luni 19 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

stagiu militar

5 articole
Eveniment

Câți bani aduce armata la pensie: cum se calculează punctajul pentru stagiul militar făcut înainte și după 1 aprilie 2001

Lunile petrecute în armată pot conta la pensie chiar dacă, în acea perioadă, nu ai lucrat și nu ai plătit contribuții. Însă doi pensionari care au făcut același număr de luni de serviciu militar pot primi punctaje diferite: calculul depinde de perioada în care au fost încorporați. Legea nr. 360/2023 stabilește reguli distincte pentru armata efectuată înainte de 1 aprilie 2001 și pentru cea de după această dată. O altă diferență esențială este cea dintre punctajul lunar și punctajul anual. Cele 0,25 puncte lunare despre care se vorbește frecvent nu înseamnă că un an de armată aduce trei puncte care se înmulțesc direct cu valoarea punctului de referință. Ce spune legea despre perioada armatei Potrivit articolului 14 alineatul (1) litera b), serviciul militar este recunoscut ca perioadă asimilată stagiului de cotizare. Citește și: Stagiul de cotizare în 2026: greșeala banală din cauza căreia mulți români pot pierde bani la pensie Regula îi privește pe cei care au satisfăcut serviciul militar ca militari în termen sau cu termen redus, precum și perioadele de concentrare, mobilizare ori prizonierat. Cu alte cuvinte, legea permite ca aceste perioade să fie valorificate la pensie, deși pentru ele nu s-au plătit contribuții ca pentru un salariu. Valorificarea se face în condițiile legii, fără dublarea perioadelor care se suprapun cu stagii de cotizare. Armata făcută înainte de 1 aprilie 2001 Pentru această categorie, articolul 138 alineatul (2) din Legea nr. 360/2023 prevede că, la determinarea punctajului lunar, se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, ori salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective. Citește și: Penalizarea pensiei anticipate poate dispărea mai devreme: când poți primi sute de lei în plus Prin urmare, pentru armata făcută înainte de 1 aprilie 2001 nu se aplică automat punctajul fix de 0,25 puncte pentru fiecare lună. Calculul pornește de la salariul minim valabil atunci și de la salariul mediu corespunzător, utilizat potrivit regulilor legale. Formula, prezentată simplificat, este: Punctaj lunar pentru armată = salariul minim din perioada respectivă ÷ salariul mediu corespunzător, folosit la calculul pensiei. Se folosesc valorile istorice aplicabile, brute sau nete, după caz. Nu se raportează salariul minim de atunci la salariul mediu din prezent. Legea cuprinde în anexa nr. 7 valorile câștigurilor salariale medii utilizate pentru perioadele anterioare. De aici rezultă și explicația pentru care două persoane care au făcut câte un an de armată, dar în ani diferiți, pot avea punctaje diferite. Raportul dintre salariul minim și salariul mediu nu a fost același în toate perioadele. Pentru un calcul individual sunt necesare datele exacte de începere și de încheiere a serviciului militar. Dacă stagiul se întinde pe mai mulți ani sau salariul minim se schimbă pe parcurs, fiecare interval trebuie calculat cu valorile corespunzătoare. Armata efectuată după 1 aprilie 2001: regula de 25% Pentru perioadele de serviciu militar realizate între 1 aprilie 2001 și 31 august 2024, articolul 138 alineatul (5) prevede că la calculul punctajului lunar se utilizează 25% din câștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective. Citește și: Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate Raportarea acestei baze la câștigul salarial mediu corespunzător conduce, pentru o lună întreagă valorificată astfel, la un punctaj de 0,25 puncte. Separat, pentru perioadele cărora li se aplică regula generală a noii legi, articolul 86 alineatul (2) stabilește direct punctajul lunar de 0,25 puncte pentru serviciul militar recunoscut ca perioadă asimilată. Distincția dintre aceste prevederi contează: pentru perioadele vechi trebuie consultate și dispozițiile tranzitorii ale legii, nu doar articolul care enunță regula generală. Dacă serviciul militar a început înainte de 1 aprilie 2001 și a continuat după această dată, calculul se împarte: lunile anterioare se valorifică după regula salariului minim, iar cele ulterioare după regula aplicabilă începând cu 1 aprilie 2001. De ce 0,25 puncte pe lună nu înseamnă trei puncte pentru un an La calculul pensiei, punctajele lunare trec printr-o etapă obligatorie: suma lor se împarte la 12 pentru a se obține punctajul anual. Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus Această regulă este prevăzută de articolul 85 alineatul (2) și este explicată și de casele teritoriale de pensii. Pentru un an întreg de armată, valorificat cu 0,25 puncte pentru fiecare lună, calculul este: 12 luni × 0,25 puncte = 3, iar 3 ÷ 12 = 0,25 puncte anuale. Așadar, acel an adaugă 0,25 puncte la numărul total de puncte folosit pentru stabilirea pensiei. Pentru șase luni, rezultatul este 0,125 puncte. Pentru 18 luni, contribuția totală a perioadei este de 0,375 puncte, obținută prin însumarea punctajelor aferente anilor calendaristici în care s-a desfășurat serviciul militar. Împărțirea se face tot la 12 și atunci când, într-un anumit an, ai avut numai câteva luni de armată. Câți bani înseamnă aceste puncte în 2026 Pensia se calculează prin înmulțirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință, numită și VPR. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere În 2026, VPR este de 81 de lei, nivel menținut prin Legea nr. 141/2025 și confirmat de CNPP. Pentru perioadele valorificate cu 0,25 puncte lunar, rezultă următoarele contribuții la cuantumul lunar calculat al pensiei: Șase luni de armată: 0,125 puncte × 81 lei = aproximativ 10,13 lei pe lună. Nouă luni de armată: 0,1875 puncte × 81 lei = aproximativ 15,19 lei pe lună. Un an de armată: 0,25 puncte × 81 lei = 20,25 lei pe lună. Un an și șase luni de armată: 0,375 puncte × 81 lei = aproximativ 30,38 lei pe lună. Acestea sunt calcule pentru luni întregi, la punctajul indicat. Nu trebuie aplicate automat armatei făcute înainte de 1 aprilie 2001. Sumele arată contribuția matematică a stagiului militar la pensie, înainte de eventualele rețineri legale. Rotunjirea legală în favoarea pensionarului se aplică pensiei totale, nu separat fiecărei perioade din care aceasta este alcătuită. Câți bani poate aduce armata făcută înainte de 2001 Pentru această categorie nu există o sumă unică, valabilă pentru toți pensionarii. Rezultatul depinde de punctajele calculate pe baza salariilor istorice. Să presupunem că, pentru fiecare dintre cele 12 luni de armată, raportul dintre salariul minim și salariul mediu aplicabil ar fi 0,50. Calculul ar fi: 12 × 0,50 ÷ 12 = 0,50 puncte. La VPR de 81 de lei, contribuția la pensia lunară ar fi: 0,50 × 81 = 40,50 lei. Dacă același raport s-ar menține pentru 18 luni, ar rezulta 0,75 puncte, adică 60,75 lei la pensia lunară. Aceste valori explică mecanismul; nu reprezintă sume garantate pentru un anumit an de încorporare. Pentru suma exactă trebuie verificată perioada din livretul militar și punctajul atribuit fiecărei luni. Armata aduce și puncte de stabilitate? Perioada armatei, valorificată ca perioadă asimilată, nu aduce puncte de stabilitate. Acestea se acordă pentru stagiul de cotizare contributiv care depășește 25 de ani. De exemplu, un pensionar care are 25 de ani de stagiu contributiv și un an de armată nu primește puncte de stabilitate pentru acel an de serviciu militar. Primește însă punctajul aferent armatei, calculat după regulile prezentate. De asemenea, perioada armatei nu completează stagiul minim contributiv de 15 ani necesar, potrivit regulii generale, pensiei pentru limită de vârstă. Un an de armată și 14 ani contributivi nu echivalează cu 15 ani contributivi. Ce verifici dacă ești deja pensionar Primul document de verificat este livretul militar, pe care CNPP îl include între actele necesare dosarului de pensionare, după caz. Compară perioada înscrisă în acesta cu perioadele valorificate în documentele de calcul ale pensiei. Dacă informația nu este clară, solicită casei teritoriale de pensii situația detaliată și explicația punctajului acordat. Dacă perioada nu a fost valorificată și prezinți documente care permit recunoașterea ei, articolul 94 alineatul (5) permite recalcularea pensiei la cerere, inclusiv prin adăugarea perioadelor asimilate nevalorificate. Dacă actele existau deja la dosar, dar perioada a fost omisă sau calculată greșit, poți solicita verificarea și, după caz, revizuirea pensiei. Legea distinge între valorificarea unor documente noi și corectarea unor drepturi stabilite eronat. De ce nu înseamnă întotdeauna bani noi pe talon Dacă armata a fost deja luată în calcul, punctele aferente sunt incluse în pensie. Acestea nu se acordă încă o dată doar pentru că pensionarul depune din nou livretul militar. Nici recunoașterea unei perioade omise nu înseamnă, în toate situațiile, o creștere identică a sumei efectiv încasate. De exemplu, pentru un beneficiar al indemnizației sociale, creșterea pensiei calculate poate fi însoțită de reducerea completării acordate de stat, dacă totalul rămâne sub nivelul garantat. Verificarea utilă pentru fiecare pensionar este, așadar, una concretă: a fost recunoscută întreaga perioadă a armatei și s-a folosit formula corespunzătoare lunilor în care aceasta a fost efectuată?

Câți bani aduce armata la pensie: cum se calculează punctajul pentru stagiul militar făcut înainte și după 1 aprilie 2001
Stagiul militar obligatoriu poate fi reintrodus în România, noua lege a apărării - în Parlament
Eveniment

Stagiul militar obligatoriu poate fi reintrodus în România, noua lege a apărării - în Parlament

Comisia de apărare din cadrul Senatul României a început miercuri dezbaterile asupra proiectului noii Legi a apărării naționale a României. În actualul context de securitate, marcat de războiul din Ucraina, amenințări hibride și riscuri cibernetice, inițiativa legislativă este considerată esențială pentru adaptarea cadrului normativ la noile realități geopolitice. „O necesitate strategică” Președinta Comisiei de apărare, Nicoleta Pauliuc, a subliniat că actualul climat regional impune modernizarea legislației din domeniul apărării. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților „Într-un context regional de securitate tot mai tensionat, dezbaterea privind noua lege a apărării naționale nu mai este o opțiune, ci o necesitate strategică”, a declarat aceasta. Potrivit senatoarei, războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a demonstrat cât de rapid poate fi destabilizată arhitectura de securitate europeană. Statele care nu își adaptează din timp cadrul legislativ și capacitatea de reacție riscă să devină vulnerabile. Legea apărării naționale, adaptată la războiul contemporan Nicoleta Pauliuc a explicat că o lege modernizată trebuie să reflecte noile tipuri de amenințări, inclusiv războiul hibrid și atacurile cibernetice. De asemenea, actul normativ ar trebui să: clarifice responsabilitățile instituțiilor, asigure mecanisme rapide de mobilizare, consolideze cooperarea interinstituțională, întărească parteneriatele cu aliații strategici. În lipsa unui cadru actualizat, reacția statului poate fi întârziată sau fragmentată, tocmai în momentele în care coerența și rapiditatea deciziei sunt esențiale. Proiectul se află în lucru de aproximativ trei ani și a fost în transparență decizională pe site-ul Ministerul Apărării Naționale timp de aproape doi ani. După adoptarea în Camera Deputaților, Senatul este for decizional. Radu Miruță: Deciziile ar trebui luate prin consens Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a susținut că legea este prea importantă pentru a fi tratată exclusiv în cheie politică. Citește și: EXCLUSIV Armata obligatorie în România, un plan la care Ministerul Apărării nu a renunțat: proiectul noii legi a apărării naționale, cerut insistent de MApN Acesta a pledat pentru decizii luate prin consens, nu prin majoritate, pe subiecte ce țin de securitatea națională. În opinia sa, este necesar un dialog real între partidele politice pentru a ajunge la convergență asupra punctelor sensibile din proiect. Ministrul a precizat că instituția pe care o conduce mai are unele amendamente, în contextul lecțiilor învățate din războiul din Ucraina. Cele șase puncte sensibile din proiect Radu Miruță a identificat șase teme care necesită clarificări și dezbateri suplimentare: Extinderea atribuțiilor armatei pe timp de pace Transferul de autoritate în situații de criză Doborârea dronelor sau a vehiculelor neautorizate Mobilizarea rezerviștilor și pregătirea populației Echilibrul dintre securitate și drepturile civile Corelarea legislației naționale cu normele NATO și UE În ceea ce privește doborârea dronelor, ministrul a menționat că acest aspect a fost deja reglementat printr-o lege adoptată anul trecut. Legea apărării naționale, un efort interinstituțional Senatorul AUR Mircia Chelaru a atras atenția că legea apărării naționale nu trebuie confundată cu o lege exclusiv militară, subliniind că Ministerul Apărării are rol de integrator. La rândul său, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat că legea nu este doar a Ministerului Apărării, ci reprezintă un demers interinstituțional. Acesta a evidențiat că actualul cadru legislativ nu mai corespunde schimbărilor geopolitice și poziției României ca stat membru NATO și UE. Relația dintre Legea apărării și documentele strategice Gheorghiță Vlad a explicat că Legea apărării naționale este fundamentul pentru celelalte documente strategice din domeniu, inclusiv pentru legea planificării apărării, Strategia națională de apărare, Carta Albă și Strategia militară. El a subliniat că legea nu detaliază explicit amenințările și riscurile, deoarece acestea sunt definite în documente subsecvente, care pot fi adaptate mai rapid în funcție de evoluția contextului internațional. „Situația se poate schimba atât de repede, încât legea nu poate fi modificată la fel de rapid. În schimb, Strategia națională de apărare poate fi actualizată de două ori pe ciclul prezidențial”, a explicat șeful Statului Major. Proiectul Legii apărării naționale va rămâne în dezbatere și săptămâna viitoare, urmând să fie analizate și eventualele amendamente. 

Serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România, spun 49% dintre cetățeni
Eveniment

Serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România, spun 49% dintre cetățeni

Peste două treimi dintre români (68%) consideră că, în cazul unor negocieri de pace în Ucraina, acordul ar trebui semnat în condițiile stabilite de Statele Unite, arată sondajul Avangarde „Securitate regională – percepții și așteptări”. În opoziție cu această idee se află 18% dintre respondenți, care nu sunt de acord cu o astfel de formulă de pace, în timp ce 14% au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. Totodată, 49% dintre cetățeni cred că serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România. Urban vs. rural: diferențe de percepție privind condițiile păcii La aceeași întrebare, răspunsurile diferă în funcție de mediul de rezidență: Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Urban: 70% „da”, 17% „nu”, 13% „nu știu/nu răspund” Rural: 61% „da”, 24% „nu”, 15% „nu știu/nu răspund” Încredere în NATO: majoritatea cred că România ar fi apărată Aproape trei sferturi dintre români (74%) sunt de părere că România ar fi apărată de NATO în cazul unui atac al Federației Ruse. Pe medii de rezidență, distribuția este următoarea: Urban: 78% „da”, 12% „nu”, 10% „nu știu/nu răspund” Rural: 62% „da”, 27% „nu”, 11% „nu știu/nu răspund” Reintroducerea serviciului militar divizează România Întrebați despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, 49% dintre respondenți se declară de acord, în timp ce 47% resping această idee. Restul de 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Diferențele urban–rural sunt moderate: Urban: 57% „da”, 39% „nu”, 4% „nu știau/nu răspund” Rural: 48% „da”, 49% „nu”, 3% „nu știu/nu răspund” Susținerea înarmării rapide a României Întărirea capacității de apărare reprezintă o prioritate pentru majoritatea respondenților. La întrebarea privind „înarmarea rapidă a României”, 71% au răspuns afirmativ, 22% s-au declarat împotrivă, iar 7% nu au oferit un răspuns. Urban: 75% susțin ideea, 17% se opun, 8% nu știu/nu răspund Rural: 60% sunt de acord, 35% nu, 5% nu știu/nu răspund Nivelul relațiilor României cu SUA: mulțumire moderată În ceea ce privește relațiile bilaterale România – SUA: 36% dintre români se declară mulțumiți 56% sunt nemulțumiți 8% nu știu sau nu răspund Relațiile economice cu Federația Rusă Întrebați dacă România ar trebui să aibă relații economice mai apropiate cu Federația Rusă, românii sunt aproape egal împărțiți: 48% – „da” 49% – „nu” 3% – „nu știu/nu răspund” În urban, 55% susțin aceste relații, față de 36% în mediul rural. Relațiile economice mai strânse cu Rusia sunt respinse de 37% dintre respondenții din urban și de 55% dintre cei din rural. Procentul non-răspunsurilor este apropiat: 8% urban, 9% rural. Metodologia sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27 – 30 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani și peste), neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare: ±3,4% Nivel de încredere: 95% În unele situații, suma procentelor poate diferi cu ±1% față de 100%, din cauza rotunjirilor statistice.

Stagiu militar voluntar remunerat în Marea Britanie pentru a crește efectivele armatei
Internațional

Stagiu militar voluntar remunerat în Marea Britanie pentru a crește efectivele armatei

Ministerul Apărării din Marea Britanie a anunțat lansarea, în luna martie, a unui program pilot destinat persoanelor cu vârsta sub 25 de ani. Tinerii vor putea urma o pregătire militară plătită, timp de un an, în cadrul forțelor armate britanice. Program pilot cu 150 de participanți în prima etapă În faza inițială, programul va fi deschis pentru 150 de tineri, însă autoritățile își propun extinderea schemei la peste 1.000 de participanți în anii următori. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Oficialii britanici văd această inițiativă ca pe o investiție atât în securitate, cât și în dezvoltarea personală a tinerilor. Obiectiv: reconectarea societății cu armata Ministrul Apărării, John Healey, a declarat că noul program se înscrie în „dorința noastră de a reconecta societatea și forțele noastre armate”. Prin această schemă, tinerii vor avea ocazia să descopere oportunitățile de carieră și competențele pe care le pot dobândi în mediul militar. Context de securitate marcat de noi amenințări Deși serviciul militar obligatoriu a fost eliminat în 1960 în Regatul Unit, dezbaterile privind pregătirea populației revin în actualitate. La 15 decembrie, șeful Statului Major al armatei britanice, Rick Knighton, a avertizat că „tot mai multe persoane trebuie să fie pregătite pentru luptă”, în contextul intensificării amenințărilor de securitate, în special a celei venite dinspre Rusia. „O nouă eră în apărare” Ministrul John Healey a subliniat că Marea Britanie intră într-„o nouă eră în apărare”, iar programul de pregătire plătită este parte a adaptării la realitățile geopolitice actuale. Participanții vor beneficia de instruire în cadrul: forțelor terestre forțelor aeriene forțelor navale Guvernul nu a anunțat încă nivelul remunerației, însă a precizat că obiectivul principal este oferirea unei experiențe complete de formare profesională și personală. Ce se întâmplă după finalizarea anului de pregătire La finalul celor 12 luni de pregătire, tinerii vor putea decide dacă rămân în armată pe termen lung sau aleg o carieră civilă, folosind competențele dobândite. Programul „le va permite tinerilor britanici să descopere competențele și pregătirile incredibile propuse de armată”, a declarat John Healey.

Stagiul militar obligatoriu - reintroducerea acestuia, refuzată de un român din doi
Eveniment

Stagiul militar obligatoriu - reintroducerea acestuia, refuzată de un român din doi

Aproape jumătate dintre români (48%) consideră că reintroducerea stagiului militar obligatoriu nu ar fi o idee bună, potrivit sondajului „Percepţii asupra capacităţilor Armatei Române”, realizat de Avangarde. În schimb, 43% dintre respondenți susțin această măsură, iar 9% nu au o opinie clară. Încredere scăzută în capacitatea de apărare a Armatei Române Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale sondajului arată că 49% dintre români nu cred că Armata Română ar putea rezista 48 de ore în cazul unui atac, așa cum prevede regulamentul NATO. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Doar 35% sunt de părere că armata ar face față unei agresiuni, în timp ce 16% nu știu sau nu răspund. Majoritatea românilor susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare În contextul tensiunilor geopolitice și al politicii comune NATO, 58% dintre români sunt de acord cu majorarea cheltuielilor pentru înarmare, inclusiv pentru România. În schimb, 30% se opun unei astfel de măsuri, iar 12% sunt nehotărâți. Dronele neidentificate: între reacție imediată și prudență Întrebați despre cum ar trebui gestionate dronele fără pilot care ar intra în spațiul aerian românesc, 44% dintre respondenți consideră că acestea ar trebui doborâte imediat, în timp ce 41% preferă o abordare „în funcție de situație”. Doar 8% s-au declarat „mai degrabă împotrivă”, 2% „cu siguranță nu”, iar 5% nu au oferit un răspuns. Românii nu se tem de un atac rusesc direct 58% dintre români consideră că riscul unui atac intenționat al Rusiei asupra României este mic, foarte mic sau inexistent. 33% percep acest pericol ca fiind mare sau foarte mare. 9% dintre participanți nu au o opinie clară în această privință. Guvernul, criticat pentru modul de gestionare a apărării La capitolul percepției asupra modului în care Guvernul gestionează Apărarea Națională, 58% dintre respondenți evaluează performanța executivului ca „proastă”. Doar 22% cred că este gestionată „bine”, iar 20% nu s-au pronunțat. Dacă Federația Rusă ar ataca Republica Moldova, 55% dintre români nu ar susține trimiterea de trupe românești, 28% ar fi de acord, iar 17% nu știu sau nu răspund. Cine ar trebui să conducă Ministerul Apărării? În contextul actualei situații geo-militare, 75% dintre respondenți cred că Ministerul Apărării Naționale ar trebui condus de un ofițer superior în retragere, cu calități profesionale recunoscute. Doar 11% preferă un civil, iar 14% nu au o opinie formată. Detalii metodologice ale sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat telefonic, în perioada 6 – 10 octombrie 2025, pe un eşantion probabilistic de 920 de persoane adulte din România. Marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră