sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sua

702 articole
Internațional

Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu

Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu. SUA îşi întăresc prezenţa în Orientul Mijlociu prin desfăşurarea "câtorva mii" de militari suplimentari, ca răspuns la escaladarea tensiunior în regiune, a anunţat marţi Pentagonul. Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu "Un anumit număr de unităţi deja desfăşurate în Orientul Mijlociu (...) vor fi majorate", a declarat o responsabilă a Pentagonului, Sabrina Singh, precizând că "forţele ce urmează să fie desfăşurate în teatrul de operaţiuni pentru a le înlocui vor veni mai degrabă pentru a întări" aceste unităţi. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line "Câteva mii" de militari americani suplimentari vor fi astfel desfăşuraţi în regiune, a precizat ea. Efectivele şi mijloacele suplimentare desfăşurate includ de asemenea "avioane de luptă F-16, F-15E, A-10, F-22" şi personalul aferent. Temerile unui conflict generalizat Această întărire survine într-un moment în care sporesc temerile privind un conflict generalizat în Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Iranul a început marţi să lanseze rachete asupra Israelului, aliat al Washingtonului. Această nouă escaladare a urmat anunţării de către Israel a unei ofensive terestre în sudul Libanului împotriva mişcării islamiste libaneze Hezbollah, după o săptămână de bombardamente intense care au făcut sute de morţi în Liban. Miniştrii apărării american şi israelian au discutat marţi despre ameninţarea "iminentă" a unui atac iranian, anunţaseră înainte de aceasta autorităţile israeliene

Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA Foto: Facebook
Eveniment

Ce nu spun autoritățile când laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA

Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line. Cetățenii din toate țările care fac parte din programul Visa Waiver - adică nu mai sunt obligați să ceară vize turistice - trebuie să obțină o aprobare ESTA, adică „Electronic System for Travel Authorization”. Citește și: Șef de campanie a lui Geoană, asociat cu un afacerist rus, care făcea propagandă pentru Putin Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA „Programul Visa Waiver (VWP) permite majorității cetățenilor sau resortisanților țărilor participante* să călătorească în Statele Unite în scop turistic sau de afaceri pentru sejururi de cel mult 90 de zile fără a obține viză. Călătorii trebuie să aibă o aprobare ESTA (Electronic System for Travel Authorization) valabilă înainte de călătorie și să îndeplinească toate cerințele explicate mai jos. Dacă preferați să aveți o viză în pașaport, puteți solicita în continuare o viză de vizitator (B) (...) În majoritatea cazurilor, ESTA va fi valabilă doi ani. De asemenea, trebuie să obțineți un nou ESTA dacă: (1) primiți un pașaport nou, inclusiv un pașaport de urgență sau temporar; (2) vă schimbați numele; (3) vă schimbați sexul; (4) vă schimbați țara de cetățenie; sau (5) trebuie să vă schimbați răspunsurile la oricare dintre întrebările «da» sau «nu» de pe cererea ESTA”, explică Departamentul de Stat al SUA. Această viză costă 21 de dolari, potrivit informațiilor de pe site-ul Departamentului de Securitate Internă a SUA. Autorizația ESTA trebuie solicitată online și obținută cu cel puțin 72 de ore înainte de călătorie. Dacă cel care solicită această viză a avut pașaportul furat/dispărut și apoi i-a fost restituit, solicitarea de intrare în SUA va firespinsă. Formularul pentru viza electronică ESTA nu este foarte diferit de cel pentru vizele obișnuite. Aplicanții trebuie să spună unde vor locui în SUA, cu ce linie aeriană vor sosi sau să ofere datele angajatorului. În plus, aceștia trebuie să răspundă la mai multe întrebări despre posbile condamnări penale, trafic de substanțe interizise sau dacă au călătorit în țări precum Iran, Somalia sau Cuba.

Julian Assange explică înțelegere cu SUA (sursa: X/WikiLeaks)
Eveniment

Julian Assange explică înțelegere cu SUA

Julian Assange explică înțelegere cu SUA. Julian Assange, explicații la Consiliul Europei. Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a rupt tăcerea marţi la Consiliul Europei din Strasbourg, după ce a petrecut 12 ani privaţi de libertate în închisoarea britanică de maximă securitate din Belmarsh, şi a spus că eliberarea sa a reprezentat "o schimbare cu adevărat profundă". Julian Assange explică înțelegere cu SUA "Tranziţia de la anii de detenţie într-o închisoare de maximă securitate până la a apărea în faţa reprezentanţilor a 46 de ţări a fost o schimbare cu adevărat profundă", a declarat Assange la începutul discursului său în faţa unei comisii a Consiliului Europei însărcinată cu studiul condiţiilor de detenţie. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” Audiat de comisia care investighează "detenţia şi condamnarea lui Julian Assange şi efectele lor disuasive asupra drepturilor omului", Julian Assange a fost aplaudat la instalarea sa în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), ridicând pumnul ca reacţie. "Regret amploarea terenului pierdut în această perioadă. Până unde a fost stigmatizat, atacat, slăbit şi diminuat a spune adevărul", a afirmat Assange. Jurnalistul australian şi-a exprimat, de asemenea, regretul că vede "mai multă impunitate, mai mult secret, mai multe represalii împotriva (celor care spun) adevărul şi mai multă autocenzură". De ce a pledat vinovat Fondatorul WikiLeaks a declarat că readaptarea sa a avut câteva aspecte complicate. "Readaptarea mea la lume include unele lucruri pozitive, dar şi complicate, cum ar fi să redevin tată pentru un fiu care a crescut fără mine. Să fiu din nou soţ", a spus Assange. Julian Assange a declarat că este liber după ce "a pledat vinovat că a făcut jurnalism". "Nu sunt liber astăzi pentru că sistemul a funcţionat. Sunt liber astăzi, după ani de închisoare, pentru că am pledat vinovat că fac jurnalism", a spus fondatorul WikiLeaks, care şi-a petrecut ultimii 14 ani iniţial în ambasada Ecuadorului la Londra, apoi în închisoarea din Belmarsh. "Am pledat vinovat pentru că am încercat să obţin informaţii de la o sursă şi am pledat vinovat că am informat publicul despre natura acestor informaţii. Nu am pledat vinovat pentru nici un alt capăt de acuzare", a continuat el. El a susţinut că acordul său de recunoaştere a vinovăţiei l-a împiedicat să iniţieze noi proceduri legale în Statele Unite. "De aceea este atât de important ca (...) instituţiile care creează norme, precum APACE, să acţioneze pentru a clarifica că ceea ce mi s-a întâmplat nu ar trebui să se întâmple şi altora", a insistat el. "Să ne angajăm cu toţii să facem partea noastră pentru a ne asigura că lumina libertăţii nu se estompează niciodată, că va continua căutarea adevărului şi că interesele câtorva nu vor reduce la tăcere vocile celor mulţi", a declarat Assange. "Sper că mărturia mea de astăzi va putea servi pentru a evidenţia punctele slabe ale garanţiilor existente şi pentru a-i ajuta pe cei ale căror cazuri sunt mai puţin vizibile, dar care sunt la fel de vulnerabili", a mai spus Julian Assange. Înțelegerea cu justiția americană În iunie, Julian Assange a ajuns la o înţelegere cu justiţia americană, care i-a cerut extrădarea şi l-a ameninţat cu o pedeapsă grea cu închisoarea. În temeiul acestui acord de recunoaştere a vinovăţiei, el a fost condamnat la o pedeapsă deja executată în arest preventiv, pentru obţinerea şi dezvăluirea de informaţii privind securitatea naţională şi, prin urmare, a putut fi eliberat. Jurnalistul s-a întors apoi în Australia, soţia lui explicând că are nevoie de intimitate şi timp pentru a se recupera. WikiLeaks a publicat începând din 2010 sute de mii de documente clasificate referitoare la activităţile militare şi diplomatice ale SUA, precum şi relatări despre execuţii extrajudiciare şi strângere de informaţii împotriva aliaţilor Washingtonului. Aceste activităţi au făcut din Julian Assange o figură a libertăţii de exprimare pentru susţinătorii săi şi un blogger imprudent, care a pus vieţi în pericol şi a compromis serios securitatea SUA, din punctul de vedere al criticilor săi. Pledoaria sa ar putea submina cererea de graţiere înaintată preşedintelui Joe Biden. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), formată din aleşi numiţi de parlamentele celor 46 de state membre, urmează să dezbată miercuri în urma acestei audieri. Dezbaterea se va baza pe un raport prezentat de deputata islandeză Thorhildur Sunna Aevarsdottir (Partidul Piraţilor), care califică urmăririle şi condamnările suferite de australianul de 53 de ani drept "disproporţionate" şi îl descrie drept "deţinut politic".

România poate intra în Visa Waver (sursa: Facebook/Andrei Muraru)
Eveniment

România poate intra în Visa Waver

România poate intra în Visa Waver. România îndeplineşte formal toate condiţiile tehnice pentru a face parte din programul Visa Waiver, a anunţat marţi ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, într-o declaraţie pe Facebook. România poate intra în Visa Waver "Ieri (luni - n.r.) s-a încheiat anul fiscal în Statele Unite, iar ultima condiţie pe care România o mai avea de îndeplinit a fost satisfăcută", a afirmat Muraru. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” "Sigur, aşteptăm o confirmare de la partenerii americani în perioada următoare, dar evaluarea noastră, bazându-ne pe numărul de aplicaţii pentru vize din acest an, precum şi pe trendul puternic descrescător din ultimii ani, este că Romania a coborât sub procentul de 3% al ratei de respingere", a adăugat acesta. Fără vize, probabil, începând cu 2025 Potrivit ambasadorului, "primii români vor putea călători fără vize în Statele Unite, probabil, în prima parte a anului viitor". "A călători fără vize în America nu este doar un statut privilegiat acordat unei ţări. Vor exista beneficii importante pentru noi. Călătorind mai uşor, românii vor construi mai multe punţi şi vor putea impulsiona astfel comerţul sau investiţiile. De asemenea, ne aşteptăm să avem curând mai multe curse aeriene directe între România şi America", a adăugat diplomatul român. "Alianţa cu Statele Unite nu va fi niciodată perfectă, dar generaţie după generaţie a arătat că prietenia noastră poate fi întotdeauna desăvârşită", a mai subliniat el.

Costurile mini-centralei nucleare de la Doicești (sursa: nuclearelectrica.ro)
Eveniment

Costurile mini-centralei nucleare de la Doicești

Costurile mini-centralei nucleare de la Doicești. Banca de Export-Import a SUA (EXIM) a aprobat un angajament financiar de până la 99 milioane de dolari în favoarea companiei RoPower Nuclear S.A., pentru finanţarea dezvoltării proiectului cu reactoare modulare mici (SMR) de la Doiceşti, a anunţat compania, printr-un comunicat. Costurile mini-centralei nucleare de la Doicești Acest angajament face parte dintr-un pachet iniţial de finanţare în valoare de 275 milioane de dolari, care include contribuţii semnificative de la alte instituţii internaţionale, precum Corporaţia Financiară pentru Dezvoltare Internaţională a SUA (DFC) şi parteneri privaţi. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” "Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doiceşti este un semnal puternic dat de România, împreună cu partenerul strategic, Statele Unite ale Americii. Un semnal pentru independenţă şi securitate energetică, un semnal pentru inovare, un semnal pentru o tranziţie verde pragmatică, de la cărbune la energie nucleară, tot o formă de producţie în bandă, un semnal bazat pe competitivitatea României în sectorul nuclear. Finanţarea aprobată de US EXIM este o confirmare a angajamentului SUA faţă de acest proiect de amploare, care poziţionează România ca unul dintre liderii noilor tehnologii nucleare. Am convingerea că la nivelul finalului de deceniu putem fi printre primele ţări din lume cu SMR, ceea ce va însemna o oportunitate istorică de dezvoltare a unui lanţ local de aprovizionare, iar Nuclearelectrica are toate şansele să opereze şi alte asemenea proiecte în toată regiunea", a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în comunicat. Proiectul, important pentru România Proiectul SMR de la Doiceşti, care utilizează tehnologia NuScale Power, reprezintă un moment important pentru sectorul energetic din România, urmând să implementeze această tehnologie nucleară avansată, flexibilă şi cu măsuri adiţionale de securitate nucleară. SMR-urile sunt apreciate pentru capacitatea lor de a furniza energie curată şi pentru natura lor modulară, care permite o integrare mai eficientă în infrastructurile energetice existente, explică documentul citat. Proiectul, care va începe construcţia după finalizarea celei de-a doua faze a studiilor de proiectare şi inginerie (FEED), va ajuta România să reducă emisiile de carbon cu aproximativ 4 milioane de tone anual. "Acest angajament financiar din partea EXIM Bank reprezintă un vot de încredere nu doar în capacitatea României de a implementa tehnologii nucleare de ultimă generaţie, ci şi în parteneriatul solid dintre ţara noastră şi Statele Unite. Finanţarea ne va permite să facem paşi decisivi către un viitor energetic mai sigur, mai curat şi sustenabil, iar România se poziţionează astfel ca un lider în inovaţia energetică la nivel regional", a subliniat Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica. Finanțarea EXIM Bank Finanţarea din partea EXIM Bank este esenţială pentru avansarea proiectului, sprijinind activităţi critice precum caracterizarea amplasamentului, obţinerea aprobărilor de reglementare şi realizarea lucrărilor detaliate de inginerie. Aceasta poziţionează România ca un lider regional în inovaţia energiei curate, contribuind la obiectivele climatice ambiţioase ale Uniunii Europene. Proiectul de la Doiceşti este aşteptat să genereze peste 2.000 de locuri noi de muncă în perioada de construcţie şi peste 230 de locuri de muncă permanente pentru operarea centralei, plus alte mii de locuri de muncă în industriile conexe. Durata de viaţă a noii centrale SMR de la Doiceşti este de peste 60 de ani, de la punerea în funcţiune planificată pentru finalul actualului deceniu. Proiectul este unul generaţional care va produce energie curată, sigură şi fără emisii de carbon în atmosferă şi un punct cheie în angajamentul României de a-şi tripla capacităţile de generare a energiei din surse nucleare, până în 2050.

Bilanţul victimelor uraganului Helene în SUA (sursa: X/AccuWeather)
Eveniment

Bilanţul victimelor uraganului Helene în SUA

Bilanţul victimelor uraganului Helene în SUA. Bilanţul uman al uraganului Helene în estul şi sud-estul Statelor Unite a urcat sâmbătă la cel puţin 63 de morţi, potrivit autorităţilor, iar milioane de americani din 10 state se confrunte cu pene de electricitate. Bilanţul victimelor uraganului Helene în SUA Cel puţin 24 de persoane au murit în Carolina de Sud, 17 în Georgia, 11 în Florida, 10 în Carolina de Nord şi una în Virginia, potrivit unui bilanţ compilat de AFP pe baza declaraţiilor autorităţilor locale. Citește și: Furtuna anunțată, „o isterie mediatică destul de suspectă”, opinează un conferențiar universitar, care adaugă că episodul meteo nu e ceva nemaiîntâlnit Helene a atins uscatul în nord-vestul Floridei joi seară cu forţa unui uragan de categoria 4 pe o scară cu 5 trepte, însoţit de vânturi cu viteze de până la 225 de kilometri pe oră. Uraganul a avansat apoi către nord şi s-a diminuat în intensitate, lăsând în urma sa un peisaj dezolant de distrugeri. ''Sunt profund întristat de pierderile umane şi de distrugerile provocate de uraganul Helene'', a declarat sâmbătă preşedintele american Joe Biden. ''Drumul către redresare va fi lung'', a adăugat el. Stare de urgență federală Statele Alabama, Florida, Georgia, Carolina de Nord, Carolina de Sud şi Tennessee au declarat stare de urgenţă federală. Au fost mobilizate peste 800 de efective ale Agenţiei federale pentru gestionarea catastrofelor (FEMA). Retrogradat acum la categoria ''ciclon post-tropical'', Helene urmează să afecteze valea Ohio şi zona centrală a Munţilor Apalaşi, a anunţat Centrul naţional pentru uragane (NHC), care a avertizat că penele de electricitate ar putea fi ''de lungă durată''. Echipele de intervenţie au fost activate pentru a restabili curentul şi a face faţă consecinţelor unor inundaţii masive, care au distrus locuinţe, drumuri şi afaceri. Însă eforturile lor sunt îngreunate de terenurile accidentate şi de căile de acces blocate. ''Doar câteva magazine mai sunt deschise, iar stocurile sunt limitate. Îmi fac griji pentru familiile cu copii'', a mărturisit Steven Mauro, un locuitor din Valdosta, statul Georgia. ''Principala problemă este electricitatea'', a comentat un alt rezident, sugerând că oamenii ar trebui să rămână acasă întrucât ''semafoarele nu funcţionează''. Pene de electricitate Potrivit site-ului poweroutage.us, peste 2,6 milioane de persoane erau în continuare afectate de pene de electricitate duminică dimineaţă în Statele Unite, din Florida până în sud-estul Indiana. La Cedar Key, o insulă cu 700 de locuitori de pe coasta de vest a Floridei, acoperişurile caselor au fost smulse, iar pereţii avariaţi. ''Mi se rupe sufletul când văd asta'', a spus pentru AFP Gabe Doty, un angajat al municipalităţii. ''Multe case au dispărut, piaţa a dispărut. Poşta a dispărut. E o adevărată tragedie, iar reconstrucţia va fi dificilă''. În Carolina de Sud şi-au pierdut viaţa doi pompieri. Zone extinse au fost distruse de alunecări de teren şi de viituri intense care s-au produs până în Asheville, Carolina de Nord. Una dintre cele mai grave furtuni ''Este una dintre cele mai grave furtuni din istoria modernă în anumite părţi din vestul Carolinei de Nord'', a declarat guvernatorul acestui stat, Roy Cooper, cu prilejul unei conferinţe de presă vineri seară. Riscul ruperii barajului de la Nolichuky, situat în statul Tennessee, a fost eliminat sâmbătă de autorităţile locale, după inundaţiile record. Rezidenţii care locuiesc în aval au fost autorizaţi să se întoarcă la domiciliu. În localitatea Erwin, din acelaşi stat, peste 50 de pacienţi şi angajaţi refugiaţi pe acoperişul unui spital au fost evacuaţi cu ajutorul unui elicopter. După ce s-a format în Golful Mexicului, Helene s-a deplasat deasupra unor ape deosebit de calde. ''Probabil că aceste ape foarte calde au jucat un rol în intensificarea rapidă a lui Helene'', a subliniat climatologul Andra Garner pentru AFP. Prin încălzirea apelor mărilor, schimbările climatice cresc probabilitatea intensificării rapide a furtunilor şi sporesc riscul de uragane puternice, potrivit oamenilor de ştiinţă.

SUA acuză China că ajută Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

SUA acuză China că ajută Rusia

SUA acuză China că ajută Rusia. Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a acuzat din nou Beijingul că sprijină "maşina de război rusă" în Ucraina în cursul unei întâlniri cu omologul său chinez Wang Yi, în timp ce cele două puteri rivale încearcă să stabilizeze o relaţie tumultoasă. SUA acuză China că ajută Rusia Secretarul de stat american a spus că că i-a făcut cunoscută "îngrijorarea noastră profundă cu privire la sprijinul Chinei pentru industria rusă de apărare care alimentează maşina de război rusă şi perpetuează războiul căruia China pretinde că vrea să-i pună capăt". Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” "Nu intenţionăm să încercăm să disociem Rusia de China", a continuat Blinken într-o conferinţă de presă în marja Adunării Generale a ONU. "Relaţia lor este afacerea lor, dar în măsura în care această relaţie implică a furniza Rusiei ceea ce are nevoie pentru a continua acest război, asta este o problemă pentru noi", a spus el. Blinken a citat ca exemplu faptul că companiile chineze furnizează Rusiei 70% din maşinile-unelte şi 90% din produsele electronice necesare. Întâlnirea de vineri are loc la câteva zile după ce preşedintele american Joe Biden a declarat că China pune "la încercare" Asia şi Statele Unite din cauza comportamentului său din ce în ce mai "agresiv", în special în Marea Chinei de Sud şi faţă de Taiwan. Beijingul consideră insula una dintre provinciile sale şi denunţă sprijinul Washingtonului pentru Taiwan, precum şi trecerea navelor de război americane şi, pentru prima dată în această săptămână, japoneze, prin Strâmtoarea Taiwan. Tentativă de a calma tensiunile Întâlnirile la nivel înalt între chinezi şi americani se înmulţesc pentru a calma tensiunile. Wang Yi şi Antony Blinken au căzut de acord, potrivit acestuia din urmă, cu privire la "importanţa" ca liderii chinez Xi Jinping şi american Joe Biden să poată comunica între ei. El a spus că se aşteaptă să fie aşa în "săptămânile următoare", cu toate că nu a confirmat data sau formatul. Ultimul lor întrevedere datează din aprilie. Dar cei doi lideri s-ar putea întâlni cu ocazia unor summituri în Brazilia şi Peru. În ciuda numeroaselor diferende, inclusiv comerciale pe fondul sancţiunilor americane vizând produsele electronice chineze, Washingtonul şi Beijingul cooperează în alte domenii precum lupta împotriva drogurilor sintetice sau schimbările climatice, a subliniat Blinken.

SUA împrumută România pentru achiziții militare (sursa: gov.ro)
Eveniment

SUA împrumută România pentru achiziții militare

SUA împrumută România pentru achiziții militare. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, şi directorul Agenţiei SUA de Cooperare pentru Securitate şi Apărare, Michael Miller, au semnat, miercuri, la Palatul Victoria, un acord privind un împrumut de 920 de milioane de dolari din Fondul pentru Finanţare Militară al Statelor Unite ale Americii. SUA împrumută România pentru achiziții militare "Acest împrumut de aproape un miliard de dolari reprezintă o formă de solidaritate, (...) de îmbunătăţire a interoperabilităţii cu NATO pentru deceniile care urmează”, a afirmat, la ceremonia de semnare a acordului, Michael Miller. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore „Acest moment întăreşte relaţiile dintre aliaţi care datează de 20 de ani şi este şi o dovadă a implicării profunde la nivel guvernamental - Departamentul de Stat din SUA, Ministerul Apărării din SUA, Congresul şi de cealaltă parte - Parlamentul României, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor. România reprezintă o ancoră pentru cooperarea şi securitatea la Marea Neagră. (...) Felicit România pentru că îşi prioritizează aceste investiţii, pentru rolul conducător pe care şi-l asumă în cadrul NATO cu investiţii de peste 2% din PIB în domeniul Apărării", a adăugat acesta. Importanța României pe Flancul estic El a subliniat importanţa României pe Flancul estic şi angajamentul SUA de a continua această cooperare. "Îmi exprim recunoştinţa românilor pentru că găzduiesc zeci de mii de soldaţi ai NATO şi, în mod special, ai Statelor Unite. Astfel se poate asigura siguranţa navigaţiei, se poate continua Parteneriatul România - Statele Unite şi se pot combate eforturile de îngenunchiere a Ucrainei. Aceste împrumuturi directe sunt acordate numai partenerilor noştri apropiaţi, iar România reprezintă unul dintre cei mai importanţi parteneri pentru Departamentul Apărării din Statele Unite. Faptul că sunt astăzi, aici, reprezintă dovada importanţei României pe Flancul estic şi angajamentul SUA de a continua această cooperare", a transmis Miller. La ceremonia de semnare a acordului au participat ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, şi premierul Marcel Ciolacu.

Qatar, scutită de vize pentru SUA (sursa: Facebook/U.S. Embassy Doha)
Internațional

Qatar, scutită de vize pentru SUA

Qatar, scutită de vize pentru SUA. Statele Unite au anunţat marţi că vor ridica obligativitatea vizelor pentru cetăţenii din Qatar, făcând din acest partener apropiat din regiunea Golfului prima ţară arabă care a depăşit acest obstacol. Qatar, scutită de vize pentru SUA Ţara bogată în zăcăminte de gaze a îndeplinit "criterii stricte în materie de securitate" pentru a deveni al 42-lea membru al programului de scutire de vize, a anunţat Departamentul pentru Securitate Internă într-un comunicat. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Croaţia a fost adăugată în 2021, iar Israelul anul trecut. Programul cere măsuri similare pentru cetăţenii americani care se deplasează în aceste ţări. Acordul va "aprofunda parteneriatul nostru strategic şi va ameliora fluxul de persoane şi comerţ dintre cele două ţări", a adăugat secretarul de stat Antony Blinken, potrivit comunicatului. Baza aeriană americană din Qatar Qatarul, care găzduieşte o importantă bază aeriană americană, a avut un rol principal în eforturile eşuate de până acum de a media o încetare a focului în Gaza. Emiratul a ajutat anterior Statele Unite să evacueze pe calea aerului mii de afgani după ce talibanii au preluat din nou controlul în ţara lor în 2021. Autorităţile americane au declarat că sunt deschise la ideea ca şi alte ţări arabe să poată participa la programul de scutire de vize.

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut eliminarea sancţiunilor impuse de SUA care împiedică unele achiziţii de armament ale ţării sale, şi a altor măsuri "unilaterale" care reduc capacitatea celor doi aliaţi din NATO de a-şi atinge obiectivele comerciale pe termen lung. Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse Între aliaţii din NATO s-au creat în ultimii ani tensiuni legate de mai multe chestiuni, începând cu diferenţe între politicile din estul Mediteranei, Siria şi Gaza, şi mergând până la achiziţia de către Turcia a unor sisteme de apărare antiaeriană S-400, care a atras sancţiunile americane şi a dus la excluderea Turciei din programul de dezvoltare a avioanelor de vânătoare F-35, în 2019. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Ulterior, Turcia a încercat să cumpere 40 de avioane de vânătoare F-16 Block-70 şi 79 de seturi pentru modernizare din Statele Unite. Acordul a fost aprobat numai după ce Ankara a acceptat aderarea Suediei la NATO, moment care a marcat şi o dezgheţare a relaţiilor cu Washingtonul. Turcia şi SUA au un obiectiv comun pe termen lung de creştere a comerţului bilateral până la 100 de miliarde de dolari anual, de la 30 de miliarde în 2023. Erdogan vrea cooperarea cu SUA Cu ocazia unei vizite la New York pentru participarea la Adunarea Generală a ONU, Erdogan a afirmat în faţa unor oameni de afaceri turci şi americani că el crede în posibilitatea atingerii obiectivului menţionat, însă cooperarea cu SUA în domeniul industriei de apărare nu şi-a atins nici pe departe potenţialul, din cauza sancţiunilor încă în vigoare. "De aceea, trebuie renunţat la măsuri unilaterale, cum ar fi tarifele suplimentare în domeniile fierului, oţelului şi aluminiului, anchetele şi sancţiunile CAATSA", a spus luni preşedintele turc, referindu-se la legea americană pentru contracararea prin sancţiuni a adversarilor (Countering America's Adversaries Through Sanctions Act). "Sper că am deschis un capitol nou cu proiectul de modernizare a F-16 şi ne aşteptăm la eliminarea permanentă a restricţiilor la export în acest domeniu", a adăugat el. Liderul de la Ankara a mai afirmat că Turcia este avantajoasă pentru lanţurile de aprovizionare şi a menţionat ca exemplu cooperarea în producţia şi achiziţia de muniţie de calibrul 155 mm, un tip de obuze important în războiul dintre Rusia şi Ucraina. Sancțiunile impuse de Washington Washingtonul a sancţionat de asemenea mai multe persoane fizice şi companii turce pentru nerespectarea sancţiunilor împotriva Rusiei. Deşi sprijină Ucraina, Turcia se opune acestor măsuri, susţinând totodată că nu vor fi ocolite pe teritoriul său. În afară de F-16, turcii şi-au manifestat interesul şi pentru avioanele Eurofighter Typhoon din Germania, Regatul Unit şi Spania, însă au fost nemulţumiţi de lipsa de progrese cauzată de reticenţa Berlinului. Luni, Erdogan s-a întâlnit la New York cu cancelarul german Olaf Scholz, a anunţat cancelaria prezidenţială, care a comunicat că preşedintele a transmis disponibilitatea Turciei de a ameliora cooperarea în toate domeniile şi de a valorifica oportunităţile comune în avantajul ambelor părţi

Așteptările lui Zelenski de la SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Așteptările lui Zelenski de la SUA

Așteptările lui Zelenski de la SUA. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a început luni o vizită în SUA, unde urmează să îşi prezinte "planul pentru victorie", context în care ucrainenii se aşteaptă la mai mult sprijin într-o etapă crucială a războiului, precum şi la mai multă claritate din partea aliatului lor cheie cu privire la dimensiunea angajamentului acestuia. Așteptările lui Zelenski de la SUA Următoarele luni vor fi decisive, a subliniat preşedintele ucrainean la sosirea sa în Statele Unite, unde intenţionează să discute planul său cu preşedintele Joe Biden şi cu cei doi candidaţi la preşedinţie - vicepreşedinta în exerciţiu Kamala Harris şi ex-preşedintele republican Donald Trump -, precum şi cu liderii altor ţări care participă la Adunarea Generală a ONU. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Zelenski susţine că Ucraina ştie ce trebuie să facă pentru a învinge Rusia şi a obţine o pace justă, bazată pe restabilirea integrităţii sale teritoriale şi pe garanţii de securitate. Cu toate acestea, întrebarea dacă hotărârea aliaţilor este egală cu voinţa ucrainenilor de a lupta, care persistă în pofida tuturor dificultăţilor acumulate în cei peste doi ani şi jumătate de război, rămâne deschisă pentru mulţi în Ucraina. "Americanii trebuie să formuleze clar obiectivul principal al sprijinului lor pentru Ucraina. Odată ce acest lucru va fi cunoscut, toate celelalte, instrumentele necesare pentru realizarea lui, vor deveni clare", a declarat pentru EFE Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Rada Supremă (parlamentul ucrainean). Mai multe vorbe, decât fapte În opinia sa, sintagma des utilizată de susţinere a Ucrainei "atât timp cât este necesar" are în continuare puţină substanţă. SUA ar putea pune capăt îndoielilor prin reafirmarea angajamentului lor faţă de punerea în aplicare a formulei de pace ucrainene, a declarat Merejko, deputat din partea partidului de guvernământ "Slujitorul Poporului". Întârzierile frecvente în livrarea armelor promise au dus la o dezamăgire crescândă în rândul ucrainenilor cu privire la credibilitatea partenerilor lor. Mulţi dintre ei au aşteptări moderate în ceea ce priveşte creşterea sprijinului militar după vizita lui Zelenski în SUA, deşi există speranţa că operaţiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk şi reacţia relativ moderată a Rusiei, în contrast cu ameninţările sale nucleare, ar putea determina Washingtonul să acţioneze mai rapid şi cu mai multă îndrăzneală. Occidentul nu se mobilizează suficient În pofida unor progrese, Occidentul nu şi-a mobilizat suficient industria militară pentru a-şi face vizibil pe câmpul de luptă din Ucraina imensul său avantaj economic faţă de Rusia, afirmă Mikola Bielieskov, analist militar la Institutul ucrainean pentru studii strategice. Expertul citat nu este sigur dacă Zelenski va reuşi să elimine diferenţele ce persistă în viziunile cu privire la sfârşitul războiului pe care Ucraina şi guvernul SUA le-au avut de la începutul invaziei ruse. În timp ce Ucraina continuă să aspire la restabilirea completă a integrităţii sale teritoriale şi înfrângerea militară a Rusiei, aliaţii săi îşi definesc obiectivul prin prezervarea Ucrainei ca stat, a explicat Bielieskov într-un interviu acordat portalului "Militarnîi". "Întrucât depindem de aliaţii noştri, viziunea lor este importantă şi determină ce arme şi alte resurse primim", a subliniat expertul citat. Utilizarea rachetelor occidentale Dacă Occidentul nu îşi sporeşte sprijinul, Ucraina va rămâne concentrată pe reducerea potenţialului de război al Rusiei prin atacarea depozitelor de muniţie ruseşti şi a altor obiective militare, apreciază analistul ucrainean Ivan Kiricevski. Capacitatea de a utiliza rachete occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului inamic ar fi deosebit de utilă în acest context, spune el. Deşi SUA au ezitat mult timp să ridice această restricţie, decizia ar putea fi luată de preşedintele Joe Biden după alegeri, la final de mandat, când va avea în sfârşit "mână liberă", completează Oleksandr Merejko. "Sper ca în curând să dea dovadă de curaj politic", îşi exprimă speranţa deputatul ucrainean. În opinia sa, acum nu este momentul de discutat ce se va întâmpla dacă Washingtonul refuză să sprijine planul pentru victorie al lui Zelenski. "Nu ne putem permite să avem un plan B, deoarece ar arăta că nu suntem suficient de încrezători în victoria şi supravieţuirea noastră", afirmă parlamentarul ucrainean.

Atac armat în masă în SUA (sursa: abc7.com)
Internațional

Atac armat în masă în SUA

Atac armat în masă în SUA. Cel puțin patru persoane au fost ucise și câteva zeci au fost rănite într-un atac armat în masă în Birmingham, Alabama, potrivit poliției, transmite BBC. Atac armat în masă în SUA Focuri de armă trase de mai mulţi atacatori au ucis patru oameni şi au rănit alte zeci sâmbătă seara la Birmingham, în statul american Alabama. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Credem că mai mulţi trăgători au deschis focul de mai multe ori asupra unui grup de persoane", a declarat duminică presei locale agentul de poliţie Truman Fitzgerald. Doi bărbaţi şi o femeie au fost găsiţi morţi pe un trotuar, iar o a patra victimă lovită de gloanţe a decedat la spital, a afirmat el. Dintre zecile de răniţi, patru sunt în stare gravă. Zona a fost izolată de pompieri. Nici un suspect arestat Nu a fost arestat încă niciun suspect după incident şi Poliția cere populaţiei să furnizeze orice informaţii care i-ar putea ajuta pe anchetatori. Poliția investighează dacă bărbații înarmați au tras din mașini aflate în mișcare sau au coborât și s-au apropiat de victime. În Statele Unite rata mortalităţii legată de armele de foc este cea mai ridicată dintre toate ţările dezvoltate. Americanii sunt însă foarte ataşaţi de armele lor, deţinând în medie mai mult de una fiecare.

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei. Preşedintele american Joe Biden şi prim-ministrul britanic Keir Starmer şi-au exprimat, vineri, în cadrul unei întrevederi, îngrijorarea cu privire la furnizarea de arme letale Rusiei de către Iran şi Coreea de Nord, pe fondul războiului în curs din Ucraina, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei Şeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a avut vineri o întrevedere cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, în timpul unei vizite întreprinse la Phenian, au anunţat agenţiile de presă ruse. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Vizita a avut loc într-o conjunctură critică în războiul declanşat de Moscova împotriva Ucrainei, război pentru a cărui susţinere Phenianul ar fi livrat muniţii şi rachete balistice Rusiei, potrivit Washingtonului. SUA şi aliaţii săi încă analizează dacă să permită Ucrainei să utilizeze rachete cu rază lungă de acţiune pentru a lovi în profunzimea teritoriului rus. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că, dacă acest lucru se va întâmpla, Occidentul ar intra într-un război direct împotriva Rusiei. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a criticat vineri afirmaţiile "incredibil de periculoase" ale preşedintelui Vladimir Putin cu privire la un posibil război între ţara sa şi ţările NATO.

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT (sursa: Facebook/Antony J. Blinken)
Internațional

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT. Secretarul de stat american Antony Blinken a denunţat vineri activităţile ilicite de destabilizare în lumea ale mass-media ruse RT, subliniind că aceasta s-a transformat într-o "ramură" a informaţiilor ruse. Blinken denunță activitățile ilegale ale RT "Ştim că RT are capacităţi cibernetice şi s-a angajat în operaţiuni secrete pentru a influenţa informaţiile şi achiziţionarea de material militar", a declarat presei Blinken, menţionând activităţile grupului media rus RT, în special în Republica Moldova. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă În urmă cu aproximativ zece zile, autorităţile americane au dezvăluit o serie de măsuri, între care urmăriri penale şi sancţiuni, vizând în special presa rusă pentru a răspunde la tentativele de ingerinţă în alegerile din Statele Unite şi pe care le atribuie Rusiei. Departamentul de Stat a impus atunci restricţii de viză grupului media de care aparţine RT, Rossia Segodnia, precum şi altor filiale ale acestei companii. Vineri, Washingtonul a abordat în principal activităţile destabilizatoare ale grupului media în alte părţi ale lumii. Printre activităţile citate, guvernul rus a integrat în primăvară "în cadrul RT o entitate cu capacităţi ciber-operaţionale, legată de serviciile de informaţii ruse". "Această entitate s-a concentrat în principal pe operaţiunile de influenţare şi informaţii în întreaga lume", a indicat Departamentul de Stat, precizând că liderii RT erau la curent cu aceasta.

SUA aprobă vânzarea avioanelor către România (sursa: Facebook/U.S. Embassy Bucharest)
Eveniment

SUA aprobă vânzarea avioanelor către România

SUA aprobă vânzarea avioanelor către România. Ambasadoarea SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, că avioanele F-35 care urmează să fie achiziţionate "vor oferi României capabilităţi de apărare aeriană de neegalat". SUA aprobă vânzarea avioanelor către România Potrivit unui comunicat transmis vineri de Ambasada Statelor Unite, Departamentul de Stat al SUA a luat o decizie de aprobare a unei posibile vânzări a 32 de avioane de luptă F-35A Lightning II către România, ceea ce va duce la o îmbunătăţire semnificativă a capabilităţilor de apărare şi la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Achiziţionarea celor două escadrile va spori capacitatea României de a face faţă ameninţărilor de securitate în continuă evoluţie şi de a contribui la eforturile regionale de apărare. "Acest angajament este o dovadă a parteneriatului puternic dintre cele două naţiuni şi demonstrează încă o dată că România este un lider în apărarea securităţii regionale. România este un aliat cheie al NATO în promovarea securităţii şi stabilităţii în regiunea Mării Negre şi nu numai. Avioanele F-35 vor oferi României capabilităţi de apărare aeriană de neegalat şi vor spori interoperabilitatea între forţele aeriene NATO", a declarat Kathleen Kavalec, citată în comunicat. Conform aceleiaşi surse, prima livrare a aeronavelor F-35A este aşteptată până în anul 2031, iar Statele Unite vor continua să colaboreze îndeaproape cu România pentru a asigura o integrare eficientă a acestor aparate de zbor avansate în cadrul forţelor de apărare. MApN salută decizia Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat, vineri, că salută notificarea transmisă de Congresul SUA cu privire la vânzarea către România a 32 de avioane F-35, în cadrul programului de înzestrare "Avion multirol de generaţia a V-a, F-35" - faza I, prin programul de asistenţă de securitate Foreign Military Sales (FMS). "Faza I a programului de înzestrare presupune achiziţia a 32 de avioane F-35, precum şi motoare, suportul logistic iniţial, serviciile de instruire, simulatoare de zbor şi muniţii aer-aer şi sol-sol, pentru o valoare estimată de 6,5 miliarde USD, în concordanţă cu aprobarea prealabilă a Parlamentului României. Programul de achiziţie include, de asemenea, şi un pachet de cooperare industrială", se arată într-un comunicat al MApN.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră