial în legătură cu asta", a punctat şeful diplomaţiei de la Kiev, aflat în vizită la Bucureşti, în conferinţa de presă comună cu ministrul Bogdan Aurescu. El a menţionat că "politica adoptată de România de la 24 februarie este una inteligentă". "Restul, puteţi interpreta dumneavoastră", a transmis Kuleba. Legat de un eventual ajutor cu armament pentru Ucraina, Bogdan Aurescu a afirmat: "Lucrurile sunt într-o evoluţie permanentă şi nu cred că se cuvine să vorbim în spaţiul public despre aceste lucruri". "România şi-a arătat adevărata faţă, de prieten" "Lăsăm la latitudinea ţării să aleagă cum ne poate ajuta, este alegerea voastră suverană, este interesul vostru naţional. În unele cazuri vedem că unele ţări pot să ajute, dar nu vor, pentru că nu vor să supere Rusia. Când vedem că acesta este cazul, atunci facem presiuni. Nu este cazul României", a completat Dmitro Kuleba. El a adăugat că nu acceptă "ipocrizia". "Ni se poate spune . (...) Ce nu acceptăm este ipocrizia. Din fericire, acesta nu este cazul României. România a fost foarte onestă, cu o minte deschisă, prietenoasă şi săritoare încă de la începutul războiului", a evidenţiat ministrul ucrainean de Externe. Războiul este momentul adevărului, a declarat, vineri, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, adăugând că, în acest context, "România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten". Kuleba: "Nu vom uita niciodată" Kuleba, aflat în vizită la Bucureşti, a fost primit de premierul Nicolae Ciucă şi a avut convorbiri cu ministrul de Externe român, Bogdan Aurescu. "Războiul este momentul adevărului, atunci vezi adevărata faţă a cuiva, iar România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten. Nu doar a vorbit, ci a şi acţionat. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” Nu vom uita niciodată", a afirmat şeful diplomaţiei de la Kiev, în conferinţa de presă comună cu Aurescu. El a adăugat că Ucraina va învinge. "Nu vă îndoiţi, vom câştiga, dar pentru a reuşi cât mai curând trebuie să cooperăm cât mai repede, pe toate palierele", a subliniat Dmitro Kuleba. 800.000 de ucraineni au intrat în România "Ucraina trebuie să câştige acest război şi sunt convins că îl va câştiga", a declarat şi ministrul Aurescu. El a adăugat că toţi ucrainenii ucişi "sunt fraţii şi surorile noastre, părinţii şi copiii noştri". Aurescu a menţionat sprijinul acordat de România în investigaţia din Ucraina a Curţii Penale Internaţionale. Până în prezent, au intrat pe teritoriul României aproximativ 800.000 de ucraineni care fugeau de război, a informat ministrul Aurescu, care a precizat că a discutat cu omologul său de la Kiev despre deschiderea de noi puncte de frontieră între cele două ţări. Bătălia finală pentru Europa Ministrul român de Externe a afirmat că, în perspectiva aderării Ucrainei, Uniunea Europeană "trebuie să arate viziune, să arate curaj". "De fiecare dată când preşedintele Putin încearcă să oprească Ucraina din dezvoltare, din procesul de integrare europeană, nu face decât să grăbească aceste procese", a subliniat Dmitro Kuleba. El a completat că ceea ce se întâmplă în prezent nu este doar "o nouă încercare a Rusiei de a-şi menţine influenţa în regiune sau de a opri Ucraina". "Este bătălia finală, bătălia finală pentru dreptul tuturor naţiunilor europene (...) de a trăi în pace, prosperitate, ca parte a unei Europe libere. Nu am îndoieli că vom câştiga. Ucraina va câştiga", a evidenţiat şeful diplomaţiei de la Kiev. Securitate comună la Marea Neagră Kuleba a mai transmis că, pentru a câştiga cât mai devreme, ţara sa are nevoie de sprijin de la parteneri. "Felicit Guvernul României, care a avut o politică inteligentă de la începutul agresiunii, pentru a fi alături de Ucraina. Toţi împărţim Marea Neagră. Acest război are legătură şi cu viitorul regiunii Mării Negre. Securitatea noastră este securitatea dumneavoastră. Ne ajutaţi pe noi, dar vă ajutaţi şi pe dumneavoastră. Daţi-ne tot ce avem nevoie pentru a lupta şi pentru a câştiga", a subliniat el. Cei din Europa care cred că acesta este doar un război între Rusia şi Ucraina nu trebuie să fie "naivi", a spus Dmitro Kuleba. "Noi, în Europa Centrală şi de Est nu suntem naivi, noi ştim istorie", a completat el. Ministrul ucrainean de Externe a mulţumit României că a primit cetăţeni din ţara sa care au fugit de război. "Aceşti oameni ar fi putut fi victime ale crimelor de război. Faptul că i-aţi primit i-a salvat", a punctat el.

Dorul de casă se transformă în speranţă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dorul de casă se transformă în speranţă

Dorul de casă se transformă în speranţă. Săptămâna Patimilor i-a găsit pe unii ucraineni în centrul de refugiaţi din sediul Egros. În ziua 56 de război, dorul de casă se simte puternic printre aceştia, dar speranţa le rămâne în suflet. Dorul de casă se transformă în speranţă Vor să se întoarcă acasă, şi ţin legătura cu restul familiei, care a rămas în Ucraina, prin intermediul reţelelor de socializare. Veştile primite însă, parcă tot mai proaste de la o zi la alta, îi copleşesc. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală În aceste zile, la centru se adăpostesc un număr 18 de persoane, unele dintre ele fiind acolo de cel puţin două săptămâni. Nu au unde să plece mai departe, aşa că rămân aici pentru o perioadă de timp pe care nici ei nu o cunosc încă. Acum este deschis doar etajul al II-lea al centrului de tranzit şi se găsesc majoritar femei. Forfota venirilor şi a plecărilor a încetat, iar acum se regăseşte liniştea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ce vor rușii în a doua fază a războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ce vor rușii în a doua fază a războiului

Ce vor rușii în a doua fază a războiului. Rusia vizează, în faza a doua a operaţiuni sale militare în Ucraina, să preia controlul deplin în Donbas şi în sudul Ucrainei pentru a dispune de un coridor terestru spre Crimeea, a afirmat vineri comandantul adjunct al Districtului militar central al Rusiei, citate de agenţiile de presă ruse, preluate de AFP şi Reuters. "De la debutul fazei a doua a operaţiunii speciale, fază care a început acum două zile, unul din obiectivele armatei ruse este să stabilească un control total asupra Donbasului şi a sudului Ucrainei", a declarat generalul Rustam Minnekaiev. Ce vor rușii în a doua fază a războiului "Aceasta va permite asigurarea unui coridor terestru spre Crimeea, precum şi să se pună presiune asupra infrastructurilor vitale ale economiei ucrainene, porturilor de la Marea Neagră pe unde se fac livrările de produse agricole, metalurgice", a adăugat el, cu prilejul unei reuniuni cu şefi de întreprinderi ai complexului militaro-industrial la Ekaterinburg, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Potrivit AFP, aceste declaraţii par să confirme că Rusia vizează să preia controlul şi asupra Odesei, cel mai mare port din Ucraina şi al treilea oraş al ţării. Conform generalului Minnekaiev, controlul sudului Ucrainei va permite de asemenea să se vină în sprijinul separatiştilor proruşi din Transnistria. "Controlul sudului Ucrainei înseamnă totodată un culoar spre Transnistria, unde observăm de asemenea cazuri de oprimare a populaţiei rusofone", a spus el. Kremlinul îşi prezintă ofensiva lansată în Ucraina la 24 februarie ca o operaţiune pentru a proteja populaţiile rusofone şi susţine că nu vrea să ocupe Ucraina, dând asigurări că misiunea vizează de fapt "eliberarea" Donbasului împreună cu aliaţii să separatişti din această regiune. "Vom lupta cu toată lumea, în acest moment, aşa cum în Marele Război Patriotic (numele dat de Rusia celui de-al Doilea Război Mondial, n.red.), toată Europa, toată planeta era atunci împotriva noastră. Este acelaşi lucru acum, ei nu au iubit niciodată Rusia", a mai declarat generalul Minnekaiev. Tot vineri, Ministerul Apărării de la Moscova a comunicat că în cursul nopţii au fost lovite 58 de ţinte militare în Ucraina, printre care locuri unde erau concentrare trupe, depozite de combustibili şi echipament militar, transmite Reuters.

Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria Foto: guvernarea transnistreană
Politică

Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria

Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria, unde rușii sunt oprimați, relatează TASS, în această dimineață. Declarația a fost făcută de către comandantul-adjunct al trupelor din regiunea Centrală, Rustam Minnekaev, citat de TASS. He said control over the Donbas/southern Ukraine would allow Russia to influence vital Ukrainian military facilities; Ukraine's ports (where agricultural and metallurgical products are exported); and Transnistria, where he said the Russian-speaking population faces oppression. 2/ pic.twitter.com/ooevOyVvYq— Rob Lee (@RALee85) April 22, 2022 Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria Relatând despre așa-numita etapă a II-a a ofensivei ruse, TASS a arătat: „Una dintre sarcini este stabilirea controlului deplin asupra Donbassului și a Ucrainei de Sud, ceea ce va permite crearea unui coridor terestru către Crimeea și o altă ieșire către Transnistria, a declarat generalul-maior Rustam Minnekaev, comandant adjunct al Districtului Militar Central. „De la începutul celei de-a doua etape a operațiunii speciale, care a început deja în urmă cu două zile, una din sarcinile armatei ruse este de a stabili controlul deplin asupra Donbasului și a sudului Ucrainei”, a spus el. Controlul Forţelor Armate Ruse asupra Donbas va face posibilă crearea unui coridor terestru către Crimeea, a subliniat Minnekaev. „Acest lucru (controlul asupra Donbasului – nota TASS) va face posibilă asigurarea unui coridor terestru către Crimeea, precum și controlul facilităților vitale ale [forțelor militare] ucrainene, porturi de la Marea Neagră, prin care produsele agricole și metalurgice sunt livrate în [alte] țări”, a spus adjunctul comandantului Districtului Militar Central. „Controlul asupra Sudului Ucrainei este o altă cale de ieșire către Transnistria, unde sunt afectate drepturile populației de limbă rusă. Se pare că acum suntem în război cu întreaga lume, așa cum a fost în Marele Război Patriotic, toți. a Europei, întreaga lume a fost împotriva noastră. Și acum același lucru, nu le-a plăcut niciodată Rusia", a adăugat el”. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală „Forțele ruse ar putea desfășura «acțiuni de provocare» în regiunea separatistă Transnistria din Moldova pentru a acuza Ucraina de agresiune împotriva unui stat vecin”, avertiza, la 11 aprilie, comandamentul trupelor ucrainene. Foto: Twitter

Antrenamente militare în Marea Britanie (sursa: Boris Johnson)
Internațional

Antrenamente militare în Marea Britanie

Antrenamente militare în Marea Britanie. Militari ucraineni sunt instruiţi în Marea Britanie în utilizarea vehiculelor blindate pe care Londra le va furniza Kievului pentru a contracara invazia rusă, a indicat vineri prim-ministrul britanic Boris Johnson, transmite AFP. "Pot spune că instruim acum ucraineni în Polonia să utilizeze apărări antiaeriene şi în ţară (Marea Britanie) să utilizeze vehicule blindate", le-a spus el jurnaliştilor britanici care îl însoţesc în vizita în India. Antrenamente militare în Marea Britanie Potrivit unui purtător de cuvânt al lui Johnson, citat joi seară de media din insulă, 'două duzini' de militari ucraineni se află în prezent în Marea Britanie în acest cadru, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "Acţionăm concertat cu aliaţii noştri pentru a furniza noi tipuri de echipament pentru care ucrainenii nu au poate experienţă. Este deci raţional ca ei să primească instruirea necesară spre a le putea utiliza cât mai bine", a adăugat premierul. "Lucrăm pur şi simplu împreună cu aliaţii noştri pentru a da Ucrainei instrumentele pentru a se apăra", a mai spus Boris Johnson, minimalizând îngrijorările că această iniţiativă ar putea fi percepută de Rusia drept o escaladare. În timpul vizitei din 9 aprilie la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski, Boris Johnson s-a angajat să furnizeze Ucrainei 120 de vehicule blindate şi noi sisteme de rachete antinavă în cadrul unui ajutor militar britanic ce mai include peste 10.000 de rachete antitanc.

Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin (sursa: dw.com)
Internațional

Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin

Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin. Guvernul australian a impus sancțiuni și interdicții de călătorie împotriva a două fiice ale președintelui rus Vladimir Putin și a fiicei ministrului de externe Serghei Lavrov, a anunțat vineri într-un comunicat. Aceasta urmează măsurilor similare luate de alte națiuni occidentale, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie, și ridică la aproape 750 numărul total de persoane și entități din Rusia care fac obiectul sancțiunilor australiene. Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin Aceasta nu le-a numit pe cele două fiice ale lui Putin, dar se știe că președintele rus are două fiice adulte, Katerina Tikhonova și Maria Vorontsova. Declarația a adăugat că președintele Putin și Lavrov au fost adăugați pe lista de sancțiuni la 27 februarie, potrivit Reuters. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Noua rundă de sancțiuni vizează, de asemenea, 144 de senatori ruși care i-au oferit sprijin președintelui Putin prin aprobarea recunoașterii "ilegitime" ca independente a regiunilor separatiste Donețk și Luhansk din estul Ucrainei la 22 februarie, a precizat ministerul de externe australian în declarația sa. Ministrul de externe, Marisa Payne, a adăugat că Australia va continua să crească costurile pentru Rusia, vizându-i pe cei care poartă responsabilitatea pentru "agresiunea nejustificată și neprovocată din Ucraina". Rusia își numește invazia o "operațiune militară specială" pentru a demilitariza și "denazifica" Ucraina. Săptămâna trecută, Australia a impus sancțiuni financiare specifice pentru 14 întreprinderi de stat rusești, inclusiv entități legate de apărare, precum producătorul de camioane Kamaz și companiile de transport maritim SEVMASH și United Shipbuilding Corp.

Situația de securitate analizată de Ciucă și Kuleba (sursa: Facebook/GuvernulRomaniei)
Internațional

Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba

Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba. Prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a primit, vineri, la Palatul Victoria, pe ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Dmitro Kuleba, cu care a analizat situaţia de securitate din regiune în urma agresiunii militare ruse. Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba Potrivit unui comunicat de presă remis Agerpres de Guvern, premierul a prezentat eforturile autorităţilor, alături de societatea civilă, voluntari şi organizaţii umanitare internaţionale în sprijinirea celor peste 800.000 de refugiaţi ucraineni intraţi în ţara noastră de la izbucnirea războiului. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "A fost evidenţiat rolul important al hub-ului umanitar de la Suceava în colectarea şi coordonarea formelor de sprijin acordat la nivel european şi internaţional. Cu aceeaşi ocazie, premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări de continuare a sprijinului acordat Ucrainei pentru ajutor umanitar, gestionarea fluxului de refugiaţi, facilitarea exporturilor ucrainene", se precizează în comunicat. Ministrul Kuleba a prezentat pe larg situaţia militară de pe teren şi a mulţumit Guvernului României şi cetăţenilor români pentru tot sprijinul acordat şi solidaritatea manifestată încă de la declanşarea agresiunii militare ruse, se arată în comunicatul citat. "Totodată, diplomatul ucrainean a transmis României invitaţia de a contribui substanţial la eforturile necesare pentru reconstrucţie în Ucraina", informează Guvernul. Ministrul de Externe ucrainean efectuează o vizită oficială la Bucureşti. După întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă, el va avea convorbiri ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Putin își minte poporul cu televizorul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin își minte poporul cu televizorul

Putin își minte poporul cu televizorul. Președintele rus Vladimir Putin a alocat un timp important în ultimele săptămâni pentru a reasigura publicul rus că sancțiunile afectează Occidentul mai mult decât Rusia. Putin își pregătește țara pentru o perioadă lungă de timp. Putin își minte poporul cu televizorul "Occidentul colectiv nu are de gând să renunțe la politica sa de presiune economică asupra Rusiei", a declarat el recent directorilor din domeniul aviației. Fiecare sector al economiei rusești trebuie să "facă un plan pe termen lung bazat pe oportunități interne". Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Politica de autosuficiență a lui Putin era previzibilă. Încă de când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014, țara s-a pregătit pentru sancțiuni occidentale sporite cu o strategie numită "Fortăreața Rusia". Și totuși, amploarea contraofensivei economice purtate de Occident de la invazia Ucrainei din 24 februarie, împreună cu valul tot mai mare de companii care au întrerupt afacerile cu Rusia pentru a se proteja de riscul reputațional sau de sancțiuni viitoare, a fost un șoc. Majoritatea corporațiilor au decis să plece sau să suspende activitatea în Rusia după invazia ordonată de Putin în Ucraina. Sute de mii de angajați au fost concediați sau forțați de împrejurări să își caute alte joburi.

Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina (sursa: latimes.com)
Internațional

Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina

Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina. Niciun coridor de evacuare în Ucraina nu a fost convenit cu rușii din cauza "pericolului pe trasee", a declarat vineri vicepremierul ucrainean, Iryna Vereshchuk. Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina Oficialii ucraineni au făcut apel la ruși să garanteze o trecere sigură pentru civili, în special pentru cei blocați în orașul asediat Mariupol. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Pavlo Kirilenko, administratorul militar regional din Donețk, a declarat că 79 de locuitori din orașul asediat Mariupol au fost evacuați în siguranță joi în Zaporoije, adăugând că aproape 100.000 de locuitori din Mariupol au ajuns deja în Zaporoije, potrivit CNN. Cu toate acestea, evacuările din Mariupol au fost pline de pericole, deoarece coridoarele de trecere în siguranță au eșuat în numeroase ocazii din cauza atacurilor forțelor rusești în zonă.

Occidentul dotează Ucraina cu tancuri (sursa: eurasiantimes.com)
Internațional

Occidentul dotează Ucraina cu tancuri

Occidentul dotează Ucraina cu tancuri. Un înalt oficial american din domeniul Apărării a anunțat că trupele ucrainene au acum mai multe tancuri pe câmpul de luptă decât forțele ruse invadatoare. Occidentul dotează Ucraina cu tancuri „Acum ucrainenii au mai multe tancuri în Ucraina decât rușii… și cu siguranță știu să le folosească”, a declarat oficialul, sub protecția anonimatului, citat de Washington Post. Situația e cu adevărat remarcabilă, în contextul în care americanii și aliații depun eforturi să ajute militar Ucraina cât mai mult și cât mai rapid, marea bătălie de la Donbas fiind începută deja. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Slovenia, de exemplu, va transfera un număr mare de tancuri de luptă T-72 în Ucraina, iar în schimb va primi vehicule de luptă de infanterie Marder și vehicule blindate cu roți Fuchs din Germania. Cehia, la rândul ei, a trimis și ea zeci de tancuri în Ucraina , iar companiile cehe din sectorul apărării vor repara tancurile şi alte vehicule militare ucrainene care au fost avariate în luptă. Trupele invadatoare ruse se concentrează acum în estul Ucrainei, după ce încercările de a ocupa Kievul au eșuat. Ministrul de Externe din Ucraina este la București Kuleba cere ajutor militar României. Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, efectuează o vizită oficială la Bucureşti, unde se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă şi cu omologul său român, Bogdan Aurescu. „Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri”, a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei, potrivit Agerpres.

Kuleba cere ajutor militar României (sursa: kavkazplus.com)
Internațional

Kuleba cere ajutor militar României

Kuleba cere ajutor militar României. Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, efectuează o vizită oficială la Bucureşti, unde se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă şi cu omologul său român, Bogdan Aurescu. Kuleba a fost primit la Palatul Victoria la ora 8,00 şi va avea o declaraţie de presă comună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, după ora 12,00. Kuleba cere ajutor militar României Vizita lui Kuleba la București vine după cea în Bulgaria care a refuzat să ofere ajutor militar Ucrainei. "Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri", a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Ministrul ucrainean a sosit luni seară în Bulgaria cu maşina, trecând prin România, într-o vizită care nu a fost anunţată public în prealabil. El a încercat la Sofia să convingă politicienii bulgari să livreze arme ţării sale, dar fără succes. Bulgaria este una dintre puţinele ţări membre ale NATO, alături de Ungaria, care refuză să ofere ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia. Guvernele de la Sofia şi Budapesta consideră că printr-un astfel de ajutor militar ar putea deveni părţi în conflict. Opoziţia faţă de orice ajutor militar pentru Ucraina vine în special din partea socialiştilor bulgari care fac parte din coaliţia de guvernare şi mai puţin din partea premierului Kiril Petkov, un om de afaceri format în SUA şi care a creat anul trecut împreună cu fratele său un nou partid cu mesaj anticorupţie, ce a obţinut un rezultat surprinzător de bun la a doua serie de alegeri anticipate din noiembrie şi a ajuns astfel şef al guvernului. Kuleba s-a întâlnit şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev, considerat un simpatizant al Rusiei. În declaraţiile date după întrevederea cu ministrul ucrainean, preşedintele bulgar s-a limitat să asigure că ţara sa va continua să ofere "sprijin total Ucrainei în funcţie de posibilităţile noastre", amintind că Bulgaria a primit peste 91.000 de refugiaţi ucraineni şi a oferit Ucrainei un ajutor umanitar în valoare de 1,5 milioane de euro. "Încă o dată, insistăm să se pună capăt cât mai repede acestui război fără sens între două popoare slave frăţeşti'", a mai spus preşedintele Radev, vorbind în faţa presei alături de Kuleba. Acesta din urmă a răspuns că sentimentele frăţeşti între ruşi şi ucraineni vor deveni istorie după agresiunea rusă. "După ce Rusia a atacat Ucraina, foarte puţini vor mai putea numi fraţi popoarele rus şi ucrainean, doar dacă nu vă referiţi la Cain şi Abel", i-a replicat Kuleba lui Radev, făcând trimitere la personajul biblic care şi-a ucis fratele.

Costuri enorme de reconstrucție după război (sursa: globalcapital.com)
Internațional

Costuri enorme de reconstrucție după război

Costuri enorme de reconstrucție după război. Pagubele fizice aduse clădirilor și infrastructurii Ucrainei de invazia Rusiei au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de dolari și vor crește și mai mult pe măsură ce războiul continuă, a declarat joi președintele Băncii Mondiale, David Malpass. Malpass a declarat în cadrul unei conferințe a Băncii Mondiale privind nevoile de asistență financiară ale Ucrainei că estimarea timpurie a costurilor "restrânse" ale pagubelor nu include costurile economice în creștere ale războiului pentru Ucraina. Costuri enorme de reconstrucție după război "Desigur, războiul este încă în desfășurare, așa că aceste costuri sunt în creștere", a spus Malpass. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs virtual la conferință, a subliniat costuri mult mai mari și nevoi de finanțare. El le-a spus participanților că Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de invazia Rusiei în țara sa, potrivit Reuters. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "Și vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru a reconstrui toate acestea mai târziu", a spus Zelenski. El a declarat că comunitatea globală trebuie să excludă imediat Rusia din instituțiile financiare internaționale, inclusiv Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional și altele, și a spus că toate țările "trebuie să fie pregătite imediat să rupă toate relațiile cu Rusia". La conferința organizată în marja reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale au participat oficiali din domeniul finanțelor din mai multe țări, inclusiv secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, care a declarat anterior că Statele Unite își vor dubla angajamentul de ajutor direct nemilitar la 1 miliard de dolari. Zelenski cere ajutor Occidentului Zelenski a mai spus că a cerut țărilor care au impus sancțiuni și înghețarea activelor rusești să folosească acești bani pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei după război și pentru a plăti pentru pierderile suferite de alte țări. La o conferință de presă, Yellen a spus că Rusia ar trebui să suporte o parte din costurile de reconstrucție ale Ucrainei. "Este clar că costurile de reconstrucție, în cele din urmă, în Ucraina vor fi enorme", a spus Yellen. Așteptarea "ca Rusia, într-un fel sau altul, să ajute la furnizarea unei părți din ceea ce este necesar pentru ca Ucraina să construiască este un lucru pe care cred că ar trebui să îl urmărim"." Dar ea a avertizat că utilizarea rezervelor confiscate ale băncii centrale rusești în Statele Unite pentru a reconstrui Ucraina ar fi un "pas semnificativ" care ar necesita discuții și un acord cu partenerii internaționali. "Este unul la care ar trebui să vă gândiți cu atenție la consecințele acestuia", a spus Yellen. "Nu aș vrea să fac acest lucru cu ușurință". Premierul ucrainean Denys Shmyhal, care a participat personal la conferință, a declarat că PIB-ul Ucrainei ar putea scădea cu 30% până la 50%, pierderile directe și indirecte totalizând 560 de miliarde de dolari până în prezent. Acest total este de peste trei ori mai mare decât dimensiunea economiei Ucrainei, de 155,5 miliarde de dolari în 2020, potrivit datelor Băncii Mondiale. "Dacă nu oprim acest război împreună, pierderile vor crește dramatic", a declarat Shmyhal, adăugând că Ucraina va avea nevoie de un plan de reconstrucție similar Planului Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a ajutat la reconstrucția unei Europe devastate de război.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră