joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

776 articole
Internațional

SUA sancționează organizații iraniene și rusești

SUA sancționează organizații iraniene și rusești. Statele Unite au impus marți sancțiuni împotriva unor entități din Iran și Rusia, acuzându-le de implicare în tentative de influențare a alegerilor din noiembrie 2024. Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, aceste entități au urmărit să alimenteze tensiunile politice și să influențeze electoratul american. SUA sancționează organizații iraniene și rusești Organizațiile vizate sunt: Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Centrul de Producție pentru Design Cognitiv (Iran): o organizație afiliată Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC), care a inițiat operațiuni de influență încă din 2023. Centrul de Expertiză Geopolitică (Rusia): organizația din Moscova a răspândit dezinformări despre candidați și a finanțat crearea de videoclipuri „deepfake” pentru a discredita politicieni americani. Scopul campaniilor de influență Potrivit Trezoreriei americane, entitățile au încercat să divizeze populația americană și să compromită încrederea în procesele electorale. De exemplu, CGE a creat videoclipuri manipulate pentru a lansa acuzații nefondate împotriva unui candidat la vicepreședinție. Reacția oficialilor americani Bradley Smith, subsecretarul interimar al Trezoreriei pentru Terorism și Informații Financiare, a declarat: „Guvernele Iranului și Rusiei au vizat procesele și instituțiile noastre electorale și au încercat să divizeze poporul american prin campanii de dezinformare țintite. Statele Unite vor rămâne vigilente în fața acestor amenințări.” Rezultatul alegerilor din 2024 În alegerile din 5 noiembrie, republicanul Donald Trump a învins-o pe democrata Kamala Harris, iar Partidul Republican a obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului. Totuși, majoritatea fragilă prefigurează dificultăți în promovarea agendei conservatoare promise de Trump. Politica externă și ajutorul pentru Ucraina Donald Trump a anunțat că va prioritiza negocierile pentru un acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina. În același timp, președintele democrat în exercițiu, Joe Biden, a aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, plus un ajutor bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de dolari, înainte de predarea mandatului. Implicații internaționale Sancțiunile impuse de SUA subliniază angajamentul de a proteja democrația și de a combate interferențele externe. Aceste măsuri vor avea probabil consecințe asupra relațiilor internaționale, în special cu Rusia și Iran.

SUA sancționează organizații iraniene și rusești (sursa: kremlin.ru)
SUA acuză China de atac cibernetic (sursa: Facebook/The U.S. Department of the Treasury)
Internațional

SUA acuză China de atac cibernetic

SUA acuză China de atac cibernetic. China a reacționat ferm marți la acuzațiile Departamentului american al Trezoreriei, conform cărora un hacker sponsorizat de statul chinez ar fi accesat documente neclasificate. Ministerul Afacerilor Externe din China a calificat aceste acuzații drept „nefondate”. SUA acuză China de atac cibernetic Departamentul american al Trezoreriei a informat Congresul SUA că, la începutul lunii, un hacker chinez ar fi pătruns în sistemele sale informatice, reușind să acceseze stațiile de lucru ale angajaților și anumite documente neclasificate. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Într-o scrisoare oficială, incidentul a fost descris drept unul „major”. Beijing respinge acuzațiile China a dezmințit ferm acuzațiile, susținând că sunt „nefondate” și lipsite de dovezi. Ministerul Afacerilor Externe din Beijing a subliniat poziția sa constantă împotriva atacurilor cibernetice. „Ne-am exprimat în repetate rânduri poziția noastră privind astfel de acuzații nefondate, care nu dispun de nicio dovadă”, a declarat Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a ministerului, într-o conferință de presă susținută la Beijing. Ministerul Afacerilor Externe din China a criticat Statele Unite pentru ceea ce a numit „răspândirea de informații false în scopuri politice”. Oficialii chinezi susțin că astfel de afirmații subminează relațiile bilaterale și escaladează tensiunile dintre cele două națiuni. SUA-China, relații tensionate Acest incident vine pe fondul unor relații deja tensionate între SUA și China, care includ dispute comerciale, probleme de securitate cibernetică și dezacorduri politice. Atât Washingtonul, cât și Beijingul își mențin poziții ferme, amplificând retorica în spațiul public. Deși SUA a catalogat incidentul drept unul major, rămâne de văzut cum vor răspunde aliații și comunitatea internațională la aceste acuzații și la negările Chinei. Conflictul cibernetic dintre cele două superputeri continuă să atragă atenția la nivel global.

Închiderea agenției anti-dezinformare Global Engagement Center (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Închiderea agenției anti-dezinformare Global Engagement Center

Închiderea agenției anti-dezinformare Global Engagement Center. Marți, Departamentul de Stat american a anunțat închiderea Global Engagement Center (GEC), agenția specializată în contracararea dezinformării străine. Decizia vine după ce Congresul a tăiat finanțarea acestuia. Lupta împotriva dezinformării din China și Rusia GEC, creat acum opt ani, avea misiunea de a monitoriza și contracara campaniile de dezinformare venite din țări rivale precum China și Rusia. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Aceasta era singura agenție de acest tip a Departamentului de Stat, având un buget de 61 de milioane de dolari și aproximativ 120 de angajați. Închiderea agenției anti-dezinformare Global Engagement Center Finanțarea agenției a fost eliminată din versiunea finală a legislației care a evitat paralizia bugetară federală săptămâna trecută. Aceasta a fost o decizie criticată de oficiali, dar susținută de republicani, care au acuzat GEC de cenzură și supravegherea cetățenilor americani Critici din partea republicanilor și a lui Elon Musk GEC a fost o țintă constantă pentru republicanii din Camera Reprezentanților, care au acuzat agenția de încălcarea libertăților civile. Elon Musk, proprietarul Twitter și un susținător al lui Donald Trump, a numit GEC "o amenințare pentru democrația americană". Musk a acuzat agenția că ar fi "cel mai rău agent al cenzurii guvernamentale" și al manipulării media. Apărarea GEC Conducerea GEC a respins acuzațiile, argumentând că agenția era esențială pentru a combate campaniile de interferență străină. În iunie, directorul GEC, James Rubin, a anunțat lansarea unui organism multinațional în Varșovia pentru a combate propaganda rusă legată de războiul din Ucraina. Un raport din 2023 al agenției avertiza că China cheltuie miliarde de dolari pentru a disemina dezinformarea și a reduce libertatea de exprimare la nivel global. Oportunități pentru dezinformare străină Odată cu desființarea GEC, SUA pierd un instrument cheie în lupta împotriva dezinformării străine. Într-un context geopolitic tensionat, această decizie ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea Washingtonului de a contracara campaniile de influență din partea rivalilor globali.

Curtea Supremă, SUA, analizează cazul TikTok (sursa: VOA)
Internațional

Curtea Supremă, SUA, analizează cazul TikTok

Curtea Supremă, SUA, analizează cazul TikTok. Curtea Supremă a Statelor Unite a acceptat miercuri să audieze argumentele TikTok și ale companiei sale mamă, ByteDance, care contestă o lege americană ce obligă vânzarea aplicației de videouri scurte, din motive de securitate națională. În caz contrar, TikTok riscă să fie interzisă pe teritoriul SUA. Curtea Supremă, SUA, analizează cazul TikTok Adoptată în aprilie de Congresul american, cu o largă majoritate bipartizană, această lege are scopul de a preveni riscurile de spionaj și manipulare a utilizatorilor platformei de către autoritățile chineze. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate TikTok a respins constant acuzațiile conform cărora ar fi transmis date către guvernul chinez, declarând că ar refuza orice cerere de acest tip. Totuși, apelurile platformei împotriva legii au fost respinse de instanțele inferioare, inclusiv de Curtea Federală de Apel din Washington. În schimb, Curtea Supremă a acceptat să analizeze cazul, deși nu a suspendat intrarea în vigoare a legii, programată pentru 19 ianuarie 2025, cu o zi înainte de inaugurarea noului președinte, Donald Trump. Controverse legate de libertatea de exprimare La dezbaterile programate pe 10 ianuarie 2025, Curtea Supremă va examina dacă legea încalcă Primul Amendament al Constituției SUA, care garantează libertatea de exprimare. TikTok susține că legea reprezintă o formă de „cenzură masivă” și avertizează asupra consecințelor economice negative. „Estimările arată că legea ar cauza pierderi de peste un miliard de dolari în cifra de afaceri pentru micile întreprinderi de pe TikTok și i-ar priva pe creatorii de conținut de câștiguri de aproape 300 de milioane de dolari”, a declarat platforma. TikTok și sprijinul surprinzător al lui Donald Trump Platforma mizează pe o posibilă susținere din partea președintelui ales Donald Trump, care a declarat recent că are o „slăbiciune” pentru TikTok. Potrivit presei, Trump s-a întâlnit luni cu CEO-ul TikTok, Shou Zi Chew, alimentând speculațiile despre o eventuală schimbare de direcție politică în privința legii. Impactul asupra utilizatorilor americani Cu aproximativ 170 de milioane de utilizatori în SUA, TikTok joacă un rol semnificativ în economia digitală americană, susținând micile afaceri și creatorii de conținut. Legea, dacă va fi implementată, ar putea transforma radical peisajul social media și ar genera pierderi economice majore. Impactul deciziei Curții Supreme Decizia Curții Supreme în cazul TikTok va avea implicații profunde asupra industriei tech, relațiilor internaționale și libertății de exprimare în SUA. Dezbaterile din ianuarie 2025 ar putea clarifica limitele reglementării platformelor digitale și modul în care acestea interacționează cu legislația națională și internațională.

SUA condamnă interferența Rusiei în România (sursa: X/Jim Risch)
Internațional

SUA condamnă interferența Rusiei în România

SUA condamnă interferența Rusiei în România. Patru senatori americani, atât republicani, cât și democrați, au condamnat ferm interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din România și și-au exprimat sprijinul pentru țara noastră în protejarea integrității procesului electoral. Declarația comună a fost publicată pe site-ul Senatului SUA și subliniază gravitatea atacurilor. SUA condamnă interferența Rusiei în România Senatorii Pete Ricketts, Ben Cardin, Jim Risch și Jeanne Shaheen au denunțat acțiunile lui Vladimir Putin, descriindu-le ca un exemplu al războiului hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva aliaților NATO. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță „Condamnăm manipularea TikTok, controlat de Partidul Comunist Chinez (PCC), folosit de Rusia pentru a submina democrația din România”, au avertizat senatorii, cerând conștientizarea amenințării globale. Sprijin american pentru România Senatorii au apreciat decizia Guvernului României de a dezvălui atacul asupra procesului democratic și de a declasifica informațiile legate de investigație. SUA sprijină România în eforturile urgente de a organiza alegeri prezidențiale libere și corecte, consolidând astfel securitatea democratică în regiune. Senatorii implicați Democratul Ben Cardin, președintele Comisiei pentru relații externe a Senatului, și republicanul Jim Risch, membru în aceeași comisie, au fost completăți de senatoarea Jeanne Shaheen, președinta Subcomisiei pentru Europa, și colegul său republican Pete Ricketts. Acești lideri politici subliniază angajamentul ferm al SUA față de România în fața atacurilor hibride.

Navă de război americană, în Cambodgia (sursa: Facebook/U.S. Navy)
Internațional

Navă de război americană, în Cambodgia

Navă de război americană, în Cambodgia. Luni, nava de război americană USS Savannah a acostat în portul Sihanoukville, marcând prima vizită de acest tip în Cambodgia după opt ani. Evenimentul are loc la doar câțiva kilometri de baza navală Ream, recent renovată cu sprijinul Chinei. Navă de război americană, în Cambodgia Membrii marinei cambodgiene au întâmpinat nava în orașul portuar Sihanoukville, situat în sudul țării. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Această vizită este văzută ca un gest diplomatic important, menit să îmbunătățească relațiile bilaterale dintre Cambodgia și Statele Unite. Ministrul cambodgian al Apărării a declarat că vizita are scopul de a „întări și dezvolta prietenia” dintre cele două țări și de a „promova cooperarea bilaterală”. Relații complexe: SUA, Cambodgia și China Relațiile dintre Washington și Phnom Penh s-au deteriorat în ultimii ani, pe măsură ce China și-a extins influența în Cambodgia, investind masiv în proiecte de infrastructură. Baza navală Ream, aflată la doar 30 km de Sihanoukville, este un punct de interes major, fiind renovată de China din 2022. Potrivit Washingtonului, această bază ar putea oferi Chinei un avantaj strategic în Golful Thailandei și în apropierea Mării Chinei de Sud, regiune disputată intens. Cambodgia a negat constant utilizarea bazei de către o forță străină, dar prezența navelor de război chineze în decembrie 2023 și mai 2024 alimentează speculațiile. USS Savannah, vizită istorică Vizita navei USS Savannah este prima de acest fel în Cambodgia din ultimii opt ani. De la 2007, 27 de nave americane au acostat în porturile cambodgiene, însă aceasta vine într-un context geopolitic mult mai tensionat. Cei 103 membri ai echipajului navei se vor întâlni cu comandantul bazei Ream și vor desfășura activități menite să îmbunătățească schimburile culturale și cooperarea între cele două țări. Implicațiile strategice Vizita USS Savannah evidențiază dorința Statelor Unite de a relansa relațiile cu Cambodgia, aliat apropiat al Chinei. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a vizitat Cambodgia în iunie 2024 pentru a încuraja dialogul și cooperarea. Prezența americană în zonă transmite un mesaj de susținere strategică într-o regiune unde influența chineză este în creștere. Ecouri diplomatice Vizita USS Savannah simbolizează un pas important în relațiile dintre SUA și Cambodgia, într-un context geopolitic complex. Pe fondul competiției pentru influență în Asia de Sud-Est, această inițiativă subliniază dorința Americii de a menține un echilibru strategic în regiune.

Controversa dronelor apărute în nord-estul SUA (sursa: X/UFO Disclosure Solana)
Internațional

Controversa dronelor apărute în nord-estul SUA

Controversa dronelor apărute în nord-estul SUA. Observarea dronelor și a altor aparate zburătoare neidentificate pe cerul din nord-estul Statelor Unite a provocat îngrijorare, dar autoritățile americane asigură că nu există indicii ale unei amenințări externe. Ministrul securității interne, Alejandro Mayorkas, a reiterat această poziție, duminică. Controversa dronelor apărute în nord-estul SUA Locuitorii din regiunile New York și New Jersey au raportat recent o creștere semnificativă a observațiilor de drone și lumini neidentificate pe cer. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Înregistrările video cu aceste fenomene au devenit virale pe rețelele sociale, alimentând speculațiile și îngrijorările. De la balonul chinezesc la drone Incidentul din 2023, când un balon chinezesc a fost doborât de Statele Unite, continuă să influențeze percepția publicului. În prezent, unii politicieni americani, precum Chris Smith, au sugerat fără dovezi posibila implicare a unor state străine precum Rusia sau China în observațiile recente de drone. Reacția autorităților Autoritățile americane au intensificat eforturile de a liniști populația. Ministrul Alejandro Mayorkas a explicat că majoritatea observațiilor se referă la drone comerciale sau de agrement și că multe dintre ele sunt confundate cu avioane pilotate. "Sunt mii de drone care zboară zilnic în Statele Unite, iar până acum nu s-a constatat nicio implicare străină în aceste observații din nord-est," a declarat Mayorkas. Apeluri pentru reglementări mai bune Liderul majorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a solicitat utilizarea celei mai avansate tehnologii de detectare a dronelor. Într-o scrisoare adresată ministrului Mayorkas, Schumer a pledat pentru o nouă lege care să sprijine autoritățile locale cu instrumente mai eficiente de supraveghere. „Dacă guvernul federal dispune de tehnologia necesară, ar trebui să facem tot posibilul pentru a o folosi,” a subliniat Schumer într-un comunicat. Clarificările senatorului Kim Senatorul democrat Andy Kim a împărtășit recent pe rețeaua X observațiile sale cu privire la aparatele zburătoare din New Jersey. După consultări cu piloți civili și poliție, Kim a concluzionat că majoritatea acestor observații sunt aproape sigur avioane. Totuși, el a cerut o mai bună comunicare din partea autorităților naționale și sprijin suplimentar pentru autoritățile locale în reglementarea și supravegherea dronelor. Deși îngrijorările publice cresc, autoritățile americane nu au identificat indicii ale unei implicări străine în observațiile de drone.

Blinken confirmă contactul direct cu HTS (sursa: X/Antony Blinken)
Internațional

Blinken confirmă contactul direct cu HTS

Blinken confirmă contactul direct cu HTS. Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat sâmbătă că Statele Unite au stabilit un „contact direct” cu Hayat Tahrir al-Sham (HTS), gruparea islamistă care conduce coaliția ce a contribuit la prăbușirea regimului lui Bashar al-Assad în Siria. Blinken confirmă contactul direct cu HTS În cadrul unei conferințe de presă la Aqaba, în Iordania, Blinken a confirmat că Statele Unite au fost în contact cu HTS și alte părți implicate în conflictul din Siria. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Întrebat despre natura relației, el a afirmat: „Contact direct, da”, fără a oferi mai multe detalii privind circumstanțele acestei comunicări. Scopul contactului Blinken a subliniat că unul dintre obiectivele acestui contact direct era localizarea jurnalistului american Austin Tice, care a fost răpit în 2012 în timpul primelor etape ale războiului civil din Siria. În cadrul turneului său regional, Antony Blinken a vizitat Turcia, Irak și Iordania, țări vecine Siriei. La Aqaba, Blinken a participat la discuții cu diplomați din lumea arabă, Europa și Turcia, alături de trimisul special al ONU pentru Siria, Geir Pedersen. Ei au convenit că procesul de tranziție politică din Siria trebuie să fie „condus de sirieni” și să ducă la formarea unui guvern „inclusiv, non-sectar și reprezentativ”, potrivit unui comunicat oficial. HTS și schimbările de putere în Siria Hayat Tahrir al-Sham (HTS), un grup radical islamist, a preluat controlul unei mari părți din Siria, inclusiv capitala Damasc, în urma unei ofensive de 11 zile lansate din Idlib, în nord-vestul țării. Aceasta a dus la încheierea regimului Bashar al-Assad pe 8 decembrie, după o domnie de aproape 50 de ani. HTS este condusă de Abu Mohammad al-Julani și, deși afirmă că s-a distanțat de jihadism, rămâne etichetată ca organizație teroristă de mai multe guverne occidentale, inclusiv cel al Statelor Unite. O grupare controversată Deși HTS s-a declarat distantă de jihadism, gruparea continuă să fie considerată o organizație teroristă de către mai multe capitale internaționale, inclusiv Washingtonul. Această poziție complică interacțiunile internaționale cu gruparea, în ciuda contactelor stabilite de SUA pentru a facilita unele scopuri, cum ar fi localizarea jurnalistului american răpit.

Trump vrea să privatizeze poșta SUA (sursa: Facebook/US Postal Service)
Internațional

Trump vrea să privatizeze poșta SUA

Trump vrea să privatizeze poșta SUA. Președintele ales Donald Trump și-a exprimat interesul pentru privatizarea Serviciului Poștal al Statelor Unite (USPS), potrivit unui raport publicat de Washington Post. Trump vrea să privatizeze poșta SUA Citând surse apropiate, publicația susține că Trump ar fi discutat posibilitatea restructurării USPS cu miliardarul Howard Lutnick, propus anterior pentru postul de secretar al Comerțului, și cu alți oficiali din echipa sa de tranziție. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță USPS a înregistrat pierderi de 9,5 miliarde de dolari în anul financiar încheiat la 30 septembrie 2024. Reducerea volumului de scrisori și colete livrate este unul dintre factorii principali ai acestei situații. În contextul acestor dificultăți, Trump ar fi afirmat că guvernul federal nu ar trebui să mai subvenționeze această agenție. Restructurarea USPS, planuri neclare Deși discuțiile despre privatizare au fost confirmate de surse, nu este clar cum intenționează Donald Trump să restructureze USPS. Un astfel de pas ar putea implica externalizarea serviciilor, reducerea subvențiilor guvernamentale sau alte măsuri care să permită operatorului să funcționeze pe baze comerciale. Controversele din primul mandat al lui Trump În primul său mandat, Donald Trump l-a numit pe Louis DeJoy în funcția de Postmaster, directorul general al USPS. Eforturile acestuia de a reduce costurile au fost însă criticate intens, după ce au apărut întârzieri majore în livrări, ceea ce a afectat funcționarea serviciilor poștale timp de câteva luni. Impactul privatizării Privatizarea USPS ar reprezenta o schimbare majoră pentru un serviciu public esențial, care deserveste milioane de americani. Decizia ar putea genera controverse, având în vedere dependența comunităților rurale și a persoanelor cu venituri mici de serviciile poștale. În același timp, ar putea oferi oportunități pentru modernizarea și eficientizarea operațiunilor. Implicații majore Dacă planurile de privatizare vor avansa, ele vor marca o schimbare semnificativă în modul de funcționare al USPS, cu potențiale implicații economice și sociale importante. Discuțiile despre restructurare subliniază provocările cu care se confruntă această instituție într-un mediu economic și tehnologic în continuă schimbare.

SUA transferă primele trupe din Okinawa (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

SUA transferă primele trupe din Okinawa

SUA transferă primele trupe din Okinawa. Statele Unite au început primul transfer de trupe staționate pe insula japoneză Okinawa, marcând un pas important după decenii de proteste ale localnicilor împotriva prezenței militare americane. SUA transferă primele trupe din Okinawa "Începerea relocării către (insula) Guam marchează prima fază a transferului de pușcași marini către locații din afara Japoniei", se arată într-un comunicat comun emis de Tokyo și Washington. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Operațiunea a debutat cu transferul unui detașament de 100 de pușcași marini de sprijin logistic către teritoriul american Guam, situat strategic în Oceanul Pacific, potrivit Ministerului japonez al Apărării și Corpului Pușcașilor Marini al SUA. Promisiunea din 2012 În 2012, Statele Unite au anunțat intenția de a reloca 9.000 de pușcași marini din Okinawa, ca răspuns la nemulțumirile localnicilor. Plângerile includeau poluarea fonică excesivă, incidentele aviatice și presiunea asupra resurselor locale. Trupele urmează să fie transferate către alte regiuni din Pacific, inclusiv Guam, Hawaii și Australia. În prezent, aproximativ 19.000 de militari americani sunt staționați pe insula Okinawa. Okinawa și tensiunile SUA-China Insula Okinawa, aflată la est de Taiwan, are o importanță strategică majoră pentru Statele Unite în contextul tensiunilor cu China. Beijingul consideră Taiwanul o parte a teritoriului său și nu exclude utilizarea forței pentru a readuce insula sub controlul său. De partea cealaltă, Washingtonul rămâne principalul susținător al Taiwanului și cel mai mare furnizor de arme al său, menținând o „ambiguitate strategică” cu privire la un posibil sprijin militar direct. Povara militară a insulei Deși reprezintă doar 0,6% din teritoriul Japoniei, Okinawa găzduiește peste jumătate din cei 50.000 de militari americani dislocați în Japonia. Această densitate militară a fost o sursă constantă de nemulțumire pentru localnici, alimentând proteste pe termen lung împotriva prezenței americane. Implicațiile relocării Transferul trupelor din Okinawa reprezintă o mișcare semnificativă în strategia SUA pentru Pacific, având scopul de a consolida prezența militară în regiuni cheie, fără a neglija nemulțumirile populației locale. Rămâne de văzut cum vor influența aceste relocări relațiile bilaterale dintre Japonia și SUA și dinamica de securitate din Indo-Pacific.

SUA, prețul benzinei, o scădere istorică (sursa: business.yougov.com)
Internațional

SUA, prețul benzinei, o scădere istorică

SUA, prețul benzinei, o scădere istorică. Pentru prima dată în ultimii trei ani, prețul mediu la benzină în SUA a scăzut luni sub pragul de 3 dolari pe galon (echivalentul a 3,785 litri), oferind consumatorilor americani o ușurare semnificativă după o perioadă marcată de inflație ridicată. SUA, prețul benzinei, o scădere istorică Conform datelor GasBuddy.com, prețul mediu național a ajuns la 2,97 dolari pe galon, cel mai scăzut nivel din mai 2021. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler Statele Unite continuă să prezinte variații regionale semnificative în ceea ce privește prețul combustibilului. Diferențe între state În Oklahoma, s-a înregistrat cel mai mic preț din țară, cu o medie de 2,42 dolari pe galon. În Hawaii, cel mai ridicat preț, atingând 4,48 dolari pe galon. Aceste diferențe reflectă factori locali precum taxele, costurile de transport și infrastructura regională de rafinare. De ce au scăzut prețurile Scăderea prețului la benzină este susținută de mai mulți factori: Printre acestea se numără creșterea capacității de rafinare. Atât în SUA, cât și în alte regiuni ale lumii, capacitatea de rafinare a combustibililor a crescut, atenuând problemele cauzate de perturbările globale de aprovizionare, inclusiv cele provocate de invadarea Ucrainei. De asemenea, cererea și oferta: livrările de benzină au crescut cu 11.000 de barili pe zi (bpd) în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023. În același timp, cererea în 2023 a fost cu 115.000 bpd mai mare decât în 2022. Previziuni optimiste: prețuri și mai scăzute Analiștii estimează că tendința descendentă a prețului benzinei va continua, cu o posibilă scădere suplimentară de 10-15 cenți pe galon până la Crăciun. Această reducere ar putea sprijini cheltuielile de consum în sezonul sărbătorilor, chiar dacă inflația la nivel general rămâne stagnantă. Impactul conflictului din Ucraina În timpul conflictului din Ucraina, prețurile la benzină în SUA au atins niveluri record, depășind 5 dolari pe galon. Însă, pe măsură ce perturbările de aprovizionare s-au redus și capacitatea de rafinare a crescut, prețurile au revenit treptat la niveluri mai accesibile. O ușurare pentru consumatori Scăderea prețului mediu sub 3 dolari pe galon reprezintă o veste bună pentru consumatorii americani, oferind un sprijin economic semnificativ în contextul unei economii afectate de inflație. Această tendință ar putea contribui la creșterea cheltuielilor și la o perspectivă economică mai pozitivă pentru finalul anului.

Posibilă retragere a SUA din NATO (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Posibilă retragere a SUA din NATO

Posibilă retragere a SUA din NATO. Donald Trump, fostul președinte al Statelor Unite, a declarat că ar lua în considerare retragerea Statelor Unite din NATO dacă aliații nu își respectă obligațiile financiare. Într-un interviu recent acordat postului NBC, Trump a explicat poziția sa față de viitorul relațiilor internaționale și prioritățile sale în cazul unei reveniri la Casa Albă. Posibilă retragere a SUA din NATO În timpul interviului, Donald Trump a afirmat că menținerea Statelor Unite în Alianța Nord-Atlantică depinde de respectarea obligațiilor financiare ale aliaților. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” El a subliniat că decizia sa va fi condiționată de contribuțiile corecte ale membrilor NATO: „Dacă își plătesc facturile și dacă consider că ne tratează corect, răspunsul este: 'absolut', aș rămâne în NATO.” Cu toate acestea, Trump a răspuns ferm „absolut” când a fost întrebat dacă ar lua în considerare ieșirea din NATO în cazul în care aliații nu își respectă angajamentele. Reducerea ajutorului pentru Ucraina În același interviu, Trump a discutat despre poziția Statelor Unite față de Ucraina. Acesta a declarat că Ucraina ar trebui să se aștepte la o reducere a sprijinului american după revenirea sa la Casa Albă. Răspunzând unei întrebări directe, Trump a confirmat că ajutorul pentru Ucraina va fi probabil diminuat: „Da, probabil, bineînțeles.” Totodată, el a reiterat că prioritatea sa este să încerce să pună capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia. Politica dură față de imigranți Donald Trump a reafirmat angajamentul său de a expulza toți imigranții ilegali din Statele Unite. Deși a recunoscut că acest proiect este complicat, el a subliniat că este necesar pentru respectarea legilor americane privind imigrația: „Cred că trebuie să o facem și este greu, este un lucru foarte complicat de făcut.” Planul său ar implica măsuri stricte pentru eliminarea imigranților fără statut legal pe parcursul unui mandat de patru ani. Declarațiile lui Donald Trump conturează o abordare mai strictă în politica externă și internă a Statelor Unite, punând accent pe interesele naționale și reducerea dependenței de parteneriatele internaționale neprofitabile.

Washingtonul susține decizia CCR Foto: US Embassy Romania
Politică

Washingtonul susține decizia CCR

Washingtonul pare că susține decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din România: „Statele Unite își reafirmă încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină răuvoitoare”, a transmis, azi, Departamentul de Stat. Citește și: A început procesul de debarcare al lui Ciolacu din PSD: actualul premier, care a luat mai puține voturi decât partidul, este puternic contestat Washingtonul susține decizia CCR Iată comunicatul integral al Departamentului de Stat: „Statele Unite sunt alături de poporul român, care se confruntă cu o situație fără precedent privind integritatea alegerilor sale. Românii trebuie să aibă încredere că alegerile lor reflectă voința democratică a poporului român și sunt lipsite de influențe străine malefice menite să submineze corectitudinea alegerilor lor. Integritatea alegerilor din România este primordială pentru democrația greu câștigată de români. Poporul român este cel care alege pe cine alege. Nici o altă țară sau actor străin nu are acest drept. Luăm act de decizia de astăzi a Curții Constituționale a României cu privire la alegerile prezidențiale din România. Statele Unite își reafirmă încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină răuvoitoare. Facem apel la toate părțile să susțină ordinea constituțională a României și să se angajeze într-un proces democratic pașnic, lipsit de amenințări cu violența și intimidare și care să reflecte voința democratică a poporului român”. Acum câteva zile, Departamentul de Stat cerea ca informațiile CSAT despre implicarea malignă a Rusiei în procesul electoral trebuie investigate pe deplin. „Suntem îngrijorați de raportul CSAT privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne cu scop de a influența integritatea procesului electoral din România. Informțaiile din raport ar trebui investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”, solicita administrația de la Washington.

Avertisment grav de la Washington: datele CSAT trebuie investigate până la capăt Foto: YouTube
Politică

Avertisment grav de la Washington

Informațiile CSAT despre implicarea malignă a Rusiei în procesul electoral trebuie investigate pe deplin, se arată într-un avertisment neobișnuit de grav venit de la Washington, prin purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Matthew Miller. Citește și: La pariurile de pe PolyMarket, Lasconi îl zdrobește pe Călin Georgescu. Schimbare radicală a percepției în favoarea lui Lasconi în ultimele 24 de ore Avertisment grav de la Washington „Am urmărit cu atenție alegerile din România. Este opțiunea poporului române pe cine alege, iar SUA nu interferează cu aceste opțiuni sau cu acest proces. Suntem îngrijorați de raportul CSAT privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne cu scop de a influența integritatea procesului electoral din România. Informțaiile din raport ar trebui investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”, apreciază Departamentul de Stat. Statele Unite au avertizat cu privire la „efecte negative grave” în cazul în care România se îndepărtează de Occident, o referire clară la prezența în turul II al alegerilor prezidențiale a extremistului-populist Călin Georgescu, suspectat că a fost ajutat de Rusia. „Progresele cu greu câștigate de România în ceea ce privește ancorarea în comunitatea transatlantică nu pot fi date înapoi de actori străini care încearcă să îndepărteze politica externă a României de alianțele sale occidentale”, se mai arată în declarația Departamentului de Stat. Acesta mai arată că restricționarea investițiilor străine va descuraja companiile americane să investească în România. În declarație se amintește că România și SUA au făcut pași importanți pentru ca cetățenii români să călători fără vize în SUA.

Tratamentele transgender pentru minori, dezbatere legală (sursa: supremecourt.gov)
Internațional

Tratamentele transgender pentru minori, dezbatere legală

Tratamentele transgender pentru minori, dezbatere legală. Curtea Supremă a Statelor Unite, majoritar conservatoare, a început miercuri analiza unei legi controversate din statul Tennessee, care interzice minorilor accesul la tratamente medicale pentru schimbarea genului. Aceste tratamente includ blocante de pubertate și hormoni de tranziție. Legea, adoptată în 2023, reflectă o dezbatere aprinsă la nivel național, aproape jumătate dintre statele americane adoptând măsuri similare. Tratamentele transgender pentru minori, dezbatere legală Familiile minorilor afectați, un medic din Memphis și administrația Biden consideră că legea este discriminatorie și încalcă principiul de "protecție egală" prevăzut de al 14-lea amendament al Constituției SUA. Citește și: Fără precedent: CSAT a declasificat și publicat documentele care arată cum vrea Rusia să influențeze alegerile și cum a fost susținut Georgescu "O persoană desemnată ca femeie la naștere nu poate primi tratamente de tranziție pentru a trăi ca bărbat, în timp ce altcineva desemnat bărbat la naștere poate," a explicat Elizabeth Prelogar, consilieră juridică a administrației Biden. Susținătorii tratamentelor pentru tranziție subliniază beneficiile acestora, inclusiv o reducere a depresiei și riscului de sinucidere în rândul minorilor transgender. Poziția statului Tennessee: Protejarea sănătății minorilor Procurorul general al statului, Jonathan Skrmetti, susține că legea nu face discriminări de gen, ci stabilește o diferență între utilizarea medicamentelor pentru tranziție de gen și utilizarea lor în alte scopuri medicale. "Constituția nu obligă Tennessee să adopte aceeași politică precum guvernul federal," a declarat Skrmetti, invocând riscurile potențial ireversibile ale tratamentelor de tranziție. Explozia cazurilor de disforie de gen Statul Tennessee justifică interdicția prin creșterea numărului de diagnostice de disforie de gen, o stare de suferință cauzată de nepotrivirea dintre identitatea de gen a unei persoane și sexul atribuit la naștere. Guvernul local susține că tratamentele pentru tranziție pot avea consecințe ireversibile asupra sănătății minorilor. Susținătorii tratamentelor Într-un editorial pentru New York Times, Chase Strangio, avocat transgender și reprezentant al ACLU, a împărtășit experiența personală a beneficiilor tratamentelor de tranziție. "Nu voi prezenta doar argumente juridice în fața judecătorilor, ci le voi întruchipa," a declarat Strangio, primul avocat transgender care a pledat la Curtea Supremă. Miza politică Această dezbatere are loc într-un context politic polarizat, în care atacurile împotriva comunității transgender au devenit o temă principală pentru republicani, care denunță ceea ce numesc "woke-ism". Discuțiile se concentrează pe participarea bărbaților transgender în competiții sportive feminine și accesul minorilor la tratamente de tranziție. Precedente legale În aprilie 2024, Curtea Supremă a permis aplicarea unei legi similare în Idaho, care prevede sancțiuni penale pentru profesioniștii din sănătate ce administrează tratamente de tranziție minorilor. Cu toate acestea, a acordat o excepție reclamanților pentru a beneficia de tratament până la decizia finală. Hotărârea finală în cazul Tennessee este așteptată până la sfârșitul lunii iunie 2024. Aceasta ar putea avea un impact major asupra accesului la tratamente de tranziție pentru minori în SUA și ar putea influența viitoarele politici de sănătate și drepturile persoanelor transgender.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră