marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: stagiu militar

4 articole
Eveniment

Stagiul militar obligatoriu poate fi reintrodus în România, noua lege a apărării - în Parlament

Comisia de apărare din cadrul Senatul României a început miercuri dezbaterile asupra proiectului noii Legi a apărării naționale a României. În actualul context de securitate, marcat de războiul din Ucraina, amenințări hibride și riscuri cibernetice, inițiativa legislativă este considerată esențială pentru adaptarea cadrului normativ la noile realități geopolitice. „O necesitate strategică” Președinta Comisiei de apărare, Nicoleta Pauliuc, a subliniat că actualul climat regional impune modernizarea legislației din domeniul apărării. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților „Într-un context regional de securitate tot mai tensionat, dezbaterea privind noua lege a apărării naționale nu mai este o opțiune, ci o necesitate strategică”, a declarat aceasta. Potrivit senatoarei, războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a demonstrat cât de rapid poate fi destabilizată arhitectura de securitate europeană. Statele care nu își adaptează din timp cadrul legislativ și capacitatea de reacție riscă să devină vulnerabile. Legea apărării naționale, adaptată la războiul contemporan Nicoleta Pauliuc a explicat că o lege modernizată trebuie să reflecte noile tipuri de amenințări, inclusiv războiul hibrid și atacurile cibernetice. De asemenea, actul normativ ar trebui să: clarifice responsabilitățile instituțiilor, asigure mecanisme rapide de mobilizare, consolideze cooperarea interinstituțională, întărească parteneriatele cu aliații strategici. În lipsa unui cadru actualizat, reacția statului poate fi întârziată sau fragmentată, tocmai în momentele în care coerența și rapiditatea deciziei sunt esențiale. Proiectul se află în lucru de aproximativ trei ani și a fost în transparență decizională pe site-ul Ministerul Apărării Naționale timp de aproape doi ani. După adoptarea în Camera Deputaților, Senatul este for decizional. Radu Miruță: Deciziile ar trebui luate prin consens Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a susținut că legea este prea importantă pentru a fi tratată exclusiv în cheie politică. Citește și: EXCLUSIV Armata obligatorie în România, un plan la care Ministerul Apărării nu a renunțat: proiectul noii legi a apărării naționale, cerut insistent de MApN Acesta a pledat pentru decizii luate prin consens, nu prin majoritate, pe subiecte ce țin de securitatea națională. În opinia sa, este necesar un dialog real între partidele politice pentru a ajunge la convergență asupra punctelor sensibile din proiect. Ministrul a precizat că instituția pe care o conduce mai are unele amendamente, în contextul lecțiilor învățate din războiul din Ucraina. Cele șase puncte sensibile din proiect Radu Miruță a identificat șase teme care necesită clarificări și dezbateri suplimentare: Extinderea atribuțiilor armatei pe timp de pace Transferul de autoritate în situații de criză Doborârea dronelor sau a vehiculelor neautorizate Mobilizarea rezerviștilor și pregătirea populației Echilibrul dintre securitate și drepturile civile Corelarea legislației naționale cu normele NATO și UE În ceea ce privește doborârea dronelor, ministrul a menționat că acest aspect a fost deja reglementat printr-o lege adoptată anul trecut. Legea apărării naționale, un efort interinstituțional Senatorul AUR Mircia Chelaru a atras atenția că legea apărării naționale nu trebuie confundată cu o lege exclusiv militară, subliniind că Ministerul Apărării are rol de integrator. La rândul său, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat că legea nu este doar a Ministerului Apărării, ci reprezintă un demers interinstituțional. Acesta a evidențiat că actualul cadru legislativ nu mai corespunde schimbărilor geopolitice și poziției României ca stat membru NATO și UE. Relația dintre Legea apărării și documentele strategice Gheorghiță Vlad a explicat că Legea apărării naționale este fundamentul pentru celelalte documente strategice din domeniu, inclusiv pentru legea planificării apărării, Strategia națională de apărare, Carta Albă și Strategia militară. El a subliniat că legea nu detaliază explicit amenințările și riscurile, deoarece acestea sunt definite în documente subsecvente, care pot fi adaptate mai rapid în funcție de evoluția contextului internațional. „Situația se poate schimba atât de repede, încât legea nu poate fi modificată la fel de rapid. În schimb, Strategia națională de apărare poate fi actualizată de două ori pe ciclul prezidențial”, a explicat șeful Statului Major. Proiectul Legii apărării naționale va rămâne în dezbatere și săptămâna viitoare, urmând să fie analizate și eventualele amendamente. 

Stagiul militar obligatoriu, posibil în România (sursa: Facebook/MApN)
Reintroducerea stagiului militar divizează România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România, spun 49% dintre cetățeni

Peste două treimi dintre români (68%) consideră că, în cazul unor negocieri de pace în Ucraina, acordul ar trebui semnat în condițiile stabilite de Statele Unite, arată sondajul Avangarde „Securitate regională – percepții și așteptări”. În opoziție cu această idee se află 18% dintre respondenți, care nu sunt de acord cu o astfel de formulă de pace, în timp ce 14% au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. Totodată, 49% dintre cetățeni cred că serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România. Urban vs. rural: diferențe de percepție privind condițiile păcii La aceeași întrebare, răspunsurile diferă în funcție de mediul de rezidență: Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Urban: 70% „da”, 17% „nu”, 13% „nu știu/nu răspund” Rural: 61% „da”, 24% „nu”, 15% „nu știu/nu răspund” Încredere în NATO: majoritatea cred că România ar fi apărată Aproape trei sferturi dintre români (74%) sunt de părere că România ar fi apărată de NATO în cazul unui atac al Federației Ruse. Pe medii de rezidență, distribuția este următoarea: Urban: 78% „da”, 12% „nu”, 10% „nu știu/nu răspund” Rural: 62% „da”, 27% „nu”, 11% „nu știu/nu răspund” Reintroducerea serviciului militar divizează România Întrebați despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, 49% dintre respondenți se declară de acord, în timp ce 47% resping această idee. Restul de 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Diferențele urban–rural sunt moderate: Urban: 57% „da”, 39% „nu”, 4% „nu știau/nu răspund” Rural: 48% „da”, 49% „nu”, 3% „nu știu/nu răspund” Susținerea înarmării rapide a României Întărirea capacității de apărare reprezintă o prioritate pentru majoritatea respondenților. La întrebarea privind „înarmarea rapidă a României”, 71% au răspuns afirmativ, 22% s-au declarat împotrivă, iar 7% nu au oferit un răspuns. Urban: 75% susțin ideea, 17% se opun, 8% nu știu/nu răspund Rural: 60% sunt de acord, 35% nu, 5% nu știu/nu răspund Nivelul relațiilor României cu SUA: mulțumire moderată În ceea ce privește relațiile bilaterale România – SUA: 36% dintre români se declară mulțumiți 56% sunt nemulțumiți 8% nu știu sau nu răspund Relațiile economice cu Federația Rusă Întrebați dacă România ar trebui să aibă relații economice mai apropiate cu Federația Rusă, românii sunt aproape egal împărțiți: 48% – „da” 49% – „nu” 3% – „nu știu/nu răspund” În urban, 55% susțin aceste relații, față de 36% în mediul rural. Relațiile economice mai strânse cu Rusia sunt respinse de 37% dintre respondenții din urban și de 55% dintre cei din rural. Procentul non-răspunsurilor este apropiat: 8% urban, 9% rural. Metodologia sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27 – 30 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani și peste), neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare: ±3,4% Nivel de încredere: 95% În unele situații, suma procentelor poate diferi cu ±1% față de 100%, din cauza rotunjirilor statistice.

Stagiu militar plătit pentru tinerii britanici (sursa: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Stagiu militar voluntar remunerat în Marea Britanie pentru a crește efectivele armatei

Ministerul Apărării din Marea Britanie a anunțat lansarea, în luna martie, a unui program pilot destinat persoanelor cu vârsta sub 25 de ani. Tinerii vor putea urma o pregătire militară plătită, timp de un an, în cadrul forțelor armate britanice. Program pilot cu 150 de participanți în prima etapă În faza inițială, programul va fi deschis pentru 150 de tineri, însă autoritățile își propun extinderea schemei la peste 1.000 de participanți în anii următori. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Oficialii britanici văd această inițiativă ca pe o investiție atât în securitate, cât și în dezvoltarea personală a tinerilor. Obiectiv: reconectarea societății cu armata Ministrul Apărării, John Healey, a declarat că noul program se înscrie în „dorința noastră de a reconecta societatea și forțele noastre armate”. Prin această schemă, tinerii vor avea ocazia să descopere oportunitățile de carieră și competențele pe care le pot dobândi în mediul militar. Context de securitate marcat de noi amenințări Deși serviciul militar obligatoriu a fost eliminat în 1960 în Regatul Unit, dezbaterile privind pregătirea populației revin în actualitate. La 15 decembrie, șeful Statului Major al armatei britanice, Rick Knighton, a avertizat că „tot mai multe persoane trebuie să fie pregătite pentru luptă”, în contextul intensificării amenințărilor de securitate, în special a celei venite dinspre Rusia. „O nouă eră în apărare” Ministrul John Healey a subliniat că Marea Britanie intră într-„o nouă eră în apărare”, iar programul de pregătire plătită este parte a adaptării la realitățile geopolitice actuale. Participanții vor beneficia de instruire în cadrul: forțelor terestre forțelor aeriene forțelor navale Guvernul nu a anunțat încă nivelul remunerației, însă a precizat că obiectivul principal este oferirea unei experiențe complete de formare profesională și personală. Ce se întâmplă după finalizarea anului de pregătire La finalul celor 12 luni de pregătire, tinerii vor putea decide dacă rămân în armată pe termen lung sau aleg o carieră civilă, folosind competențele dobândite. Programul „le va permite tinerilor britanici să descopere competențele și pregătirile incredibile propuse de armată”, a declarat John Healey.

Serviciul militar obligatoriu, respins de români (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Stagiul militar obligatoriu - reintroducerea acestuia, refuzată de un român din doi

Aproape jumătate dintre români (48%) consideră că reintroducerea stagiului militar obligatoriu nu ar fi o idee bună, potrivit sondajului „Percepţii asupra capacităţilor Armatei Române”, realizat de Avangarde. În schimb, 43% dintre respondenți susțin această măsură, iar 9% nu au o opinie clară. Încredere scăzută în capacitatea de apărare a Armatei Române Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale sondajului arată că 49% dintre români nu cred că Armata Română ar putea rezista 48 de ore în cazul unui atac, așa cum prevede regulamentul NATO. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Doar 35% sunt de părere că armata ar face față unei agresiuni, în timp ce 16% nu știu sau nu răspund. Majoritatea românilor susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare În contextul tensiunilor geopolitice și al politicii comune NATO, 58% dintre români sunt de acord cu majorarea cheltuielilor pentru înarmare, inclusiv pentru România. În schimb, 30% se opun unei astfel de măsuri, iar 12% sunt nehotărâți. Dronele neidentificate: între reacție imediată și prudență Întrebați despre cum ar trebui gestionate dronele fără pilot care ar intra în spațiul aerian românesc, 44% dintre respondenți consideră că acestea ar trebui doborâte imediat, în timp ce 41% preferă o abordare „în funcție de situație”. Doar 8% s-au declarat „mai degrabă împotrivă”, 2% „cu siguranță nu”, iar 5% nu au oferit un răspuns. Românii nu se tem de un atac rusesc direct 58% dintre români consideră că riscul unui atac intenționat al Rusiei asupra României este mic, foarte mic sau inexistent. 33% percep acest pericol ca fiind mare sau foarte mare. 9% dintre participanți nu au o opinie clară în această privință. Guvernul, criticat pentru modul de gestionare a apărării La capitolul percepției asupra modului în care Guvernul gestionează Apărarea Națională, 58% dintre respondenți evaluează performanța executivului ca „proastă”. Doar 22% cred că este gestionată „bine”, iar 20% nu s-au pronunțat. Dacă Federația Rusă ar ataca Republica Moldova, 55% dintre români nu ar susține trimiterea de trupe românești, 28% ar fi de acord, iar 17% nu știu sau nu răspund. Cine ar trebui să conducă Ministerul Apărării? În contextul actualei situații geo-militare, 75% dintre respondenți cred că Ministerul Apărării Naționale ar trebui condus de un ofițer superior în retragere, cu calități profesionale recunoscute. Doar 11% preferă un civil, iar 14% nu au o opinie formată. Detalii metodologice ale sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat telefonic, în perioada 6 – 10 octombrie 2025, pe un eşantion probabilistic de 920 de persoane adulte din România. Marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră